plan de menȚinere a calitĂȚii aerului în · pdf filepoluarea aerului este o problemă...

CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU Plan de menținere a calității aerului în județul Sibiu (Draft)

1

PLAN DE MENȚINERE

A CALITĂȚII AERULUI

ÎN JUDEȚUL SIBIU

2016 - 2020 DRAFT – V.1.

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEȚEAN SIBIU

ELABORATOR: SC ASRO SERV SRL SIBIU

SC ECO TERRA SRL SIBIU

Noiembrie 2016


2

Noi susţinem protejarea naturii şi a resurselor ei şi de aceea:

tipărim documentele pe hârtie reciclată;

utilizăm ambele pagini ale unei foi;

folosim fontul Times New Roman;

nu printăm e-mailurile primite, decât dacă sunt foarte importante.


3

CUVÂNT ÎNAINTE

Sunt în prima parte a mandatului meu și îmi doresc ca la

sfârșitul acestuia să putem vorbi împreună despre o reală

creștere a calității vieții în județul Sibiu, calitatea aerului pe

care-l respirăm fiind un indicator în acest sens.

Planul de menținere a calității aerului elaborat pentru prima

dată la nivelul județului, este binevenit, deoarece el este un

reper al situației de la care pornim și permite o cuantificare a

rezultatelor pe care le vom obține în 2020.

Nu trebuie să uităm niciodată problemele din zona Copșa

Mică generate de poluarea aerului, probleme care au afectat

grav sănătatea și viața populației, flora și fauna, dar și

dezvoltarea economică pe termen lung.

Trebuie să folosim eficient toate resursele financiare guvernamentale și cele atrase din fonduri

europene. Trebuie să prioritizăm modul de utilizare a resurselor financiare locale, dar ceea ce

sper eu, este ca împreună cu dumneavoastră să devenim mai atenți la ceea ce facem zi de zi, ca

indivizi.

Reducerea consumurilor de apă și energie, îngrijirea grădinilor și renunțarea la utilizarea

mașinii personale din când în când, de exemplu, trebuie să devină reguli, prin care noi

conștientizăm faptul că toate acestea au legătură cu aerul pe care-l respirăm.

Respirăm din momentul nașterii și până murim. Avem nevoie de aer atât noi, cât și toate

viețuitoarele de pe pământ. Un aer poluat, afectează sănătatea noastră și a mediului

înconjurător, iar acest lucru duce la pierderi economice.

Trebuie să fim preocupați de îmbunătățirea calității aerului din zona noastră, cu speranța că și

ceilalți de lângă noi vor face la fel.

Nu locuim în același loc, dar respirăm în bună parte un aer ”comun”.

Daniela CÎMPEAN,

Președinte al Consiliului Județean Sibiu

(Propunere de text)


4


5

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE .............................................................................................................................................. 3

CUPRINS ............................................................................................................................................................... 5

1. CONTEXTUL, JUSTIFICAREA ȘI CADRUL DE REALIZARE A PLANULUI PRIVIND

MENȚINEREA CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL SIBIU ................................................................... 7

1.1. Motivele care stau la baza realizării planului ............................................................................................... 7

1.2 Cadrul juridic ................................................................................................................................................ 9

1.3 Autoritatea competentă ............................................................................................................................... 11

2. INFORMAȚII GENERALE .......................................................................................................................... 13

2.1. Prezentarea zonei studiate – informații de bază ......................................................................................... 13

2.2. Evoluția populației și potențialul demografic ............................................................................................ 15

2.2 Relieful județului Sibiu/ Cadrul natural ...................................................................................................... 19

2.3 Hidrologia județului Sibiu ........................................................................................................................... 23

2.4 Clima și condițiile meteorologice ............................................................................................................... 25

2.5 Resursele naturale /Utilizarea terenurilor .................................................................................................... 33

2.6. Infrastructura de drumuri în județul Sibiu, starea acesteia și traficul ......................................................... 34

2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA ................................................... 39

AERULUI – EVALUAREA NIVELULUI DE FOND REGIONAL .............................................................. 39

3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA ................................................... 44

AERULUI IN JUDEȚUL SIBIU ....................................................................................................................... 44

4.1. Monitorizarea calității aerului în județul Sibiu........................................................................................... 44

4.1.1. Rețeaua de monitorizare a calității aerului în județul Sibiu .............................................................................. 44

4.1.2. Rezultatele monitorizarii în stațiile automate........................................................................................................ 47

4.1.3. Concentrații de poluanți în aerul atmosferic în intervalul 2010-2015 și tendințe de evoluție ............... 52

4.2. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului în județul Sibiu ......................................................... 64

4.3. Caracterizarea poluanților pentru care se elaboreaza planul de menținere a calitații aerului și efecte asupra

sănătății populației ............................................................................................................................................ 66

4.3.1. Dioxidul de sulf / oxizii de sulf ................................................................................................................................. 66

4.3.2. Dioxidul de azot/oxizii de azot .................................................................................................................................. 69

4.3.3. Particulele in suspensie (PM10, PM2,5) ............................................................................................................... 71

4.3.4. Monoxidul de carbon .................................................................................................................................................... 73


6

4.3.5. Ozonul ............................................................................................................................................................................... 74

4.3.6. Benzenul ........................................................................................................................................................................... 75

4.3.7. Metalele grele: plumbul (Pb), arsenul (As), cadmiul (Cd) si nichelul (Ni) ................................................. 76

4.4. Principalii receptori ai poluarii și starea de sănătate a populației din jud. Sibiu ........................................ 78

5. EMISII DE POLUANȚI ATMOSFERICI ÎN JUDEȚUL SIBIU .............................................................. 82

5.1. Identificarea principalelor surse de emisie pentru poluanții atmosferici, localizare și aport la poluarea

totală a aerului în județul Sibiu ......................................................................................................................... 82

5.1.1. Principalele surse de emisie și localizarea acestora la nivelul județului Sibiu ........................................... 82

5.1.2. Categorii de surse de emisie și aportul acestora la poluarea totală din județul Sibiu ............................... 88

5.2. Poluarea cauzată de dispersia poluanților atmosferici a căror surse se găsesc în județul Sibiu ................ 98

5.3. Poluarea cauzată de transportul şi dispersia poluanților atmosferici a căror surse se găsesc în alte zone și

aglomerări ......................................................................................................................................................... 98

6. IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL

SIBIU; SCENARII PENTRU EVALUAREA MĂSURILOR SELECTATE .......................................... 100

6.1.Consultarea documentelor / planurilor/ strategiilor relevante pentru stabilirea măsurilor de menținere a

calității aerului ................................................................................................................................................. 100

6.2. Identificarea măsurilor pentru menținerea calității aerului în Județul Sibiu ............................................ 117

6.3.Scenarii de modelare a emisiilor de substanţe poluante ............................................................................ 118

6.3.1 Scenariu A – Menținerea emisiilor poluante la nivelul anului 2014. ........................................................... 119

6.3.2. Scenariu B – Prognoza emisiilor poluante prin aplicarea măsurilor din Planul de menținere a calității

aerului – prognoza anului 2020 .......................................................................................................................................... 121

7. PROPUNERI DE MĂSURI ALE PLANULUI DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI 2016 -

2020 ................................................................................................................................................................. 123

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................... 150

LEGISLAȚIE .................................................................................................................................................... 151

GLOSAR DE TERMENI ................................................................................................................................. 152

ABREVIERI ...................................................................................................................................................... 155

SUBSTANȚE, UNITĂȚI ȘI PARAMETRII .................................................................................................. 156

Unități de măsură .............................................................................................................................................. 156


7

1. CONTEXTUL, JUSTIFICAREA ȘI CADRUL DE REALIZARE A

PLANULUI PRIVIND MENȚINEREA CALITĂȚII AERULUI ÎN

JUDEȚUL SIBIU

1.1. Motivele care stau la baza realizării planului

Potrivit unui nou raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), poluarea aerului are un impact

semnificativ asupra sănătății oamenilor, în special în zonele urbane. În timp ce calitatea aerului se

îmbunătățește lent, poluarea aerului rămâne cel mai important pericol pentru sănătatea mediului în

Europa, având ca rezultat direct o calitate mai scăzută a vieții din cauza bolilor și aproximativ 467.000

de decese premature pe an.

”Reducerea emisiilor au dus la îmbunătățirea calității aerului în Europa, dar nu suficient pentru a

evita deteriorarea inacceptabilă pentru sănătatea umană și pentru mediu. Avem nevoie de a

aborda cauzele profunde ale poluării aerului, care necesită o transformare fundamentală

și inovatoare a sistemelor noastre de mobilitate, energie și alimente. Acest proces

de schimbare, necesită o acțiune comună, a autorităților publice,

întreprinderi, cetățeni și comunitatea de cercetare.”

Hans Bruyninckx, Director executiv al AEM

Raportul ”Calitatea aerului în Europa - 2016" publicat de Agenția Europeană pentru Protecția

Mediului, prezintă o imagine de ansamblu actualizată și o analiză a calității aerului în Europa în

perioada 2000-2014 pe baza datelor de la stațiile de monitorizare oficiale din Europa și inclusiv a mai

mult de 400 de orașe. Acesta arată că în 2014, aproximativ 85% din populația urbană din UE a fost

expusă la pulberile fine în suspensie (PM2,5) la niveluri considerate dăunătoare sănătății de către

Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Raportul furnizează, de asemenea, noi estimări privind efectele asupra sănătății ale poluanților

atmosferici. Expunerea la PM2.5 a fost responsabilă pentru aproximativ 467.000 de decese premature în

Europa în 2013. În cadrul Uniunii Europene, decesele premature au depășit numărul de 430.000 de

decese premature. Impactul estimat de dioxid de azot (NO2) și ozon la nivelul solului de expunere

(O3) au fost în jurul valorii de 71.000 și 17.000 de decese premature, respectiv în Europa.

Poluarea aerului este o problemă la nivel local, paneuropean și al emisferei. Poluanții atmosferici emiși

într-o țară pot fi transportați în atmosferă, contribuind sau ducând la o calitate scăzută a aerului în alte

zone.

Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuți în prezent drept

cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile pe termen lung și cele

maxime la acești poluanți variază ca gravitate și impact, de la efectele minore asupra sistemului

respirator până la decesul prematur. Aproximativ 90% din locuitorii orașelor din Europa sunt expuși la

poluanți în concentrații peste nivelurile de calitate a aerului considerate dăunătoare pentru sănătate. De

exemplu, pulberile fine în suspensie (PM2,5) din aer reduc speranța de viață în UE cu peste opt luni.

http://glossary.eea.europa.eu/terminology/concept_html?term=particulate%20matter

http://glossary.eea.europa.eu/terminology/concept_html?term=ground-level%20ozone


8

Benzopirenul este un poluant cancerigen din ce în ce mai îngrijorător care, în mai multe zone urbane,

în special din Europa centrală și de est, este prezent în concentrații care depășesc pragul stabilit pentru

protecția sănătății umane.

Poluarea aerului afectează și mediul.

Acidificarea a fost redusă substanțial între 1990 și 2010 în zonele Europei cu ecosisteme

sensibile, aflate sub influența depunerilor acide de compuși de azot și sulf în exces.

Eutrofizarea este o problemă de mediu provocată de excesul de substanțe nutritive care pătrund

în ecosisteme. În acest domeniu s-au făcut mai puţine progrese. Suprafaţa ecosistemelor

sensibile afectate de excesul de azot atmosferic s-a redus foarte puțin între 1990 și 2010.

Concentrațiile mari de ozon duc la distrugerea culturilor. Majoritatea culturilor agricole sunt

expuse la niveluri de ozon care depășesc obiectivul pe termen lung al UE destinat să protejeze

vegetația. Această problemă priveşte în mod considerabil o proporție importantă a zonelor

agricole, în special din Europa de sud, centrală și de est.

Calitatea aerului din Europa nu s-a ameliorat întotdeauna odată cu reducerea generală a emisiilor

antropice (produse de om) de poluanți atmosferici. Cauzele sunt complexe:

nu există întotdeauna o legătură liniară clară între scăderea emisiilor și concentrațiile

poluanților atmosferici observate în aer;

există o contribuție crescândă a transportului pe distanțe mari a poluanților atmosferici din alte

țări din emisfera nordică către Europa.

Așadar, este încă nevoie de eforturi orientate pentru a reduce emisiile, cu scopul protejării în

continuare a sănătății umane și a mediului în Europa.

Sursele de poluare atmosferică sunt variate și pot fi antropice sau naturale:

arderea combustibililor fosili în producerea de energie electrică, transporturi, industrie și

gospodării;

procese industriale și utilizarea solvenţilor, de exemplu în industria chimică şi extractivă;

agricultură;

tratarea deşeurilor;

erupţiile vulcanice, praful aeropurtat, dispersia sării marine și emisiile de compuşi organici

volatili din plante sunt exemple de surse naturale de emisie.

http://glossary.eea.europa.eu/terminology/concept_html?term=acidification

http://glossary.eea.europa.eu/terminology/concept_html?term=eutrophication


9

1.2 Cadrul juridic

Poluarea atmosferică nu este aceeași peste tot. În atmosferă sunt eliberaţi poluanţi diferiţi, dintr-o mare

varietate de surse. Odată ajunși în atmosferă, aceștia se pot transforma în poluanţi noi și se pot răspândi

în toată lumea. Conceperea și punerea în aplicare a unor politici care să abordeze această complexitate

nu reprezintă o sarcină ușoară. Mai jos, este trecută în revistă legislaţia Uniunii Europene referitoare la

aer.

Cantitatea de poluanţi emiși în aerul pe care îl respirăm s-a redus foarte mult din momentul în care UE

a introdus politici și măsuri care vizează calitatea aerului, în anii 1970. Emisiile poluante din multe

dintre sursele majore, inclusiv transportul, industria și generarea de energie, sunt în prezent

reglementate și, în general, în scădere, deși nu în măsura în care se preconizase.

Una dintre modalităţile prin care UE a reușit această îmbunătăţire, este stabilirea de limite obligatorii și

neobligatorii valabile în întreaga Uniune pentru anumiţi poluanţi răspândiţi în aer. UE a stabilit

standarde pentru particule de anumite dimensiuni, pentru ozon, dioxid de sulf, oxizi de azot, plumb și

alţi poluanţi care ar putea avea un efect dăunător asupra sănătăţii umane sau ecosistemelor. Principalele

acte legislative care stabilesc limite în întreaga Europă includ Directiva din 2008 privind calitatea

aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (2008/50/CE) și Directiva-cadru din 1996

privind evaluarea și gestionarea calităţii aerului înconjurător (96/62/CE). O altă abordare în materie de

legiferare în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului este stabilirea de limite anuale de emisii pentru

anumiţi poluanţi. În aceste cazuri, ţările sunt responsabile pentru instituirea măsurilor necesare pentru a

se asigura că nivelurile lor de emisii se situează sub plafonul stabilit pentru poluantul respectiv.

Protocolul de la Göteborg al Convenţiei privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanţe lungi

(LRTAP) a Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite și Directiva UE

privind plafoanele naţionale de emisii (2001/81/CE) stabilesc în egală măsură limite pentru ţările

europene în legătură cu poluanţii atmosferici, inclusiv acei poluanţi responsabili pentru acidificare,

eutroficare și poluarea cu ozon la nivelul solului.

Pe lângă stabilirea de standarde de calitate a aerului pentru anumiţi poluanţi și plafoane anuale la nivel

de ţară, legislaţia europeană este concepută și pentru a viza în mod direct anumite sectoare care

acţionează ca surse de poluare atmosferică.

Emisiile de poluanţi atmosferici din sectorul industrial sunt reglementate, între altele, de Directiva din

2010 privind emisiile industriale (2010/75/UE) și de Directiva din 2001 privind limitarea emisiilor în

atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de mari dimensiuni (2001/80/CE).

Emisiile provenind de la vehicule au fost reglementate printr-o serie de standarde referitoare la

performanţă și combustibili, inclusiv Directiva din 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei

(98/70/CE) și standardele de emisii provenind de la vehicule, numite standardele Euro. Standardele

Euro 5 și 6 se referă la emisiile de la vehicule ușoare, inclusiv autoturisme, camionete și vehicule

comerciale. Standardul Euro 5 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 și impune tuturor mașinilor noi

care intră sub incidenţa legislaţiei să emită mai puţine particule și oxizi de azot comparativ cu limitele

stabilite. Euro 6 va impune limite mai stricte privind oxizii de azot emiși de motoarele Diesel. Există,

de asemenea, acorduri internaţionale care vizează emisiile de poluanţi atmosferici în alte domenii ale

transporturilor, precum Convenţia din 1973 a Organizaţiei Maritime Internaţionale pentru prevenirea


10

poluării de la nave (MARPOL), împreună cu protocoalele sale suplimentare, care reglementează

emisiile de dioxid de sulf provenind din transportul maritim.

Actuala legislaţie europeană privind calitatea aerului se bazează pe principiul că statele membre ale UE

își împart teritoriile în mai multe zone de gestionare, în legătură cu care trebuie să evalueze calitatea

aerului utilizând măsurători sau crearea de modele. Majoritatea orașelor mari sunt declarate a fi astfel

de zone. Dacă într-o zonă sunt depășite standardele de calitate a aerului, statul membru trebuie să

raporteze acest lucru Comisiei Europene și să explice motivele. Ţărilor li se mai cere, de asemenea, să

elaboreze planuri locale sau regionale în care să explice ce măsuri intenţionează să ia pentru

îmbunătăţirea calităţii aerului. Ar putea, de exemplu, să stabilească așa-numite zone cu emisii-scăzute,

în care este restricţionat accesul vehiculelor mai poluante. Orașele pot, de asemenea, să încurajeze o

trecere la moduri de transport mai puţin poluante, inclusiv mersul pe jos, mersul cu bicicleta și

transportul în comun. Acestea pot asigura, de asemenea, dotarea surselor industriale și comerciale de

combustie cu echipamente pentru controlul emisiilor, potrivit celor mai recente și mai adecvate

tehnologii disponibile.

În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin: Legea nr.104/15.06.2011 privind

calitatea aerului înconjurător publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie

2011. Prin această lege au fost transpuse în legislaţia naţională prevederile Directivei 2008/50/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer

mai curat pentru Europa, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11

iunie 2008, ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie

2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul

înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie

2005.

Legea calităţii aerului are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea

măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor

pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte

cazuri.

Măsurile prevăzute de lege pentru protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg cuprind:

a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite şi să

prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii

umane şi a mediului ca întreg;

b) evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii

comune, stabilite la nivel european;

c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de

combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de aceasta, precum şi pentru a monitoriza

pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi

european;

d) garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia

publicului;

e) menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare şi/sau

îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;


11

f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea

reducerii poluării aerului;

g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care

România este parte.

Pentru punerea în aplicare a legii calităţii aerului înconjurător a fost înființat Sistemul Naţional de

Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA) care asigură cadrul organizatoric,

instituţional şi legal de cooperare a autorităţilor şi instituţiilor publice cu competenţe în domeniu, în

scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României,

precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea

aerului înconjurător.

În scopul evaluării calităţii aerului, pe teritoriul României au fost stabilite, conform prevederilor

Anexei nr.2 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător:

13 aglomerări: Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova,

Galaţi, Iaşi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara;

41 zone, identificate la nivel de judeţ.

Mai mult, Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, prevede obligativitatea ca în ariile

din zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare I să se elaboreze planuri de calitate a

aerului pentru atingerea valorilor limită sau, respectiv, a valorilor țintă corespunzătoare, iar în ariile din

zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare II să se elaboreze planuri de menţinere a

calităţii aerului (art. 43, alin (1) și (2)).

Ordinul nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale întocmite în urma

încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător încadrează județul și municipiul Sibiu în

regimul de gestionare II și prevede obligativitatea întocmirii planului de menținere a calității aerului

pentru următorii poluanți: dioxid de azot, oxizi de azot, pulberi în suspensie PM10 şi PM2,5, benzen,

nichel, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu. Conform art. 56, alin (2) din Legea

nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, planul de menţinere a calităţii aerului conţine

măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru

asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile.

Hotărârea nr. 257/2015 aprobă metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor

de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului. Metodologia stabileşte

procedura prin care se asigură cadrul juridic, organizatoric, funcţional şi o concepţie unitară de

întocmire a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de

menţinere a calităţii aerului, de consultare a publicului, de aprobare, de punere în aplicare, de

monitorizare şi de raportare a stadiului şi a efectelor realizării măsurilor din aceste planuri către

instituţiile naţionale şi europene.

1.3 Autoritatea competentă

Autoritatea responsabilă de elaborarea și punerea în practică a Planului de menținere a calității aerului

în județul Sibiu este Consiliul Județean Sibiu, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător.


12

Pentru întocmirea Planului de menținere a calității aerului în județul Sibiu, în temeiul H.G. nr.

257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de

acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, prin Dispoziţia nr. 134 din 18

iulie 2016, Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu aprobă componența Comisiei Tehnice pentru

elaborarea Planului de menţinere a calităţii aerului.

În conformitate cu prevederile art. 32 din H.G. nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de

elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de

menţinere a calităţii aerului, activitatea Comisiei tehnice s-a desfășurat sub coordonarea persoanei

responsabile din cadrul Consiliului Judeţean Sibiu, Direcţia Arhitect Șef. De la data demarării

elaborării Planului pentru menţinerea calităţii aerului în judeţul Sibiu, Comisia Tehnică s-a întrunit în

X şedinţe, prilej cu care s-au analizat, discutat şi verificat informaţiile primite de la instituţiile abilitate

să furnizeze datele necesare elaborării studiului, pe sectoare / segmente de activitate. Prezentul Plan de

menținere a calității aerului în județul Sibiu a fost întocmit pe baza studiului elaborat de către

Asocierea S.C. ASRO SERV SRL – SC ECO TERRA SRL, conform contractului de prestări servicii,

cu denumirea ”Studiu privind calitatea aerului pentru întocmirea Planului de menținere a calității

aerului în județul Sibiu”. Planul de menţinere a calității aerului în județul Sibiu cuprinde măsuri pe care

membrii Comisiei Tehnice le-au elaborat, discutat şi aprobat în cadrul şedinţelor organizate pentru

elaborarea Planului. Realizarea măsurilor va conduce la menţinerea şi/sau îmbunătăţirea calităţii

aerului în judeţul Sibiu. Monitorizarea acestor măsuri este în sarcina Consiliului Judeţean Sibiu, cu

sprijinul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Sibiu.


13

2. INFORMAȚII GENERALE

2.1. Prezentarea zonei studiate – informații de bază

Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de munţii

Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului, la o distanţăde 273 km de Bucureşti, capitala ţării, se încadrează

între următoarele coordonate:

- între 45°28’ şi 46°17’ latitudine nordică, localităţile extreme fiind satul Prod, comuna Hoghilag

în nord şi satul Paltin, comuna Boiţa în sud;

- între 23°35’ şi 24°57’ longitudine estică, la extreme situându-se comuna Jina în vest şi satul

Ţeline, comuna Brădeni în est.

Este intersectat de paralela de 46°latitudine N (la sud de Păuca şi Şeica Mare) şi de meridianul de 24°

longitudine E.

Județul Sibiu se învecinează cu următoarele: județul Mureș în N, județul Brașov la E, județul Argeș și

județul Vâlcea în S și județul Alba laV-NV1.

Judeţul Sibiu face parte din Regiunea Centru împreună cu judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi

Mureş. Încadrându-se între judeţele de mărime mijlocie, judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului

Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 kmp, ceea ce reprezintă 2,3% din teritoriul ţării, clasându-se pe

locul 24 din acest punct de vedere şi 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru. Organizarea administrativă

a judeţului cuprinde: 2 municipii (Sibiu şi Mediaş), 9 oraşe (Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică,

Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu), 53 de comune și 162 sate2.

Ierarhizarea oficială a aşezărilor s-a realizat în anul 2001, odată cu intrarea în vigoare a Legii

nr.351/2001, respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, secţiunea a IV-a, Reţeaua de

localităţi.

Ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale se realizează pe ranguri - de la 0 la rangul 5, ţinând cont

preponderent de criteriul administrativ, prin aceasta înţelegându-se fie funcţia de reşedinţă de judeţ, fie

rangul de municipiu, oraş sau comună.

1*** Consiliul Județean Sibiu, Planul de amenajare a teritoriului județean Sibiu pentru perioada 2014-2020, 2013

2*** Consiliul Județean Sibiu, Strategia de dezvoltare a județului Sibiu 2010-2013, 2010


14

Fig. nr. 1 – Harta județului Sibiu


15

2.2. Evoluția populației și potențialul demografic

Analiza datelor furnizate de recensăminte arată că populaţia judeţului Sibiu a avut o evoluţie

ascendentă în perioada 1930-1977, volumul acesteia sporind cu peste 170.000 de locuitori în intervalul

celor 47 de ani. Cea mai importantă creştere – de aproximativ 16%, s-a înregistrat în perioada 1966-

1977. După 1977 dinamica populaţiei judeţului Sibiu a avut un trend negativ constant. Astfel, dacă la

recensământul din 1977 populaţia totală era de 481.645 de locuitori, aceasta a scăzut continuu

ajungând în anul 2002 la cifra de 422.224, ceea ce procentual reprezintă o descreştere cu 12%. Din

1992 până în 2002 populaţia s-a redus cu 30.649 de locuitori, adică 6,8%, cea mai importantă scădere

înregistrându-se între 2001-2002 când populaţia s-a diminuat cu 21.040 de locuitori, adică 4,7%.

Conform recesământului din anul 2011, populația județului este de 397.322 de locuitori, față de anul

2002 populația diminuându-se cu 24.902 locuitori, însemnând o scădere de 5,89%. Se prezintă în

tabelul următor populația la nivel de localități în județul Sibiu.

Tab. nr. 1 –Localitățile județului Sibiu și populația (conform recesământ 2011)

Nr.

crt.

Localități Sate aparținatoare Nr. locuitori

I. Municipii

1 Sibiu Păltiniş 147.245

2 Mediaş Ighişu Nou 47.204

II. Orase

3 Agnita Coveş, Ruja 8.732

4 Avrig Bradu, Glîmboaca, Mîrşa, Săcădate 12.815

5 Cisnădie Cisnădioara 14.282

6 Copşa Mică - 5.404

7 Dumbrăveni Ernea, Şaroş pe Tîrnave 7.388

8 Miercurea Sibiului Apoldu de Sus, Dobîrca 3.910

9 Ocna Sibiului Topîrcea 3.562

10 Sălişte Aciliu, Amnaş, Crinţ, Galeş, Fîntînele,

Mag, Săcel, Sibiel, Vale

5.421

11 Tălmaciu Colonia Tălmaciu, Tălmăcel 6.905

III. Comune

12 Alma Giacăş, Şmig 1.886

13 Alţîna Beneşti, Ghijasa de Sus 1.562

14 Apoldu de Jos Sîngătin 1.350

15 Arpaşu de Jos Arpaşu de Sus, Nou Român 2.502

16 Aţel Dupuş 1.429

17 Axente Sever Agîrbiciu, Şoala 3.690

18 Bazna Boian, Velţ 3.792

19 Biertan Copşa Mare, Richiş 2.590

20 Bîrghiş Apoş, Ighişu Vechi, Pelişor, Vecerd, Zlagna 2.015


16

Nr.

crt.


21 Blăjel Păucea. Romaneşti 2.284

22 Boiţa Lazaret, Lotrioara, Paltin 1.613

23 Brateiu Buzd 3.415

24 Brădeni Retiş, Ţeline 1.441

25 Bruiu Gherdeal, Şomartin 703

26 Chirpăr Săsăuş, Vărd, Veseud 1.434

27 Cîrţa Poieniţa 906

28 Cîrţişoara - 1.243

29 Cristian - 3.665

30 Dîrlos Curciu, Valea Lungă 2.820

31 Gura Rîului - 3.621

32 Hoghilag Prod, Valchid 2.172

33 Iacobeni Movile, Netuş, Noiştat, Stejăriş 2.757

34 Jina - 3.750

35 Laslea Floreşti, Mălâncrav, Nou Săsesc, Roandăla 3.327

36 Loamneş Alămor, Armeni, Haşag, Mândra, Sădinca 2.997

37 Ludoş Gusu 746

38 Marpod Ilimbav 1.017

39 Merghindeal Dealu Frumos 1.212

40 Micăsasa Chesler, Ţapu, Văleni 2.058

41 Mihăileni Metiş, Moardăş, Răvăşel, Şalcău 1.036

42 Moşna Alma Vii, Nemşa 3.335

43 Nocrich Fofeldea, Ghijasa de Jos, Hosman,

Ţichindeal

2.868

44 Orlat - 3.205

45 Păuca Bogatu Român, Broşteni, Presaca 1.929

46 Poiana Sibiului - 2.548

47 Poplaca - 1.802

48 Porumbacu de Jos Colun, Porumbacu de Sus, Sărata, Scorei 3.061

49 Racoviţa Sebeşu de Sus 2.760

50 Răşinari Prislop 5.416

51 Rîu Sadului - 571

52 Roşia Caşolţ, Cornăţel, Daia, Nou, Nucet 5.241

53 Sadu - 2.365

54 Şelimbăr Bungard, Mohu, Veştem 7.028

55 Slimnic Albi, Pădureni, Ruşi, Veseud 3.581

56 Şeica Mare Boarta, Buia, Mighindoala, Petiş, Ştenea 4.470

57 Şeica Mică Şoroştin 1.589

58 Şura Mare Hamba 4.470


17

Nr.

crt.


59 Şura Mică Ruşciori 2.606

60 Tilişca Rod 1.574

61 Tîrnava Colonia Tîrnava 2.858

62 Turnu Roşu Sebeşu de Jos 2.415

63 Valea Viilor Motiş 1.873

64 Vurpăr - 2.557

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante oraşe din Transilvania cu un remarcabil potenţial

de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean şi beneficiind de

un Aeroport Internaţional modern.

Localitatea se situează la 45°47' latitudine N şi 24°05' longitudine E. Altitudinea faţa de nivelul mării

variază între 415 mdMN în Oraşul de Jos şi 431 mdMN în Oraşul de Sus.

Fig. nr. 2 – Municipiul Sibiu

La recensământul din 2011 au fost înregistrați 147.245 locuitori. Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de

ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior. Din punct de vedere etnic a fost

înregistrată următoarea structură a populației:

- 88,96% - Români;

- 1,47% - Maghiari;

- 1,06% - Germani (Sași);

- 0,39% - Romi.


18

Fig. nr. 3 – Municipiul Sibiu – evoluție demografică

Municipiul Mediaș este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la o distanță de 39 km de

Sighișoara și 41 km de Blaj. Distanța din Mediaș până în municipiul reședință de județ Sibiu este de 55

km.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Mediaș se ridică la 47.204 locuitori,

în scădere cu 14,4% față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 55.153 de locuitori.

Fig. nr. 4 - MunicipiulMediaș

Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populației:

- 76,74% - Români;

- 9,63% - Maghiari;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_(Rom%C3%A2nia)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_(Rom%C3%A2nia)


19

- 1,48% - Germani (Sași);

- 4,05% - Romi;

- 7,9% - nu este cunoscută apartenența etnică.

Fig. nr. 5 – Municipiul Mediaș – evoluție demografică

Fig. nr. 6 – Densitatea populației la nivelul județului Sibiu

2.2 Relieful județului Sibiu/ Cadrul natural

Geologia

Județul Sibiu se extinde pe două mari unități structurale: masivul cristalin al Meridionalilor și bazinul

sedimentar al Transilvaniei.


20

Unitatea geologică montană cuprinde partea de S și este reprezentată prin Munții Făgăraș, Cindrel și

Lotru, alcătuiți din roci tari ca șisturile cristaline (gnaise, micașisturi, cuarțite) cu intercalații de calcare

metamorfozate, amfibolite etc., care au o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte și cu

pante abrupte.

A doua unitate structurală, corespunde depresiunii inter-carpatice a Transilvaniei, care este formată

dintr-o cuvertură groasă de roci sedimentare (congloemarate, nisipuri, pietrișuri, marne, gresii, argile,

etc.) sprijinite pe un fundament cristalin. În cadrul ei, din punct de vedere structural, se disting două

zone: o zonă a cutelor diapire în care structurile sunt cutate și străpunse de sâmburi de sare și o zonă a

domurilor, în partea de N a județului, reprezentate prin cute largi, de forma unor boltiri în care s-au

acumulat depozite de gaz metan.

Relieful

Principalul factor care influențează distribuția parametrilor climatici în România este relieful, prin

intermediul căruia se face transformarea radiației solare, predominant situată în domeniul spectrului

vizibil, în energie calorică și transferul ei straturilor inferioare ale atmosferei. Dintre caracteristicile

morfologice și morfografice ale reliefului, altitudinea are rolul cel mai important în condiționarea

spațială a parametrilor climatici.

Relieful județului se caracterizează morfologic și genetic printr-o mare compexitate de aspecte,

cuprinzând pe teritoriul său munți, dealuri, văi largi și depresiuni situate la poalele munților. Relieful

coboară de la peste 2.500m din zona montană până la 280 m în valea Târnavei Mari, fiind așezat în

trepte de la S spre N.

Aproximativ 21% din suparafața totală este ocupată de munți. Trei masive muntoase din lanțul

Carpaților Meridionali sunt cuprinși pe teritoriul județului parțial, respectiv Munții Făgăraș și Lotru,

sau total, Munții Cindrel. Altudinile cele mai mari sunt atinse în vârfurile Negoiu – 2.535 m și Suru –

2.283 m în Munții Făgăraș, Șteflești – 2.242 m în Munții Lotru și Cindrel – 2.244 în Munții Cindrel.

Morfologia acestor munți este puternic marcată de acțiunea ghețarilor din cuaternar, văi adânci,

numeroase căldări și lacuri glaciare (Iezerul Mare, Bâlea, Avrig, Călțun, Podragu).

Restul de 79% corespunde zonelor de podiș (Podișul Transilvaniei ), format din dealuri vălurite cu

înălțimi cuprinse între 490 m și 749 m

(Podișul Hârtibaciului, Podișul Secașelor,

Podișul Târnavelor) compartimentate de

văi adânci și largi. Eroziunea îndelungată

la care a fsot supus Podișul Transilvaniei

a dat naștere la trei nivele de relief sau

platforme: Târnava (500-550 m),

Agârbiciu (400-800 m) și Secaș (300-390

m).Depresiunile sudice ale Transilvaniei

sunt reprezentate de unităţile de pe Olt,

Cibin, valea Apoldului sau Secaşul de

Sebeş, dominate puternic de unitatea


21

montană a Făgăraşului şi a Cindrelului în N ajungând la Podișul Târnavelor. În cadrul acestora se

înscrie depresiunea Făgăraş (Ţara Oltului), depresiunea Sibiu şi Sălişte şi Culoarul Apoldului.

Depresiunile au mai întâi caracter de contact morfologic fiind situate la marginea zonei montane. Au

contact litologic, respectiv cristalinul din munte şi sedimentarul din unităţile respective, prezintă

caracter tectonic, o cuvetă sinclinală mascată de depozite pliocene şi de formaţiuni piemontane

cuaternare. Sub aspect tectonic, situaţia este mult mai clară în sectorul de la vest de Olt unde cutele

diapire sunt relativ paralele cu muntele fiind reprezentate prin anticlinale cu pronunţat caracter diapir şi

sâmburi de sare (Ocna Sibiului), ele închizând spaţiul depresionar în S, în timp ce la E de Olt unele

anticlinale sunt perpendiculare pe depresiunea Făgăraş, fapt care estompează caracteristicile limitei

tectonice spre podiş chiar acolo unde limita este foarte clară şi unitară.

Depresiunea Făgăraș reprezintă o individualitate geografică bine conturată, situată între zona montană

din S și zona de podiș din N, iar Depresiunea Sibiului se constituie într-un compartiment axat pe Valea

Cibinului.3

Depresiunea Făgăraş – cunoscută şi sub numele de Ţara Oltului, este cea mai extinsă unitate din

depresiunea Transilvaniei, limitată în N de abruptul Podișul Hârtibaciului, podişul ridicându-se cu cca.

200 m deasupra luncii Oltului. Oltul a fost împins mereu spre N de numărul mare de afluenţi ce

coboară din Făgăraş, care aduc cantităţi

apreciabile de material detritic. În E,

depresiunea are Munții Perşani, comunicarea cu

depresiunea Braşov realizându-se prin înşeuarea

de la Vlădeni (620 m), cu depresiunea

Homoroadelor, pe la Comana, în S cu Munţii

Făgăraş care o domină cu cca. 2000m,

înregistrând un contact peisagistic bine

evidenţiat. Înspre V, depresiunea este închisă de

o prelungire a Podișului Târnavelor, terminat

prin dealul Chicera (612m). Oltul în acest sector

se îngustează mult între localităţile Racoviţa şi

Turnu Roşu. Depresiunea este o arie anticlinală

mai veche la poalele Făgăraşului, situaţie care

apare şi la V de Olt, cu diferenţierile menţionate (abruptul spre nord). În cazul depresiunii Făgăraş,

unul dintre anticlinalele diapire, cel de la Sărata în apropiere de Porumbacu de Jos trece peste Olt

având chiar manifestări saline. Depresiunea este un rezultat al mişcărilor prepliocene, în cadul acesteia

fiind prezent un întins piemont ce coboară până la lunca Oltului, el cuprinzând o treaptă colinară la

contactul cu muntele în S şi E, care corespunde unui vechi piemont format din conglomerate badenian

superior-buglovian cu altitudini de 600-900m, a doua treaptă cu altitudini de 400-450m corespunzând

unei câmpii piemontane constituite din depozite continentale, luturi, argile şi pietrişuri în care Oltul a

sculptat o serie de terase largi. Lunca Oltului – joasă, în multe locuri cu caracter mlăştinos, urmare a

acestei caracteristici s-au format chiar turbării de tip eutrof, cum sunt cele de la Mândra. În cuprinsul

depresiunii apar formaţiuni mai vechi, miocene, care sunt acoperite aproape peste tot de formaţiuni

3Planul de amenajare a teritoriului județean Sibiu pentru perioada 2014-2020


22

piemontane ale pliocenului superior şi cuaternarului excepţie facând în Măgura Voinii unde apar

insular la suprafaţă formaţiuni miocene la SE de Făgăraş. În ceea ce priveşte lunca, altitudini de 454m

în apropiere de Homorod şi 385m lângă Racoviţa, are marginal în S numeroase conuri de dejecție

rezultate prin depunerea materialului adus de văi şi depus la intrarea în luncă. Din punct de vedere

climatic şi hidrografic depresiunea este marcată de prezenţa Munţilor Făgăraş în S cu medie anuală de

8°C în depresiune, în ianuarie -4°C, cu frecvenţa inversiunilor de temperatură, iar primăvara cu mase

de aer cu caracter de föehn (vântul mare). Este destul de evident industrializată, pe baza gazului metan

în primul rând, industria chimică cu produse destul de variate (Făgăraş şi Victoria), substanţele

explozibile la Victoria şi Făgăraş, utilaj chimic la Făgăraş, fabrică de sticlă la Avrig, autoremorci la

Mârşa, iar Oltul a început să fie valorificat hidroenergetic cu hidrocentrale la Voila, Viştea, Scoreiu,

Avrig fiecare cu 14,2MW putere instalată. Populaţia depresiunii este densă, în jur de 100 loc/kmp cu

aşezări situate la limita dintre luncă şi terase, dispuse liniar aproape neîntrerupt iar unele urcă şi în

câmpia piemontană şi chiar în piemontul înalt. Oraşul Făgăraş cu cca 40.000 loc. şi Victoria cca.

10.000 loc, DN1 şi magistrala feroviară 2 străbat depresiunea, înspre S – Transfăgărăşanul de la

Arpaşu de Jos şi un drum către Agnita şi Mediaş.4

Culoarul depresionar Apold – Săliște – Sibiu este reprezentat de două unităţi unitare (Depresiunea

Sibiu și Depresiunea Săliște – Apold), chiar dacă sunt separate de pintenul deluros al Măgurii Beleunţa

(630m), drenate de Râul Negru şi Cibin. Au în sud masivul Cindrel. Unitatea celor două depresiuni

este marcată şi de prezenţa aceloraşi formaţiuni geologice, orografice şi funcţiuni economice, pe rama

sudică practicându-se oieritul.

Înspre nord, Depresiunea Sibiu comunică larg înspre Târnava Mare prin Culoarul Visa. Înspre est

depresiunea Făgăraş este

prezentă prin Chicera

Veştemului care se prelungeşte

şi peste Cibin. În vest

depresiunile sunt închise de

masivul deluros al Amnaşului

care înaintează spre munte,

formaţiunile miocene venind

direct în contact cu spaţiul

montan. Au caracter subcarpatic

prin structura cutată în sinclinal

fiind de natură tectonică. Cele 2

depresiuni sunt despărţite de

masivul Beleunţa – cristalin, în

care Cibinul a săpat defileul de

la Orlat. Orografic, depresiunea Sibiu prezintă cele 3 trepte clasice (piemontană înaltă, câmpiilor

piemontane cu terase, luncă uneori cu caracter de înmlăştinire). Ambele depresiuni dispun de un climat

răcoros şi precipitaţii în jur de 700mm care favorizează pădurile de gorun. În zonele Sălişte, Sibiel,

Răşinari, Cisnădie este prezentă pomicultura. În sudul lor şi marginea muntelui se practică oieritul

4http://cyd.ro/depresiunile-sudice-ale-transilvaniei


23

unde sunt prezente satele cunoscute din zona Mărginimii Sibiului (Jina, Poiana Sibiului, Tilişca,

Sălişte, Sibiel, Orlat, Răşinari, Tălmăcel, Boiţa). Depresiunile constituie un nod important al căilor de

comunicaţii, căile ferate şi rutiere cu direcţie est-vest se despart spre nord prin culoarul Vişei spre

Târnava Mare la Copşa Mică. În vestul masivului deluros Chicera Amnaşului este prezent Culoarul

Apoldului drenat de valea Apoldului sau Secaşul de Sebeş. 5

2.3 Hidrologia județului Sibiu

Rețeaua hidrografică

Județul Sibiu dispune de o bogată rețea de apă ce asigură necesitățile de alimentare cu apă potabilă și

industrială. Rețeaua hidrografică la nivelul județului este alcătuită din două bazine principale: BH Olt

și BH Mureș. Acestea prezintă următoarele caracteristici generale:

Tab. nr. 2 – Caracteristicile generale ale BH Olt și BH Mureș

Bazinul hidrografic Suprafața (kmp) Lungimea cursurilor de apă (km)

Olt 3.366 1.489

Mureș 2.095 816,08

Total județ Sibiu 5.461 2.305,08

Teritoriul județului Sibiu este împarțit în cele două bazine hidrografice principale, B.H. Olt și B.H.

Mureș, ale căror cursuri de apă totalizează o lungime de 1.331 km în bazinul Oltului (râurile Olt,

Cibin, Hîrtibaciu și afluenții direcți) și 606 km în bazinul hidrografic Mureș (râul Târnava Mare și

afluenții direcți).

Râul Olt străbate teritoriul județului pe o lungime de 56 km. Primește pe stânga afluenți cu izvoare în

Munții Făgăraș, dispuși paralel, precum Arpaș, Cârțișoara, Opatu, Scorei, Sărata, Porumbacu, Avrig,

Mîrșa, Racovița, Sebeș, Strâmba, cu lungimi cuprinse între 5 – 24 km și suprafețe între 11 – 84 kmp,

iar pe dreapta, Pârâul Nou cu izvoarele în Podișul Hârtibaciului, Cibin și Lotrioara. Ca afluenți de

ordinul II se menționează: Săliște, Hîrtibaciu și Sadu. Debitul mediu multianul de apă al Oltului

variază între 75mc/s la intrarea în județ și 100mc/s la ieșire.

Râul Târnava Mare parcurge în cadrul județului o lungime de 72 km, cu direcția generală E-V.

Cursul său, puternic meandrat, are un bazin asimetric: pe stânga primește afluenți mai importanți, între

Laslea și Visa, iar pe dreapta afluenții sunt scurți și cu caracter torențial.

Râul Cibin izvoreşte la confluența dintre două râuri mai mici: Râul Mare și Râul Mic. Cursul râului, a

cărui lungime totală este de 82 km, se află în întregime pe teritoriul județului Sibiu. În acord cu

orientarea sa nord-estică, el se îndreaptă, după ce trece prin municipiul Sibiu, către sud-est. Suprafața

bazinului său se întinde pe 2.184 km². Este un afluent important al râului Olt, vărsându-se în el în

apropiere de orașul Tălmaciu, la mică distanță de gara de la Podu Olt. Alte localități importante aflate

pe malurile sale sunt Gura Râului, Orlat, Cristian și Șelimbăr.

5http://cyd.ro/depresiunile-saliste-si-sibiu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Sibiu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Olt

https://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83lmaciu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Podu_Olt

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_R%C3%A2ului

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Orlat,_Sibiu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian,_Sibiu


24

Fig. nr. 7 – Harta privind situația hidrografică a județului Sibiu

Râul Sebeş izvorăşte din zona montană (şi constituie o parte a hotarului cu judeţul Alba) colectând

apele Frumoasei, Curpătului, Cibanului, Bistrei şi Dobrei.

Lacurile

Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare și sărate), cât și lacuri artificiale

(pentru piscicultură, irigații, hidroenergie, alimentare cu apă și agrement) completează rețeaua

hidrografică a județului. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind situate în Munții Făgăraș (Podragul,

Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) și Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea).

Dintre lacurile antropice se menționează lacurile instalate între vechile exploatări de sare din zona

localității Ocna Sibiului ca: Horia, Cloșca, Crișan, Inul, Avram Iancu, Lacul fără Fund, Mâțelor etc.,

ultimele două prezentând fenomene tipice de heliotermie (24°C la suprafață și 36°C la 1,5m

adâncime).

La acestea se adaugă lacurile artificiale de acumulare cum sunt: Negoveanu – Sadu pe râul Sadu, Gura

Râului pe râul Cibin, Brădeni I, Brădeni II pe râul Hârtibaciu și Ighiș pe râul Ighiș, afluent al râului

Târnava Mare.

Apele subterane

Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 și 10m, cu debite variind între 0,2 – 8 l/s. În

zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m, iar în zonele de luncă pânza de apă freatică se află la o

adâncime mai mică, respectiv 5m.


25

2.4 Clima și condițiile meteorologice

Printre factorii care influenţează hotărâtor poluarea unei zone se numără şi factorii meteorologici.

Tipurile de stratificare termică a atmosferei şi inversiunile de temperatură pot influenţa în foarte mare

măsură procesele de difuzie ale noxelor. Pentru a cunoaşte riguros condiţiile în care se desfăşoară

procesele de difuzie în zona poluată, s-a impus studierea detaliată la scară topoclimatică a principalilor

factori meteorologici.

Zona luată în studiu se găseşte pe valea râului Olt și Târnava Mare, care la rândul ei este situată în

interiorul arcului carpatic şi este influenţată în special de acţiunea ciclonilor din nordul Oceanului

Atlantic (în drumul către estul şi sud-estul Europei) şi de influenţa invaziilor de aer polar din zona

nordică. Ca urmare, clima regiunii este dominată de acţiunea vânturilor vestice (vânturi de gradient şi

vânturi geostrofice) şi este în general mai răcoroasă şi mai umedă. Ca staţie de bază pentru aducerea

datelor la o perioadă comună s-a utilizat staţia Sibiu, care are cea mai lungă perioadă de observaţii din

această zonă a Europei. Din punct de vedere al condiţiilor meteorologice, pentru caracterizarea zonei

Copşa Mică, la ora actuală se folosesc datele provenite de la staţia Dumbrăveni.

Întrucât în zonă nu au fost efectuate măsurători meteorologice sistematice decât într-un număr mic de

ani (observatorul meteorologic Copşa Mică de la barajul de apă industrială), au fost necesare

măsurători expediţionare pentru precizarea diferenţelor existente între profilul Văii Târnavei din zonă

şi datele rezultate de la principalele staţii meteorologice care încadrează zona.

Pentru caracterizarea cât mai completă a climei din zona cercetată s-a apelat laurmătoarele elemente:

- temperatura aerului;

- radiaţia solară directă şi difuză;

- durata de strălucire a soarelui;

- datele medii ale primului şi ultimului îngheţ;

- nebulozitatea atmosferică;

- umezeala relativă a aerului;

- regimul pluviometric;

- grosimea stratului de zăpadă şi timpul de persistenţă a stratului de zăpadă;

- regimul eolian, după care s-au calculat indicii climatici specifici zonei respective.

Se vor prezenta în continuare aceste elemente climatice, considerând că ele influenţează într-o măsură

mai mare sau mai mică poluarea zonei.

Teritoriul județului Sibiu aparține în proporție de 75% (nordul și centrul) sectorului cu climă

continental-moderată și în proporție de circa 25% (sudul) sectorului cu climă de munte. Regimul

climatic general este diferențiat de cele două trepte principale ale reliefului, în funcție, mai ales de

altitudinea, expoziția și formele acestuia.

În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitații abundente și ierni friguroase, cu

ninsori bogate și strat de zăpadă stabil pe perioadă îndelungată.


26

Ținutul cu climă de deal se caracterizează prin veri calde, cu precipitații relativ frecvente și prin ierni

reci cu strat de zăpadă relativ stabil.

Inversiunile termice frecvente și persistente în semestrul rece al anului fac ca în depresiunile Sibiului și

Făgăraș, să se individualizeze topoclimate specifice, cu ierni mai reci decât pe pantele cu altitudini mai

mari decât ale munților din vecinătate.

Regimul temperaturilor în județul Sibiu

Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 9,0°C în zonele joase (9,7°C la Sibiu, 10,0°C

la Boița, 9,6°C la Dumbrăveni), coboară în jurul valorii de 5,0°C pe pantele munților mijlocii (5,8°C

Păltiniș) și în jurul valorii de 0°C pe culmile munților înalți.

Radiaţia solară în zonă oscilează la nivel anual, cele mai mari valori ale radiaţiei solare sunt în iulie, iar

cele mai mici valori ale radiaţiei solare sunt în decembrie.

Luna cea mai rece este ianuarie, când temperaturile medii lunare oscilează între -3,5°C la Blaj şi

-4,7°C la Dumbrăveni.

Temperaturile extreme absolute oscilează în cursul verii între 37,4°C la Sibiu şi 39,2°C la Bratei (ca

maxime absolute) şi între -31,8°C la Sibiu şi -32,8°C la Târgu Mureş în cursul iernii (ca minime

absolute).

În zona cercetată circulaţia dominantă este cea vestică şi uneori nord-vestică, care aduce mase de aer

temperat oceanice. Sub masele de aer ce pătrund în zonă prin intermediul circulaţiei generale a

atmosferei, datorită formelor de relief specifice podişului, se produc la nivel zilnic circulaţii locale, în

timpul zilei din aval în amonte pe văi, iar pe versanţi de la bază spre culmi (aer cald), iar noaptea din

amonte în aval pe văi şi de la nivelul culmilor spre baza versanţilor (aer rece). Circulaţia acesta locală,

mai slabă în intensitate ca cea din zona montană, poate, prin generalizare, să fie numită briză de zi şi

briză de noapte.

În iulie, izoterma de 20°C se situează la altitudinea de 340 m. Luna cea mai rece, ianuarie, prezintă

valori medii lunare puternic influenţate de inversiunile de temperatură. Astfel, stratul de inversiune

termică se întinde până la altitudinea de 380m, temperatura crescând cu altitudinea de la –3,9°C la 250

m, la –3,6°C la 380 m.

Inversiunile de temperatură care influenţează pregnant temperatura aerului, se semnalează în toate

lunile sezonului rece, în condiţiile invaziei de aer polar sau arctic, când se formează o „cupolă” sub

care poluanţii, stopaţi în ascensiune, se concentrează progresiv. La un gradient normal al temperaturii

aerului (răcirea treptată pe măsură ce creşte altitudinea), gazele şi pulberile au o evoluţie ascendentă şi

sunt supuse unei diluări accentuate. În cazul inversiunilor termice, straturile de aer mai rece, blocate

sub cele de aer cald, împiedică formarea curenţilor de convecţie (ascendenţi) şi blochează noxele

emanate, acestea dispersându-se pe orizontala sa, în situaţii de calm atmosferic, scurgându-se lent spre

punctele mai joase, unde formează acumulări mari. Aceste inversiuni favorizează fenomenul de

poluare prin pulberi și gaze.


27

Tab. nr. 3 – Temperatura medie anuală (oC) de la stațiile meteorologice Dumbrăveni și Sibiu, din

perioada 2011-2015

Anul Temperatura medie (oC)

DUMBRĂVENI

2011 8,4

2012 9,4

2013 9,8

2014 10,2

2015 9,8

SIBIU

2011 9,2

2012 -

2013 10,2

2014 10,8

2015 10,4

În cadrul proiectului ”Calea Verde spre Dezvoltare Durabilă” derulat de către Agenția pentru Protecția

Mediului Sibiu, a fost publicat raportul ”Determinarea potențialului resurselor de energie solară și

eoliană” din Regiunea 7 Centru.6 Raportul a fost realizat de către Administrația Națională de

Meteorologie, este cel mai nou și cel mai complex raport efectuat pentru această zonă și de aceea am

considerat relevant și pentru acest plan, prezentarea unor informații.

Radiația solară, transformată diferențiat în atmosferă și la suprafața terestră, reprezintă sursa energetică

primară a proceselor meteorologice. Cunoașterea particularităților regimului și repartiției radiației

solare și a componentelor bilanțului radiativ și caloric asigură rezolvarea unor probleme practice legate

de tehnologii energetice neconvenționale. Radiația solară globală reprezintă suma radiației solare

directe și a celei difuze. Ea este considerată cel mai important parametru radiativ deoarece este

prezentă în tot cursul zilei și al anului prin cel puțin una dintre componentele sale.

Hărțile medii lunare reprezentând distribuția teritorială a radiației solare globale (Wm-2

) din cele șase

reședințe de județ, incluse în Regiunea 7 Centru, sunt marcate pe hărți cu puncte negre (figura de mai

jos). Variabilitatea spațială și temporală a acestui parametru este strict condiționată de unghiul de

înalțime al Soarelui (h0) deasupra orizontului, de starea optică a atmosferei, determinată de gradul de

nebulozitate și opacitate.

Astfel, cele mai mici valori ale intensității solare sunt în luna decembrie (luna solstițiului de iarnă),

când valorile lui h0 la latitudinile țării noastre sunt cele mai mici din an. Acestea sunt cuprinse între 20

și 50 de Wm-2

, valorile cele mai mari înregistrându-se în partea de vest a Regiunii 7 Centru. În luna

solstițiului de vară (iunie), intensitatea radiației globale depășește 240 de Wm-2

, în zonele joase din

zona de interes. Regiunile situate la altitudini mai mari de 1000 m nu beneficiază în această lună de un

aport foarte mare de radiație globală, aceasta având valori mai mici de 200 Wm-2

(figura 7). În luna

iulie se constată că valorile de radiație globale depașesc valori de peste 240 Wm-2

pe o suprafață mai

mare decât în luna iunie, deoarece frecvența mai mare a timpului senin determina fluxuri maxime ale

celor două componente (directă și difuză). În cursul anului, valorile radiației globale se dispun relativ

6 http://caleaverde.ro/wp-content/uploads/2016/08/Determinarea-potentialelor-resurselor-de-energie-eoliene-si-solare.pdf


28

simetric față de lunile iunie-iulie, mersul ascendent din prima parte a anului se face relativ mai lent fața

de scăderea din a doua parte a anului, care se face mai rapid.

Figura nr. 8 - Regiunea 7 Centru: radiație solară globală (Wm¯ ²) medii lunare multianuale (1983-2012).

De asemenea, în același proiect mai sus menționat, a fost întocmit și Ghidul de adaptare a tehnologiilor

agricole la schimbările climatice, ghid care conține de asemenea o analiză detaliată a condițiilor

climatice din Regiunea 7 Centru.7

În figura de mai jos, sunt prezentate temperaturile medii multianuale, la stația meteorologică Sibiu,

înregistrate în perioadele 1961 – 1990, 1981 – 2010 și 1964 – 2014. Se observă că maximul

temperaturii de 19,8 ºC s-a înregistrat în perioada de referință 1981 – 2010 în luna iulie, iar minimul de

-3,9 ºC în perioada 1961 – 1990 în luna ianuarie.

7 http://caleaverde.ro/wp-content/uploads/2016/11/GHID-DE-ADAPTARE-A-TEHNOLOGIILOR-AGRICOLE-LA-

SCHIMBARILE-CLIMATICE.pdf


29

Fig. nr. 9 – Temperaturi medii multii anuale

Regimul precipitațiilor în județul Sibiu

Precipitațiile atmosferice însumează în linii generale cantități cu atât mai mari cu cât altitudinea este

mai mare, înregistrându-se cantități medii anuale de 652,9 mm la Sibiu, 849,8 mm la Boița, 906 mm la

Păltiniș și peste 1200 mm pe culmile montane cele mai înalte.

Precipitaţiile, atât cele sub formă lichidă, cât şi cele sub formă de zăpadă, joacă un rol important în

purificarea atmosferei, prin aducerea la sol a elementelor în suspensie şi prin dizolvarea unei părţi din

gaze. Cu cât precipitaţiile (prin cuantum şi durată) au valori mai ridicate, cu atât atmosfera este mai

curată. Precipitaţiile au totodată o influenţă pozitivă asupra capacităţii de filtrare a noxelor de către

vegetaţie (în special cea forestieră) şi asupra rezistenţei la poluare a acesteia. În lipsa precipitaţiilor, se

măreşte posibilitatea de depunere a impurităţilor pe frunze şi pe celelalte organe vegetative.

Pe de altă parte, prin reacţia oxizilor de sulf şi a altor substanţe cu apa din precipitaţii, inclusiv ceaţa,

rezultă acizi foarte agresivi care vor participa la formarea ploilor acide, deosebit de dăunătoare

(spălând stratul de ceară de pe frunze, plantele devin mai vulnerabile; micşorând pH-ul solului, scade


30

fertilitatea acestuia, inclusiv prin distrugerea microorganismelor necesare pentru descompunerea

substanţelor organice).

Deoarece precipitaţiile atmosferice, prin însăşi geneza lor, sunt fenomene atmosferice care se produc în

cantităţi foarte diferite şi în mod discontinuu în timp, repartiţia lor teritorială se caracterizează printr-o

mare neuniformitate în zonă. Se poate afirma că în zonă nivelul total anual al precipitaţiilor este relativ

redus, ceea ce reprezintă un factor defavorizant în prezenţa poluării actuale. Pe de altă parte, se

constată o distribuire foarte neuniformă a precipitaţiilor pe luni şi pe anotimpuri. Faptul că o mare

parte din cantitatea de precipitaţii cade în timpul verii ar putea contribui la purificarea aerului şi la

spălarea pulberilor poluante depuse pe plante, dar această acţiune benefică este mult diminuată de

structura ploilor, de multe ori sub formă de averse, cu intervale mari de uscăciune. Totodată,

precipitaţiile reduse din timpul iernii, coroborate cu calmul atmosferic şi inversiunile termice,

frecvente în această perioadă, contribuie la menţinerea unui nivel ridicat al poluării atmosferei, cu

consecinţe vătămătoare pentru agro-ecosisteme.

Regimul eolian în județul Sibiu

Vântul este un element meteorologic vectorial, deosebit de variabil în timp și spațiu, condiționat de

contrastul baric orizontal creat în cadrul circulației generale a atmosferei. Deplasarea curenților de aer

dintr-un loc în altul (regimul vântului) este determinată în principal de dezvoltarea diferitelor sisteme

barice și, în primul rând, de activitatea centrilor barici de acțiune. Vântul se caracterizează prin două

elemente extrem de variabile în timp și spațiu: direcția din care bate vântul, apreciată după 16 sectoare

ale orizontului și viteza, reprezentând distanța parcursă de particulele de aer în unitatea de timp,

exprimata în m/s.

Observațiile asupra direcției și vitezei vântului se realizeaza în rețeaua de stații a Administrației

Naționale de Meteorologie la 10 m înalțime deasupra solului, cu ajutorul giruetei și al traductorilor de

vânt (cu cupe sau ultrasonici). Măsurătorile efectuate cu girueta cu placă grea, indică viteze ale

vântului pâna la 40 m/s, iar traductorii cu vânt pâna la 70 m/s.

Vânturile sunt puternic influențate de relief, atât în privința direcției, cât și a vitezei. Frecvențele medii

anuale înregistrate la Sibiu în anul 2015, indică predominarea vânturilor din E (21,3%) și V (14,9%),

iar la Dumbrăveni din E (25,8%) și NE (18,2%). Frecvența medie anuală în 2015 a calmului atmosferic

este de 6,8% Sibiu și 13,6% la Dumbrăveni. Vitezele medii anuale din anul 2015, oscilează între 1,2 și

2,7 m/s la Sibiu și între 1,2 și 2,2 m/s la Dumbrăveni. Între sfârșitul iernii în depresiunile Sibiu și

Făgăraș bate un vânt dinspre munte cu caracter de foen numit Vântul Mare. Acesta provoacă încălziri

accentuate și topiri bruște de zăpadă.

Din coridorul mai larg al văii Mureşului bate un vânt denumit „Moroşanul”. Cu totul izolat se mai

semnalează şi prezenţa Olteţului, Crivăţului şi Austrului. Local, vânturile calde care topesc zăpezile,

poartă denumiri ca „Boarea Râului” (Gura Râului), „Gureanu” (Avrig) ş.a..8

8http://www.dssibiu.ro/fond-forestier/fond-forestier-2


31

Fig. nr. 10

Fig. nr. 11

În raportul ”Determinarea potențialului resurselor de energie solară și eoliană” din Regiunea 7

Centru, realizat de către Administrația Națională de Meteorologie, sunt prezentate date relevante

privind viteza vântului din perioada 1981 – 2010.9

9 http://caleaverde.ro/wp-content/uploads/2016/08/Determinarea-potentialelor-resurselor-de-energie-eoliene-si-solare.pdf


32

Hărțile medii lunare reprezentând distribuția teritorială a vitezei vântului (m/s) sunt prezentate în figura

de mai jos. Cele șase reședințe de județ, incluse în Regiunea 7 Centru, sunt marcate pe hărți cu puncte

negre. În general, viteza medie a vântului este direct dependenta de mărimea gradientului baric

orizontal, de gradul de fragmentare a reliefului și de rugozitatea suprafeței subiacente.

Analizând harta cu vitezele medii ale vântului rezultă că cele mai mari viteze din Regiunea 7 Centru se

înregistrează în zona montană alpină, unde sunt valori reduse ale rugozitații. Acestea depășesc 8 m/s la

altitudini de peste 1500 m din Munții Fagaraș, Bucegi, Vrancei, Călimani. În zonele mai joase și în

depresiuni, vitezele vântului se reduc treptat, ajungând la viteze mai mici de 1 m/s în zonele

depresionare din Carpații Orientali și Meridionali, determinate în special de adăpostirea aerodinamică

și de valori mari ale rugozității (suprafețe împădurite). Valori mai mici de 1 m/s se produc și în

regiunile joase din centrul Transilvaniei în special în lunile de iarna și toamnă. Trebuie subliniat faptul

ca indiferent de zona analizată, pe formele convexe ale reliefului, valorile medii lunare ale vitezei

vântului sunt mai mari decât cele specifice zonei, în timp ce în formele concave acestea pot fi și de sub

1 m/s.

Figura nr. 12 - Regiunea 7 Centru: viteza medie a vântului (m/s) medii lunare multianuale (1981-2010)


33

Regimul nebulozității în județul Sibiu

Valorile medii ale nebulozităţii sunt mai mari decât în zonele extracarpatice, astfel nebulozitatea totală

medie anuală oscilează între 5,6 la Târgu Mureş şi 6,2 la Sibiu (în zecimi de boltă). Lunile cu

nebulozitate accentuată sunt cele din sezonul rece când se atinge valoarea medie de 7,4 zecimi de boltă

în decembrie la Bratei. Numărul mediu anual a zilelor senine oscilează între 94,7 zile la Sibiu şi 123,4

zile la Târgu Mureş. Zilele senine se înregistrează preponderent în lunile iulie-octombrie, iar cele mai

puţine se înregistrează în sezonul rece. În cazul zilelor acoperite (nebulozitate mai mare de 7,5 zecimi

de boltă) situaţia se inversează, cele mai multe zile acoperite se înregistrează iarna, când frecvenţa

inversiunilor termice este maximă.

Nebulozitatea atmosferică influenţează repartiţia şi regimul celorlalte elemente climatice, cum ar fi

durata reală de strălucire a soarelui, bilanţul radiativ şi termic, umezeala relativă a aerului, precipitaţiile

atmosferice ş.a..

Nebulozitatea totală prezintă la nivel anual în zonă două maxime şi două minime (dublă variaţie).

Maximul principal se produce în decembrie (6,9-7,6), iar cel secundar în mai (5,8-6,4), în timp ce

minimul principal apare în luna august (3,9-5,1), iar minimul secundar în martie (5,5-6,5). Cel mai clar

se observă starea nebulozităţii la nivelul de 300 m.

Numărul zilelor senine oscilează la nivel anual, între 110-115 zile, iar cel al zilelor noroase oscilează

între 109-116 zile.

Numărul zilelor acoperite oscilează între 138-140 zile, aşadar în zonă predomină zilele acoperite (>

38% din timp).

Seobservă un maxim principal în iarnă (decembrie: 82-87%), după care valorile descresc spre vară,

când, datorită tipului de precipitaţii, în luna cea mai ploioasă – iunie, se observă şi o uşoară creştere a

umezelii relative a aerului (ce apare ca un maxim secundar slab pronunţat 67-69%).

Din iunie valorile cresc continuu spre iarnă. În valori medii anuale, umezeala relativă a aerului

oscilează între 72-75%.

2.5 Resursele naturale /Utilizarea terenurilor

Resursele subsolului

Resursele subsolului cuprind:

- Rocile constitutive ale zonei muntoase, cu rezerve inepuizabile, folosite ca materiale de

construcție, din care se exploateză șisturi cristaline pe văile Sadului și Lotrioarei și zăcământul

de cristale marmoreene la Porumbacu de Sus și Arpașu de Jos;

- Apele minerale clorosodice, utilizate în stațiunile Ocna Sibiului, Bazna și Miercurea Sibiuluui;

- Sarea care apare în cutele diapire în Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului, dar care în prezent nu

se exploatează;


34

- Rezervele de argilă, pietriș și nisip folosite în construcții și în industria materialelor de

construcție ce se găsesc în zona depresionară și în luncile râurilor. Menţionăm nisipul extras

din balastierele din albiile râurilor Olt (cele mai importante fiind în dreptul localităţilor Bradu şi

în aval de Boiţa), Târnava Mare – în aval de oraşul Copşa Mică, Cibin – în localitatea Orlat,

Bâlea – în comuna Cârţa şi Porumbacu, în localitatea Porumbacu de Jos.

- Există de asemenea bogate resurse de gaze naturale. Din depozitele de gaz metan din

Transilvania, având cel mai curat gaz natural, cu un conținut de 99% metan, ¼ se găsește pe

teritoriul județului Sibiu, dintre care cu semnificație economică deosebită sunt cele de la Bazna,

Copșa Mică, Noul Săsesc, Ilimbav și Ghijasa.

Resursele solului.

Din suprafața administrativă a județului Sibiu de 543.248 ha, ponderea principală este reprezentată de

terenuri agricole (56%) și terenuri cu vegetație forestieră (37%), restul terenurilor ocupând doar 7% din

suprafața totală.

Pădurile reprezintă o resursă importantă a județului Sibiu, fondul forestier fiind constituit în principal

din conifere și foioase ce asigură materie primă pentru industria lemnului, fiind și sursă de energie

calorică pentru comunitățile din mediul rural.

O suprafață importantă din zona de deal și podiș este acoperită de soluri fertile (molisoluri,

argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor tehnice, dar și în

pomicultură și viticultură. Solurile din zona pre-montană și montană (cambisoluri, soluri neevoluate,

etc) sunt în principal acoperite cu pajiști sau păduri.

Folosirea intensivă a resurselor de sol, ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a echilibrului

dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecințe negative, mergând până la

degradarea solului sau distrugerea lui. Fondul funciar forestier are o pondere de 33% în raport cu

fondul funciar total. Din punct de vedere al repartizării suprafețelor de pădure în categorii de utilitate,

70% dintre acestea sunt păduri din grupa I de protecție și 30% sunt încadrate în grupa a doua de

producție și protecție.

2.6. Infrastructura de drumuri în județul Sibiu, starea acesteia și traficul

Conform Master Planului în domeniul infrastructurii rutiere, județul Sibiu, lungimea totală a

drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 1.599 km din care 257,186 km drumuri naţionale, inclusiv

autostrăzi şi drumuri expres, în totalitate modernizate şi 1.342 km drumuri judeţene şi comunale

(drumuri publice locale aflate în administraţia Consiliului Judeţean – drumuri judeţene, respectiv în

administrarea Primăriilor comunale – drumuri comunale), din care 55 km sunt drumuri modernizate şi

558 km sunt cu îmbrăcăminţi rutiere uşoare. Dezvoltarea drumurilor publice este de 29,4 km / 100 kmp

teritoriu.

În total infrastructura publică rutieră din judeţul Sibiu este formată din:

- 6 drumuri naţionale;

- 51 drumuri judeţene;


35

- 72 drumuri comunale.

În tabelul următor se prezintă sintetic situaţia drumurilor publice totalepe judeţul Sibiula 31.12.2007:

Tab. nr. 4 – Situația infrastructurii de transport rutier în județul Sibiu

(Sursa: Master Planul în domeniul infrastructurii rutiere, jud. Sibiu)

JUDEȚUL SIBIU

Drumuri publice

Total 1.599

din care :

- modernizate 312

- cu îmbracaminţi uşoare rutiere 558

Din total drumuri

publice:

Drumuri nationale 257

din care: - modernizate 257

- cu îmbracaminţi uşoare rutiere -

Drumuri judetene şi comunale

1.342

din care: - modernizate 55

- cu îmbracaminţi uşoare rutiere 558

Densitatea drumurilor publice pe 100 kmpteritoriu (km/100 kmp) 29,4

Starea actuală a infrastructurii rutiere DJ, DC în jud. Sibiu (Sursa: Master Planul în domeniul

infrastructurii rutiere, jud. Sibiu)

Infrastructura de transport publică locală (DJ, DC) este în general necorespunzătoare şi în special în

zonele montane din judeţul Sibiu. Dacă drumurile naţionale sunt modernizate integral, drumurile

judeţene şi comunale sunt modernizate doar pe 55 km din 1.342 km lungime totală, ceea ce reprezintă

4,2 % din total.

De asemenea doar 41,5 % (558 km) din drumurile judeţene şi comunale au îmbrăcăminţi rutiere

uşoare, diferenţa de de 59,4 % (784 km) fiind reprezentată de îmbrăcăminţi pietruite şi din pământ.

O caracteristică negativă a traficului este determinată de lipsa centurilor ocolitoare ale oraşelor, ceea ce

contribuie la gâtuiri mai ales în orele de vârf cu efecte asupra creşterii ratei călătoriilor.

Densitatea medie a drumurilor publice este de 29,4 km / 100 kmp – valoare situată sub media pe ţară

de 33,5 km / 100 kmp şi aproximativ egală cu densitatea medie a regiunii Centru de 29,9 km / 100

kmp.

Un avantaj important al judeţului Sibiu este datorat faptului că reţeaua publică de transport este

traversată de Coridoul IV European şi de principalele drumuri exprese E60, E68 şi E81.


36

Fig. nr. 7 – Infrastructura de transport rutier în județul Sibiu(Sursa: Master Planul în domeniul

infrastructurii rutiere, jud. Sibiu)

Traficul în județul Sibiu(Sursa: Master Planul în domeniul infrastructurii rutiere, jud. Sibiu)

Traficul mediu total pentru toate DJ (media zilnica de autovehicule – MZA):

- 2015: 731vehicule fizice / 24h

- 2020: 858vehicule fizice / 24h

Conform Master Planului, din analiza datelor de trafic rezultate, se evidenţiază următoarele aspecte:

- creşterea traficului în 2020 faţă de 2015 este de 14,8%, pentru traficul exprimat în vehicule

fizice (MZA vehicule fizice/24 ore);

- creşterea medie anuală a traficului exprimat în vehicule fizice (MZA vehicule fizice/24 ore)

este de cca 25-26 vehicule fizice/an.

Tab. nr. 5 – Prognoza traficului mediu zilnic, anual, pe tipuri de vehicule de călători şi marfă (MZA

vehicule fizice / 24h)

An MZA

total din

care

MZA (vehicule fizice / 24h)

Vehicule calatori Vehicule marfa

Autoturisme Microbuze Autobuze 2 osii 3 - 4 osii 5 + osii

2014 717 548 8 3 93 36 28

2015 731 559 9 3 95 37 29


37

An MZA

total din

care

MZA (vehicule fizice / 24h)

Vehicule calatori Vehicule marfa

Autoturisme Microbuze Autobuze 2 osii 3 - 4 osii 5 + osii

2020 858 656 10 3 111 43 34

Analiza datelor de prognoză a traficului pe tipuri de vehicule evidenţiază următoarele aspecte:

- ponderea traficului vehiculelor de călători din total trafic este de 78%;

- ponderea traficului vehiculelor de marfă din total trafic este de 22%.

Conform Master Planului, ponderea traficului vehiculelor de călători a crescut apropiindu-se de

ponderea traficului mediu la nivel naţional (80%). Acest fapt se datorează în primul rând faptului că

gradul de motorizare pentru vehiculele de călători, unde predominant este traficul autoturismelor,

creşte mult mai rapid decât gradul de motorizare pentru vehiculele de marfă, cât şi datorită faptului că

traficul de mărfuri pentru vehiculele de marfă în tranzit va utiliza cu precădere drumurile naţionale şi

autostrăzile pentru creşterea vitezei de circulaţie a mărfurilor.

Conform Master Planului, cap. 6A Analiza impactului proiectelor asupra mediului înconjurător, asupra

mediului social, a celui economic și asupra turismului, se fac următoarele previziuni:

Cu un număr de vehicule rutiere, în special maşini personale, în creştere, asociată întotdeauna

creşterii economice, emisiile în aer cauzate de sectorul de transport vor creste probabil în următoarele

decenii. Doi factori principali pot exacerba această tendinţă:

- abandonarea transportului public (în special calea ferata şi autobuzele) care sunt mai durabile,

însa nu mai sunt foarte atractive şi convenabile în comparaţie cu maşinile personale;

- creşterea blocajelor de trafic şi drumurile congestionate provocate de lipsa capacităţii reţelei

locale.

În cazul în care nu se ia nici o măsură, utilizarea transportului public şi ponderea sa va continua să

scadă brusc iar numărul de maşini personale va creşte, diminuând calitatea slabă a aerului urban.

Dacă nu se vor lua măsuri şi nu vor avea loc modificări reale, incidenţa bolilor respiratorii va creşte

în oraşele mari, dat fiind numărul mare de maşini, până vor fi introduse maşini mai puţin poluante,

care sa rezolve parţial problemele. În ceea ce priveşte poluarea cu PM, daca nu va avea loc nici o

îmbunătăţire pe termen scurt şi mediu, situaţia deja alarmantă referitoare la sănătatea umană va

continua să se deterioreze nu numai în oraşe dar şi în zonele înconjurătoare. Este probabil un impact

indirect din transferul impactului asupra mediului către impactul asupra sistemului socio-economic,

ca rezultat al deteriorării calităţii vieţii. Trenurile sunt considerate a fi mijloace de transport mai

ecologice însă daca nu se îmbunătăţesc costurile şi calitatea, dar şi accesibilitatea, nu este probabil ca

tendinţa de reducere a utilizării lor să fie depăşită.


38

Fig. nr. 8 - Prognoza traficului pe DJ – anul 2015 (MZA vehicule fizice / 24h)

Fig. nr. 9 - Prognoza traficului pe DJ – anul 2025 (MZA vehicule fizice / 24h)

(Sursa: Master Planul în domeniul infrastructurii rutiere, jud. Sibiu, Fig. 3.5. si Fig. 3.6.)


39

2. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA

AERULUI – EVALUAREA NIVELULUI DE FOND REGIONAL

În Regiunea 7 Centru nu sunt amplasate stații pentru supravegherea poluării de fond.

Analiza situației existente la nivel regional a avut în vedere amplasarea județului în Regiunea 7 Centru

și vecinătatea acestuia cu județele Alba, Mureș, Brașov și relativa apropiere în partea de Sud-Vest cu

județul Hunedoara. Nu s-a omis vecinătatea cu județele Vâlcea și Argeș în partea de Sud și Sud-Est,

însă dată fiind topografia zonei – Munții Carpați se constituie ca obarieră care reduce transportul

poluanților atmosferici de la Sud la Nord astfel că nivelul de fond din aceste două județe s-a considerat

irelevant. Astfel s-a analizat nivelul de fond regional interesând zona județelor Hunedoara, Alba,

Mureș și Brașov. Pentru analiză s-au utilizat datele disponibile și s-au consultat următoarele

documente:

- Date puse la dispoziție de APM Sibiu, privitoare la nivelul de fond regional pentru poluanții de

interes.

- Raport privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2014 în județul Hunedoara;

- Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2014 în județul Alba;

- Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pentru anul 2014 în județul Mureș:

- Raport privind starea mediului în județul Brașov pe anul 2014.

Rețeaua de montorizare a calității aerului în cele patru județe cuprinde o serie de stații, a căror valori

înregistrate pentru poluanții de interes au fost prezentate în rapoartele anuale privind starea mediului și

în rapoartele privind calitatea aerului înconjurător, concluziile acestor rapoarte fiind prezentate în cele

ce urmează.

Datele privind concentrațiile de fond regional au fost puse la dispoziție de APM Sibiu fiind

reprezentate grafic în fig. nr. 16-26.

Fig. nr. 10

5.087

3.949

5.712

3.892

4.667

0.000

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

Alba Brasov Hunedoara Mures Sibiu

Concentratii de fond regional pentru SO2SO2 conc. de fond regional µg/mc

Nivelul de fond regional pentru

SO2 are valori cuprinse într-un

interval restrâns pentru cele 5

județe, între 3,89-5,71 µg/mc.

Nivelul de fond în județul Sibiu

se situează în acest interval,

neexistând riscul unei influențe

semnificative care s-ar putea

manifesta din județele vecine.


40

Fig.

nr.

11

10.43310.415

10.357

10.461

10.532

10.250

10.300

10.350

10.400

10.450

10.500

10.550


Concentratii de fond regional pentru NO2

NO2 conc. de fond regional µg/mc


NO2 are valori cuprinse într-un




se situează la nivelul superior al

acestui interval, neexistând riscul

unei influențe semnificative care

s-ar putea manifesta din județele

vecine.

Fig.

nr.

12

11.37111.359

11.320

11.389

11.437

11.260

11.280

11.300

11.320

11.340

11.360

11.380

11.400

11.420

11.440

11.460


Concentratii de fond regional pentru NOx

Nox conc. de fond regional µg/mc


NOx are valori cuprinse într-un








vecine.

Fig.

nr.

13

453.591

476.341

425.729

496.953

466.110

380.000

400.000

420.000

440.000

460.000

480.000

500.000

520.000


Concentratii de fond regional pentru CO

CO conc. de fond regional µg/mc


CO are valori cuprinse într-un


județe, între 425,72-496,95

µg/mc. Nivelul de fond în

județul Sibiu se situează în acest

interval, neexistând riscul unei

influențe semnificative care s-ar

putea manifesta din județele

vecine.

Fig.

nr.

14

19.733

20.080

19.339

20.712

19.972

18.500

19.000

19.500

20.000

20.500

21.000


Concentratii de fond regional pentru PM10

PM10 conc. de fond regional µg/mc


PM10 are valori cuprinse într-un









41

Fig.

nr.

15

15.958

16.276

15.593

16.854

16.157

14.800

15.000

15.200

15.400

15.600

15.800

16.000

16.200

16.400

16.600

16.800

17.000


Concentratii de fond regional pentru PM2,5

PM2.5 conc. de fond regional µg/mc


PM2,5 are valori cuprinse într-

un interval restrâns pentru cele 5







Fig.

nr.

16

0.117

0.155

0.078

0.217

0.138

0.000

0.050

0.100

0.150

0.200

0.250


Concentratii de fond regional pentru C6H6

C6H6 conc. de fond regional µg/mc


C6H6 are valori cuprinse într-un








Fig.

nr.

17 0.857

0.899

0.812

0.8830.889

0.760

0.780

0.800

0.820

0.840

0.860

0.880

0.900

0.920


Concentratii de fond regional pentru As

As conc. de fond regional ng/mc


As are valori cuprinse într-un


județe, între 0,81-0,89 ng/mc.






Fig.

nr.

18 0.213

0.227

0.197

0.255

0.228

0.000

0.050

0.100

0.150

0.200

0.250

0.300


Concentratii de fond regional pentru Cd

Cd conc. de fond regional ng/mc


Cd are valori cuprinse într-un









42

Fig.

nr.

19

0.564

0.577

0.553

0.6020.605

0.520

0.530

0.540

0.550

0.560

0.570

0.580

0.590

0.600

0.610


Concentratii de fond regional pentru Ni

Ni conc. de fond regional ng/mc


Ni are valori cuprinse într-un








vecine.

Fig.

nr.

20 17.885

23.152

11.829

21.07421.933

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000


Concentratii de fond regional pentru Pb

Pb conc. de fond regional µg/mc


Pb are valori cuprinse într-un








Analizând datele de fond regional se constată ca în județul Sibiu, cele mai ridicate concentrații raportat

la celelalte județe sunt pentru oxizii de azot și metale grele (Ni), explicabil prin faptul ca Sibiul este un

important nod de trafic rutier și feroviar, sursele de emisii cu ponderea cea mai mare în cazul NOx

fiind traficul rutier și instalațiile de încălzire. Concentrația ridicată pentru Ni este justificată de

industria metalurgică (Copșa Mică).

Conform Rapoartelor anuale privind starea mediului și cele pentru calitatea aerului în județele

Hunedoara, Alba, Mureș și Brașov, ca notă generală se prognozează menținerea concentrațiilor

poluanților în imisie.

Referitor la valorile înregistrate în stațiile automate de monitorizare în fiecare județ, raportat la

disponibilitatea unor seturi de date validate, s-au înregistrat următoarele depășiri:

- pentru SO2, în județul Hunedoara s-a înregistrat depăşirea valorii limită orare de 350 μg/mc (a

nu se depăşi mai mult de 24 de ori într-un an calendaristic) pe parcursul anului 2014, după cum

urmează: o depăşire la staţia HD-2 din Deva şi 4 depăşiri la staţia HD-5 din Vulcan.

- pentru PM10, în județul Hunedoara, în anul 2014 valorile zilnice ale PM10 prin metoda

gravimetrică nu au depăşit mai mult de 35 ori valoarea limită zilnică (50 μg/mc) prevăzută în

Legea nr. 104/2011. S-au înregistrat la indicatorul PM10 depăşiri ale valorii limită zilnice, după

cum urmează: 6 depăşiri la staţia HD-1 din Deva, str. Carpaţi, f.n.; 3 depăşiri la staţia HD-2 din

Deva, Calea Zarandului, f.n; 2 depăşiri la staţia HD-5 din Vulcan, str. Mihai Viteazu, f.n.


43

- pentru PM10, în județul Alba, în anul 2014, valorile zilnice ale PM10 obţinute la staţiile

automate au arătat că valoarea limită zilnică (50 μg/mc) a fost depășită de 8 ori la stația AB1 –

Alba Iulia, de 10 ori la stația AB2 - Sebeș și de 3 ori la Stația AB3 - Zlatna, față de cele 35

depășiri admise de Legea nr. 104/2011. Prin metoda gravimetrică, valoarea limită zilnică a fost

depășită de 11 ori lastațiile AB1 - Alba Iulia și AB3 - Zlatna, fațăde cele 35 admise de

L104/2011.

Conform datelor colectate din stațiile automate din județul Alba s-a observat că pentru CO se

înregistrează valori mai ridicate în sezonul toamnă-iarnă, din cauza acumulărilor de CO determinate de

influența încălzirii rezidențiale și a condițiilor meteorologice specifice acestei perioade.

De asemenea, s-a observant că acumularea emisiilor de pulberi (PM10 și PM2,5) are cauze multiple

dintre care unele sunt prezente pe tot parcursul anului – cum sunt activitățiile industriale, traficul sau

lucrările de construcții, iar altele sunt caracteristice perioadei de toamnă-iarnă, respectiv arderea

combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor sau activitățile agricole specifice perioadei de

toamnă. De asemenea, o contribuție majoră la creșterea concentrației de pulberi în suspensie (PM10) o

au și condițiile meteorologice cum sunt ceața sau calmul atmosferic, care îngreunează dispersia

poluanților în atmosferă.

Din punct de vedere al aportului surselor de emisie la nivelul poluanților în aerul atmosferic se

menționează că cele care au ponderea cea mai mare la emisiile totale în județele din regiune sunt:

- pentru NOx: energie și transporturi;

- pentru SOx: energie și procese industriale;

- pentru CO: energie și transporturi (arderea combustibililor/carburanților);

- pentru NMVOC (precursor de O3): procese industriale, energie, agricultură, transporturi;

- pentru PM10 și PM2,5: energie, procese industriale, transporturi, agricultură;

- pentru Metale grele: energie și procese industriale;

- pentru C6CH6: transporturi, producție/manipulare/distribuție carburanți.


44

4. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU PRIVIRE LA CALITATEA

AERULUI IN JUDEȚUL SIBIU

Cadrul legislativ privind monitorizarea calităţii aerului înconjurător este reglementat prin Legea nr.

104 din 15 iunie 2011, care are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului prin măsuri destinate

menţinerii calităţii aerului acolo unde acesta corespunde obiectivelor de calitate şi pentru îmbunătăţirea

acesteia în celelalte cazuri (când se înregistrează depășiri). Punerea în aplicare a prevederilor acestei

legi se realizează prin Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare a Calităţii Aerului, care asigură

cadrul organizatoric, instituţional şi legal de cooperare între autorităţile şi instituţiile publice cu

competenţe în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar,

pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei.

4.1. Monitorizarea calității aerului în județul Sibiu

4.1.1. Rețeaua de monitorizare a calității aerului în județul Sibiu

La nivelul județului Sibiu, monitorizarea calităţii aerului se realizează în cadrul sistemului de

monitorizare continuă a calităţii aerului, în cele patru staţii automate, cu transmitere online a datelor,

amplasate în zone reprezentative ale judeţului. Funcţionarea celor patru staţii este continuă, 24 ore din

24, şapte zile pe săptămână. Cele patru staţii sunt amplasate în municipiul Sibiu (SB1şi SB2), Copşa

Mică (SB3) şi Mediaş (SB4), după cum urmează:

- SB1 – mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A – staţie de fond urban.

- SB2 – mun. Sibiu, str. Oțelarilor, FN – staţie de tip industrial.

- SB3 – oraș Copşa Mică, str. Castanilor, nr. 8 – staţie de tip industrial.

- SB4 – oraș Mediaş, str. Gării, FN – staţie de tip industrial.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare,

obiectivele pe termen lung şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de

legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările

europene.

Valorile limită sunt stabilite prin Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător,

care are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor

destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător, acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru

calitatea aerului şi îmbunătăţirea calităţii în alte cazuri.


45

Fig. nr. 21 – Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului în județul Sibiu

Amplasarea stațiilor de monitorizare ale aerului în județul Sibiu:

STAŢIA SB1:

Denumirea staţiei: Sibiu RO-SB-1;

Codul staţiei: RO0184A;

Tipul staţiei: fond urban;

Clasa staţiei /Raza ariei de

reprezentativitate: fond urban/ 1-5 km;

Coordonatele geografice: N 45°47’06.0’’ ;

E 24°09’12.7’;

Coordonate STEREO’70:X476489.57 ;

Y434313.31

Altitudinea: 430 m;

Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx,

CO, benzen, PM2,5 gravimetric, PM10

automat și gravimetric, O3;

Parametrii meteorologici măsuraţi:

direcţie vânt, viteză vânt, temperatură,

presiune atmosferică, umiditate relativă,

radiaţie solară, precipitaţii.


46

STAȚIA SB2:

Denumirea staţiei: Sibiu RO-SB-2;


Tipul staţiei: industrial;

Clasa staţiei /Raza ariei de reprezentativitate:

industrial /0,1-1 km;

Coordonatele geografice: N: 45°47’49.8’; E

24°10’58.6’;

Coordonate STEREO’70: X477817.61 ;

Y436614.08

Altitudinea: 402 m;

Poluanţii măsuraţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO,

benzen, PM10 automat, O3;

Parametrii meteorologici măsuraţi: direcţie

vânt, viteză vânt, temperatură, presiune

atmosferică, umiditate relativă, radiaţie solară,

precipitaţii.

STAȚIA SB3:

Denumirea staţiei: Copşa Mică RO-SB-3;



Clasa staţiei /Raza ariei de reprezentativitate:


Coordonatele geografice: N 46°06’47’’ ; E

24°13’46’’;


Y440567.88

Altitudinea: 285 m;


M10 automat şi gravimetric, metale grele din

PM10 (Pb, Cd, As, Ni), O3.




precipitaţii.


47

STAȚIA SB4:

Denumirea staţiei: Mediaş RO-SB-4;


Denumirea arealului/zonei: zonă industrială

urbană;


Clasa staţiei Raza ariei de reprezentativitate:


Coordonatele geografice: N 46°09’32’’ ; E

24°20’24’’;


Y449154.31 ;

Altitudinea: 320 m;


PM10 automat și gravimetric, metale grele din

PM10 (Pb, Cd, As, Ni), O3;




precipitaţii.

Rezultatele măsurătorilor în stațiile automate înregistrate în intervalul 2010-2015, au fost puse la

dispoziție de Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu. În cap. 4.1.2. sunt prezentate tabelar datele

actuale pentru anul 2014 și 2015, iar în cap 4.1.3. sunt reprezentate grafic pentru a urmări tendința de

evoluție a calității aerului, fiind raportate la valorile limită prevăzute în Legea 104/2011.

4.1.2. Rezultatele monitorizarii în stațiile automate

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a

planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a

calității aerului, A.P.M. Sibiu a pus la dispoziție datele privind sinteza monitorizării calității aerului în

stațiile automate pentru intervalul 2010-2014 și pentru anul 2015, pentru toți poluanții care au stat la

baza încadrării județului Sibiu în regimul de gestionare II.

Conform art. 42, lit. b) din Legea 104/2011, regimul de gestionare II – reprezintă ariile din zonele și

aglomerările în care nivelurile pentru SO2, NO2, NOx, particule în suspensie PM10 și PM2,5, Pb,

benzen, CO, sunt mai mici decât valorile limită prevăzute la lit. B și poziția G.5. din anexa nr. 3,

respectiv pentru As, Cd, Ni, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai mici decât valorile

țintă prevăzute la lit. C si poziția G.4 din anexa nr. 3.

Obiectivele de calitate a aerului pentru poluanții de interes sunt stabilite prin Legea 104/2011 privind

calitatea aerului ambiental, fiind indicate valori pentru protecţia sănătăţii umane şi pentru protecţia


48

vegetaţiei. Valorile limită și valorile țintă prevăzute de Legea 104/2011 sunt cele prezentate în tab. nr.

6–12.

Tab. nr. 6 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru dioxid de sulf (SO2)

Poluant UM Prag de

alertă

Valoare limită orară

pentru protecția sănătății

umane

Valoare limită zilnică


umane

Dioxid de sulf – SO2 µg/mc 5001 350 125

1Măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pentru o suprafață de cel puțin 100

kmp sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare

Tab. nr. 7 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru oxizi de azot (NO2)

Poluant UM Prag de

alertă

Valoare limită orară


umane

Valoare limită anuală


umane

Dioxid de azot – NO2 µg/mc 4001 200 40

1Măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pentru o suprafață de cel puțin 100

kmp sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare

Tab. nr. 8 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru pulberi în suspensie (PM10, PM2,5) Poluant UM Valoare

țintă

anuală

Valoare limită zilnică

pentru protecția

sănătății umane

Valoare limită anuală


umane

Pulberi în suspensie – PM10 µg/mc - 50 40

Pulberi în suspensie –

PM2,5

ug/mc 25 - 251

202

1Valoare limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015

2Valoare limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

Tab. nr. 9 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru monoxid de carbon (CO) Poluant UM Valoare limită pentru protecția sănătății umane (valoare

maximă zilnică a mediilor pe 8 ore)

Monoxid de carbon – CO mg/mc 10

Tab. nr. 10 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru benzen (C6H6)

Poluant UM Valoare limită anuală pentru protecția sănătății umane

Benzen – C6H6 µg/mc 5

Tab. nr. 11 – Valori limită stabilite prin Legea 104/2011 pentru ozon (O3)

Poluant UM Valoare țintă /

Valoare limită pentru protecția sănătății

umane (valoare maximă zilnică a

Prag de

informare(perioadă

de mediere o oră)

Prag de alertă

(perioadă de

mediere o


49

mediilor pe 8 ore dintr-un an

calendaristic)

oră)

Ozon – O3 µg/mc 120 180 240

Tab. nr. 12 – Valori limită și valori țintă stabilite prin Legea 104/2011 pentru metale grele; plumb,

cadmiu, arsen, nichel (Pb, Cd, As, Ni) Poluant UM Valoare limită anuală pentru

protecția sănătății umane

Valoare țintă pentru conținutul total din

fracția PM10 mediată pentru un an

calendaristic

Plumb – Pb µg/mc 0,5

Arsen – As ng/mc 6

Cadmiu – Cd ng/mc 5

Nichel – Ni ng/mc 20

În sinteza monitorizării calității aerului în cele 4 statii de fond urban și de tip industrial, pentru anul

2014 și 2015, sunt prezenate următoarele informații: poluanții urmarăriți, valori medii anuale

determinate în stațiile automate, depășiri înregistrate anualși captura de date validate.

Tab. nr. 13 – Sinteza monitorizării calității aerului în județul Sibiu – anul 2014

Cod/ tip staţie

/Locaţie Poluant

Număr

determinări Percen-

tila 98

Medie

anuală

2014

Unitate

măsură

Tip

depăşire

(cf L 104 /

2011)

Număr

depăşiri

Captură

de date

validate

% Orare Zilnice

SB1

Fond urban

Sibiu

Str.

Hipodromului

SO2 7876 11,55 6,50 µg/mc 0 89.9

NO2 µg/mc 0 0

PM 2,5

GRAV

218 43,07 11,78 µg/mc 68,2

PM 10 AUT 147 35,46 14,33 µg/mc VL zilnică 0 40,2

PM10GRAV 310 63,11 21,28 µg/mc VL zilnică 11 86

CO 7879 2 0,27 mg/mc 0 89,9

OZON 5765 80,21 35,96 µg/mc Valoare

ţintă

0 65,8

BENZEN 249 11,84 4,43 µg/mc 2,8

SB2

Industrial

Sibiu

str. Oţelarilor

SO2 7862 11,12 6,79 µg/mc 0 89,7

NO2 µg/mc 0 0

PM 10 AUT 40 29,48 14,47 µg/mc 0 10,9

CO 8107 1 0,13 mg/mc 0 92,5

OZON µg/mc Valoare

ţintă

0 0

BENZEN µg/mc 0

SB3

Industrial

SO2 5312 43,45 12,68 µg/mc 0 60,6

NO2 µg/mc 0 0

PM 10 AUT 117 35,26 19,90 µg/mc 0 32


50

Cod/ tip staţie

/Locaţie Poluant

Număr


tila 98

Medie

anuală

2014

Unitate

măsură

Tip

depăşire

(cf L 104 /

2011)

Număr

depăşiri

Captură

de date

validate

% Orare Zilnice

Copşa Mică

PM 10

GRAV

105 34,52 12,66 µg/mc VL zilnică 0 28,7

CO 6988 2,34 0,35 mg/mc 0 79,7


ţintă

0 74,7

PLUMB 105 0,79 0,35 µg/mc 28,7

CADMIU 105 4,02 1,45 ng/mc 28,7

ARSEN 105 1,59 0,88 ng/mc 28,7

NICHEL 105 4,51 1,40 ng/mc 28,7

SB4

Industrial

Mediaş

SO2 5772 13,89 9,12 µg/mc 0 65,8

NO2 µg/mc 0 0

PM 10 AUT 242 37,31 14,63 µg/mc 0 66,3

PM 10

GRAV

266 56,31 19,99 µg/mc VL

zilnică

9 72,8

CO 272 2,55 0,88 mg/mc 0 3,1

OZON µg/mc 0 0 %

PLUMB 266 1,07 0,30 µg/mc 72,8

CADMIU 266 4,65 1,20 ng/mc 72,8

ARSEN 266 2,21 0,98 ng/mc 72,8

NICHEL 266 6,94 1,55 ng/mc 72,8

Conform sintezei din anul 2014, se observă că în rețeaua de monitorizare s-au înregistrat:

- 11 depășiri ale valorilor limită zilnice (50 µg/mc) pentru PM10 (determinare gravimetrică) în

stația SB1 – fond urban, mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A;


stația SB4 – tip industrial, oraș Mediaș, str. Gării, FN.

Numărul de depășiri ale valorii limită zilnice pentru PM10 per fiecare stație, nu depășește numărul

maxim de 35 de depășiri pe stație și pe an, admis conform Legii 104/2011.

Tab. nr. 14 – Sinteza monitorizării calității aerului în județul Sibiu – anul 2015

Cod/ tip staţie

/Locaţie Poluant

Număr


tila 98

Medie

anuală

2015

Unitate

măsură

Tip

depăşire

(cf. L 104 /

2011)

Număr

depăşiri

Captură

de date

validate

2015

%

Orare Zilnice

SB1

Fond urban

Sibiu

SO2 1029 26,02 10,54 µg/mc 0 11,7

NO2 µg/mc 0

PM

2,5GRAV

235 35,01 12,53 µg/mc 64,3


51

Cod/ tip staţie

/Locaţie Poluant

Număr


tila 98

Medie

anuală

2015

Unitate

măsură

Tip

depăşire

(cf. L 104 /

2011)

Număr

depăşiri

Captură

de date

validate

2015

%

Orare Zilnice

Str.

Hipodromului

PM 10 AUT 348 29,36 9,4 µg/mc 0 95,3

PM 10

GRAV

353 52,68 20,18 µg/mc VL zilnică 10 96,7

CO 8394 1,99 0,24 mg/mc 0 95,8


țintă

0 62,3

BENZEN 2791 8,33 2,25 µg/mc 31,8

SB2

Industrial

Sibiu, str.

Oţelarilor

SO2 3395 12,27 7,72 µg/mc 0 38,7

NO2 3180 61,26 13,03 µg/mc 0 36,3

PM 10 AUT 170 28,11 10,63 µg/mc 0 46,5

CO 3924 1,45 0,17 mg/mc 0 44,7

OZON Valoare

țintă

0 0

BENZEN µg/mc 0

SB3

Industrial

Copşa Mică

SO2 6095 33,98 13,67 µg/mc 0 69,5

NO2 7313 68,76 28,78 µg/mc 0 83,4

PM 10 AUT 242 32,39 20,05 µg/mc 0 66,3

PM 10

GRAV

303 65,4 26,63 µg/mc VL zilnică 18 83

CO 8331 2,39 0,33 mg/mc 0 95,1


țintă

1 87,3

PLUMB 303 1,09 0,3 µg/mc 83

CADMIU 303 9,99 3,02 ng/mc 83

ARSEN 303 11,8 2,92 ng/mc 83

NICHEL 303 13,63 9,97 ng/mc 83

SB4

Industrial

Mediaş

În anul 2015, stația SB4 a fost închisă din motive tehnice.

Conform sintezei din anul 2015, se observă că în rețeaua de monitorizare s-au înregistrat:


stația SB1 – fond urban, mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A;


stația SB3 – tip industrial, oraș Copșa Mică, str. Castanilor, nr. 8.

- o depășire a valorii țintă - valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic

(120 µg/mc) pentru O3, în stația stația SB3 – tip industrial, oraș Copșa Mică, str. Castanilor, nr.

8.


52

Numărul de depășiri ale valorii limită zilnice pentru O3 și PM10 pe fiecare stație, nu depășește

numărul maxim de 35 de depășiri pe stație și pe an, admis conform Legii 104/2011.

În capitolul următor se prezintă evoluția concentrațiilor monitorizate în stațiile automate în intervalul

2010-2015 și tendințe pentru viitor.

4.1.3. Concentrații de poluanți în aerul atmosferic în intervalul 2010-2015 și tendințe de evoluție

Conform documentului furnizat de A.P.M. Sibiu – Calitatea aerului înconjurător, județul SIBIU,

perioada 2010-2014, s-au furnizat date și reprezentări grafice privind evoluția concentrațiilor de

poluanți înregistrați în stațiile automate, informații care au fost completate cu cele din Tab. nr. 14,

pentru anul 2015.

Dioxidul de sulf (SO2)

Sursele principale de poluare cu SO2 sunt: termocentralele, instalaţii industriale, printre care un aport

important îl au turnătoriile, rafinăriile de petrol, instalaţiile de producere a acidului sulfuric.

Valorile limită prevăzute în Legea 104/2011 pentru dioxid de sulf sunt: 350 μg/mc pentru concentraţii

medii orare, 125 μg/mc pentru concentraţii medii zilnice. Pragul de alertă pentru SO2 conform Legii

104/2011 este de 500 μg/mc.

Valorile măsurate în intervalul 2010-2015 se situează sub valoarea limită. Nu s-au înregistrat depăşiri

ale valorilor limită sau ale pragului de alertă la nici una dinte cele patru staţii de monitorizare a calităţii

aerului din județul Sibiu.

În graficul următor sunt prezentate concentraţiile medii anuale și surprind tendinţele de evoluție ale

concentraţiilor medii anuale ale dioxidului de sulf (SO2) pentru perioada 2010-2014. Pentru că în anul

2015, în toate cele 4 stații din județul Sibiu, datele colectate sunt insuficiente pentru a respecta criteriile

de calitate conform Legii 104/2011 (captură a datelor validate de minimum 75%), în grafic a fost

reprezentat doar intervalul 2010-2014, astfel că graficul furnizat de A.P.M. Sibiu nu a putut fi

completat cu valorile medii anuale înregistrate pentru 2015.


53

Fig. nr. 22

Tendințe de evoluție pentru SO2: pe parcursul anului 2014 toate valorile măsurate pentru poluantul

SO2 se situează sub valorile limită orare şi zilnice admise prevăzute de Legea 104/2011 în toate cele

patru staţii, menţinându-se în dinamica anilor anteriori.

Cele mai scăzute valori ale concentrațiilor medii anuale pentru SO2 sunt înregistrate în cele două stații

de fond urban și de tip industrial din municipiul Sibiu, fiind urmate de stația de tip industrial SB4

Mediaș. Cele mai ridicate valori ale concentrațiilor s-au înregistrat pe tot intervalul de timp, în stația de

tip industrial SB3 Copșa Mică. Pentru toate stațiile, față de anul 2012, se observă o scădere a

concentrației de SO2, într-o mică proporție, fiind de așteptat ca pe viitor concentrațiile medii anuale în

cele 4 stații să se mențină în intervalele de concentrații înregistrate în perioda 2010-2014.

Oxizii de azot (NOx)

Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive, care conţin azot şi oxigen în cantităţi variabile. Aceştia se

formează la temperaturi înalte în procesul de ardere al carburanților și combustibililor fosili în instalații

termice, cel mai adesea rezultând din traficul rutier şi activităţile de producere a energiei electrice şi

termice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea

calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea

vizibilităţii în zonele urbane.

Legea 104/2011 prevede pentru NO2 valori limită pentru timpi de mediere de 1 oră şi respectiv 1 an,

care este stabilită la 40 µg/mc – pentru protecția sănătăţii umane.

În rețeaua de monitorizare a calității aerului în județul Sibiu, în cursul anului 2014, din motive tehnice

analizoarele de NO/NOx/NO2 nu au funcţionat în nicio staţie, deci valorile medii pentru anul 2014 ale

concentraţiilor de NO2 nu s-au putut stabili. Valorile medii pentru anul 2015, au fost măsurate doar în

stațiile SB2 și SB3, celelalte două stații neînregistrând concentrațiile tot din motive tehnice. În anul

2015, captura de date în stația SB2, care a fost de 36,3%, a fost considerată insuficientă pentru a

respecta criteriile de calitate conform cerințelor Legii 104/2011.

În graficul următor sunt prezentate concentrațiile medii anuale și surprind tendinţele de evoluție ale

dioxidului de azot (NO2) pentru perioada 2010-2015. Graficele furnizate de A.P.M. Sibiu au fost

completate cu valorile înregistrate în anul 2015, în stația de tip industrial SB3 Copșa Mică.

Valorile înregistrate pe întreg intervalul de timp analizat 2010-2015, se situează sub valoarea limită

anuală pentru protecția sănătătții umane.


54

Fig. nr. 23

Tendințe de evoluție pentru NO2:

Pentru anul 2014, valorile medii ale concentraţiilor de dioxid de azot nu s-au putut stabili, deoarece din

motive tehnice, analizoarele nu au fost funcţionale la nicio staţie din județul Sibiu. În anul 2015, doar

în stația SB3 Copșa Mică captura de date a fost suficientă încât să respecte criteriile de calitate

conform Legii 104/2011, astfel că evoluția concentrațiilor de NO2 poate fi observata până în anul 2013

– interval de timp cu un trend crescător al concentrațiilor medii anuale. Dacă se observă concentrațiile

medii anuale din stația de fond industrial SB3 Copșa Mică – din anii 2010-2013 și apoi în anul 2015,

se observă tendința crescătoare a acestor concentrații de la 13,74 µg/mc, în anul 2010 și până la 28,78

µg/mc, în anul 2015, concentrații medii care deși sunt în creștere se situează sub valoarea limită anuală

pentru protecția sănătății populației de 40 µg/mc.

În anul 2015, în stația de tip industrial SB2 din mun Sibiu, captura de date (36,35%) indică o

concentrație medie anuală de 13,03 µg/mc, mult mai mică decât în 2012 (28,21 µg/mc) și în 2013

(24,81 µg/mc), ceea ce indică o scădere a concentrațiilor în această stație, însă aceste date nu sunt

suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii nr. 104/2011.

Pulberile în suspensie – PM10

Poluarea atmosferei cu pulberi poate avea cauze naturale, de exemplu resuspensia particulelor şi cauze

antropice, cum ar fi: procesele de producţie, arderile din sectorul energetic, construcţiile, transportul

rutier, sistemele de încălzire individuale, în special cele ce utilizează combustibili solizi etc.

Efectul pulberilor în suspensie asupra sănătăţii umane, îndeosebi a fracţiilor PM10 şi PM2,5, care sunt

extrem de fin dispersate în aer, este unul iritant al ochilor şi al sistemului respirator și de scădere a

rezistenţei la îmbolnăviri. Este importantă compoziţia chimică a unor pulberi, cum este cazul celor care

adsorb la suprafaţa lor substanţe toxice, de exemplu hidrocarburile din componenţa smogului

fotochimic oxidant, bifenilii policloruraţi (PCB) sau al particulelor care conţin metale toxice (plumbul,

cadmiul, arsenul, nichelul etc).


55

Valorile concentraţiilor de pulberi în suspensie – fracțiunea PM10, monitorizate prin măsurători

automate în staţii, sunt valori orientative, pentru informare rapidă. Metoda standardizată de măsurare

gravimetrică pentru determinarea fracţiei PM10 este metoda de referinţă conform Legii 104/2011,

Anexa nr. 7.

În conformitate cu Legea 104/2011, valoarea limită zilnică pentru PM10 este de 50 μg/mc– a nu se

depăşi această valoare mai mult de 35 de zile într-un an calendaristic în fiecare staţie, iar valoarea

limită anuală este de 40 μg/mc.

În anul 2015, determinări de PM10 prinmetoda gravimetrică s-au efectuat la staţiile SB1 și SB3 și s-au

înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice:

- 10 depășiri în staţia SB1 de fond urban – mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A;

- 18 depășiri în staţia SB3 de tip industrial – oraș Copșa Mică, str. Castanilor, nr. 8.

Prin măsurători gravimetrice – metoda de referință – au fost înregistrate următoarele valori medii

anuale ale concentrațiilor de PM10:

- 21,18 μg/mc în staţia SB1 de fond urban – mun. Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A;

- 26,63 μg/mc în staţia SB3 de tip industrial – oraș Copșa Mică, str. Castanilor, nr. 8.

Aceste valori se situează sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane, de 40 μg/mc

(conform Legii 104/2011).

Depăşirile valorilor limită zilnice pot fi explicate prin resuspensia particulelor de pe sol din cauza

acţiunii vântului şi traficului rutier. De asemenea, alte explicații pot fi: folosirea sistemelor de încălzire

pe combustibil solid de către populație în lunile reci (ex. lemn), lucrările periodice din șantiere

amplasate în vecinătatea stațiilor de monitorizare, împrăştierea materialului antiderapant pe şosele

(nisip) etc.

De asemenea, se cunoaște că în Sibiu, Mediaș şi Copşa Mică, în cursul anilor 2013-2015 au fost

derulate lucrări masive de înlocuire și reabilitări ale reţelelor hidro-edilitare şi lucrări de reparaţii ale

străzilor din localităţi. Toate aceste lucrări au generat emisii de pulberi în aer, care au putut duce la

creşteri ale valorilor zilnice determinate pentru indicatorul PM10.

Aceste depășiri ale valorilor limită zilnice sunt justificate prin activități localizate, care se desfășoară

cu intensitate mare și cu o anumită periodicitate. Se are în vedere că totuși sunt respectate

concentrațiile medii anuale pentru acest poluant și nu sunt mai multe depășiri ale valorilor zilnice pe

stație decât cele prevăzute de legislația în vigoare, respectiv 35 de zile într-un an calendaristic.


56

Fig. nr. 24

Tendințe de evoluție pentru PM10:

În ceea ce priveşte pulberile în suspensie, concentraţia PM10 determinată gravimetric prezină tendinţa

de menţinere într-un interval de concentrații situat sub valoarea limită anuală de 40 µg/mc pentru

protecția sănătății populației. Se observă că în anul 2011 s-au înregistrat cele mai ridicate valori medii

anuale în cele 3 stații de monitorizare SB1 – mun. Sibiu, SB3 – oraș Copșa Mică și SB4 – mun.

Mediaș.

Cu privire la depășirile valorilor medii zilnice pentru PM10, pentru a face o analiză a frecvenței de

depășirie a acestor valori, s-au utilizat datele puse la dispoziție de A.P.M. (sinteza monitorizărilor

2010-2015) și s-au observant că:

- în stația SB1 de fond urban, din mun. Sibiu, frecvența de depășire a valorilor medii zilnice, în

intervalul 2012-2015 se situează între 10-22 depășiri/an, cu un trend accentuat descrescător în

2015, când au fost 10 depășiri/an.

- în stația SB4 de tip industrial, din Mediaș, frecvența de depășire a valorilor medii zilnice, în

intervalul 2011-2013 se menține constantă, între 26-28 depășiri/an, sub valoarea admisă de 35

depășiri/stație.

- în stația SB3 de tip industrial, din Copșa Mică, frecvența de depășire a valorilor medii zilnice,

în intervalul 2010-2015 se menține în intervalul 14-22 depășiri/an, cu un trend descrescător în

2015. A se vedea graficul din fig. nr. 20.

Având în vedere cele constatate, este probabil de concluzionat că depășirile valorilor medii zilnice

pentru PM10 sunt generate din activități care se produc în fiecare an cu o anumită periodicitate, de

exemplu: lucrări de drumuri, împrăștierea de materiale antiderapante iarna (nisip), încălzirea cu lemn

etc.


57

Fig. nr. 25

În intervalul analizat, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Sibiu nu au fost

depăşiri ale valorii limită zilnice, mai mult de 35 de ori/an/staţie, pentru PM10. În ultimii 5 ani nu au

existat depăşiri ale valorii medii anuale stabilită pentru protecţia sănătății umane.

Pulberile în suspensie – PM2,5

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie – PM2,5, are aceleași cauze ca cele pentru PM10, de

exemplu: cauze naturale ca resuspensia particulelor şi cauze antropice, cum ar fi: procesele de

producţie, arderile din sectorul energetic, construcţiile, transportul rutier, sistemele de încălzire

individuale, în special cele ce utilizează combustibili solizi etc.

Fracţiunea de particule PM2,5 reprezintă o problemă specială de sănătate, din cauza faptului că acestea

pot penetra sistemul respirator profund şi pot fi absorbite în sânge.

În ce privește PM2,5, în intervalul 2010-2015, doar în stația SB1 de fond urban s-au realizat

monitorizări ale acestui poluant și au relevanță doar cele din anul 2010 și 2012. În ceilalți ani, în stația

SB1, nu s-a realizat o captură de date care să respecte condițiile de calitate conform Legii nr. 104/2011.

Prin măsurători automate (2010) și gravimetrice (2012) au fost înregistrate următoarele valorile medii

anuale pentru PM2,5 în stația SB1:

- PM2,5: 18,82 μg/mc, în 2010 (automat);

- PM2,5: 14,42 μg/mc, în 2012 (gravimetric).

Valorile medii anuale din cei doi ani de monitorizare se situează sub valoarea limită pentru protecția

sănătății umane, de20 μg/mc, valoare de respectat până la 1 ianuarie 2020, conform Legii 104/2011.

Având în vedere ca lipsesc serii de date relevante care să permită o prognoză viitoare în privința

acestui poluant, nu se poate indica o tendința de evoluție a concentrațiilor medii anuale la nivelul

județului. Însă, se semnalează că în anul 2010 monitorizarea a indicat o concentrație medie anuală de

18,82 μg/mc, reprezentând 94,1% din valoarea pentru protecția sănătății umane, care este de 20 μg/mc.


58

În anul 2012, valoarea medie anuală înregistrată în stația SB1, prin metoda gravimetrică, a indicat o

concentrație medie anuală situată la 72,1% din valoarea limită pentru protecția sănătății umane.

Pentru că în intervalul 2013-2015 nu dispunem de măsurători care pot fi validate, nu se poate face o

prognoză de evoluție a concentrațiilor PM2,5 în aer, însă trebuie avute în vedere măsuri țintită pentru

reducerea emisiilor acestui poluant în aerul atmosferic (a se vedea și detalierile din cap. 4.5.).

Monoxidul de carbon (CO)

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de

origine atât naturală, cât şi antropică. Se formează în principal prin arderea incompletă a

combustibililor fosili, producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi

feroviar.

Conform Legii 104/2011, valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane pentru monoxidul de carbon

este de 10 mg/mc – valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore. Conform informațiilor A.P.M. Sibiu,

în intervalul 2010-2015 nu s-au înregistrat depăşiri ale acestei valori limită. În cele 4 staţii de

monitorizare, valorile maxime ale mediilor/8 ore s-au înregistrat în lunile de iarnă, fapt ce ar putea fi

corelat cu perioada de funcționare intensă a instalațiilor termice pentru încălzirea locuinţelor și a

unităților economice.

Concentraţiile medii anuale, în anul 2015, s-au situat între 0,13 mg/mc la staţia SB2 de tip industrial,

mun. Sibiu şi 0,38 mg/mc la staţia SB3 de tip industrial, Copșa Mică.

Fig. nr. 26

Tendințe de evoluție pentru CO:

În ceea ce priveşte monoxidul de carbon, concentraţia medie anuală prezină tendinţa de ușoară scădere

în SB1 de fond urban și în SB2 de fond industrial din mun. Sibiu. De asemenea, în stația de fond

industrial SB3 din Copșa Mică, tendința la nivelul anului 2015 este aceea de scădere a concentrațiilor


59

medii anuale față de anul 2012. Pentru stația de fond industrial SB4 din Mediaș, șirul de date nu

permite prognozarea unei tendințe privind concentrațiile de CO în acest interval și pentru viitor.

Ozonul (O3)

Ozonul este un gaz foarte toxic, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă şi

asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. Ozonul prezent la nivelul solului se

comportă ca o componentă a ”smogului fotochimic”.

Conform Legii 104 /2011, pentru O3 pragul de informare este de 180 μg/mc, pragul de alertă de 240

μg/mc (valori medii orare), iar valoarea ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore de

120 μg/mc.

În anul 2015 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare și a pragului de alertă, dar s-a

înregistrat o depășire a a valorii ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore în stația

SB3 Copșa Mică.

Din motive tehnice, pe parcursul anului 2015, analizoarele de ozon de la stațiile SB2 si SB4 nu au fost

funcţionale, iar în stația SB1 captura de date nu a fost suficientă astfel încât să îndeplinească criteriul

de calitate conform Legii 104/2011 (captură a datelor validate de minimum 75%). Drept urmare se

prezintă grafic evoluția concentrațiilor de O3 monitorizată în intervalul 2010-2015, pentru anul 2015

fiind validă doar captura de date din SB3 Copșa Mică.

Fig. nr. 27

În graficul de mai sus sunt prezentate concentraţiile medii anuale ale poluanţilor a căror captură de date

validate sunt suficiente pentru a respecta criteriile de calitate, conform Legii 104/2011 ( minim 75%).

Tendințe de evoluție pentru O3:


60

În județul Sibiu, precursorii ozonului monitorizați de APM în rețeaua automată de monitorizare sunt:

dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2) și monoxidul de carbon (CO). S-a prezentat tendința de

evoluție a concentrației acestor poluanți în aer, prognozându-se că tendința este asemenătoare și pentru

concentrațiile de O3.

În rețeaua automată nu sunt monitorizați compușii organici volatili (COV).

Benzenul (C6H6)

Benzenul provine, în proporţie de 90%, din motoarele cu ardere internă – în urma arderilor incomplete

(trafic auto), din evaporarea combustibililor la stocare şi transfer – stații de carburanți, din arderea

lemnului şi din unele procese industriale.

Monitorizarea benzenului se efectuează în cele două staţii din municipiul Sibiu şi anume SB1 de fond

urban şi SB2 de tip industrial. Din motive tehnice analizorul de benzen din staţia SB2 nu a funcţionat

pe parcursul anilor 2014 și 2015, iar captura datelor validate pentru benzen la staţia SB1, în 2015, este

de 31,8%, deci nu respectă cerințele de calitate conform Legii nr. 104/2011.

Conform Legii 104/2011, valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane pentru benzen este 5

μg/mc și este respectată pentru tot intervalul analizat, în stațiile în care captura de date a fost relevantă.

Fig. nr. 28

Tendințe de evoluție pentru C6H6:

Cu excepția capturii de date din anul 2012, pentru cele două stații din municipiul Sibiu, toate

monitorizările nu au întrunit cerințele de calitate conform Legii nr. 107/2011 (captura de date validate

peste 75%), astfel ca nu s-a putut stabili concret o evoluţie a concentraţiilor medii anuale pentru

benzen.

Metalele grele: plumb (Pb), cadmiu (Cd), arsen (As) și nichel (Ni)

În cursul anului 2015 s-a efectuat determinarea conţinutului de plumb, cadmiu, arsen şi nichel din


61

particulele în suspensie – fracţiunea PM10 colectate pe filtre, doar în staţia SB3 de tip industrial din

Copşa Mică. În anii precedenți, 2010-2014, s-au făcut monitorizările pentru metale grele în stația SB3

Copșa Mică şi în stația SB4 de tip industrial – Mediaş.

Monitorizarea acestor metale grele din pulberi în suspensie este reglementată de Legea nr. 104/2011.

Conform acestei legi, valoarea limită anuală este stabilită pentru Pb = 0,5 μg/mc, iar valorile ţintă

anuale pentru:

- As = 6 ng/mc,

- Cd = 5 ng/mc şi

- Ni = 20 ng/mc.

În cursul anului 2014, pentru staţiile SB3 şi SB4, datele colectate au fost insuficiente pentru a respecta

criteriile de calitate conform Legii 104/2011 (captură a datelor validate de minimum 75%), respectiv

SB3 – 28,7% şi SB4 – 72,8%.

În cursul anului 2015, datele colectate au fost suficiente pentru a respecta criteriile de calitate conform

Legii 104/2011, în SB3 Copșa Mică – 83%. Concentrațiile înregistrare în SB3 nu au înregistrat

depăşiri ale acestor valori limită/ţintă anuale.

Fig. nr. 29

Tendințe de evoluție pentru Pb din pulberi în suspensie PM10:

Pentru Pb din pulberi în suspensie, se observă o tendință de scădere a concentrațiilor medii anuale

începând cu anul 2012 și până în 2015 în stația de tip industrial SB3 Copșa Mică, motivul cel mai

probabil fiind reducerea activității societății SOMETRA, începând cu anul 2012 când linia Waeltz a

fost pusă în conservare. Din anul 2014, la SOMETRA a fost repusă în funcțiune linia Waeltz și

instalația de concasare-măcinare a zgurii, după un proces de reabilitare și retehnologizare, astfel se

prognozează în continuare menținerea sau chiar scăderea concentrațiilor medii anuale pentru Pb din

PM10 la nivelul anului 2015, în stația SB3 Copșa Mică.


62

În stația de tip industrial SB4 Mediaș, concentrațiile medii anuale se situeaza în intervalul 0,14 µg/mc

(în 2011) – 0,32 µg/mc (2013).

Fig. nr. 30

Tendințe de evoluție pentru As din pulberi în suspensie PM10:

Pentru As se observă o tendință de scădere a concentrațiilor medii anuale până în 2014 în stația de tip

industrial SB3 Copșa Mică și în SB4 Mediș. Pentru anul 2015, în stația SB3 Copșa Mică se observă o

creștere de cca. 3 ori a concentrației medii anuale de As în PM10 din aerul atmosferic, față de anul

2014, situație probabil cauzată de exploatarea zgurii de pe depozitul SOMETRA și de conținutul

acesteia în metale grele.

Având în vedere concentrațiile medii anuale de As din ultimii 5 ani, se prognozează pe viitor

menținerea concentrațiilor medii anuale sub valoarea limită anuală de 6 ng/mc.

Fig. nr. 31

Tendințe de evoluție pentru Cd din pulberi în suspensie PM10:


63

Pentru Cd se observă o tendință de scădere a concentrațiilor medii anuale începând cu anul 2012 și

până în 2014 în stația de tip industrial SB3 Copșa Mică, motivul cel mai probabil fiind reducerea

activității societății SOMETRA, începând cu anul 2012 când linia Waeltz a fost pusă în conservare.

Din anul 2014, la SOMETRA a fost repusă în funcțiune linia Waeltz și instalația de concasare-

măcinare a zgurii, după un proces de reabilitare și retehnologizare, astfel că în anul 2015 s-a înregistrat

creșterea acestor concentrații cauzată probabil de exploatarea zgurii de pe depozitul SOMETRA și de

conținutul acesteia în metale grele. Se prognozează în continuare menținerea concentrațiilor medii

anuale sub valoarea limită pentru Cd în stația SB3 Copșa Mică.

În stația de tip industrial SB4 Mediaș, concentrațiile medii anuale se situeaza în intervalul 1,16ng/mc

(în 2013) – 3,25 ng/mc (2012).

Fig. nr. 32

Tendințe de evoluție pentru Ni din PM10:

Pentru Ni se observă o tendință de scădere a concentrațiilor medii anuale până în 2014 în stația de tip

industrial SB3 Copșa Mică și în stația SB4 Mediș. Pentru anul 2015, în stația SB3 Copșa Mică se

observă o creștere de cca. 7 ori a concentrației medii anuale de Ni în PM10 din aerul atmosferic, față

de anul 2014, situație probabil cauzată de exploatarea zgurii de pe depozitul SOMETRA și de

conținutul în metale grele a acesteia. Având în vedere concentrațiile medii anuale de Ni din ultimii 5

ani, se prognozează pe viitor menținerea concentrațiilor medii anuale sub valoarea limită anuală de 20

ng/mc.

Ca o concluzie generală, se subliniază următoarele aspecte:

- Valorile lipsă din graficele prezentate sunt cauzate de perioadele de nefuncționare a

analizoarelor din dotarea stațiilor.

- Metalele grele (Pb, Cd, Ni, As) conform programului de monitorizare au fost analizate numai

pentru stațiile de tip industrial SB3 Copșa Mica si SB4 Mediaș.

- Nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor țintă anuale stabilite pentru protecția sănătății


64

umane, în intervalul analizat (2010-2015).

- Pentru poluantul PM10, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Sibiu

au fost înregistrate depăşiri ale valorii limită zilnice, dar nu mai mult de 35 de ori/an/staţie, în

intervalul analizat (2010-2015).

- Pentru poluanții analizați, în situația în care se mențin condițiile actuale din județ, se

prognozează menținerea concentrațiilor medii anuale înregistrate în ultimii 5 ani, într-un

interval situat sub valorile limită stabilite pentru protecția sănătății umane, conform Legii

107/2011. Excepție fac poluanții pentru care nu s-a putut indicat tendința de evoluție din cauza

lipsei de date din stațiile de monitorizare (NO2, PM2,5, C6H6), însă acești poluanți vor fi

analizați și în cap. 5.

- Conform Raportului privind calitatea aerului în România în anul 2014, la pag. 14, se

prezintă concluziile privind tendințele în evoluția măsurătorilor în stațiile automate din țară și s-

a constatat “menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care

nivelurile poluanţilor s-au situat sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane”, fiind

inclus evident și județul Sibiu.

4.2. Zone critice din punct de vedere al poluării aerului în județul Sibiu

Situația istorică a calității aerului în județul Sibiu se cunoaște că este una sensibilă în zona orașului

Copșa Mică și a localităților învecinate, așa cum este evidențiată și în Planul local de acțiune pentru

Mediu, județul Sibiu – anul 2014. Pentru că în unitățile mari poluatoare din zona Copșa Mică, cum

este CARBOSIM, SOMETRA, PROMBAT, s-a încheiat activitatea, s-a redus și s-a intervenit prin

retehnologizări și prin aplicarea unor măsuri de reducere a emisiilor la sursă, în prezent calitatea

aerului s-a îmbunătățit însă problemele nu sunt înlăturate în totalitate. Pentru că la nivelul solului există

o poluare istorică cu metale grele, problemele de resuspensie a particulelor, atât de pe halda de zgură

cât și de la suprafața solului sunt actuale, acestea venind cu o încărcare cu metale grele mai mare decât

cea normală.

Pe lângă poluatorii industriali aglomerați în centrele urbane importante (Sibiu, Medias, Copșa Mică), la

nivel de județ surse liniare de poluare afectează culoarele străbatute de arterele rutiere cu trafic intens

(a se vedea cap. 2.6., fig. nr. 13, 14, 15), Sibiul fiind un nod rutier important. De asemenea, surse

importante de emisie sunt reprezentate și de șantierele de lucrări pentru infrastructură, precum și de

instalațiile termice pentru încălzirea rezidențială și cele utilizate de agenții economici, care sunt

amplasațe de regulă în zonele aglomerărilor urbane și în apropierea nodurilor rutiere importante (a se

vedea cap. 5.1.1.).

Conform PLAM județul Sibiu – anul 2014, cap. 2.3.1. se citează:

“Principala sursă de poluare atmosferică în judeţul Sibiu o reprezintă traficul auto, având în vedere

că pe aici trec rutele auto ce fac legătura între zona de sud cu centrul ţării şi de aici mai departe către


65

Ungaria sau Moldova, iar arterele de circulaţie E 68 şi E 81 se intersectează în vecinătatea localităţii

Veştem.

Excepţia notabilă referitoare la impactul poluării mediului în general şi a aerului în particular asupra

stării de sănătate a populaţiei din judeţ o reprezintă zona Copşa Mică-Mediaş.

Localitatea Copşa Mică este amplasată în partea de N-NV a judeţului, pe cursul mijlociu şi pe terasa

inferioară a râului Târnava Mare, zona depresionară, mărginită de dealuri cu posibilităţi reduse de

dispersie a noxelor. În plus, curenţii de aer de pe culoarul văii Târnava transportă poluanţii la

distanţe mari, astfel încât şi populaţia localităţilor Micăsasa, Valea Viilor, Târnăvioara şi chiar zona

de SV a oraşului Mediaş pot fi afectate de poluare.

Existenţa unui nivel încă destul de ridicat de încărcare cu particule în suspensie a aerului atmosferic

din judeţul Sibiu se datorează, în mare măsură, poluării istorice dar şi unei intense activităţi de

amenajare şi reabilitare a drumurilor, de existenţa numeroaselor şantiere de construcţii etc.

Particulele de praf încărcate cu metale grele pot fi purtate de către curenţii de aer la distanţe mari şi

depuse pe sol, inclusiv pe suprafeţe agricole.”

Pentru zona Copșa Mică-Mediaș, în anul 2010, A.P.M. Sibiu a implementat Programul integrat de

gestionare a calității aerului, unde s-au avut în vedere implementarea de măsuri care au avut drept

scop reducerea emisiilor de PM10, Pb din PM10 și SO2. A se vedea detalierile necesare în cap. 6.1.,

lit. C.

Fig. nr. 33 – Harta zonei Copșa Mică-Mediaș aflată sub incidența poluării

(Sursa: Programul integrat de gestionare a calității aerului în zona Copșa Mică-Mediaș, anul 2010 – fig. 2)


66

4.3. Caracterizarea poluanților pentru care se elaboreaza planul de menținere a calitații

aerului și efecte asupra sănătății populației

4.3.1. Dioxidul de sulf / oxizii de sulf

Dioxidul de sulf (SO2) este un gaz incolor, cu miros înțepător. La presiuni mari se găsește în stare

lichidă. Este usor solubil în apă, și neinflamabil. În atmosferă se gasește de obicei în concentrații

variind între 0 și 1 ppm.

Trioxidul de sulf (SO3) se prezintă sub formă de lichid incolor, cristale sau gaz. În contact cu aerul

reactionează rapid cu particulele de apă formând acid sulfuric, reacţie exotermă însoţită de degajarea

unui fum alb. Poate reacţiona cu oxizi de metale. În atmosferă este foarte rar găsit datorită reactivităţii

sale crescute şi transformării rapide în acid sulfuric.

Acidul sulfuric (H2SO4) este un lichid clar, incolor, extrem de coroziv. Pragul de percepţie olfactivă

este de 1 mg/mc aer. Acidul sulfuric concentrat este inflamabil şi explozibil când vine în contact cu

substanţe ca: acetonă, alcooli, metale. La încălzire emite vapori extrem de toxici, incluzând trioxid de

sulf. Se găseşte în aer sub formă de picături foarte mici sau ataşat altor particule din atmosferă.

Surse de expunere:

Surse naturale: erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăştinoase,

oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice: este produs ca urmare a arderii materialelor care conţin sulf, cum sunt arderile de

combustibili fosili ce conţin sulf (cărbuni, păcură) în scopul producerii de energie electrică şi termică şi

în motoarele cu ardere internă pe motorină ale autovehiculelor rutiere. Sursele de emisie sunt deci

centralele termoelectrice şi sistemele de încălzire a populaţiei, mai puţin cele care utilizează gaz metan,

unele procese industriale (siderurgie, rafinare, producerea acidului sulfuric) şi în măsură mai mică,

emisiile provenite de la motoarele Diesel.

Utilizări:

Utilizarea dioxidului de sulf (SO2) se bazează pe proprietăţile sale de a servi ca acid, agent reducător

sau oxidant şi drept catalizator. Este în principal folosit ca intermediar în obţinerea acidului sulfuric şi

hârtiei. Dioxidul de sulf mai este folosit ca fumigant, conservant, agent de înalbire, conservant

alimentar, catalizator pentru extracţia solvenţilor din produse petrochimice, agent reducator în procese

industriale.

Trioxidul de sulf este folosit ca intermediar în obţinerea acidului sulfuric. Acidul sulfuric este utilizat

la fabricarea fertilizanţilor pentru agricultură, explozibililor, ca intermediar în obţinerea altor acizi, la

fabricarea cleiului, purificarea produselor petroliere sau la fabricarea bateriilor.

Mecanisme de mediu:


67

Eliberat în atmosferă, dioxidul de sulf (SO2) poate să fie transformat în acid sulfuric, trioxid de sulf

sau sulfaţi prin reacţii fotochimice sau catalitice în decurs de 10 zile, sau îndepărtat prin precipitare sau

depunere pe suprafeţe (apă, sol, vegetaţie), ca atare ori transformat în acid sulfuric (ploi acide).

Dioxidul de sulf se absoarbe în sol, într-o cantitate care depinde de pH-ul soluluişi de conţinutul în apă

al acestuia. Ploile acide sunt principala cauză a creşterii mobilităţii în sol a metalelor grele. Când solul

are un pH alcalin, metalele grele formează oxizi şi hidroxizi de sulf insolubili, iar când solul are pH

acid se formează sulfaţi solubili. Dioxidul de sulf ajuns în apa oceanică, fie ca atare fie ca sulfaţi sau

acid sulfuric, este transformat în sulf sau hidrogen sulfurat sub acţiunea bacteriilor.

Acidul sulfuric rezultat în urma dizolvării în apă a oxizilor de sulf poate rămâne în atmosferă o

perioadă variabilă de timp, ulterior fiind îndepărtat odată cu picăturile de apă (ploi acide). Capacitatea

lui de a scădea pH-ul apei depinde de cantitate şi de capacitatea tampon a altor substanţe dizolvate în

apă.

Căi de expunere:

Expunerea la oxizi de sulf (SOx) are loc în principal pe cale inhalatorie, dar şi prin contact cutanat.

Principalele grupe de risc sunt reprezentate de muncitorii din fabricile unde dioxidul de sulf se

eliberează ca subprodus al procesului tehnologic (topitorii de cupru) şi muncitorii termocentralelor ce

utilizează combustibili fosili. Un risc de expunere mai redus îl au muncitorii ce participă la procesele

de obţinere a acidului sulfuric, hârtiei, conservanţilor alimentari sau fertilizantilor din agricultură.

Persoanele cu risc de expunere la acid sulfuric sunt reprezentate de muncitorii care lucrează în locaţiile

unde acesta este obţinut, cei care execută acoperiri metalice, care sunt implicaţi în procesul de

producţie a detergenţilor, fertilizanţilor, bateriilor, muncitorii din industria tipografică.

Efecte asupra stării de sănătate:

Cel mai adesea expunerea la oxizi de sulf se produce pe cale inhalatorie. Ajuns la nivelul plămânilor,

dioxidul de sulf (SO2) trece rapid în circulaţie datorită solubilităţii în soluţii apoase, este transformat în

sulfaţi şi este eliminat apoi prin urină.

Trioxidul de sulf inhalat se transformă în acid sulfuric la contactul cu mucoasele. Acidul sulfuric poate

fi şi inhalat ca atare, din aerul atmosferic.

Efecte respiratorii:

Expunerea acută la concentraţii crescute de dioxid de sulf poate induce decesul. Nivelul de 100 ppm

dioxid de sulf în aerul atmosferic este considerat foarte periculos şi cu potential fatal. La concentraţii

mai mici pot apărea senzaţii de arsură a mucoasei nazo-faringiene, dispnee sau obstrucţii severe de căi

aeriene.


68

Expunerea pe termen lung duce la alterarea funcţiei respiratorii la muncitorii expuşi la nivele între 0,4-

3 ppm dioxid de sulf. Astmaticii sunt mai susceptibili să dezvolte efecte adverse respiratorii, la nivele

de expunere mai mici: 0.25 ppm dioxid de sulf.

Copiii sunt mai susceptibili la acţiunea dioxidului de sulf atmosferic datorită cantităţii mai mari de aer

pe kg corp pe care o inhalează şi a faptului ca exerciţiul fizic creşte cantitatea de aer inhalată prin

creşterea frecvenţei respiraţiilor. Copiii astmatici sunt în mod particular sensibili la acţiunea dioxidului

de sulf, numărul crizelor de astm, severitatea lor şi necesarul de medicamente crescând atunci când

concentraţia dioxidului de sulf în aerul inspirat creşte.

Inhalarea particulelor de acid sulfuric cauzează iritaţia mucoasei respiratorii şi dispnee.

Efecte cutanate:

Dioxidul de sulf este un puternic iritant pentru piele, atât în forma gazoasă cât şi în cea lichidă.

Contactul tegumentelor cu dioxid de sulf lichid produce arsuri de diferite grade prin efectul de răcire

datorat evaporării rapide. Contactul tegumentului cu acid sulfuric produce arsuri chimice grave,

profunde, în funcţie de concentraţia şi cantitatea acestuia.

Efecte oculare:

Dioxidul de sulf devine iritant pentru ochi la concentraţii ce depăşesc 10 ppm. Expunerea la dioxid de

sulf lichid din recipiente presurizate poate cauza arsuri şi opacifieri corneene ce pot avea drept

consecinţă pierderea vederii. Principala cauza a apariţiei leziunilor oculare pare să fie acidul sulfuros,

format atunci când dioxidul de sulf vine în contact cu suprafaţa umedă a mucoasei conjunctive.

Contactul mucoasei conjunctivale cu acid sulfuric cauzează arsuri chimice grave, care se pot solda cu

pierderea vederii.

Efecte digestive:

Ingerarea de acid sulfuric produce arsuri grave, începând chiar de la nivelul mucoasei bucale. În cazul

în care cantitatea ingerată este mare, se poate produce perforaţia tubului digestiv generând o peritonită

chimică cu evoluţie fatală în majoritatea cazurilor.

Efecte hematologice:

Expunerea la dioxid de sulf poate avea drept consecinţă modificarea numărului de leucocite

polimorfonucleare şi de limfocite, precum şi apariţia de reacţii oxidative la nivel eritrocitar.

Efecte cardiovasculare:

Expunerea la concentraţii între 1 şi 8 ppm dioxid de sulf are drept consecinţă creşterea frecvenţei

pulsului.


69

Efecte reproductive, fetotoxice, carcinogene:

Nu există studii până în prezent care să ateste apariţia de efecte adverse asupra aparatului reproducător,

de fetotoxicitate sau carcinogene ca urmare a expunerii la oxizi de sulf sau acid sulfuric.

4.3.2. Dioxidul de azot/oxizii de azot

Monoxidul de azot (NO) este un gaz incolor şi inodor; dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare

de la galben la brun roşcat, în funcție de temperatură, cu un miros puternic înecăcios şi este mai greu

decât aerul.

Surse de expunere:

Surse naturale: sursa principală – acţiunea bacteriilor la nivelul solului.

Surse antropice:arderea combustibililor (solizi, lichizi, gazoşi) în centralele termoelectrice şi alte

instalaţii de ardere (industriale, rezidenţiale, comerciale, instituţionale), evacuările de gaze de

eşapament de la motoarele vehiculelor, mai ales în etapa de acceleraţie sau la viteze mari. Monoxidul

de azot (NO) emis în procesul de combustie se oxidează în prezenta oxigenului liber, cu formare de

dioxid de azot (NO2).

Cele mai multe surse emit un amestec de monoxid de azot şi dioxid de azot. Monoxidul de azot este în

general componentul major în punctul emisiei, dar este oxidat treptat în aer la dioxid de azot.

Monoxidul de azot se pare că are câteva efecte toxice la concentraţii precum cele din mediu, însă

prezentul plan se concentrează pe dioxidul de azot (NO2), deşi datele de mediu fac uneori referiri la

termenul NOx (NOx este des folosit pentru a indica amestecul de oxizi de azot, reprezentaţi în

principal de monoxidul de azot şi dioxidul de azot).

Concentraţiile de fond (anuale) ale dioxidului de azot (NO2) în zone urbane sunt de 20 – 90 µg/mc.

Nivelele de lângă străzile aglomerate pot fi mari de până la 1000 µg/mc, media de câteva minute.

Nivele mai mari, de peste 2000 µg/mc ca medie pe o oră, au fost găsite în bucătării în timpul folosirii

sobelor cu gaz sau altor instalatii cu combustibil – încălzitor de apă.


Spre deosebire de dioxidul de sulf (SO2), unde efectele expunerii la concentraţii relevante sunt

semnificativ relaţionate cu efectul bronhoconstrictor, dioxidul de azot (NO2) produce mai puţină

bronhoconstricţie, dar mai multe leziuni în parenchimul pulmonar în special în regiunea

centrolobulară.

LOEL acceptat de grupul de experti OMS implicati în stabilirea valorilor de referinţă ale calităţii

aerului a fost de 560 µg/mc la 30 de minute de expunere, cu exerciţii intermitente. Unele studii au

arătat modificări mici ale indicatorilor funcţiei pulmonare la nivele joase de expunere, dar semnificaţia

acestor modificări este discutabilă.


70

Subiecţii normali nu par să susţina modificările indicatorilor funcţiei pulmonare sau simptomele de

suferinţă la expunerea la dioxid de azot în concentraţii mai mici de 1880 µg/mc, când sunt expuşi în

camera de studiu. Astmaticii sunt mai sensibili şi modificările funcţiei pulmonare pot fi găsite la 560

µg/mc. Creşterea răspunsului bronhiilor poate fi produs la ambele grupuri de subiecţi – astmatici şi

normali expuşi la dioxid de azot.

În funcţie de durata expunerii, efectele se pot clasifica în două categorii:

Efecte produse la copii, în expunerea de scurtă durată:

Expunerea de scurtă durată la NO2 a copiilor, determinată de creşteri ale nivelului poluării aerului, a

condus la o incidenţă crescută a simptomelor la nivelul căilor respiratorii superioare. Creşterea

concentraţiei de NO2 în aer până la 18,5 mg/mc este asociată cu un odds ratio de 0,1 pentru tuse,

evidenţiată într-un studiu efectuat pe populaţia din 6 orase (Anglia), în timp ce creşteri până la 17

mg/mc au condus la episoade de Wheezing în (odds ratio 1,02).

Efecte produse la adulâi, în expunerea de scurtă durată:

În ceea ce priveşte efectul produs asupra adulţilor ca urmare a expunerii de scurtă durată la nivele mari

de NO2, dificultatea interpretării datelor rezultă din imposibilitatea identificării aportului particulelor

în suspensie. Studii recente asupra efectelor produse de expunerea pe durata unei săptămâni la nivele

ridicate de smog şi NO2, în Londra, au evidentiat o creştere cu 10% a mortalităţii generale în acest

interval. Acelaşi studiu a pus în evidenţă o creştere a spitalizării ca urmare a afecţiunilor respiratorii

(risc relativ: 1,19) şi a patologiei pulmonare obstructive (risc relativ: 1,43), la persoanele cu vârsta de

peste 65 ani. De asemenea, a fost descrisă creşterea numărului de apeluri la urgenţă ale bolnavilor de

astm, la populaţia din Franţa, Spania şi Grecia.

Efecte produse la copii, în expunerea de lungă durata:

În general la copii afecţiunile respiratorii sunt frecvente. De obicei acestea sunt clasificate în afecţiuni

ale căilor respiratorii inferioare (CRI) care includ tusea persistentă, wheezing-ul şi afecţiuni la nivelul

căilor respiratorii superioare (CRS). Din prima categorie, cele mai frecvente afecţiuni înregistrate la

copii sunt: bronşitele, astmul bronşic şi pneumonia.

Există relativ puţine studii care vizează efectele produse asupra copiilor de expunerea de lungă durată

la NO2 în aerul atmosferic.

Efecte produse la adulţi, în expunerea de lungă durată:

Majoritatea studiilor efectuate la adulţi ca urmare a expunerii de lungă durată la NO2 în aerul

atmosferic, vizau în primul rând simptome sau afecţiuni la nivelul căilor respiratorii inferioare.

Principala sursă de NO2 era traficul rutier. S-a demonstrat o creştere a bolilor respiratorii, în special

bronşita (cu tuse persistentă) la persoanele expuse la concentraţii mari de NO2 în atmosferă.


71

4.3.3. Particulele in suspensie (PM10, PM2,5)

Particulele în suspensie reprezintă o mixtură complexă de substanțe organice și anorganice. În

atmosferă sunt prezente particule sub formă solidă, semi-solidă sau lichidă, variind în diametru de la

0,1 la 100 microni (µm).

Particulele cu dimensiuni sub 10 microni (PM10) rămân în suspensie în aer timp de minute sau chiar

ore, fiind capabile să ajungă la zeci de mile depărtare de locul producerii. Particulele cu dimensiuni sub

2,5 microni (PM2,5) rămân în suspensie în aer câteva zile sau săptămâni şi pot fi vehiculate la sute de

mii de kilometrii depărtare de locul producerii lor.

Clasificarea particulelor în funcție de dimensiunea lor:

- Particule sedimentabile: particulele cu diametrul între 50 şi 100 microni.

- Particule în suspensie: particulele cu diamentrul între 0,1 şi 50 microni.

o Particule inhalabile (PM10): particulele cu diametrul între 0,1 şi 10 microni.

o Particule respirabile (PM2,5): particule cu diametrul între 0,1 şi 2,5 microni.

Particulele care prezintă interes sub aspectul sănătăţii umane şi sunt monitorizate la nivel european şi

global sunt fracţiile PM10 şi respectiv PM2,5, care sunt cele mai nocive din cauza dimensiunilor mici.

PM10, şi mai mult PM2,5, pătrund în sistemul respirator şi se pot asocia cu afecţiuni ale acestuia.

În funcție de mărimea particulelor, acestea sunt reprezentate de:

- PM10: praf şi fum generat de industrie – operaţiuni de măcinare şi sfărmare, agricultură,

transport; mucegaiuri, spori, polen.

- PM2.5: compuşi organici toxici, metale grele generate de motoare cu ardere internă (trafic),

termocentrale, arderea combustibililor fosili, topitorii de metale etc.

Surse de expunere:

În functie de mecanismul de producere a particulelor sunt:

Surse antropogene:

- arderea combustibililor fosili (lemn, cărbune, petrol şi derivaţi) în termocentrale, motoarele

automobilelor, sobe;

- procese industriale;

- incinerarea deşeurilor;

- folosirea pesticidelor în agricultură etc.

Surse naturale:


72

- praf vehiculat de vânt, cenuşă vulcanică, sare de mare, mucegaiuri, polen, spori, particulele

rezultate din incedierea accidentală a unor suprafeţe împădurite.

În funcţie de modul de formare sunt:

- particule primare: eliberate direct în atmosferă de la nivelul sursei de emisie.

- particule secundare:formate din reacţii chimice complexe care au loc în atmosferă, între

precursori gazoşi ai pulberilor PM10 și PM2,5, precum: dioxidul de sulf, amoniacul, oxizii de

azot etc. De aceea, emisiile acestor poluanţi gazoşi sunt de asemenea responsabile, cel puţin

parţial, de creşterea concentraţiilor pulberilor în suspensie PM10 şi PM2,5, mai ales în sezonul

rece, când arderile din instalaţiile de încălzire, centralizate şi individuale, emit cantităţi mai

mari de gaze de ardere precursoare ale pulberilor micronice.

Efectele ale prezenței particulelor în suspensie în atmosferă:

- reducerea vizibilității prin disocierea și absorbția luminii;

- condensarea vaporilor de apă;

- asigură suprafețe la nivelul cărora se pot produce reacții chimice între diferiții compuși

prezenți în atmosferă, cu formarea smogului.


Particulele inhalabile – PM10, pătrund în organism şi determină apariţia unor diferite efecte adverse,

în funcţie de mărimea diametrului lor. PM10 sunt în general captate în mucusul din cavitatea nazală şi

faringe, foarte rar pătrunzând mai adânc în arborele respirator şi sunt evacuate odată cu mucusul prin

mişcările cililor fie la exterior fie în faringe, de unde pot fi înghiţite şi absorbite în circulatia generală.

Fracţiunea de particule –PM2,5, reprezintă o problemă specială de sănătate, din cauza faptului că

acestea pot penetra sistemul respirator profund şi pot fi absorbite în sânge. Acestea au un impact

negativ semnificativ asupra sănătății umane. O evaluare a impactului asupra sănătăţii a expunerii la

PM2,5 în 32 de ţări membre ale Agenţiei de Mediu Europene, realizată în anul 2005, a estimat o

pierdere de 5 milioane de ani de viaţă pe an din cauza pulberilor PM2,5. Acesta este motivul pentru

care Directiva 2008/50/EC privind calitatea aerului şi un aer mai curat pentru Europa, transpusă în

România prin Legea nr. 104/2011, a stabilit limite/ţinte obligatorii pentru PM2,5. Directiva

2008/50/EC a introdus de asemenea obiective suplimentare pentru PM2,5, pe baza indicatorului mediu

de expunere (IME), pentru a determina procentul de reducere care trebuie să fie atins până în 2020

(între 0-20%, iar pentru concentrația inițială, din 2010, mai mare de 22 µg/mc, până în 2020 se va

atinge obiectivul de 18 µg/mc).

Particulele respirabile – PM2,5, pot să patrunda în arborele respirator până la nivel alveolar, unde nu

există mecanisme specializate de înlaturare a lor. Particulele solubile pot trece direct în circulaţie, cele

insolubile fiind înglobate în macrofage, responsabile de inflamaţia cronică însoţită de eliberarea de

mediatori intracelulari ai inflamaţiei care cresc vâscozitatea şi coaguabilitatea sângelui, precipitând

accidente vasculare în diverse teritorii sau decompensarea unor insuficienţe cardiace preexistente.


73

Grupurile de risc sunt reprezentate de vârstnici, persoanele cu afecţiuni respiratorii (astm) sau cardiace

preexistente (insuficienţă cardiacă) şi copiii.

Factori ce influenţează apariţia efectelor respiratorii ale inhalării particulelor:

- respiraţia pe gură: permite atât inhalarea unei cantităţi mai mari de particule, cât şi

pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator;

- exercitiul fizic, temperatura crescută: creşte frecvenţa respiraţiilor, cantitatea de particule

inhalată şi facilitează pătrunderea acestora mai adânc în arborele respirator;

- vârsta: respiraţia superficială, caracteristică vârstnicilor nu permite pătrunderea particulelor

atât de adânc în arborele respirator;

- afecţiuni pulmonare preexistente: prin efectele pe care le produc, particulele agravează şi

exacerbează simptomele unor boli pulmonare preexistente.

Mecanisme de acţiune:

- alterarea clearance-ului muco-ciliar;

- inflamaţia ţesutului pulmonar;

- creşterea permeabilităţii barierei alveolo-capilare;

- eliberarea de mediatori celulari pro-inflamatori şi pro-coagulanţi;

- alterarea mecanismelor de apărare imună;

- creşterea susceptibilităţii la infecţii respiratorii.

Efecte adverse respiratorii:

- agravarea astmului şi creşterea frecvenţei crizelor de astm;

- creşterea incidenţei acuzelor de tip respirator superior (nas înfundat, rinoree, sinuzită,

alergii respiratorii), sau inferior (tuse seacă sau productivă, dispnee, wheezing), creşterea

consumului de medicamente şi a absenteismului şcolar şi industrial;

- bronşita cronică;

- alterarea testelor funcţionale respiratorii;

- moarte prematură la indivizii cu afecţiuni respiratorii sau cardiace preexistente.

4.3.4. Monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon – CO, este un gaz puţin solubil în apă, este inodor, insipid, incolor, la

temperatura mediului ambiental este extrem de nociv şi are o densitate mai mică decât a aerului (0,96).

Monoxidul de carbon este un poluant major al aerului urban, emisiile totale ale acestui poluant

depăşesc suma emisiilor tuturor celorlalţi poluanţi. Arde uşor cu o flacără albastră dar nu întreţine

arderea.

Concentraţia lui în diferite zone se datorează faptului că difuzează uşor în atmosferă. În aerul

atmosferic poate intra în reacţie cu oxigenul, cu vaporii de apă, cu ozonul, cu radicalul hidroxil. etc.

Surse de expunere:


74

Surse naturale: arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice.

Surse antropice: arderea incompletă ce apare în toate procesele de combustie a materiilor

combustibile: arderea combustibililor fosili în instalaţii de ardere – centrale termoelectrice şi termice,

boilere industriale, instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice individuale, mai ales cele pe

combustibili solizi – cărbuni, lemne), producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier,

în principal de la autovehiculele cu benzină în timpul funcţionării la turaţie mică, arderea deşeurilor,

incendii, arderea miriştilor etc.

Monoxidul de carbon se poate forma ocazional şi la anumite locuri de muncă:

- sudura metalelor prin procedeul oxiacetilenic;

- explozia amestecului de gaze, din minele insuficient ventilate;

- descompunerea la cald a multor substanţe organice, ca atare, sau în prezenţă de H2S04 sau

încălzite într-un spaţiu limitat;

- arderea incompletă a oricărei varietăţi de combustibil, în sobe cu funcţionare defectuoasă, în

timpul incendiilor.


Monoxidul de carbon este un gaz ce afectează capacitatea organismului de a reţine oxigenul, fiind

extrem de toxic, iar în concentraţii foarte mari (aprox.100 mg/mc) este letal. La o concentraţie mai

mare de 0,1% în aer, începe să fie dăunător după o perioadă mai mare, iar o concentraţie de 1% este

letală după câteva minute.

Monoxidul de carbon reduce capacitatea de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra

sistemului respirator şi a sistemului cardio-circulator. Poate induce reducerea acuităţii vizuale şi a

capacităţii fizice.

Primele semne ale intoxicaţiei cu monoxid de carbon sunt: cefaleea, oboseala, ameţeala, greaţa,

insomnia, anorexia. În timp, monoxidul de carbon, poate produce ateroscleroză, tulburări ale memoriei,

ale vederii și atenţiei etc.

4.3.5. Ozonul

Ozonul troposferic este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis

direct de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii

fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari – precursori ai ozonului: oxizi de azot, NOx,

monoxid de carbon (CO) şi compuşi organici volatili, COV.

NOx sunt emişi la arderea combustibilului în instalaţiile industriale şi din transportul rutier şi au un rol

complex în chimia ozonului; în vecinătatea sursei de NOx vor consuma ozonul, ca urmare a reacţiei

dintre monoxid de azot (NO) proaspăt emis şi ozon.

COV sunt emişi de un număr mare de surse: instalaţii de vopsire, curăţare chimică, curăţare uscată,

transportul rutier, rafinării, tipografii şi alte utilizări ale solvenţilor. COV biogenici sunt emişi de


75

vegetaţie, cantitatea fiind dependentă de temperatură. Metanul (CH4) este de asemenea un COV şi este

emis la extracţia cărbunelui, extracţia şi distribuţia gazelor naturale, depozitele de deşeuri, apele uzate,

rumegătoare, cultivarea orezului şi biomasă de ardere.

Norul de poluant din arderea pădurilor sau alte incendii de biomasă conţine CO şi poate contribui la

formarea ozonului. Există, de asemenea, o concentrare de fond de ozon în aerul ambiental, în parte,

rezultă din formarea fotochimică a ozonului la nivel global şi parţial de la de transportul de ozon

stratosferic în troposferă.


Nivelurile ridicate de ozon troposferic (la nivelul solului) sunt asociate cu astm şi alte probleme

respiratorii, precum şi cu un risc crescut de infecţii respiratorii. Pe termen lung, expunerea repetată la

niveluri ridicate de O3 poate duce la reduceri ale funcţiei pulmonare, inflamaţie a mucoasei pulmonare

şi disconfort respirator mai frecvent şi mai sever. Poluarea cu ozon este, de asemenea, legată de

moartea prematură. Este deosebit de periculos pentru copii, persoanele în vârstă, şi persoanele cu

afecţiuni pulmonare cronice şi boli de inimă, dar poate afecta şi oameni sănătoşi care desfăşoară

activităţi (lucrative, sportive, sau de recreere) în aer liber. Copiii sunt expuşi unui risc deosebit,

deoarece plămânii lor sunt încă în creştere şi în curs de dezvoltare. Ei respiră mai rapid şi mai profund

decât adulţii. De asemenea, copiii petrec în aer liber mai mult timp, mai ales vara atunci când nivelurile

de O3 sunt mai mari.

Nivelurile ridicate de O3 pot afecta funcţiile de reproducere şi de creştere a plantelor, determinând

reducerea randamentului culturilor agricole, scădereea ritmului de creştere a pădurilor, reducerea

biodiversităţii, dar şi reducerea capacităţii plantelor de a asimila CO2, influenţând astfel procesul de

fotosinteză.

De asemenea, ozonul creşte rata de degradare a clădirilor şi patrimoniului cultural. Pe lângă efectele

asupra sănătăţii oamenilor, plantelor şi culturilor, ozonul este un gaz cu efect de seră care contribuie la

încălzirea atmosferei.

4.3.6. Benzenul

Benzenul este termenul reprezentativ al seriei compusilor aromatici mononucleari, formula lui

moleculara fiind C6H6: un ciclu (hexagon regulat) de 6 atomi de carbon, iar cele 6 grupari CH din

benzen fiind echivalente. Este un compus aromatic foarte uşor, volatil şi solubil în apă.

Surse de expunere:

Surse antropice: benzenul provine în principal din traficul rutier (cca. 90%) – combustia benzinei, care

conține benzen în proporție de până la 5%, din depozitarea, încărcarea/descărcarea carburanţilor

(depozite, terminale, staţii de distribuţie carburanţi), dar poate proveni şi din diferite alte activităţi care

utilizează produse pe bază de solvenţi organici (lacuri, vopsele etc.), din arderea combustibililor fosili,

a lemnului şi deşeurilor lemnoase (ardere controlată sau în aer liber), din fumul de tigara etc.


76

Concentratiile medii ale benzenului din aer, în mediul rural şi urban sunt de aproximativ 1 µg/mc şi

respectiv 5-20 µg/mc. Lângă sursele de emisie şi staţiile de umplere pentru benzen, nivelele

concentrației în aerul din interior şi exterior sunt mai ridicate.

Calea dominantă de expunere a populației la benzen o reprezintă inhalarea. Fumatul reprezintă o sursă

generală pentru expunerea personală, în timp ce expunerea intensă dar de scurtă durată se datorează

emisiilor de gaze de eşapament. În ţările dezvoltate, unde folosirea autoturismelor este curentă, a

crescut foarte mult concentraţia benzenului din aer, din combustii şi evaporări, drept urmare această

sursă este mult mai însemnată.


Benzenul este o substanţă toxică, cu potenţial cancerigen, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută

drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.

Efectele adverse asupra sănătăţii cele mai importante din cauza unei expuneri prelungite la benzen sunt

hematotoxicitatea, genotoxicitatea şi carcinogenicitatea.

Din cauza expunerii cronice la benzen poate să apară depresia funcţiei măduvei osoase, leucopenia,

anemia şi/sau trombocitopenia, care duc la pancitopenie şi anemie aplastică. Scăderea numărului

celulelor hematologice şi din măduva osoasă a fost demonstrată pe şoareci în urma inhalării unei

concentraţii mai joase decât 32 mg/mc în timp de 25 de săptămâni. Şobolanii sunt mai puţin sesibili

decât şoarecii. La oameni, efectele hematologice sunt mult mai crescute la mucitorii care sunt expuşi

profesional la concentraţii ridicate de benzen. Scăderea numărului de celule albe şi roşii s-au raportat la

nivele medii de aproximativ 120 mg/mc. Sub 32 mg/mc, efectele sunt puse foarte slab în evidenţă. Alte

efecte semnalate sunt cele asupra ficatului, sistemului imun şi asupra pielii.

Genotoxicitatea la benzen a fost studiată mai intens. Benzenul nu induce gene mutagene în sistemele in

vitro, în schimb câteva studii au demonstrat inducerea aberaţiilor numerice şi structurale a doi

cromozomi, după expunerea in vivo la benzen. Câteva studii efectuate pe oameni au demonstrat efecte

cromozomiale la locuri de muncă unde expunerea este mai scăzută decât 4-7 mg/mc. Datele obţinute în

vivo arată că benzenul este mutagen.

Carcinogenicitatea benzenului a fost observată la oameni şi la animalele de laborator. La muncitorii

expuşi ocupaţional, a fost demonstrată o creştere a mortalităţii din cauza leucemiei. Câteva tipuri de

tumori, mai ales de origine epitelială, au fost observate la şoareci şi la şobolani după expunerea orală şi

inhalare, la 320-960 mg/mc, acestea incluzând tumori în glanda Zymbal, ficat, glanda mamară şi

cavitatea nazală. Raportul limfoame/leucemie a fost de asemenea observat dar cu o frecvenţă mai

scăzută.

Rezultatele arată ca benzenul este un agent carcinogen.

4.3.7. Metalele grele: plumbul (Pb), arsenul (As), cadmiul (Cd) si nichelul (Ni)

Metalele grele, dintre care Pb, Cd, Ni, As, sunt de interes în cazul acestui plan, făcând obiectul

legislaţiei naţionale şi europene privind calitatea aerului înconjurător. Acestea pot fi prezente în mediu


77

sub formă solidă, lichidă sau gazoasă, fiind incluse sau ataşate de particulele de pulberi din aer.

Metalele grele, sau toxice, sunt metale cu o densitate egale cu de cel putin cinci ori cea a apei. De

asemenea, sunt elemente stabile – nu pot fi metabolizate de catre organism şi bio-acumulate, adică trec

din lanţul trofic în organismul uman.

Surse de expunere:

Surse antropice: metalele grele sunt emise din diferitele procese de combustie, mici cantități de metale

fiind conţinute de cenuşile zburătoare emise de la arderea combustibililor solizi (mai ales cărbunii) şi

lichizi (ex. păcura), din unele activităţi industriale (ex. industriile în care sunt procesate metalele, un

caz particular fiind topitoriile). Principala sursă de emisie a Pb, până recent, a constituit-o emisiile

motoarelor cu funcţionare pe bază de benzină.

Efectele toxicitatii metalelor:

Odată eliberate în mediu prin intermediul aerului, apei potabile, alimentelor sau nenumăratelor

subtanţe sau produse chimice sintetice, metalele grele ajung în organism prin inhalare, ingestie şi

absorbţie cutanată. Dacă metalele grele pătrund şi se acumulează în ţesuturile organismului, depăşind

capacitatea mecanismelor de deoxifiere ale organismului, se produce o acumulare graduală a acestor

substanţe toxice. Expunerea la concentraţii mari nu este necesară pentru a produce toxicitate deoarece

metalele grele se acumulează în ţesuturile organismului şi, în timp, pot atinge nivele toxice.

Expunerea la metale grele nu este în întregime un fenomen modern. Istoricii citează contaminarea

vinului şi a băuturilor din struguri prin intermediul cănilor şi a vaselor de gătit cu conţinut de plumb, ca

un factor contributor în “declinul şi căderea” imperiului roman.

Expunerea umană la metale grele a crescut dramatic în ultimii 50 de ani ca rezultat al creşterii

exponenţiale a utilizării metalelor grele în procesele şi produsele industriale. Astăzi, expunerea cronică

provine din utilizarea mercurului în amalgamurile dentare, a plumbului în vopsea şi în apa de robinet, a

reziduurilor chimice în alimentele procesate şi produsele“de îngrijire personală” (şampoanele

cosmetice şi alte produse de îngrijire a părului, săpunuri, pasta de dinţi).

De asemenea, multe ocupaţii implică expunerea zilnică la metale grele. Mai mult de 50 de profesii

implică doar expunerea la mercur. Acestea includ medicii, cei care lucrează în industria farmaceutică,

cei care lucrează în stomatologie, cei care lucrează în laborator, coafezele, pictorii, tipografii, sudorii

care sudeaza metale, cei care lucrează în cosmetică, cei care fabrică baterii, gravorii, fotografii, olarii,

etc.

Studiile confirmă faptul ca metalele grele pot influenţa direct comportamentul prin afectarea funcţiilor

mentale şi neurologice, influenţând producerea şi utilizarea neurotransmiţătorilor şi alterând

numeroase procese metabolice din organism. Sistemele la nivelul cărora elementele toxice pot produce

leziuni sau disfuncţii includ: sângele şi sistemul cardiovascular, organele cu funcţie de detoxifiere

(colon, ficat, rinichi, piele), sistemele endocrine, sistemele implicate în producerea energiei, sistemele

enzimatice, sistemul gastrointestinal, imune, nervos (central şi periferic), reproductiv şi urinar.


78

Inhalarea particulelor cu conţinut de metale, chiar la nivele mult sub cele considerate netoxice, poate

genera efecte adverse asupra stării de sănătate. Virtual, toate aspectele legate de funcţia sistemului

imun uman şi animal sunt compromise prin inhalarea particulelor cu conţinut de metale grele. În plus,

metalele toxice pot intensifica reacţiile alergice, pot provoca mutaţii genetice, pot competiţiona cu

elementele cu acţiune “benefică” pentru locusurile biochimice de legare şi pot acţiona ca antibiotice

distrugând atât bacteriiile nocive cât şi pe cele cu acţiune benefică pentru organismul uman.

În cea mai mare parte, leziunile produse de metalele toxice se datorează proliferării radicalilor liberi pe

care acestea îi produc. Un radical liber este o moleculă neechilibrată din punct de vedere energetic

conţinând un electron liber care “fură” un electron de la altă moleculă pentru a-şi restaura echilibrul.

Radicalii liberi rezultă, în mod obişnuit, când moleculele celulare reacţioneaza cu oxigenul (oxidare),

dar în cazul unei încărcări toxice mari sau a existenţei unor deficienţe în antioxidanţi, apare o producţie

necontrolată de radicali liberi. Radicalii liberi scăpaţi de sub control pot produce leziuni la nivel tisular.

Leziunile produse de radicalii liberi caracterizează toate bolile degenerative. Antioxidantii precum

vitaminele A, C şi E contracarează acţiunea radicalilor liberi.

Metalele grele cresc de asemenea aciditatea la nivel de compartiment sanguin. În aceste condiţii, este

mobilizat calciul din oase pentru restabilirea pH-ului normal al sângelui. Mai mult, metalele toxice

crează condiţii care favorizează apariţia de leziuni inflamatorii la nivel de artere şi alte ţesuturi,

necesitând mobilizarea unei cantităţi mai mari de calciu ca buffer. Calciul acoperă zona inflamată de la

nivelul vasului, ca un bandaj, rezolvând o problemă dar creând alta, mai exact rigidizarea peretelui

arterial şi blocarea progresivă a arterei. Fără reumplerea depozitelor de calciu, îndepărtarea constantă a

acestui important mineral din oase, va duce la osteoporoză.

Studiile actuale indică faptul ca nivele chiar foarte mici ale elementelor toxice au consecinţe negative

asupra stării de sănătate, cu toate că acestea variază de la o persoană la alta. Statusul nutriţional, rata

metabolică, integritatea căilor de detoxificare precum şi modul şi gradul de expunere la metale grele,

toate acestea influenţează modul de răspus al unui individ. Copiii şi persoanele în vârstă al căror sistem

imun este fie imatur fie compromis, sunt mai vulnerabili la acţiunea toxică.

4.4. Principalii receptori ai poluarii și starea de sănătate a populației din jud. Sibiu

În legătură directă cu alterarea generală a stării de calitate a mediului, populația umană este principalul

receptor al cărei sănătate necesită protecție și măsuri de prevenție, aceasta în paralel cu măsurile

aplicabile pentru reducerea poluării mediului.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aerul pe care îl respirăm conține emisiile provenite

de la autovehiculele pe care le utilizăm, din industrie, din încălzire rezidentială și surse comerciale,

precum și fumul de țigară etc. Poluarea aerului dăunează sănătății populației, în special grupelor din

populație care sunt deja vulnerabile din cauza vârstei sau a problemelor existente de sănătate.

Un nou raport privind calitatea aerului aparținând OMS, lansat în septembrie 2016, confirmă faptul că

în anul 2012, un număr de 479.000 de europeni au decedat prematur din cauza poluării aerului


79

înconjurător, iar la nivel global decesele având aceași cauză se ridică la 3 milioane. Raportul oferă mai

mulți indicatori ai incidenței bolilor provocate de poluarea aerului, cu estimări globale și relevă faptul

că 94% din decesele legate de poluarea aerului sunt cauzate de bolile neinfecțioase: boli cardiace

ischemice, accident vascular cerebral, boli pulmonare obstructive cronice şi cancer pulmonar. Conform

raportului Organizației Mondiale a Sănătății amintit –(WHO) ”Ambient air pollution: A global

assessment of exposure and burden of disease”, sept. 2016,pag. 44, Fig. 20, este prezentată incidența

deceselor la nivel mondial prin boli cauzate de poluarea aerului (a se vedea fig. nr. 41):

- accident vascular cerebral – 36%

- boala cardiacă ischemică – 36%

- boala pulmonară obstructivă cronică – 8%

- cancer pulmonar – 8%

- boli acute ale căilor respiratorii inferioare – 6%

Fig. nr. 34 – Incidența deceselor prin boli provocate de poluarea aerului atmosferic cu PM10 și

PM2,5, la nivel mondial

(Sursa: World Health Organization – “Ambient air pollution: A global assessment of exposure and

burden of disease”, sept. 2016)

Conform Tab. A2.1, pag. 44, din același Raport, rezultă că în România, în anul 2012, s-au produs un

număr de 14.497 de decese prin boli cauzate de poluarea aerului cu PM2,5 și PM10, după cum se

prezintă:

- accident vascular cerebral – 5.336 decese

- boala cardiacă ischemică – 6.794 decese

- boala pulmonară obstructivă cronică – 164 decese

- cancer pulmonar – 2.115 decese


80

- boli acute ale căilor respiratorii inferioare – 88 de decese

- Total decese în Romania cauzate de poluarea aerului atmosferic – anul 2012: 14.497

decese (interval de incertitudine 10.001-17.576).

Conform aceluiași Raport, informațiile privind calitatea aerului și dovezile privind incidența bolilor

care apar ca urmare a expunerii la poluanții atmosferici sunt în creștere rapidă. Conform raportului

OMS, este necesară creșterea capacității administrațiilor locale pentru implementarea unor sisteme de

calitate, standardizate, pentru monitorizarea calității aerului.

Referitor strict la zona județului Sibiu, principalul receptor din zonă care necesită protecție este

populația, care a fost înregistrată în anul 2015 la 463.561 locuitori, din care după mediul de rezidenţă

un procent de 67,6% locuieşte în mediul urban şi 32,4% în mediul rural. În tab. nr. 15 sunt prezentate

datele puse la dispoziție de direcția Județeană de Statistică Sibiu, iar cu privire la datele privind

morbiditatea și mortalitatea la nivel de județ, Direcția de Sănătate Publică, a pus la dispoziție

informațiile pentru anul 2014, care sunt prezentate in tab. nr. 16.

Tab. nr. 15 – Receptorii poluarii aerului atmosferic – populația județului Sibiu (anul 2015) Populația / județul Sibiu,

din care:

463.561 locuitori

- populația în mediul urban 313.365 locuitori

- populația în mediul rural 150.196 locuitori

Tab. nr. 16 – Mortalitatea și morbiditatea generală și specifică la nivelul județului Sibiu, în intervalul

2011-2014 (conform datelor DSP Sibiu) Județul Sibiu 2011 2012 2013 2014 2015

Mortalitate generală 4354 4615 4495 4585 -

Mortalitate prin afecțiuni respiratorii 208 285 253 256 -

Mortalitate prin afecțiuni cardio-vasculare 2.543 2.700 2.571 2.572 -

Mortalitate prin tumori maligne respiratorii 183 206 224 224 -

Morbiditate generală – total 472326 501446 530400 532271 -

Morbiditate prin afecțiuni respiratorii 192.069 205.308 239.410 225.008 -

Morbiditate prin afecțiuni cardio-vasculare 17.710 15.614 19.334 17.989 -

Morbiditate prin tumori maligne 793 1.172 869 1.329 -

Conform ultimului tabel se observă că mortalitatea prin tumori maligne respiratorii în județul Sibiu

este în creștere de la nivelul lui 2011, când s-au înregistrat 183 decese și până în 2014, când s-au

înregistrat 224 de decese, indicând o creștere cu 22,4% a deceselor din această cauză.

În privința mortalității prin afecțiuni respiratorii se observă o creștere din 2011, de la 208 decese, până

în 2014, la 256 decese, indicând o creștere a acestor cazuri cu 23,07%.

Privind mortalitatea prin afecțiuni cardio-vasculare, numărul de cazuri s-a menținut aproximativ

constant pe tot intervalul 2010-2014.


81

Conform aceluiași tabel, în privința morbidității se observă că afecțiunile respiratorii au crescut la

nivelul județului, din 2011 până în 2014, cu 17,14%, cazurile de afecțiuni cardio-vasculare s-au

menținut relativ constant, iar cazurile de tumori maligne au crescut de la 793 cazuri în 2011, la 1.329

cazuri în 2014, însemnând o creștere cu un procent de 67,59% - aceasta fiind o valoare semnificativă.

Pentru a putea concluziona, într-un mod relativ simplu, privind frecvența cazurilor de deces și

îmbolnăviri prin afecțiuni care au printre cauze și poluarea atmosferică, pe site-ul I.N.S.(Tempo

online) s-au consultat datele privind dinamica populației la nivelul județului în intervalul 2011-2014 și

s-a constatat ca:

- la nivelul județului Sibiu, numărul de locuitori total a suferit o creștere cu 0,4% începând cu

anul 2011(398.605 locuitori) și până în 2014 (400.138 locuitori), aşadar creșterea

nesemnificativă a populației din județ nu este o cauză a creșterii frecvenței cazurilor de

morbiditate şi mortalitate prin afecţiuni cardio-vaculare, respiratorii și tumori;

- se concluzionează că la nivelul județului Sibiu s-a înregistrat o creștere semnificativă a

morbidității și mortalității prin boli asociate poluarii aerului: tumori maligne pulmonare,

afecțiuni respiratorii și cardio-vasculare.

Conform Raportului amintit și informațiilor prezentate la începutul acestui capitol, OMS a estimat că

în anul 2012 s-au înregistrat un număr de 3 milioane de decese prin boli provocate de poluarea aerului

atmosferic, adică o rată la nivel global de 1 la 2.333 locuitori, ceea ce arată că poluarea aerului este

acum un risc major de mediu la adresa sănătății umane.


82

5. EMISII DE POLUANȚI ATMOSFERICI ÎN JUDEȚUL SIBIU

5.1. Identificarea principalelor surse de emisie pentru poluanții atmosferici, localizare și

aport la poluarea totală a aerului în județul Sibiu

5.1.1. Principalele surse de emisie și localizarea acestora la nivelul județului Sibiu

În conformitate cu prevederile HG nr. 257/2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a

planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a

calității aerului, A.P.M. Sibiu a pus la dispoziție datele privind încadrarea unității administrativ-

teritoriale în regim de gestionare II, astfel:

- indicatorii pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;

- perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea;

- nivelul sau cantitatea totală de emisii (to/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse

staționare, mobile și de suprafață.

Pentru analiza emisiilor și a categoriilor de surse de emisie se utilizează datele aferente anului 2014,

care este an de referință pentru prezentul plan de menținere.

Tab. nr. 17 – Date privind emisiile în județul Sibiu, perioada 2010-2014

Indicator

Metoda de

evaluare

(date

RNMCA /

Modelare)

Concentraţia

maximă din

perioada de

evaluare

Perioada

de mediere

Perioada de

evaluare Cantitatea totală de emisii (to/an)

Particule în

suspensie – PM2,5

(µg/mc)

1 an 2010-2014

surse staţionare 17,778916

Modelare 20,95 surse mobile 159,920750

RNMCA 23,7 surse de suprafaţă 1783,634933

Particule în

suspensie – PM10

(µg/mc)

RNMCA 29,09 1 an

2010-2014



Modelare 33,36 24 ore surse de suprafaţă 1953,635118

Dioxid de azot

(µg/mc)

RNMCA 28,21 1 an

2010-2014



Modelare 56,07 1 oră surse de suprafaţă 380,724127

Dioxid de sulf

(µg/mc)

Modelare 61,32 1 oră

2010-2014


24 ore

surse mobile 7,180668

Modelare 37,13 surse de suprafaţă 45,769152

Monoxid de

carbon (mg/mc)

Val, max,

zilnică a

mediilor

glisante pe 8 h

2010-2014


RNMCA 7,07 surse mobile 7887,233675


Benzen (µg/mc)

1 an 2010-2014

surse staţionare NE



83

Indicator

Metoda de

evaluare

(date

RNMCA /

Modelare)

Concentraţia

maximă din

perioada de

evaluare

Perioada

de mediere

Perioada de

evaluare Cantitatea totală de emisii (to/an)


Plumb (µg/mc)

1 an 2010-2014



Modelare

0,12914

surse de suprafaţă

0,089089

Arsen (ng/mc)

1 an 2010-2014


RNMCA 2,7 surse mobile NE


Cadmiu (ng/mc)

1 an 2010-2014




Nichel (ng/mc)

1 an 2010-2014




Conform datelor puse la dispoziție de A.P.M. Sibiu, în județul Sibiu își desfășoară activitatea o serie de

agenți economici care au un rol important în emisiile atmosferice la nivel de județ și care se supun

prevederilor Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (IED).

Această directivă acoperă ca zonă de reglementare următoarele şapte directive, adunând astfel într-un

singur instrument legislativ un set de norme comune pentru autorizarea şi controlul instalaţiilor

industriale, având drept scop reducerea emisiilor industriale de pe teritoriul Uniunii Europene cu

precădere printr-o mai bună aplicare a celor mai bune tehnici disponibile, astfel:

- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC).

- Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de

la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP).

- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor.

- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuși

organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi și instalaţii.

- Directiva 78/176/CE privind deșeurile din industria dioxidului de titan.

- Directiva 82/883/CE privind modalităţile de supraveghere și control al zonelor în care există

emisii provenind din industria dioxidului de titan.

- Directiva 92/112/CE privind procedurile de armonizare a programelor de reducere, în vederea

eliminării, a poluării cauzate de deșeurile din industria dioxidului de titan.

La nivelul județului Sibiu își desfășoară activitatea agenți economici care se supun reglementărilor

următoarelor directive:


84

- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) – a se vedea

Tab. nr. 18 și Fig. nr. 43.

- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuși

organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi și instalaţii – a se

vedea Tab. nr. 19 și Fig. nr. 44.

De asemenea, în județ sunt două instalații care se supun reglementărilor Directivei SEVESO III –

Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul

pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare şi ulterior de

abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului – a se vedea Tab. nr. 20 și Fig. nr. 45.


85

Tab. nr. 18 – Lista instalațiilor IPPC din județul Sibiu Nr.

crt.

Agent economic /

Instalație IPPC

Adresa

Activitatea principala conform Anexei I a Directivei 2010/75/UE (IED)

cod detaliere

1 S.C. SOMETRA S.A.

Copsa Mica, str. Fabricilor, nr. 1

2.5.a

Prelucrarea metalelorneferoase: producereade metale neferoase

brutedin minereuri,concentrate sau materii prime secundare, prin

procese metalurgice, chimice sau electrolitice.

2 S.C. ROMBAT S.A.

Copsa Mica, str. Uzinei, nr. 2

2.5.b

Prelucrarea metalelor neferoase: topirea, inclusivalierea, de metale

neferoase, inclusiv de produse recuperate, şi exploatarea de turnătorii

de metale neferoase, cu o capacitate de topire de peste 4 tone pe zi

pentru plumb şi cadmiu sau 20 de tone pe zi pentru toate celelalte

metale.

3 SC COMPA S.A. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8 2.6. Tratarea de suprafață a metalelor sau a materialelor plastice prin

procese electrolitice sau chimice în care volumul cuvelor de tratare

este mai mare de 30 mc. 4 S.C. THYSSENKRUPP

BILSTEIN COMPA S.A. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8 2.6.

5 S.C. OEHLER

MECANICA S.R.L. Marsa, str. Principala 2.6.

6 S.C. WIENERBERGER

S.R.L.

Sibiu, str. Podului nr. 127

3.5.

Fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special țigle,

cărămizi,cărămizi refractare, plăci ceramice - gresie, faianță, obiecte

din ceramică sau porțelan, cu o capacitate de producție de peste 75 de

tonepe zi şi/sau cu o capacitate a cuptorului de peste4 mc şi cu o

densitate pe cuptor de peste 300 kg/mc.

7 S.C. TRACON S.R.L. Cristian 5.4. Depozitele de deşeuri, astfel cum sunt definite la lit.b) din anexa

nr.1la HG nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările

şi completările ulterioare, care primesc peste 10 tone de deşeuri pe zi

sau cu o capacitate totală de peste 25.000 de tone, cu excepția

depozitelor pentru deşeuri inerte

8 S.C. APA CANAL S.A.

Selimbar, sat Mohu

5.4.

9 S.C. TRANSAVIA S.A. Miercurea Sibiului 6.6.a Creşterea intensivă a păsărilorde curte şi a porcilor,cu capacități de

peste: 40.000 delocuripentru păsări de curte. 10 S.C. OVOSIB FARMS

S.R.L.

Cristian, DJ 106E

6.6.a

11 S.C. AVIGAL S.R.L. Mediaș, str. Brateiului FN 6.6.a

12 S.C. OPREA AVICOM

S.R.L.

Dumbrăveni, str. Ernei, nr. 27

6.6.a

13 S.C. VENTURELLI

PROD S.R.L.

Avrig, DN1A km 284+200

6.6.b

Creşterea intensivă a păsărilor de curte şi a porcilor, cu capacități de

peste 2.000 de locuri pentru porci de producție (peste 30 kg).


86

Fig. nr. 35 – Localizarea instalațiilor IPPC din județul Sibiu

Tab. nr. 19 – Lista activităților/instalațiilor COV

Nr.

crt. Agent economic Adresa

1 S.C. AC EUROCOMPANY S.R.L. Sibiu, str. Drumul Ocnei, nr. 7

2 SC ANDREE DESIGN SRL Sibiu, B-dul Victoriei nr. 29A

3 S.C. AUTOMOTIVE SERVICE S.R.L. Medias, str. A.Vlaicu, nr. 41C

4 SC BITECO SRL Selimbar, DN1 km 306

5 SC BITECO SRL Sibiu, str. Rahovei nr. 25

6 S.C. CAUCHO METAL PRODUCTOS S.R.L. Selimbar, DN1, KM 302

7 SC COMPA S.A. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8

8 S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE S.R.L. Sibiu, str. Salzburg 8

9 SC ECO-TEXTIL SRL Sibiu, str. Semaforului nr. 9

10 SC TRICOSTAR SRL (fost SC INCSTAR SA) Agnita, str. Mihai Viteazu nr. 62-64

11 S.C. JLG MANUFACTURING EUROPE S.R.L. Medias (platforma AUTOMECANICA)

12 SC KUHNKE PRODUCTION ROMANIA SRL Sibiu, str. Florian Rieger, nr. 6

13 S.C. MARQUARD SCHALTSYSTEME SCS S.R.L. Sibiu, str. Munchen, nr. 2

14 SC MILEA SNC Sibiu, str. C.I. Nottara nr. 22

15 SC NTN-SNR RULMENTI SRL Sibiu, str. Salzburg nr. 6


87

Nr.

crt. Agent economic Adresa

16 S.C. OEHLER MECANICA S.R.L. Marsa, str. Principala

17 S.C. PIM S.A. Sibiu, P-ta Cibin, nr. 5

18 SC PRO M&D SERVICES SRL Sibiu, str. Constitutiei nr. 24

19 S.C. RASITAL S.R.L. Sibiu, Cl. Surii Mici, nr. 39A

20 SC REBO-IMPEX SRL Medias, Str. St. L. Roht nr. 3

21 S.C. ROSU S.R.L. Sibiu, str. Graului, nr. 27

22 SC FRAUENTHAL AUTOMOTIVE SIBIU SRL

(fost SC STYRIA ARCURI SA) Sibiu, str. Henri Coanda nr. 8

23 TEXTILA SCM Sibiu str. Distributiei 32

24 S.C. TAKATA S.R.L. Sibiu, str. Florian Rieger, nr. 3

25 S.C. THYSSENKRUPP BILSTEIN COMPA S.A. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8

26 S.C. UZINA MECANICA MARSA S.A. Marsa, str. Uzinei, nr. 1

27 SC VALLE SPORT SRL Cristian, DN1 KM 322+280

28 S.C. YASEMIN SERVICE S.R.L. Sibiu, str.Tiglari, nr. 101

Fig. nr. 36 – Localizarea instalațiilor COV

Este importantă amplasarea instalațiilor la nivel de județ, pentru că sunt surse de emisie pentru

precursorii de ozon (COV).


88

Tab. nr. 20 – Lista unităților SEVESO Nr. crt. Agent economic Adresa

1 S.C. EUROFOAM S.R.L. Șelimbăr, str. Gării, nr. 13C

2 S.C. APĂ CANAL S.A. Stație de tartare apă brută Dumbrava – Sibiu, Cl. Poplăcii FN

Fig. nr. 37 – Localizarea unităților SEVESO

5.1.2. Categorii de surse de emisie și aportul acestora la poluarea totală din județul Sibiu

În baza datelor arhivate furnizate de A.P.M. Sibiu, pentru anul 2014, se prezintă situația cu privire la

categoriile de surse și emisiile aferente fiecărei categorii de surse – a se vedea Tab. nr. 21. Pentru că

în documentele arhivate nu sunt date separate pentru SO2 și NO2, fiind prezentate emisiile totale

pentru SOx și NOx, s-au utilizat datele sinteză din intervalul 2010-2014 pentru acești poluanți.


89

Tab. nr. 21 – Date privind emisiile în județul Sibiu, anul 2014 (to/an) Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)

Particule în suspensie – PM2,5

TOTAL PM2,5 / JUD. SIBIU 1906,36


surse mobile 34,77

surse de suprafaţă 1332,87

Particule în suspensie – PM10

TOTAL PM10 / JUD. SIBIU 2266,94


surse mobile 40,66


Dioxid de azot

TOTAL NO2 / JUD. SIBIU 3452,89




Dioxid de sulf

TOTAL SO2 / JUD. SIBIU 354,08


surse mobile 7,18


Monoxid de carbon

TOTAL CO / JUD. SIBIU 18493,55




NMVOC

TOTAL NMVOC / JUD. SIBIU 5414,6


surse mobile 401,58


Benzen

TOTAL C6H6 / JUD. SIBIU 248,695

surse staţionare -



Plumb

TOTAL Pb/ JUD. SIBIU 7,4464


surse mobile 0,0187


Arsen

TOTAL As / JUD. SIBIU 0,0556


surse mobile -


Cadmiu

TOTAL Cd / JUD. SIBIU 0,0515


surse mobile 0,0005


Nichel

TOTAL Ni / JUD. SIBIU 0,1566


surse mobile 0,0015



90

Conform Procedurii pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în

conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA, rezultatele analizei categoriilor de surse cheie,

cumulate pe grupe de poluanţi (poluanţi principali şi particule, metale grele şi poluanţi organici

persistenţi) pentru intervalul 2007–2009 au condus la identificarea următoarele categorii de surse

cheie:

- Încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei – cod NFR 1.A.4.b (încălzire rezidențială,

prepararea hranei) este categoria de surse cheie numărul 1 pentru poluanţii principali şi

particule, precum şi pentru poluanţii organici persistenţi;

- Producerea de energie electrică şi termică – cod NFR 1.A.1.a (producerea de energie electrică

și termică) este categoria de surse cheie numărul 1 pentru metale grele, iar pentru poluanţii

principali şi particule este a II-a categorie de surse cheie;

- Industria metalurgică, în special activităţile de siderurgie – cod NFR 2.C.1. (fabricarea oțelului

și fontei), constituie a II-a categorie de surse cheie pentru metale grele şi a III-a categorie de

surse cheie pentru poluanţii organici persistenţi;

- Pentru poluanţii organici persistenţi, a II-a categorie de surse cheie este reprezentată de către

activităţile de incinerare a deşeurilor, în special de incinerarea deşeurilor medicale – cod NFR

6.C.a;

- Transportul rutier – cod NFR 1.A.3.b (în mod special autoturismele – cod NFR 1.A.3.b.i)

constituie a III-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi particule;

- Transportul naval, cu precădere cel intern – cod NFR 1.A.3.d.ii, reprezintă a III-a categorie de

surse cheie pentru metale grele;

- Arderile din industriile de fabricare şi construcţii, în special cele asociate fabricării fontei şi

oţelului – cod NFR 1.A.2.a constituie a IV-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali

şi particule, respectiv constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii organici

persistenţi;

- Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere, în special cele asociate creşterii

bovinelor (codurile NFR 4.B.1.a, 4.B.1.b), porcinelor (cod NFR 4.B.8), păsărilor (codurile NFR

4.B.9.a, 4.B.9.b) constituie a V-a categorie de surse cheie pentru poluanţii principali şi

particule.

Conform Procedurii pentru realizarea inventarelor locale de emisii şi a inventarului naţional în

conformitate cu cerinţele Ghidului EMEP/EEA s-a constatat că 80% din emisiile pentru poluanţii

principali şi particule sunt date de următoarele categorii de surse:

- NOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a - producere energie termică și

electrică; 1.A.3.b.iii - transport rutier/autovehicule grele incluzând autobuze; 1.A.3.b.i -

transport rutier/autoturisme; 1.A.2.a, 1.A.2.f.i - arderi în industrii de fabricație și construcții;

1.A.4.b.i - încălzire rezidențială/prepararea hranei) – contribuie cu 83,98% la emisiile naţionale

ale acestui poluant;


91

- SOx – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.1.a - producere energie termică și

electrică; 1.A.2.a - arderi în industrii de fabricație și construcții) contribuie cu 92,84% la

emisiile naţionale ale acestui poluant;

- CO – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i - încălzire rezidențială/prepararea

hranei; 1.A.3.b.i - transport rutier/autoturisme; 1.A.2.a - arderi în industrii de fabricație și

construcții; 1.A.3.b.ii- transport rutier/autoutilitare) contribuie cu 82,31% la emisiile naţionale

ale acestui poluant;

- NMVOC – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i - încălzire

rezidențială/prepararea hranei; 1.A.3.b.i - transport rutier/autoturisme; 4.B.8 - creșterea

animalelor și managementul dejecțiilor; 3.C - produse chimice; 1.B.1.a - extracția și

manevrarea combustibililor solizi; 4.B.1.a - creșterea animalelor și managementul dejecțiilor;

3.D.2 - utilizarea casnică a solvenților; 1.B.2.b - exploatarea, producția și transportul gazelor

natural și țițeiului; 4.B.9.a - creșterea animalelor și managementul dejecțiilor; 2.B.5.a -

industria chimică; 2.D.2 - fabricarea produselor alimentare și băuturilor; 1.A.3.b.iii - transport

rutier/autovehicule grele) contribuie cu 80,79% la emisiile naţionale ale acestui poluant;

- PM10 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i - încălzire

rezidențială/prepararea hranei; 1.A.2.a - arderi în industrii de fabricație și construcții; 1.A.1.a-

producere energie termică și electrică; 1.A.1.c - fabricarea combustibililor solizi și alte industrii

energetice; 1.A.2.f.i - arderi în industrii, ciment) contribuie cu 83,09% la emisiile naţionale ale

acestui poluant;

- PM2,5 – categoriile de surse asociate codurilor NFR (1.A.4.b.i - încălzire

rezidențială/prepararea hranei; 1.A.2.a - arderi în industrii de fabricație și construcții; 1.A.1.c -

fabricarea combustibililor solizi și alte industrii energetice) contribuie cu 87,37% la emisiile

naţionale ale acestui poluant.

Având în vedere cele meționate anterior, se va face analiza emisiilor de poluanți pentru care se

elaborează Planul de menținere a calității aerului în județul Sibiu, interesând cu predilecție

activitățile/categoriile de surse cu ponderea cea mai mare la nivelul județului în emisiile de SO2, NO2,

CO, benzen PM10, PM2,5, metale – Pb, As, Cd, Ni și precursori de ozon (COV).

Dioxid de sulf (SO2):

- emisie totală anuală (2010-2014) –354,08 to/an.

Datele privind emisiile anuale din perioada 2010-2014 sunt prezentate pe categorii de surse: de

suprafață, staționare şi mobile, din cauză că emisile totale anuale în anul 2014 furnizate de APM Sibiu

se referă la oxizi de sulf – SOx.

Fig. nr. 38


92

85%

2%

13%

Emisii totale de SO2, pe categorii de surse de emisie,

în județul Sibiu - anul 2014

surse staţionare

surse mobile


Conform graficului, cel mai mare aport la emisia de dioxid de sulf la nivelul județului este din surse

staționare, sursele principale fiind arderile de contact în activitatea de producție – de exemplu

producția de cărămizi. Următoarele activități cu pondere mare în emisia de SO2, la nivel de județ este

industria gazelor naturale, încălzirea comercială și rezidențială – arderea combustibililor solizi (lemn și

deșeuri de lemn) și industria metalurgică (SOMETRA – Copșa Mică).

Dioxidul de azot (NO2)

- emisie totală anuală (perioada 2010-2014) – 3.452,90 to/an.

Datele privind emisiile anuale din perioda 2010-2014 sunt prezentate pe categorii de surse: de

suprafață, staționare şi mobile, din cauză că emisile totale anuale în anul 2014 furnizate de APM Sibiu

se referă la oxizi de azot – NOx.

Fig. nr. 39

4%

85%

11%

Emisii totale de NO2, pe categorii de surse de emisie,


surse staţionare

surse mobile


Conform graficului, ponderea cea mai mare în emisia de dioxid de azot o au sursele mobile – arderea

carburanților în traficul rutier (85%), sursele de suprafață – arderea combustibililor (gaze naturale,


93

lemn, GPL pentru încălzire rezidențială și gătit – 11%) și surse staționare (arderi în industrii de

fabricație și alte surse de ardere – 4%).

Particule în suspensie (PM10, PM2,5)

- PM10 – emisie totală anuală (2014) – 2.266,94 to/an.

Fig. nr. 40

53%

20%

13%

4%

3%

2%2%

1%1%

1% 1%

Emisii totale de PM10, pe sectoare de activitate,


1.A.4.b.i Rezidential – Încalzire rezidentiala, prepararea hranei

2.D.3 Prelucrarea lemnului

2.A.6 Asfaltarea drumurilor

1.A.2.f.ii Echipamente si utilaje mobile în industrie si constructii

2.A.7.d Alte produse minerale (caramida, tigla)

1.A.3.b.i Transport rutier– Autoturisme

7.A.3 Prepararea betoanelor

4.B.8 Porcine

1.A.4.a.ii Echipamente si utilaje mobile în agricultura, silvicultura, pescuit

1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala

4.B.9.b Pui de carne

4.D.2.b Operatii agricole efectuate în afara fermelor

4.B.9.a Gaini de oua

1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase

4.D.2.a Operatii agricole efectuate la nivelul fermelor (depozitare, manipulare, transport produseagricole)2.C.5.b Fabricare plumb

4.B.1.a Vaci de lapte

4.B.1.b Alte bovine

2.A.7.c Stocarea, manevrarea si transportul produselor

7.A.1 Procesarea nisipului si pietrisului

1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile în Agricultura/Silvicultura/Pescuit

2.C.1 Fabricare fonta si otel

1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând si autobuze

2.A.7.a Extractia la suprafata (cariera) si din subteran

1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun

1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)

1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor

1.A.3.b.ii Transport rutier– Autoutilitare

1.A.4.c.i Agricultura/Silvicultura/Pescuit – Surse stationare

2.C.5.d Fabricare zinc

2.B.5.a Alte procese din industria chimica

Conform graficului, cel mai mare aport la emisia de pulberi în suspensie – fracțiunea PM10, o au

sursele de suprafață cele de încălzire rezidențială (combustibil solid – lemn), industria prelucrării

lemnului și arderi în această industrie, surse de suprafață – asfaltarea drumurilor, industria de producție

materiale de construcții (cărămidă) și traficul rutier.

PM2,5 – emisie totală anuală(2014) – 1.906,36 to/an.

Fig. nr. 41

63%

23%

5%

3%2%

2%

1% 1%

Emisii totale de PM2,5, pe sectoare de activitate,










4.B.8 Porcine




4.B.1.b Alte bovine

2.C.5.b Fabricare plumb


4.D.2.a Operatii agricole efectuate la nivelul fermelor (depozitare, manipulare, transport produseagricole)














3.A.2 Aplicarea vopselelor in scop industrial


94

Conform graficului, cel mai mare aport la emisia de pulberi în suspensie – fracțiunea PM2,5, o au

sursele de suprafață cele de încălzire rezidențială (combustibil solid – lemn), industria prelucrării

lemnului și arderi în această industrie, surse de suprafață – echipamentele și utilajele mobile folosite în

industrie și în construcții, industria de producție materiale de construcții (cărămidă) și traficul rutier.

Monoxidul de carbon (CO)

- emisie totală anuală (2014)–18.493,55 to/an.

Fig. nr. 42

49%

26%

18%

3%2%

1%1%

Emisii totale de CO, pe sectoare de activitate,






1.A.4.a.i Comercial/Institutional– Încalzire comerciala si institutionala1.A.4.a.ii Echipamente si utilaje mobile în agricultura, silvicultura,pescuit1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun2.C.5.b Fabricare plumb

1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile înAgricultura/Silvicultura/Pescuit1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor7.A.1 Procesarea nisipului si pietrisului




În general emisiile de monoxid de carbon rezultă din arderea incompletă a combustibililor. Conform

graficului, cel mai mare aport la emisia de CO la nivelul județului este din surse de suprafață –

încălzirea rezidențială, urmată de emisiile din industria de prelucrare a lemnului și din transporturi:

autoturisme, echipamente și utilaje mobile folosite în industrie, construcții și agricultură, încălzire

comercială și instituțională și alte surse staționare de ardere din industrii de fabricații și construcții.

Compușii organici volatili nemetanici (NMVOC) – precursori ai ozonului

- emisie totala anuală (2014) – 5.414,60 to/an.


95

Fig. nr. 43

53%

20%

13%

4%

3%

2% 2%

1%1%

1%

1%

Emisii totale de NMVOC, pe sectoare de activitate,








7.A.3 Prepararea betoanelor

4.B.8 Porcine







4.D.2.a Operatii agricole efectuate la nivelul fermelor (depozitare, manipulare, transport produseagricole)2.C.5.b Fabricare plumb


4.B.1.b Alte bovine













2.B.5.a Alte procese din industria chimica

La nivelul județului Sibiu, în anul 2014, emisiile de compuși organici volatili nemetanici au aparăut în

principal din următoarele surse: înclăzire rezidențială, arderi în industrie, asfaltarea drumurilor,

echipamente și utilaje mobile folosite în industrii și construcții, industria altor produse minerale

(cărămidă), trafic rutier, alte industrii și agricultură.

Benzenul (C6H6)

- emisie totală anuală (perioada 2010-2014) – 248,695 to/an.

Datele privind emisiile anuale din perioada 2010-2014 sunt prezentate pe categorii de surse: de

suprafață, staționare şi mobile.

Fig. nr. 44

19%

81%

Emisii totale de Benzen, pe categorii de surse de emisie,

în județul Sibiu - anul 2014 surse mobile



96

În general emisiile de benzen rezultă de la traficul rutier, prin conbustia benzinei și de la depozitarea-

manipularea carburanților. Conform graficului, se observă că ponderea cea mai mare în emisia de

benzen o au sursele de suprafață (reprezentate de stații de distribuție carburanți) – 81%, urmate de

sursele mobile/ trafic rutier. – 19%.

Metale grele (Pb, As, Cd, Ni)

Pb – emisie totală anuală (2014) – 7,446 to/an.

Fig. nr. 45

92%

6%

1% 1%

Emisii totale de Pb, pe sectoare de activitate,















Principala sursă la nivel de județ în emisia de Pb o are industria metalurgică – 92% – producția de

plumb din zona Copșa Mică (SOMETRA, ROMBAT), industria altor produse minerale (căramidă),

urmată de încălzirea rezidențială și traficul rutier cu autoturisme.

As – emisie totală anuală (2014) –0,0556 to/an.

Fig. nr. 46

87%

8%

2% 2%

1%

Emisii totale de As,

pe sectoare de activitate,în județul Sibiu - anul 2014














97

Ponderea cea mai mare în emisia de Cd, la nivel de județ, aparține industriei altor produse minerale, în

pricipal vorbind de producția de cărămidă – 87%, arderi în prelucrarea lemnului, încălzirea

comercială/instituțională și rezidențială, industria metalurgică și alte arderi în industrii.

Cd – emisie totală anuală (2014) – 0,0514 to/an.

Fig. nr. 47

64%

12%

11%

7%

3%

1%1%

Emisii totale de Cd, pe sectoare de activitate,











1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor2.C.1 Fabricare fonta si otel



1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile înAgricultura/Silvicultura/Pescuit1.A.3.b.iii Transport rutier– Autovehicule grele incluzând si autobuze


Ponderea cea mai mare în emisia de Cd, la nivel de județ, aparține industriei altor produse minerale

(producție cărămidă) – 64%, urmată de încălzirea comercială și instituțională – 12%, încălzirea

rezidențială (7%) și fabricarea plumbului, transportul rutier și alte instalații de ardere.

Ni – emisie totală anuală (2014) –0,1566 to/an.

Fig. nr. 48

79%

8%

6%

4%2%

1%

Emisii totale de Ni,

pe sectoare de activitate,în județul Sibiu - anul 2014








1.A.2.b Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare metale neferoase1.A.2.e Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare alimente, bauturi, tutun1.A.2.f.i Arderi în industrii de fabricare si constructii– Alte (fabricare ciment, var, gips, asfalt, altele)2.C.1 Fabricare fonta si otel

1.A.2.a Arderi în industrii de fabricare si constructii– fabricare fonta si otel si fabricarea feroaliajelor2.C.5.b Fabricare plumb


1.A.4.c.ii Vehicule nerutiere si alte utilaje mobile înAgricultura/Silvicultura/Pescuit2.C.5.d Fabricare zinc





98

Ponderea cea mai mare în emisia de Ni, la nivel de județ, aparține industriei altor produse minerale

(producție cărămidă) – 79%, urmată de încălzirea comercială și instituțională, încălzirea rezidențială, și

transportul rutier, echipamente și utilaje mobile folosite în industrii, construcții și în agricultură.

Având în vedere situația actuală prezentată, se concluzionează că:

- principalele surse de emisie pentru poluanții principali sunt sursele de suprafață (încălzire

rezidențială), instalații pentru încălzire comercială și instituțională, traficul rutier și

echipamentele/utilajele mobile folosite în industrii, precum și procesele de producție și lucrările

de reparații/asfaltare drumuri.

- principale surse de emisie pentru benzen sunt cele de suprafață (stații de carburanți) și traficul

rutier.

- emisile de NMVOC (precursor O3) sunt generate în principal de industrii, agricultură, trafic și

instalații de ardere.

- emisiile de metale grele provin în principal din industria metalurgică, industria materialor

minerale (producție cărămidă, țiglă) și din instalații de ardere.

5.2. Poluarea cauzată de dispersia poluanților atmosferici a căror surse se găsesc în

județul Sibiu

Pentru modelarea dispersiei poluanților atmosferici din județul Sibiu, s-a utilizat programul BREEZE

AERMOD / ISC care este utilizat și de US EPA. Programul este proiectat pentru a estima

concentrațiile de poluanți și depunerile din surse industriale complexe. Programul permite modelarea

concentrațiilor de poluanți din surse punctuale (fixe), din surse liniare (trafic), din surse difuze sau de

suprafaţă etc. Acest model permite estimarea concentrațiilor din aproape orice tip de sursă care emite

poluanți nereactivi.

Modelarea dispersiei poluanților atmosferici la nivel de județ s-a făcut pentru anul 2014 și este

prezentată în cap. 6.3., unde sunt prezentate scenariile și prognoza până la nivelul anului 2020. În

scenariul A, prezentat în cap. 6.3.1., este prezentată situația actuală fiind luată în considerare varianta

în care emisiile atmosferice s-ar menține la un nivel actual, corespunzător anului de referință 2014.

5.3. Poluarea cauzată de transportul şi dispersia poluanților atmosferici a căror surse se

găsesc în alte zone și aglomerări

Pentru identificarea surselor care ar putea genera emisii de poluanți în zona de graniță a județului Sibiu

s-au consultat o serie de documente care au vizat în principal județele: Hunedoara, Alba, Mureș,

Brașov. Nu s-au considerat relevante informațiile privind potențiala poluare generată de surse care s-ar

afla pe teritoriul județului Vâlcea, sau Argeș, pentru ca s-au avut în vedere următoarele aspecte:

- Dată fiind topografia zonei – Munții Carpați se constituie ca o barieră care reduce transportul

poluanților atmosferici de la Sud la Nord.


99

- Date fiind direcțiile și frecvențele predominante ale vântului în zona bazinului Transilvaniei,

dinspre Vest si Nord-Vest, ar trebui luat în considerare transportul potențial al poluanților

dinspre zonele administrative ale județelor Hunedoara și Alba.

Cu toate acestea s-a luat în considerare și potențialul import de substanțe poluante dinspre

județele Mureș și Brașov. Drept urmare s-au consultat următoarele documente:

o Raport privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2014 în județul Hunedoara;

o Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pe anul 2014 în județul Alba;

o Raport preliminar privind calitatea aerului înconjurător pentru anul 2014 în județul

Mureș:

o Raport privind starea mediului în județul Brașov pe anul 2014.

În urma consultării documentelor mai sus amintite, s-a concluzionat că pe UAT-urile studiate nu sunt

surse de emisie semnificative care ar putea duce la transportul poluanților atmosferici înspre județul

Sibiu, cu excepția traficului și instalațiilor termice din sectorul rezidențial din localitățile periferice.

Importul acestor poluanți – pulberi și gaze de ardere, nu duce la acumulări semnificative în anumite

zone din teritoriul județului Sibiu, care ar putea cauza depașiri ale valorilor limită stabilite prin

legislația în vigoare (Legea nr. 104/2011). Mai mult, prin aplicarea unor măsuri care se stabilesc prin

planurile de calitate a aerului din UAT-urile respective, pe termen mediu și lung, aceste emisii vor fi

menținute sau diminuate corespunzător.


100

6. IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE MENȚINERE A CALITĂȚII

AERULUI ÎN JUDEȚUL SIBIU; SCENARII PENTRU EVALUAREA

MĂSURILOR SELECTATE

6.1.Consultarea documentelor / planurilor/ strategiilor relevante pentru stabilirea

măsurilor de menținere a calității aerului

La stabilirea măsurilor pentru menținerea calităţii aerului în judeţul Sibiu a fost necesară analiza

detaliată a emisiilor și a surselor care au ponderea cea mai mare în generarea acestora, s-a făcut o

modelare a dispersiei poluanților pentru a pune în evidență cele mai mari concentraţii și zonele în care

se produc aceste acumulări pe tipuri de poluanţi şi s-a făcut şi identificarea principalelor prevederi

legislative aplicabile sectoarelor economice şi a documentele strategice relevante la nivel naţional,

regional şi judeţean.

A. Analiza documentelor relevante la nivel naţional, regional şi judeţean în domeniul

infrastructurii de drumuri și în domeniul energetic, la nivelul județului Sibiu

La identificarea propunerilor de măsuri pentru menţinerea calităţii aerului au fost analizate actele care

reglementează calitatea aerului și documentele strategice relevante la nivel naţional, regional şi

judeţean, care trasează liniile de dezvoltare pentru următorii ani în domeniul energetic și în sectorul

infrastructurii de drumuri, după cum urmează:

- Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

- Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008, privind

calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa;

- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

- Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020;

- Master Plan General de Transport al României, variantă revizuită august 2016;

- Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-

2020;

- Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), 2010;

- Master Plan infrastructură rutieră județul Sibiu;

- Planul de acțiune pentru energie durabilă – municipiul Sibiu, aprilie 2014.

Pornind de la actele de reglementare, conform Directivei 2008/50/CE din 21 mai 2008 înAnexa XV,

sunt prezentate potențiale măsuri care trebuie luate în considerare pentru reducerea poluării aerului

[…]inclusiv:

(a) reducerea emisiilor provenite din surse staționare prin asigurarea dotării surselor staționare de

combustie mici și mijlocii (inclusiv pentru biomasă) cu echipamente de control al emisiilor sau prin

asigurarea înlocuirii lor;


101

(b) reducerea emisiilor provenite de la autovehicule prin intermediul modernizării cu ajutorul

echipamentelor de controlal emisiilor. Trebuie avută în vedere utilizarea de stimulente de natură

economică pentru a accelera adoptarea noilor tehnologii;

(c) achizițiile efectuate de către autoritățile publice, în conformitate cu manualul privind achizițiile

publice de autovehicule destinate traficului rutier, de combustibili și de echipamente de combustie

care asigură protecția mediului, în scopul reducerii emisiilor, inclusiv achiziționarea unor:

- autovehicule noi, inclusiv autovehicule cu nivel scăzut de emisie;

- autovehicule nepoluante care efectuează servicii de transport;

- surse staționare de combustie cu nivel scăzut de emisie;

- combustibili cu nivel scăzut de emisie pentru sursele staționare și mobile.

(d) măsurile de limitare a emisiilor provenite din transporturi prin intermediul planificării și

gestionării circulației rutiere (inclusiv taxarea congestiei din trafic, tarifele pentru parcare

diferențiate sau alte stimulente de natură economică; stabilirea de „zone cu nivel scăzut de emisie”);

(e) măsurile de încurajare a evoluției în direcția mijloacelor de transport mai puțin poluante;

(f) asigurarea utilizării combustibililor cu nivel scăzut de emisie în sursele staționare de scară mică,

medie și mare și în sursele mobile;

(g) măsurile de reducere a poluării aerului prin intermediul sistemului de autorizare în temeiul

Directivei 2008/1/CE, al planurilor naționale în temeiul Directivei 2001/80/CE și prin intermediul

folosirii instrumentelor economice,cum ar fi taxele, impunerile sau schimbul de drepturi de emisie.

(h) acolo unde este cazul, măsuri vizând protecția sănătății copiilor și a altor grupuri sensibile.

Ajungând la strategii și planuri propuse pe plan local, conform Planului de Acţiune pentru Energie

Durabilă (PAED),municipiul Sibiu, 2014, aprobat de Consiliul Local al Municipiului Sibiu acesta se

axează pe utilizarea eficientă a energiei în sectoarele care pot fi influenţate prin decizii şi măsuri

administrative, propunerile putând fi extinse cu rezultate asemănătoare în oricare așezare urbană și

rurală. Conform PAED, s-au propus măsuri și acțiuni pentru reducerea emisiilor de CO2, dar care au

ca rezultat și reducerea proporțională a emisiilor altor gaze de ardere și de eșapament(NOx, SOx,

NMVOC, CO), a pulberilor din încălzirea rezidențiala/instituțională și din traficul rutier. Măsurile și

acțiunile propuse pentru muncipiul Sibiu, din PAED, vor avea recomandări de extindere și pentru alte

zone urbane și rurale din județ, în măsura aplicabilității lor și vor fi incluse în propunerile de măsuri

pentru Planul de menținere a calității aerului.

PAEDpentru municipiul Sibiu se referă la următoarele sectoare/domenii de acţiune:

- Clădiri şi echipamente/instalaţii aferente (clădiri municipale, din sectoarele rezidenţial şi

servicii, iluminat public);

- Transport (parc auto propriu, transport public, transport privat şi comercial);


102

- Producţia de energie locală (cogenerare de înaltă eficienţă, instalaţii termice solare şi

fotovoltaice, instalaţii termice folosind biomasa);

- Planificarea urbană (planificarea urbană strategică, planificarea urbană de mobilitate durabilă,

dezvoltarea de reglementări locale pentru sprijinirea construcţiilor durabile);

- Achiziţii (reglementări locale privind eficienţa energetică, privind utilizarea surselor de energie

regenerabile, privind respectarea principiilor cuprinse în Directiva 2009/125/CE.)

- Comunicare (servicii de asistenţă tehnică şi financiară, campanii de informare şi conştientizare.

Tab. nr. 22 – Măsuri propuse prin PAED, municipiul Sibiu, anul 2014 Sectoare /

Domenii de acțiune

Măsuri propuse

Clădiri şi

echipamente/

instalaţii

Măsurile de eficienţă energetică şi reducerea a amprentei de carbon în clădiri ce

urmează a fi propuse și vor fi în conformitate cu PUG

Clădiri Municipale Realizarea auditului energetic pentru clădirile municipale şi etichetarea lor

energetică

Implementarea unui sistem de management energetic al clădirilor proprii

Reabilitarea termică a clădirilor municipale

Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente

energetic

Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde şi energiei electrice

la clădiri publice

Clădiri din sectorul

Rezidenţial

Reabilitarea termică a blocurilor


energetic

Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale

Aplicarea programului naţional ,,Casa Verde”

Promovarea etichetării energetice a clădirilor existente

Clădiri din sectorul

Servicii

Realizarea auditului energetic pentru clădirile din sectorul servicii şi etichetarea lor

energetică

Implementarea unui sistem de contorizare inteligentă a energiei electrice şi termice,

a apei a gazelor naturale

Reabilitarea termică a clădirilor din sectorul servicii


energetic

Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde şi energiei electrice

la clădiri din sectorul servicii

Echipamente/instalaţii

pentru Iluminat

public

Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (panouri fotovoltaice)

Modernizarea şi eficientizarea iluminatului public existent

Transportul / Parcul

Auto Municipal

Achiziţionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse

Transportul Public Modernizarea parcului auto şi a managementului prin reducerea consumului de

energie, creşterea numărului de călători şi creşterea satisfacţiei călătorilor privind


103

Sectoare /

Domenii de acțiune

Măsuri propuse

condiţiile asigurate

Transportul Privat şi

Comercial

Reabilitări ale reţelelor de străzi şi drumuri urbane care să contribuie la fluidizarea

traficului

Realizarea de parcări în zone centrale şi în cartiere conform precizărilor din PUG

Extinderea pistelor de biciclete în conformitate cu precizările din PUG

Realizarea infrastructurii necesare pentru utilizarea vehiculelor electrice, electro -

bicicletele, segways

Producerea locală de

căldură şi energie

electrică

Modernizarea centralei de cogenerare existentă transformând-o în centrală de

cogenerare de înaltă eficienţă.

Planificarea

teritoriului

Împădurirea terenurilor agricole degradate aflate în proprietatea Municipiului Sibiu

Realizarea unui raport optim între suprafeţele construite şi zonele verzi

Realizarea planului de mobilitate durabilă

Emiterea de autorizaţii de construire pentru documentaţiile de execuţie a clădirilor

noi care respecta cerinţele Directivei EcoDesign şi performanțele energetice

conform legislaţiei în vigoare.

Emiterea de certificate de performanţă energetică pentru clădirile supuse unor

contracte de vânzare-cumpărare

Achiziții publice de

produse și servicii

Achiziția de echipamente electrice și electronice de clasă energetică A

Achiziționarea de consumabile reciclabile

Comunicarea cu

cetățenii

-

Conceptul oraş

inteligent

Smart District HIPODROM*, măsuri şi planificarea punerii în aplicare a măsurilor

pentru următoarele module:

-eficienţă energetică în clădiri publice şi iluminatul stradal, cu integrarea

utilizării surselor regenerabile de energie SRE;

-cogenerare de înaltă eficienţă;

-electro-mobilitate;

-stocare a energiei;

-energie Infra-SocioMetrics;

-HUB – Sistem informatic integrat - sisteme TIC de planificare şi gestiune.

*Replicarea şi scalarea proiectului pilot de implementare a Conceptului de Cartier/Sector/Contur Inteligent va

fi posibilă şi în alte cartiere din cadrul municipiului Sibiu, conform PAED, 2014.

Conform Planului de acțiune pentru energie durabilă – municipiul Sibiu, aprilie 2014, cap. 5-

Concluzii și recomandări, se afirmă că ,,Prin aplicarea măsurilor prevăzute în PAED se reduce

consumul final de energie al Municipiului Sibiu din anul 2012 cu circa 21%, rezultând astfel o

reducere a emisiilor de CO2 cu circa 87.000 tone, atingându-se astfel ţinta angajată pentru anul

2020”.

Prin reducerea consumului de energie în municipiul Sibiu, până în 2020, în urma aplicării măsurilor

prevăzute în PAED se va ajunge la reducerea proporțională (cu 21%) a tuturor emisiilor de gaze și

pulberi care provin din sursele vizate de măsurile propuse în municipiul Sibiu (transport, încălzire).


104

Prin extinderea acestor măsuri adaptate la condițiile locale specifice așezărilor rurale și urbane din

județ, se pot obține rezultate de reducere semnificativă a emisiilor la nivelul întregului județ.

PAED în municipiul Sibiu s-a elaborat și implementat ca urmare a adoptării Directivei pentru Eficiență

Energetică (2012/27/UE). Conform Directivei, sub deviza „20-20-20” se impune: reducerea cu 20% a

emisiilor de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent) față de 1990; reducerea cu 20% a consumului final

de energie primară față de anul 2005, prin creșterea eficienței energetice și creșterea ponderii surselor

regenerabile în totalul mixului energetic la minim 20% până în anul 2020.

Directiva pentru Eficiență Energetică (2012/27/UE) susține:

- renovarea energetică a clădirilor;

- promovarea surselor regenerabile de energie și a cogenerării eficiente;

- achizițiile publice eficiente energetic;

- auditurile energetice obligatorii la societățile mari;

- valorificarea potențialului de eficiență energetică la transformarea, transportul și distribuția

energiei;

- cerințele minime de performanță la generarea energiei;

- obligațiile de eficiență energetică pentru autoritățile de reglementare.

Având în vedere cele menționate anterior, nu doar in municipiul Sibiu, ci la nivelul întregului judeţ,

trebuie extinse măsurile aplicabile pentru reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră,

reducerea cu 20% a consumului de energie primară și creșterea eficienței energetice și a ponderii

resurselor regenerabile din totalul mixului energetic la minim 20%, până în anul 2020.

B. Analiza documentelor relevante de dezvoltare teritorială și socio-economică existente la

nivel local (PUG, strategii de dezvoltare locale), sau investiţiile propuse la nivel local

S-au analizat documentele de dezvoltare aprobate la nivel local precum PUG-uri, strategii de

dezvoltare, PATJ, sau planuri de investiţii propuse în județul Sibiu, în vederea identificării

potenţialelor măsuri sau proiecte care contribuie în mod direct sau indirect la menţinerea calității

aerului sub valorile limită anuale, sau sub valorile ţintă admisibile pentru poluanții de interes, în

condiţiile dezvoltării durabile a județului.

Din analiza documentelor strategice relevante, de exemplu Strategia de dezvoltare a județului Sibiu

pentru perioada 2010-2013 și direcțiile de dezvoltare ale județului pentru perioada 2014-2020, s-a

constatat că direcțiile de dezvoltare planificate la nivel de județ sunt orientate pe următoarele domenii

de interes pentru prezentul Plan, domenii pentru care au fost stabilite obiective, măsuri și acțiuni

specifice:

- Infrastructura generală și servicii publice: infrastructura de transport și salubrizarea

localităților;

- Turismul;

- Agricultura, silvicultura și dezvoltarea rurală;


105

- Cultură, culte, tineret, sport: protecția peisajului natural;

- Amenajarea teritoriului și urbanism;

- Protecția mediului – aer.

► Infrastructura de transport:

Obiectivul principal stabilit conformStrategiei de dezvoltare a județului Sibiu: modernizarea, refacerea

şi reabilitarea de drumuri judeţene şi poduri, întreţinerea şi reparaţii constante ale celor existente şi

construirea unor noi tronsoane, eventual şi reclasificarea la nivel de drum judeţean (DJ) a unor drumuri

comunale (DC) importante.

Prioritizarea modernizării drumurilor judeţene în funcţie de importanţă şi de proiectele aprobate prin

POR, pentru perioada 2014-2020, s-a făcut în ordinea prezentată:

- DJ 106C (Sibiu - Cisnădie- Sadu)

- DJ 141A (Seica Mare - Mihaileni - int. DJ 106)

- DJ 141 (Mediaş -Moşna-Bîrghiş)

- DJ 106D (DN1 - Cisnadie - intrare Rasinari - Poplaca - Sacel)

- DJ 142E (Dîrlos - Alma - Dumbrăveni - Hoghilag - DN14)

- DJ 106E (Cristian(int.DN1) - Orlat - Sibiel-Vale-Sălişte-Galeş-Tilişca - Rod - Poiana Sibiului -

Jina -limită jud.Alba)

- DJ 106G (Poiana-Miercurea-Apoldu de Jos-Ludoş-intersecțieDJ107B)

- DJ 106R (Sibiu-Poplaca)

- DJ 142J (Şeica Mare-Şeica Mică)

- DJ 106A (Sibiu-Răşinari-Păltiniş-Şanta)

- DJ 106B (DN1-Ocna Sibiului-Loamneş-Şoroştin-Ţapu-DN14B)

- DJ 107B (limita jud.Alba-Păuca-Alămor-Mîndra-Slimnic)

Conform Strategiei, în afara investițiilor în proiectele de modernizare, Consiliul Judeţean Sibiu va

asigura resursele pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor avute în administrare. Următorul tabel

prezintă planificarea reabilitărilor de drumuri pentru perioada 2014-2020, conform Strategiei și

MasterPlanului infrastructură rutieră județul Sibiu, cap. 4:

Tab. nr. 23 – Planificarea reabilitărilor de drumuri în județul Sibiu, perioada 2014-2020

Drum

judetean Traseu Lungime

DJ 106C Sibiu-Cisnădie-Sadu 13.980 km

DJ 141E DN14-(Colonia Târnava)-Târnava 1.200 km

DJ 106B DN1-Ocna Sibiului-Loamneş-Şoroştin-Ţapu-DN14B 42.395 km

DJ 106A Sibiu-Răşinari-Păltiniş-Şanta 37.200 km

DJ 105N DJ105G(Gara Podu Olt)- Turnu Roşu 2.237 km

DJ 106D DN1-Cisnadie-Cisnadioara-D-va Sibiului-intrare Rasinari-Poplaca-Orlat int. DJ106E 26.741 km

DJ 105F Avrig-Poiana Neamţului 14.350 km

DJ 106R Sibiu-Poplaca 11.175 km


106

Drum


DJ 105K Dealu Frumos-Sărături 2.500 km

DJ 106A1 Variantă Răşinari intrare Răşinari – int. DJ106A 1.300 km

DJ 105G Avrig-Talmaciu-Sadu-Rau Sadului Sadurel-lim. Jud. Valcea 56.700 km

DJ 106E

Cristian(int.DN1)-Orlat-Sibiel-Vale-Sălişte-Galeş-Tilişca-Rod-Poiana Sibiului-Jina-

lim.jud.Alba 47.865 km

DJ 142A Lim.jud.Mureş-Curciu-Dârlos-Mediaş 16.250 km

DJ 105H Arpasu de jos-Arpasu de Sus 6.080 km

DJ 106G Poiana-Dobârca-Miercurea-Apoldu de Jos-Ludoş-Gusu-inters.DJ107B 31.604 km

DJ 143B Sibiu - Rusciori - Mag - Amnaş - Apoldu de Jos (inters.DJ106G) 32.027 km

DJ 106 Sibiu-Agnita-Bradeni-lim. Jud. Mures 82.535 km

DJ 105D DN1-Carta-Nou Roman-Chirpar-Agnita 29.213 km

DJ 142B Blăjel-Bazna-Boian-lim.jud.Alba 11.612 km

DJ 141 Mediaş-Moşna-Pelişor-Bârghiş 28.693 km

DJ 106P Sădurel-Rozdeşti 16.000 km

DJ 105J Glâmboaca-Porumbacu de Jos-Porumbacu de Sus-Glăjărie 13.672 km

DJ 106S DJ106-Daia-Roşia-Vurpăr 15.600 km

DJ 104E Şomartin (int.DJ105A)-Arpaşu de Jos (DN1) 12.620 km

DJ 142C Dumbrăveni-lim.jud.Mureş 6.151 km

DJ 106J DJ106A-Gura Raului-Orlat 8.150 km

DJ 106M Gura Râului-Baraj Cibin-Coada Lacului 7.500 km

DJ 107B Lim.jud.Alba-Păuca-Alămor-Mândra-Slimnic 35.185 km

DJ 105 Lim.jud.Braşov-Meghindeal-Dealu Frumos-Agnita 11.323 km

DJ 141C Lim.jud.Alba – Broşteni – Bogatu – inters. DJ107B 10.500 km

DJ 141D lim. jud. Alba - Presaca - DJ107B 4.950 km

DJ 142H Bazna – Bazna Băi 2.130 km

DJ 141B Saroş pe Târnave-Biertan-Richiş-DJ141 18.680 km

DJ 106T Ocna Sibiului-Topârcea - int.DJ106G (Ludoş) 13.425 km

DJ 105A DJ106-Marpod-Ilimbav-Săsăuş-Şomartin-Bruiu-lim.jud.Braşov 29.473 km

DJ 105P Lim.jud.Braşov-Arpaşu de Sus-Cârţişoara 7.420 km

DJ 104D Lim.jud.Braşov-Retiş-Brădeni 8.550 km

DJ 105E Chirpăr - Ilimbav 7.000 km

DJ 106A2 Varianta Păltiniş-Schit- inters.DJ106A(Şanta) 1.500 km

DJ 106N Păltiniş-Rozdeşti-Ştefleşti-Valea Frumoasei- DN67C 34.500 km

DJ 142G

Copşa Mică-Valea Viilor-Motiş-Mihăileni

10.680+1.87

=12.550 km

DJ 104F DN1-Săcădate-Glâmboaca-Colun-Nou Român-int.104E 26.380 km

DJ 141A Seica Mare - Boarta - Buia - Metis - Vecerd - DJ106 32.875 km

DJ 142E Dârlos-Alma -Dumbrăveni -Hoghilag-DN14 20.130 km

DJ 106F lim. Jud. Alba-DN1 (Miercurea Sibiului) 1.840 km

DJ 142J Şeica Mare-Şeica Mică 7.855 km

DJ 142F DJ142E(Alma)-Aţel-DJ141B (Richiş) 12.600 km


107

Drum


DJ 143 Lim.jud.Mureş-Iacobeni-DJ106 6.004 km

DJ 143A DN 14-Laslea-Rondola-Nou Săsesc-Sonde- Ruja –DJ106 32.250 km

DJ 104G Săcădate-Nucet-Cornăţel-Roşia Nou 18.860 km

DJ 151B Lim.jud.Mureş-inters.DJ142C 4.680

Conform Strategiei de dezvoltare a județului Sibiu, direcţiile de dezvoltare a infrastructurii rutiere

naţionale, pe teritoriul județului Sibiu, care au fost trasate pentru perioada 2014-2020 (Autostrada

Braşov-Făgăraş-Sighişoara-Cluj-Borş, Autostrada Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Piteşti,

Drumul Expres Sibiu-Făgăraş) nu mai sunt de actualitate, astfel ca s-a consultatMaster Planul General

de Transport al României pentru identificarea proiectelor care intersectează județul Sibiu:

- Autostrada Transcarpați Pitești-Sibiu L=116,6 km. Lungimea autostrăzii pe teritoriul județului

Sibiu este de 36,3 km pe traseul Nord Racovița-Boița-Veștem. Traseul stabilește legătura cu

Nodul Sibiului din cadrul rețelei TEN-T.

- Autostrada Transilvania Brașov-Sibiu L=120,0 km. Porneşte pe teritoriul județului Sibiu din

zona Mohu Vest, către Fagaraș, acest sector având o lungime de 63,4 km (până la Făgăraș).

Traseul formează o parte a coridorului care va stabili o legătură dinspre nodul București al

rețelei de bază TEN-T. De asemenea, acesta leagă municipiul Brașov direct de municipiul

Sibiu, ambele fiind noduri TEN-T. S-a propus și varianta de ocolire Avrig pe Autostrada

Brașov-Sibiu.

► Salubrizarea localităților – măsuri propuse prin Strategie:

- Asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100% în mediul rural;

- Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile astfel încât să se

asigure atingerea ţintelor privind valorificarea deşeurilor de ambalaje;

- Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea deşeurilor menajere şi asimilabile hârtie, metal, plastic

şi sticlă la un nivel minimum de 50% din masa totală;

- Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări astfel încât să se asigure un

grad minim de valorificare de 70% din cantitatea totală a deşeurilor din DCD nepericuloase cu

excepţia codului 17 05 04.

► Turismul. Obiectivul general al acestei priorităţi este creşterea calităţii serviciilor turistice

înjudeţul Sibiu având ca obiective specifice:

- modernizarea drumurilor de acces către zonele turistice şi sprijinirea unităţilor administrativ-

teritoriale pentru realizarea reţelelor de utilităţi publice în zonele respective;

- realizarea, încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică;

- atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare.

► Agricultura, silvicultura și dezvoltarea rurală


108

Agricultura. Un obiectiv este: promovarea agriculturii extensive-ecologice prin creşterea

competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier şi adaptarea la cererea şi oferta de piaţă, având

următoarele obiective de interes cu efect indirect asupra stării de calitate a aerului:

Tab. nr. 24

Obiectiv general Obiective specifice de interes

Protecţia mediului în interacţiune cu agricultura

(inclusiv de conservare a peisajului rural).

Protecţia mediului în interacţiune cu agricultura (inclusiv

de conservare a peisajului rural);

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural.

Silvicultura, având ca obiective cu efect indirect asupra stării de calitate a aerului, următoarele:

Tab. nr. 25

Obiectiv general Obiective specifice Acțiuni specifice

Conservarea şi

dezvoltarea resurselor

forestiere în vederea

ameliorării condiţiilor

de mediu şi de viaţă

Valorificarea superioară a lemnului şi a

altor produse ale pădurii, în concordanţă

cu principiile şi exigenţele eficienţei

economice, dar şi a exigenţelor de

protecţia mediului.

- creşterea suprafeţei acoperite cu păduri

în situaţiile în care acestea sunt

importante pentru asigurarea condiţiilor

de mediu şi de viaţă;

- extinderea suprafeţei pădurilor în

special pe terenuri degradate improprii

culturilor agricole.

Accentuarea şi diversificarea funcţiilor

socio-economice ale ecosistemelor

forestiere în raport cu creşterea cerinţelor

societăţii faţă de pădure.

Menţinerea şi

intensificarea

funcţiilor de producţie,

de protecţie şi sociale

ale ecosistemelor

forestiere.

Dezvoltarea exploatării, transportului şi

prelucrării lemnului.

- îmbunătăţirea şi dezvoltarea

infrastructurii în domeniul forestier;

- încadrarea cu stricteţe a volumului de

recoltat din păduri în limitele stabilite

prin amenajamentele silvice;

- iniţierea unor acţiuni susţinute de

valorificare a deşeurilor din lemn,

inclusiv a rumeguşului, pentru

diminuarea poluării mediului.

Conservarea şi ameliorarea diversităţii

biologice.

Dezvoltarea rurală, având ca obiective cu efect indirect asupra stării de calitate a aerului, următoarele:

Tab. nr. 26


Creşterea competitivităţii

sectoarelor agro-

alimentare şi forestier.

Modernizarea exploataţiilor agricole. -furnizarea de servicii de consiliere şi

consultanţă pentru agricultori;

-adaptarea producţiei la cerinţele

pieţei prin îmbunătăţirea

managementului exploataţiei.

Îmbunătăţirea mediului şi

a spaţiului rural prin

utilizarea durabilă a

Introducerea sau continuarea metodelor

agricole de producţie prietenoase cu

mediul, promovarea biodiversităţii, a

- plăţi agro-mediu pentru conservarea

peisajului rural tradiţional;

- înfiinţarea de plantaţii noi;


109


terenurilor agricole

şi forestiere.

solului şi calităţii mediului. - prima împădurire a terenurilor

neagricole.

Plantarea cu păduri a terenurilor

agricole pentru prevenirea eroziunii şi a

schimbărilor climatice.

Extinderea suprafeţelor forestiere pe

terenurile non-agricole.

Amenajarea exploataţii lor forestiere.

Producerea de puieţi forestieri în

pepiniere silvice.

Creşterea calităţii vieţii în

mediul rural şi încurajarea

diversificării economiei

rurale.

Îmbunătăţirea calităţii mediului social,

natural şi economic în zonele rurale.

-investiţii legate de refacerea în scop

turistic a vechilor trasee de cale ferată

şi amenajarea de poteci rurale;

-renovarea, dezvoltarea satelor,

conservarea şi îmbunătăţirea

moştenirii rurale.

Creşterea atractivităţii spaţiului rural

prin renovarea şi dezvoltarea integrată a

satelor.

Demararea şi funcţionarea

iniţiativelor de dezvoltare

rurală, LEADER.

Încurajarea acţiunilor inovative-soluţii

noi pentru probleme vechi.

-implementarea strategiilor şi

proiectelor integrate în dezvoltarea

rurală.

► Cultură, culte, tineret, sport, având ca obiective cu efect indirect asupra stării de calitate a aerului,

următoarele:

Tab. nr. 27


Protecţia peisajului natural şi

cultural şi promovarea imaginii

judeţului Sibiu, în sensul

Convenţiei Europene a Peisajului

de la Florenţa.

Implementarea unui program de regenerare a parcurilor, pădurilor

limitrofe, drumurilor naţionale şi judeţene, a râurilor şi lacurilor şi a

perdelelor de protecţie a localităţilor.

Regenerarea spaţiilor de loisir a comunităţilor

Elaborarea unui Ghid privind protecţia şi punerea în valoare a peisajului

din judeţul Sibiu.

► Amenajarea teritoriului și urbanism, având ca obiective cu efect indirect asupra stării de calitate

a aerului, următoarele:

Tab. nr. 28


Amenajarea teritoriului

judeţean în concordanţă

cu structura spaţială

proprie şi cu structura

regională

Amplificarea funcţiilor centrelor cu rol suprateritorial şi zonal, municipiile Sibiu

şi Mediaş, cu obiectivele specifice.

Realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu traseele coridoarelor de

transport naţionale şi interregionale, regionale şi interjudeţene.

Protecţia şi valorificarea

durabilă a elementelor

mediului natural şi

- Protecţia, conservarea şi valorificarea optimă a fondului construit existent prin

studierea, evaluarea, reabilitarea şi reconversia funcţională a acestuia.

- Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul gestionării eficiente a


110


construit,determinarea,

atenuarea sau anihilarea

efectelor fenomenelor

distructive (riscuri

naturale şi antropice)

resurselor materiale.

- Mărirea gradului de urbanizare şi confort al localităţilor, în scopul îmbunătăţirii

condiţiilor de viaţă şi de muncă ale populaţiei.

- Diversificarea funcţională şi precizarea rolului teritorial al localităţilor.

- În cadrul obiectivului realizării unei reţele de localităţi funcţionale, se

încadrează şi dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi prin mărirea

mobilităţii pe căile de transport.

Dezvoltarea

infrastructurilor tehnice

Crearea unor reţele de infrastructuri tehnice moderne, în concordanţă cu

necesităţile comunităţilor locale şi cu cerinţele de protecţie şi conservare a

mediului.

Zonificarea teritoriului şi

structura activităţilor

Realizarea unei structuri de utilizare a solului echilibrată şi adaptată necesităţilor

economiei judeţene, ce asigură utilizarea judicioasă şi protecţia resurselor

naturale, prin:

- Consolidarea structurilor de activităţi ale sectorului primar – agricultură,

piscicultură, silvicultură, industrie extractivă – prin asigurarea terenurilor

destinate acestor funcţii economice.

- Asigurarea suprafeţelor necesare zonelor destinate funcţiilor secundare prin

extinderea intravilanelor şi reconversia activităţilor neperformante care ocupă

importante resurse funciare.

- Dezvoltarea structurilor de activităţi ale sectorului terţiar – turism şi dotări

publice – prin organizarea optimă a zonelor destinate acestor funcţiuni pentru a

creşte importanţa turismului în economia judeţului Sibiu.

► Protecția mediului – AER (cap. III.8.1. - Strategia de dezvoltare a județului Sibiu)

În ceea ce priveşte protecția calității aerului, conform Strategiei de dezvoltare a județului Sibiu, se va

menţine în continuare interdicţia de construire de incineratoare de deşeuri pe teritoriul administrativ al

judeţului, interdicţie ce va fi prevăzută în toate documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului

şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora. Conform Strateigiei, au fost adoptate obiectivele şi

măsurile privind problema de poluare a aerului care sunt cuprinse și înPlanul local de actiune pentru

mediu.

În cursul anului 2014, s-a elaborat şi aprobat Planul local de acțiune pentru mediu în județul Sibiu,

pentru perioada 2014-2020, în care s-au identificat inclusiv problemele de mediu privind calitatea

aerului înconjurător. În acest sens s-au stabilit obiectivele generale, obiectivele specifice şi acţiunile

necesare atingerii acestora după cum urmează:

CATEGORIA DE PROBLEME: CALITATEA AERULUI (cod identificare - PM 03)

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare PM 03-04) - Management deficitar cu privire la

fluidizarea traficului în unele zone.

OBIECTIV GENERAL: Reducerea emisiilor de noxe în localităţi urbane şi rurale datorate traficului

auto.


111

OBIECTIV SPECIFIC: Fluidizarea traficului rural şi urban.

Tab. nr. 29

Ţinta Indicator Acțiune Responsabil Termen

Încadrarea în

limiteleadmise a

poluanţilor

atmosferici

Nr. Sensuri

giratorii

Realizarea de sensuri giratorii in

municipii şi oraşe

Primării 2020

Nr rute

ocolitoare

Realizarea centurii ocolitoare a

municipiul Mediaş

Primăria Mediaş 2020

Nr pasarele Realizare pasarele auto Primării 2020

Nr studii Studiu de trafic în municipiul Mediaș Primăria Medias 2020

Nr parcari Parcări subterane, supraterane Primării 2020

Nr trasee /

nr curse

Intensificarea și modernizarea

transportului în comun

Primării 2020

OBIECTIV GENERAL: Menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde acesta corespunde

obiectivelor de calitate a aerului conform legislației în vigoare.

OBIECTIV SPECIFIC: Monitorizarea permanentă a Planului de menţinere a calităţii aerului.

Tab. nr. 30

Ținta Indicator Acțiune Responsabil Termen

Calitatea

corespunzătoare a

aerului înconjurător in

judeţul Sibiu

Nr rapoarte Elaborarea Planului

demenţinere a calităţii aerului

pentru zonele potential

vulnerabile.

CJ Sibiu

(cf. L.

104/2011 art.

21 al.2 lit a.)

Permanent

Nr indicatori

totali / nr

Indicatori capturi

Operarea continua a

ReţeleiJudeţene de

Monitorizare a calităţii aerului

la 4 staţii automate.

APM Sibiu Permanent

Nr indicatori Automonitorizarea calităţii

aerului cu încadrarea în limitele

autorizate.

SC Sometra SA

CopşaMică

Permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 06- 11) – afectarea biodiversităţii prin activităţi

antropice (vânătoare, defrişări, energie verde etc.).

OBIECTIV GENERAL: Administrarea durabilă a resurselor naturale.

OBIECTIV SPECIFIC: Menţinerea şi dezvoltarea habitatelor forestiere protejate.

Tab. nr. 31


Asigurarea

integrităţii

şi a viabilităţii

Suprafaţa

împădurită

(ha)

Reinventarierea suprafeţelor de fond

forestier proprietate privată care necesită

lucrări de împădurire şi identificarea

DS Sibiu

Ocoale silvice

Private

Permanent


112

fondului

forestier

proprietarilor.

Masa

lemnoasa

recoltata (mc)

Respectarea cotelor anuale de masa

lemnoasă care poate fi exploatată

inclusivde proprietarii particulari

DS Sibiu

Ocoale silvice

Private

ITRSV

Politia judeţ

Permanent

CATEGORIA DE PROBLEME: URBANISM ŞI MEDIU (cod identificare - PM 09)

PROBLEMA DE MEDIU: PM 09- 01 - PUG-uri neactualizate pentru unele UAT-uri din judeţ.

OBIECTIV GENERAL: Revizuirea şi promovarea PUG-urilor în conformitate cu cerinţele de mediu.

OBIECTIV SPECIFIC: Revizuirea şi promovarea PUG-urilor în conformitate cu cerinţele de mediu.

Tab. nr. 32

Tinta Indicator Acțiune Responsabil Termen

Respectarea

regimului de

protecţie a zonelorcu

regim special din

punct de vedere al

protectiei mediului.

Nr PUG-uri

actualizate

Reactualizarea PUG-urilor în

conformitatecu Directivele

UEtranspuse în legislaţia română

Primării Variabil, in

functie de

termenul de

expirare al

planurilor

urbanistice

generale.

Nr

solicitari/

respingeri

Interzicerea amplasării de

obiective şi desfăşurarea unor

activităţi cu efecte dăunătoare în

perimetrul şi zonele de protecţie.

APM Permanent

Nr sancţiuni Respectarea condiţiilor de mediu

impuseîn PUG-uri.

GNM Permanent

CATEGORIA DE PROBLEME: FENOMENUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (cod

identificare – PM11)

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 11- 01) Afectarea mediului datorită emisiilor de

gaze cu efect de seră.

OBIECTIV GENERAL: Diminuarea efectelor asupra mediului și populației județului datorită

schimbărilor climatice.

OBIECTIV SPECIFIC: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Tab. nr. 33

Tinta Indicator Acțiune Responsabil Termen

Atingerea

indicatorului

20-20-20

Nr proiecte Reabilitarea termică a clădirilor

publice/private în municipii şi oraşe.

Primarii

Institutii

2020

Creşterea eficienţei termice a cladirii APM APM Sibiu 2014-2017


113

privind

eficiența

energetică.

Sibiu - Proiect “Calea verde spre dezvoltare

durabilă”.

Realizarea de sisteme de încălzire şi răcire

eficiente în cladirea APM Sibiu - Proiect

“Calea verde spre dezvoltare durabilă”.

APM Sibiu 2014-2017

Utilizarea energiei regenerabile pentru

prepararea apei calde si a energiei electrice

la clădirile publice si private.

Primării

Instituţii

2020

Atingerea ţintei

de 26mp spaţiu

verde / cap

locuitor.

mp spatiu

verde /

localitate

Creşterea suprafeţelor perdelelor de protecţie/

aliniamente.

Primării 2020

Amenajarea cursului de apa şi a malurilor

râului Cibin (crearea unei zone de agrement

de-a lungul cursului râului Cibin prin

amenajarea zonei verzi pe tot cursul râului,

realizarea de zone de relaxare, piste de

biciclişti, alei de promenadă şi iluminat

public).

Mun.Sibiu şi

A.B.A.Olt-

S.G.A.Sibiu

2016-2019

Creşterea de suprafeţe cu acoperişuri verzi. APM Sibiu 2014-2017

Cresterea suprafeţelor scuarurilor, parcuri,

zone verzi intre clădiri, reamenajări spaţii

verzi.

Primării

Parohia

Evanghelică

Sibiu.

2020

Creşterea cu

min 30%

a lungimii

pistelor de

biciclete.

km piste

biciclete

Realizarea de piste de biciclete intre

principalele localitati din judetul Sibiu.

CJ Sibiu Permanent

Identificarea si marcarea de trasee de

cicloturism in imprejurimile Sibiului.

CJ Sibiu

ONG-uri

Permanent

Identificarea si marcarea de trasee de

cicloturism in imprejurimile principalelor

orase din judetul Sibiu (Medias, Agnita,

Saliste, etc.).

CJ Sibiu

ONG-uri locale

Permanent

OBIECTIV SPECIFIC: Adaptarea la schimbările climatice

Tab. nr. 34


Consolidarea

infrastructurii

de transport

(căi ferate,

drumuri, reţele

electrice, gaz

telecomunicaţii

etc.)

Nr proiecte Centru Economic Est: dezvoltareaeconomică a

Zonei Industriale Est prin amenajarea drumurilor

de acces, a reţelelor de apă şi canalizare, a

iluminatului public şi a zonelor verzi.

Municipiul

Sibiu

2017-2020

Nr

proiecte/

km

realizati

Modernizare străzi şi reţele tehnico-edilitare în

municipiul Sibiu (îmbunătăţirea legăturilor între

cartiere, centrul oraşului şi celelalte zone de

interes ale municipiului, prin reabilitarea

străzilor, a trotuarelor, a zonelor verzi din

ampriza străzii; modernizarea reţelelor de apă şi

Municipiul

Sibiu

2017-2022


114


canalizare şi a iluminatului public).

Nr proiecte Complex de agrement şi cazare turistică

(dezvoltare turistică a municipiului, amenajare

drumuri de acces pietonale şi carosabile şi locuri

de parcare).

Municipiul

Sibiu

2015-2018

Nr proiecte Amenajarea turistică a zonei Păltiniş –

Cindrel (dezvoltarea staţiunii Păltiniş, prin

modernizarea infrastructurii de drumuri şi

tehnico-utilitare).

Municipiul

Sibiuîn

parteneriat

cuConsiliul

Judeţean

2016-2022

Împădurirea si

refacerea

zonelor

forestiere

Suprafeţe

amenajate

(ha)

Întocmirea de amenajamente pentru păşuni

împădurite cu consistenţă mai mare de 0,4

(ITRSV).

ITRSV permanent

Suprafeţe

regenerate

ha

Plantaţii executate în terenuri degradate,

goluri sau suprafeţe regenerate în urma tăierilor

definitive.

OS

private, DS

permanent

Număr de

controale

executate

Controlul respectării legislaţiei în vigoare

în domeniul pǎdurilor.

ITRSV

CJSibiu al

GNM

permanent

Schimbarea

controlată

a categoriei de

folosinţă a

terenurilor

agricole si

forestiere

ha

pajişti

Întocmirea amenajamentelor pastorale

pentru cca 180.000 ha pajişti din domeniul public

sau privat al comunelor şi pajişti din domeniul

public sau privat alAgenţiei Domeniilor Statului.

Primării,

Dir.Agricola

Judeteana,

ADS

permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 11- 03) Utilizare insuficientă a resurselor

regenerabile.

OBIECTIV GENERAL: Creşterea numărului de instalaţii de producere a energiei electrice

alternative.

OBIECTIV SPECIFIC: Creşterea eficienţei energetice în judeţ.

Tab. nr. 35


Atingerea

obiectivului

de eficienţă

energetică

şi a ţintelor UE,

20-20-20

Nr proiecte Instalarea de echipamente eficiente energetic în

clădirile publice.

Primării

Instituții

2020

Instalarea de echipamente eficiente energetic

pentru iluminatul public, extinderea reţelelor de

iluminat public.

Primării 2017-2020

Crearea de infrastructură specifică pentru

utilizarea de vehicule electrice, electrobiciclete.

Primării 2020


115

CATEGORIA DE PROBLEME: EDUCAŢIE, CONŞTIENTIZARE ŞI INFORMAŢIA DE

MEDIU (cod PM14).

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 01) Instituţiile publice nu identifică,

înregistrează şi raportează solicitările.

OBIECTIV GENERAL: Asigurarea implementarii legislatiei de mediu.

OBIECTIV SPECIFIC: Creșterea gradului de informare şi constientizare a populației, asupra

problemelor de mediu.

Tab. nr. 36


Output-uri şi

feedback-uri de

comunicare in

proportie de

100%

Număr instruiri Instruirea responsabililor cu privire la

gestionarea corectă a informaţiei de mediu.

APM Sibiu Permanent

Număr

raportări

Elaborarea, actualizarea, monitorizarea si

raportarea solicitărilor de informaţii de

mediu.

APM Sibiu Permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 02) Fluxurile informaţionale ale diverselor

instituţii implicate în protecţia mediului.

OBIECTIV GENERAL: Funcționarea corespunzătoare a fluxurilor informaţionale ale diverselor

instituţii implicate în protecţia mediului.

OBIECTIV SPECIFIC: Îmbunătăţirea comunicării interinstituţionale.

Tab. nr. 37


Output-uri şi

feedback-uri de

comunicare in

proportie de

100%

Număr

instruiri

Organizarea de seminarii, mese rotunde,

grupuri de lucru pentru îmbunătăţirea

relaţiilor inter-instituţionale si a serviciilor

oferite publicului

APM Sibiu Permanent

PROBLEMA DE MEDIU: (cod identificare - PM 14- 04) Lipsa conştiinţei civice în relaţia cu

protecţia mediului.

OBIECTIV GENERAL: Formarea constiinţei civice în relaţie cu potecţia mediului.

OBIECTIV SPECIFIC: Creşterea implicării factorilor interesaţi şi a grupurilor ţintă în problematici

ale protecţiei mediului.

Tab. nr. 38


Protejarea şi păstrarea Nr Activităţi de APM Sibiu Permanent


116

calităţii mediului

înconjurător în scopul unei

dezvoltări durabile în judeţ.

acţiuni informare şi

conştientizare de

mediu a grupurilor

ţintă.

Custozi/ administr.,instituţii

publice,firme private, ONG

Nr

acţiuni

Activităţi de educaţie

ecologică.

APM Sibiu

Custozi/administr.,instituţii

publice, ONG etc.

Permanent

C. Analiza altor planuri de calitate a aerului elaborate până în prezent și evaluarea eficienței

/ monitorizarea măsurilor puse în aplicare până în prezent

- Program integrat de gestionare a calitatății aerului în zona Copșa Mică – Mediaș, aprilie

2010 (PIGCA)

Programul Integrat de Gestionarea Calităţii Aerului a fot elaborat în aprilie 2010, pentru zona Copșa

Mică-Mediaș, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, respectiv cu Directiva 2008/50/CE din

mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Conform Directivei,

statele membre se asigură că sunt întocmite Planuri privind calitatea aerului pentru zone sau

aglomerări pentru respectarea valorii-limită sau valorii-ţintă. Atunci când, în anumite zone sau

aglomerări, nivelul poluanţilor în aerul înconjurător depăşeşte valoarea-limită sau valoarea-ţintă la unul

sau mai mulţi poluanţi, trebuie pregătite şi puse în aplicare Planurile / Programele integrate de

gestionare acalităţii aerului.

Programul integrat pentru zona Copșa Mică-Mediaș a avut în vedere implementarea de măsuri care au

avut drept scop reducerea emisiilor de PM10, Pb din PM10 și SO2, la care s-au înregistat depăşiri ale

valorii limită în perioada 2008-2009, luându-se ca an de referinţă anul 2007 și au vizat principalele

surse de emisii:

- S.C. SOMETRA S.A.

- S.C. PROMBAT S.A.

- S.C. REBAT S.A.

Măsurile planificate în vederea reducerii poluării au avut ultimul termen de implementare – anul 2011

și responsabili de implementare atât societățile comerciale poluatoare, cât și administrațiile locale.

Conform Raportului anual privind stadiul realizării măsurilor din Programul integrat de gestionare a

calității aerului, jud. Sibiu, zona Copșa-Mică-Mediaș, pe baza datelelor de monitorizare pentru anul

2011, raportate la prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, se evidenţiază

că poluarea în zona Copșa Mică-Mediaș, la indicatorul SO2, s-a situat în 2011 mult sub valorile limită,

atât orare cât şi zilnice.

La indicatorul pulberi în suspensie PM10, deşi s-au înregistrat 8 depăşiri ale valorii limită zilnice (50

μg/mc)la staţia SB3 şi 26 de depășiri la staţia SB4, nu s-a încălcat limita de 35de depăşiri permise pe

an (cf. Legii nr. 104/2011). De asemenea, valoarea medie anuală s-a situat sub limita anuală de 40

μg/mc.


117

La indicatorul plumb (Pb) din pulberile în suspensie, valorile determinate s-au situat sub valoarea

limită anuală de 0,5 μg/mc, tendinţa pe anii 2009-2011 fiind de scădere.

În urma derulării programului, în anul 2011, nu au apărut depăşiri ale valorilor limită sau valorilor ţintă

pentru alţi poluanţi. Conform concluziilor Raportului, în urma monitorizării măsurilor cuprinse în

PIGCA s-a observat că realizarea acestor măsuri de către autorităţile responsabile a contribuit la uşoara

îmbunătăţire a calităţii aerului în zona Copşa Mică-Mediaş.

De asemenea, conform informațiilor puse la dispoziție de A.P.M. Sibiu, s-a observant că în stațiile SB3

și SB4, în intervalul 2010-2015, concentrațiile medii anuale pentru poluanții PM10, Pb din PM10 și

SO2, s-au situat sub valorile limită anuale și sub valoarea medie zilnică – pentru SO2, tendința de

evoluție pentru acești poluanții fiind de menținere a concentrațiilor în aerul atmosferic sub valorile

limită conform Legii 104/2011. Pentru Pb în stația de fond industrial Copșa Mică – SB3, este evidentă

tendința de scădere a concentrației medii anuale în intervalul 2011-2015.

6.2. Identificarea măsurilor pentru menținerea calității aerului în Județul Sibiu

Măsurile de menținere a calității aerului din prezentul Plan sunt stabilite astfel încât prin minima

aplicare a acestora, nivelul fiecărui poluant să se păstreze sub valorile-limită și valorile țintă stabilite

prin legea 104/2011 pentru:SO2, NO2/NOx, PM10, PM2,5, CO, C6H6, Pb, As, Cd, Ni.

Propunerile de măsuri au fost selectate în funcție de relevanța pentru atingerea scopului prezentului

Plan, adică menținerea calității aerului,din planurile și strategiilela nivel naţional şi local aprobate

pentru a fi implementate până în anul 2020, dar au avut ca suport și rezultatele obţinute în urma

modelării dispersiei poluanților atmosferici pentru Scenariul A și Scenariul B propus (a se vedea cap.

6.3.1. și cap. 6.3.2.).

Astfel, în urma modelării dispersiei conform scenariului B, se constată că pentru menţinerea calităţii

aerului este suficientă implementarea de măsuri țintite pe sursele care au cel mai mare aport în emisiile

următorilor poluanți:

- pentru NO2 și CO– reducerea emisiilor din transportului rutier, în special prin reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii de transport, asigurarea mobilităţii traficului, promovarea utilizării

mijloacelor alternative de transport (transport în comun, biciclete etc.), precum și a emisiilor

din încălzirea rezidențială și din industrie;

- pentru SO2 – prin aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor din arderea combustibililor în

instalațiile termice rezidențiale și din industrie, cum ar fi măsuri pentru eficiență energetică –

instalații termice performante etc.;

- pentru C6H6 – prin aplicarea mpăsurilor de reducere a emisilor din surse de suprafață precum

manipularea și distribuția carburanților și din traficul rutier;


118

- pentru PM10 şi PM2,5– reducerea emisiilor aferente sectorului rezidenţial, prin extinderea

reţelelor de gaze naturale şi scheme suport pentru creşterea gradului de utilizare a resurselor de

energie regenerabile (energie geotermală, pompe de căldură, panouri solare etc.) în vederea

reducerii utilizării biomasei lemnoase în gospodăriile din mediul rural precum și prin aplicarea

unor măsuri de control a emisiilor din lucrările de reparații de drumuri;

- pentru Pb, As, Cd, Ni – prin aplicarea măsurilor de reducere a emisiilor din încălzirea

rezidențială și din industrie, precum și a emisiilor din transportul rutier.

După cum s-a evidențiat în cap. 6.1., o serie de măsuri au fost deja puse în aplicare prin intermediul

altor planuri și strategii la nivel național și local, sau sunt în curs de aplicare, astfel că în cap. 7 a fost

făcută o sinteză a acestor măsuri, listă care a fost completată cu propuneri de măsuri suplimentare

oportun a fi aplicate în tot județul Sibiu, în scopul reducerii emisiilor, acestea fiind sintetizate și

grupate în 12 domenii de aplicare:

1. Utilizarea terenurilor, planificarea urbană și a peisajului

2. Achiziții publice

3. Transport și infrastructură

4. Construcții

5. Eficiența energetică și iluminatul public

6. Organizarea spațiilor verzi

7. Salubrizare

8. Industrie și afaceri

9. Agricultură

10. Silvicultură

11. Comunicare / instruire

12. Monitorizarea poluării

Prin aplicarea măsurilor propuse în cap. 7 trebuie ca nivelul emisiilor la nivelul anului 2020 să se

situeze sub valorile limită și valorile țintă pentru poluanții de interes.

6.3.Scenarii de modelare a emisiilor de substanţe poluante

Pentru evaluarea și prognizarea calităţii aerului în judeţul Sibiu, s-au luat în considerare două scenarii,

care au fost stabilite conform informațiilor prezentate în cap. 6.1. și cap. 6.2.

a) Scenariu A.

Menținerea emisiilor poluante la nivelulanului 2014 – fără aplicarea unor măsuri de

menținere/reducere a emisiilor și fără dezvoltarea econimică și a infrastructurii de trafic rutier

în județul Sibiu.

b) Scenariu B.


119

Prognoza emisiilor poluante pentru anul 2020 prin aplicarea măsurilor identificate în Planul

de menținere a calității aerului, în situația dezvoltării economice și a infrastructurii de trafic

rutier conform planurilor/strategiilor la nivel național și local.

Acest scenariu are în vedere intervenții la nivelul tutror categoriilor de surse:

b.1.surse staționare: agenți economici – prognoza de dezvoltare, cu suplimentarea

surselor de emisii.

b.1. surse de suprafață: instalații pentru încălzire rezidențială – utilizarea energiei;

b.2. surse liniare: trafic rutier – modernizarea infrastructurii și introducerea unor

mijloace cu nivel redus de poluare;

6.3.1 Scenariu A – Menținerea emisiilor poluante la nivelul anului 2014.

Acest scenariu se referă la menținerea situației existente în privința emisiilor la nivelul județului Sibiu

și drept urmare reflectă menținerea calității aerului în județ, la un nivel actual.

Menținerea emisiilor poluante în județ se referă la anul de referință – 2014 și are în vedere teoretic,

menținerea situației actuale și prognoza “zero” de dezvoltare economiciă, a infrastructurii de trafic și

în domeniul utilizării energiei. Pentru modelarea emisiilor poluante s-au utilizat datele aferente anului

2014, pentru care au fost puse la dispoziție datele.

Categoriile de surse analizate în cadrul planului s-au referit la cele trei categorii, respectiv:

- surse staționare (toate sursele fixe de emisie – coșuri);

- surse de suprafaţă (instalații termice pentru încălzire individuală în mediul urban și rural, stații

de distribuție carburanți, stații de epurare ape uzate, depozitul de deşeuri menajere, agricultură

etc.);

- surse liniare (transport rutier şi transport feroviar).

Tab. nr. 39 – Date de intrare pentru modelarea dispersiei – Prognoza de menținere a emisiilor poluante

la nivelul anului 2014(situația actuală) – Scenariul A Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)


TOTAL PM2,5 / JUD. SIBIU 1906,36


surse mobile 34,77



TOTAL PM10 / JUD. SIBIU 2266,94


surse mobile 40,66


Dioxid de azot

TOTAL NO2 / JUD. SIBIU 3452,89




120

Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)


Dioxid de sulf

TOTAL SO2 / JUD. SIBIU 354,08


surse mobile 7,18


Monoxid de carbon

TOTAL CO / JUD. SIBIU 18493,55




NMVOC

TOTAL NMVOC / JUD. SIBIU 5414,6


surse mobile 401,58


Benzen

TOTAL C6H6 / JUD. SIBIU 248,695

surse staţionare -



Plumb

TOTAL Pb/ JUD. SIBIU 7,4464


surse mobile 0,0187


Arsen



surse mobile -


Cadmiu



surse mobile 0,0005


Nichel



surse mobile 0,0015


Sursele de emisii de substanţe poluante şi caracteristicile acestora (dimensiuni constructive coşuri de

fum, viteza şi temperatura gazelor de ardere, coordonate geografice surse punctuale, surse de suprafaţă

şi liniare) şi emisiile de substanţe poluante aferente au fost introduse în modelul matematic utilizat

pentru dispersia substanţelor poluante în atmosferă. Precizăm că pentru fiecare sursă de emisie s-a

introdus regimul de funcţionare specific (ore/lună, în cazul surselor punctuale şi de suprafaţă) şi

variaţia sezonieră a traficului rutier (lună/an), modelul utilizat pentru dispersia substanţelor poluante

având activă această funcţiune.

Rezultatele modelării dispersiei, în Scenariul A, cu menținerea situației actuale sunt prezentate în

anexă.


121

6.3.2. Scenariu B – Prognoza emisiilor poluante prin aplicarea măsurilor din Planul de menținere a

calității aerului – prognoza anului 2020

Prognoza emisiilor poluante pentru anul 2020 s-a facut în situația aplicării măsurilor identificate în

Planul de menținere a calității aerului, în situația dezvoltării economice și a infrastructurii de trafic

rutier conform planurilor/strategiilor la nivel național și local.

Acest scenariu a avut în vedere intervenții la nivelul tutror categoriilor de surse:

b.1.surse staționare: agenți economici – prognoză de dezvoltare, cu suplimentarea surselor de

emisii.

b.1. surse de suprafață: instalații pentru încălzire rezidențială – utilizarea energiei;

b.2. surse liniare: trafic rutier – modernizarea infrastructurii și introducerea unor mijloace cu

nivel redus de poluare;

Cuantificarea emisiilor generate la nivelul județului Sibiu, cu aplicarea măsurilor identificate în

planuri/strategii aprobate la nivel național și local, conform celor enumerate în cap. 7, s-a făcut după

cum urmează:

► b.1. Surse staționare

Pentru realizarea unei prognoze cu privire la emisiile generate din surse staționare, s-au utilizat date

statistice publicate de Comisia Națională de Prognoză – Proiecţia principalilor indicatori

economico-sociali în profil teritorial până în 2019 (mai 2016), date care privesc variația PIB în

intervalul 2014-2019 la nivelul județului Sibiu, ca expresie fundamentală a creșterii eonomice într-o

tară/regiune/județ. Pentru ca nu dispunem de alte informații oficiale privind creșterea economică

prognozată în județul Sibiu, care să includă producția industrială, care atrage după sine o majorare

teoretică a nivelului emisiilor la nivel local, s-a utilizat această sursă oficială de informații. În

consecință, conform indicatorului amintit, se prognozează o creștere de 3,6% a PIB, în intervalul

2014-2019 și în consecință o creștere proporțională a producției industriale și a emisiilor atmosferice

din această categorie de surse de la nivelul județului Sibiu.

► b.2.Surse de suprafață

Reducerea cu 20% a consumului de energie primară, până în anul 2020, prin aplicarea măsurilor

conform Planului de Acţiune pentru Energie Durabilă (PAED), 2014, aprobat de Consiliul Local al

Municipiului Sibiu și prin extinderea acestor măsuri la nivelul întregului județ, în măsura în care aceste

măsuri sunt aplicabile (a se vedea cap. 7). Se estimează reducere cu20% a emisiilor rezultate din

arderea combustibililor fosili la nivel de județ.

► b.3. Surse liniare

Conform Master Planul Infrastructură Rutieră județul Sibiu (cap. 6A Analiza impactului proiectelor

asupra mediului înconjurător, asupra mediului social, a celui economic și asupra turismului, tab.


122

6B7), realizarea lucrărilor proiectate va genera o crestere cu cca. 6,3% datorate poluării generate în

anul 2020, față de anul 2014, în termeni de poluare însemnând o creștere cu 6,3% a emisiilor de

pulberi și gaze de eșapament. Conform Master Planului, în etapa de exploatare/operare se estimează o

creştere dar şi o redistribuire a traficului, fapt ce va conduce la o diminuare punctuală a concentraţiilor

de emisii în aerul înconjurător. Impactul general va fi de creştere a emisiilor poluante din cauza

vehiculelor prin intensificarea traficului. Impactul negativ se va manifesta în general în localităţile

traversate de infrastructură, iar în zonele dintre localităţi impactul este nesemnificativ.

Cu aplicarea măsurilor identificate prin planuri și strategii aprobate și implementate la nivel național și

local, precum și cu luarea în considerare a prognozelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere și de

dezvoltare economică a județului, s-a făcut modelarea dispersiei poluanțlor atmosferici utilizându-se

datele de emisie estimate empiric și prezentate în tabelul următor.

Tab. nr. 40 – Date de intrare pentru modelarea dispersiei – Prognoza emisiilor poluante pentru anul

2020 – Scenariul B Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)– prognoza 2020


TOTAL PM2,5 / JUD. SIBIU 1661

surse staţionare 558

surse mobile 37

surse de suprafaţă 1066


TOTAL PM10 / JUD. SIBIU 1953


surse mobile 43


Dioxid de azot

TOTAL NO2 / JUD. SIBIU 3565


surse mobile 3104


Dioxid de sulf

TOTAL SO2 / JUD. SIBIU 355


surse mobile 7


Monoxid de carbon

TOTAL CO / JUD. SIBIU 16990


surse mobile 3654


NMVOC

TOTAL NMVOC / JUD.

SIBIU

4999


surse mobile 426


Benzen

TOTAL C6H6 / JUD. SIBIU 211

surse staţionare -

surse mobile 51


Plumb TOTAL Pb/ JUD. SIBIU 7,68


123

Indicator Cantitatea totală de emisii (to/an)– prognoza 2020


surse mobile 0,01


Arsen



surse mobile -


Cadmiu



surse mobile 0,0005


Nichel



surse mobile 0,0016


Situația prezentată în tabel este cea în care se aplică măsurile pentru reducerea cu 20% a energiei

consumate din surse primare, conform PAED extins la nivel de județ și conform Directivei pentru

Eficiență Energetică 2012/27/UE, situației în care se înregistreaza o creștere economică cu 3,6%,

reflectată în aceeași proporție în producția industrială, care generează proporțional creșterea emisiilor

atmosferice și în care se pun în aplicare măsurile din Master Planul Infrastructură de Transport, cu

creșterea cu 6,3% a emisiilor de pulberi și gaze de eșapament din trafic.

Prognoza emisiilor este făcută fără aplicarea altor măsuri identificate în prezentul Plan (a se vedea cap.

7), măsuri pentru care în mare parte nu s-au putut cuantifica efectele de reducere, neavând toate

informațiile necesare, deci se poate prognoza în anul 2020 o situație mai optimistă în cazul în care se

aplică toate măsurile identificate.

S-a facut modelarea dispersiei poluanților atmosferici, pentru măsurile de reducere a emisiilor pentru

atingerea obiectivelor Directivei pentru Eficiență Energetică 2012/27/UE, dar și luând în considerare

perspectiva de dezvoltare a județului. Nu s-au luat în considerare măsurile relevante din Plan (a se

vedea Tab. nr. 41), a căror eficiență nu a putut fi cuantificată cu exactitate, de aceea se așteaptă efecte

vizibile pozitive în situația aplicării integrale a acestora.

În concluzie, Scenariul B prezintă cea mai defavorabilă situație dacă se aplică măsurile aprobate la

nivel de județ, dar fără cuantificarea tuturor măsurilor de reducere identificate în prezentul

Plan.Rezultatele modelării dispersiei, în Scenariul B sunt prezentate în anexă.

7. PROPUNERI DE MĂSURI ALE PLANULUI DE MENȚINERE A

CALITĂȚII AERULUI 2016 - 2020


124

Tab. nr. 41 – Propuneri de măsuri pentru Planul de menținere a calității aerului în Județul Sibiu – perioada 2016-2020

Nr.

măsură Măsuri

Impact asupra calității

aerului:

⟲ = amploare.

Mărimea impactului:

0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare

Responsabil Surse de

finanțare Rezultat așteptat

Indicator de

monitorizare

1. UTILIZAREA TERENURILOR, PLANIFICAREA URBANĂ ȘI A PEISAJULUI

1.1

Planificarea utilizării terenurilor

ținându-se cont de climatul urban și

curenții de aer.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen lung

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea

calității mediului.

Realizat /

Nerealizat

1.2

Reactualizarea PUG-urilor în

conformitate cu Directivele UE

transpuse în legislaţia românească

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen lung CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Nr. PUG-uri

reactualizate

1.3

Respectarea condiţiilor de mediu

impuse în PUG-uri.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Număr de

amenzi

aplicate.

1.4

Realizarea unei structuri de utilizare a

solului echilibrată şi adaptată

necesităţilor economiei judeţene, ce

asigură utilizarea judicioasă şi

protecţia resurselor naturale, prin:

- consolidarea structurilor de

activităţi ale sectorului primar –

agricultură, piscicultură, silvicultură,

industrie extractivă – prin asigurarea

terenurilor destinate acestor funcţii

economice.

- asigurarea suprafeţelor necesare

zonelor destinate funcţiilor

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen lung CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat


125

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

secundare prin extinderea

intravilanelor şi reconversia

activităţilor neperformante care

ocupă importante resurse funciare.

- dezvoltarea structurilor de activităţi

ale sectorului terţiar – turism şi

dotări publice – prin organizarea

optimă a zonelor destinate acestor

funcţiuni pentru a creşte importanţa

turismului în economia judeţului

Sibiu.

1.5

Realizarea unui raport optim între

suprafeţele construite şi zonele verzi

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Suprafață spațiu

verde.

1.6

Protecţia, conservarea şi valorificarea

optimă a fondului construit existent

prin studierea, evaluarea, reabilitarea şi

reconversia funcţională a acestuia.

⟲ - la nivelul

localității

+


local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

1.7

Reglementarea prin HCJ a obligației

proprietarilor și administratorilor de

terenuri neutilizate timp de un an de a

le igieniza și de a asigura condițiile

pentru vegetalizare până la asigurarea

unei noi folosințe.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen scurt CL; CJ Sibiu; Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Număr de

amenzi

aplicate.

1.8

Înăsprirea sancțiunilor pentru cei care

dețin spații verzi și nu le întrețin.

⟲ - la nivelul

localității

Termen scurt CL; CJ Sibiu;

CJ al GNM.

Buget

local/fonduri

Îmbunătățirea


Număr de

amenzi


126

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

+ europene aplicate.

1.9

Evitarea creării de noi zone cu poluare

industrială accentuată.

În situația dezvoltării unor astfel de

zone se impun perdele vegetale de

protecție perimetrale incintelor,

adecvate activităților și surselor de

emisie.

⟲ - la nivelul

localității

+

Permanent CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Suprafață de

teren împădurit.

1.10

Condiționarea dezvoltării zonelor

industriale prin aplicarea celor mai

bune tehnici în domeniu și utilizarea de

tehnologii prietenoase cu mediul (de

ex. energie regenerabilă, reutilizarea

apei, sisteme de depoluare performante

etc.)

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

1.11

Centru Economic Est: dezvoltarea

economică a Zonei Industriale Est din

mun. Sibiu prin amenajarea drumurilor

de acces, a reţelelor de apă şi

canalizare, a iluminatului public şi a

zonelor verzi.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

1.12

Crearea unor reţele de infrastructuri

tehnice moderne, în concordanţă cu

necesităţile comunităţilor locale şi cu

cerinţele de protecţie şi conservare a

mediului.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat


127

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

1.13

Realizarea planului de mobilitate

durabilă în municipiile județului Sibiu

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen scurt CL Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

1.14

Dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor

dintre localităţi prin mărirea mobilităţii

pe căile de transport.

⟲ - la nivelul

județului

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Km realizați.

1.15

Realizarea infrastructurilor majore în

concordanţă cu traseele coridoarelor de

transport naţionale şi interregionale,

regionale şi interjudeţene.

⟲ - la nivelul

județului

++


local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Km realizați.

1.16

Reglementarea și construirea

infrastructurii sigure de circulație

pentru biciclete în zone noi periurbane

și rurale care se reglementează prin

PUG sau PUZ. Pistele pentru biciclete

vor asigura conectarea zonelor

periurbane cu centrele urbane.

⟲ - la nivelul

localității

+


local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Km realizați.

1.17

Aplicarea conceptului de de oraș

inteligent, conform PAED:

Smart District HIPODROM*, măsuri

şi planificarea punerii în aplicare a

măsurilor pentru următoarele module:

-eficienţă energetică în clădiri

publice şi iluminatul stradal, cu

integrarea utilizării surselor

regenerabile de energie SRE;

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat


128

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

-cogenerare de înaltă eficienţă;

-electro-mobilitate;

-stocare a energiei;

-energie Infra-SocioMetrics;

-HUB – Sistem informatic integrat -

sisteme TIC de planificare şi

gestiune.

1.18

Propuneri legislative privind

distribuirea veniturilor obținute din

taxe și amenzi în urma neaplicării

măsurilor propuse prin plan, în fonduri

dedicate gestionării planului de

menținere a calității aerului.

⟲ - la nivelul

județului

+

Termen

mediu

CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

2. ACHIZIȚII PUBLICE

2.1

Achiziția de echipamente electrice și

electronice de clasă energetică A.

⟲ - la nivelul

județului

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

Instituții

publice.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

2.2

Achiziționarea de consumabile

reciclabile.

⟲ - la nivelul

județului

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

Instituții

publice.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

3. TRANSPORT ȘI INFRASTRUCTURĂ

A. Transportul public – Măsuri cu privire la tehnologia vehiculelor

3.1

Realizarea unui studiu de fezabilitate

privind oportunitatea introducerii

sistemelor nepoluante (electrice) de

transport în comun.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat


129

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

3.2

Inlocuirea etapizată a mijloacelor de

transport public cu autobuze cu grad

redus de poluare (cu instalații GPL,

electrice etc.).

⟲ - la nivelul

localității

+


local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Nr. autobuze

achiziționate.

3.3

Modernizarea parcului auto şi a

managementului prin reducerea

consumului de energie, creşterea

numărului de călători şi creşterea

satisfacţiei călătorilor privind

condiţiile asigurate

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen lung CL; CJ Sibiu Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

B. Măsuri cu privire la infrastructura de trafic

3.4

Amenajarea şi sistematizarea

intersecțiilor majore de pe inelele de

circulație, modernizarea arterelor din

trama majoră.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Km realizați.

3.5

Prioritizarea modernizării drumurilor

judeţene conform Strategiei de

dezvoltare a județului Sibiu (Plan, cap.

5.1., pct. B)

⟲ - la nivelul

județului

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Km

modernizați.

3.6

Planificarea reabilitărilor de drumuri în

județul Sibiu, perioada 2014-2020

conform Strategiei de dezvoltare a

județului Sibiu, care să contribuie la

fluidizarea traficului.

⟲ - la nivelul

județului

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Km reabilitați.

3.7

Modernizarea drumurilor de acces

către zonele turistice şi sprijinirea

unităţilor administrativ-teritoriale

⟲ - la nivelul

județului

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

Reducerea

emisiilor din

Km realizați.


130

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

pentru realizarea reţelelor de utilităţi

publice în zonele respective.

europene transport

3.8

Modernizare străzi şi reţele tehnico-

edilitare în municipiul Sibiu

(îmbunătăţirea legăturilor între

cartiere, centrul oraşului şi celelalte

zone de interes ale municipiului, prin

reabilitarea străzilor, a trotuarelor, a

zonelor verzi din ampriza străzii;

modernizarea reţelelor de apă şi

canalizare şi a iluminatului public).

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL Sibiu Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Km realizați.

3.9

Realizarea de sensuri giratorii in

municipii şi oraşe

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Nr. sensuri

giratorii.

3.10

Realizarea centurii ocolitoare a

municipiul Mediaş

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen lung CL Mediaș;

CJ Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

3.11

Realizarea de pasarele auto ⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Nr. pasarele

auto.

3.12

Studiu de trafic în mun.Mediaș ⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL Mediaș Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

3.13 Realizarea de parcări subterane, ⟲ - la nivelul Termen lung CL Sibiu și Buget Reducerea Nr. locuri de


131

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

supraterane în zone centrale şi în

cartiere conform precizărilor din PUG

sau în alte zone identificate ca fiind

necesare.

localității

++

Mediaș local/fonduri

europene

emisiilor din

transport

parcare.

3.14

Replantarea aliniamentelor stradale în

interiorul localităților.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Km aliniament

realizat.

3.15

Extinderea pistelor de biciclete intre

principalele localitati din judetul Sibiu

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Km realizați.

3.16

Identificarea şi marcarea de trasee de

cicloturism in imprejurimile

principalelor orase din județ: Sibiu,

Medias, Agnita, Sălişte etc.

⟲ - la nivelul

județului

+

Termen scurt CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Km marcați.

3.17

Realizarea unui studiu de fezabilitate

privind oportunitatea de realizare a

unor piste pentru biciclete inter-

urbane, în special în zonele în care

există o migrație semnificativă a forței

de muncă dinspre zonele rurale spre

orașe

⟲ - la nivelul

județului

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

3.18

Extinderea pistelor de biciclete sigure

în interiorul localităților, în

conformitate cu precizările din PUG și

în centrele urbane unde acestea lipsesc.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Km realizați.

3.19 Extinderea, conectarea și securizarea ⟲ - la nivelul Termen CL; CJ Sibiu. Buget Reducerea Km realizați.


132

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

căilor de rulare a bicicletelor, urmărind

atât funcția de recreere, prin acoperirea

zonelor culturale și de agrement, dar și

îndeplinirea necesităților zilnice de

transport.

localității

+

mediu local/fonduri

europene

emisiilor din

transport

3.20

Înființarea unor zone de parcaj sigure

pentru biciclete în zonele de parcări

auto, în vecinătatea instituțiilor

publice, a instituțiilor de învățamânt, a

centrelor comerciale și în zona centrală

a orașelor și satelor.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Nr. locuri

parcare.

3.21

Promovarea și înființarea unor stații

pentru închirierea de biciclete (bike-

sharing).

⟲ - la nivelul

localității

+


local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Nr. stații

închiriere.

3.22

Realizarea infrastructurii necesare

pentru utilizarea vehiculelor electrice,

electro - bicicletele, segways

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

C. Măsuri cu privire la controlul traficului și planificare

3.23

Intensificarea transportului public prin

introducerea unor curse suplimentare

care să deservească toate cartierele

rezidențiale din orașe și să acopere

perioadele aglomerate, spre exemplu

perioade școlare, evenimente sezoniere

etc.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Nr. curse nou

introduse.

3.24 Realizarea unui studiu privind vitezele ⟲ - la nivelul Termen CL; CJ Sibiu. Buget Reducerea Realizat /


133

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

compatibile de rulaj pe străzile din

zonele aglomerate, în zone

rezidențiale, școli, instituții publice,

centre comerciale etc.

localității

+

mediu local/fonduri

europene

emisiilor din

transport

Nerealizat

3.25

Introducerea de tarife diferențiale

pentru parcări în zonele centrale ale

orașelor, comparativ cu zonele

periferice.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

3.26

Restricţionarea circulaţiei

autovehiculelor care efectuează

aprovizionări, numai pe timp de

noapte.

⟲ - la nivelul

localității

+

CL. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Număr de

amenzi

aplicate.

3.27

Elaborarea unor planuri pentru

devierea/decongestionarea traficului pe

arterele aglomerate în situații de

blocaje, intervenții/ reparații de

drumurii și rețele, accidente, alte

evenimente etc.

⟲ - la nivelul

localității

++


local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

3.28

Elaborarea unor planuri pentru

controlul traficului la tranzitarea

localităților de vehiculele cu gabarit

depăsit, trasporturi speciale etc.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

3.29

Înlocuirea materialului antiderapant

aplicat iarna (nisip), pentru reducerea

emisiilor de pulberi prin resuspensie

(de ex. utilizarea de clorura de calciu).

⟲ - la nivelul

județului

++


CNADR.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor din

transport

Realizat /

Nerealizat

4. CONSTRUCȚII


134

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

A. Măsuri cu privire la clădirile in sectorul public

4.1

Măsurile de eficienţă energetică şi

reducerea a amprentei de carbon în

clădiri, ce urmează a fi propuse și vor

fi în conformitate cu PUG

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

4.2

Realizarea auditului energetic pentru

clădirile municipale şi etichetarea lor

energetică

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Nr. de clădiri

auditate și

etichetate.

4.3

Implementarea unui sistem de

management energetic al clădirilor

proprii

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

4.4

Reabilitarea termică a clădirilor

municipale

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Nr. de clădiri

reabilitate.

4.5

Modernizarea instalaţiilor de iluminat

interior utilizând echipamente eficiente

energetic

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

Instituții

publice.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

4.6

Utilizarea energiilor regenerabile

pentru prepararea apei calde şi energiei

electrice la clădiri publice

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

Instituții

publice

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

B. Măsuri cu privire la clădirile în sectorul privat

4.7

Măsurile de eficienţă energetică şi

reducerea a amprentei de carbon în

⟲ - la nivelul

localității

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu.. Buget

local/fonduri

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat


135

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

clădiri ce urmează a fi propuse și vor fi

în conformitate cu PUG

+ europene

4.8

Reabilitarea termică a blocurilor ⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Nr. blocuri

reabilitați

termic.

4.9

Modernizarea instalaţiilor de iluminat

interior utilizând echipamente eficiente

energetic

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

Agenți

economici

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

4.10

Utilizarea energiilor regenerabile

pentru prepararea apei calde la casele

individuale

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

4.11

Aplicarea programului naţional ,,Casa

Verde”

⟲ - la nivelul

județean

+

Termen

mediu

A.P.M. Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Nr. de case

finanțate.

4.12

Promovarea etichetării energetice a

clădirilor existente

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

C. Măsuri cu privire la autorizarea/planificarea execuției construcțiilor

4.13

Emiterea de autorizaţii de construire

pentru documentaţiile de execuţie a

clădirilor noi care respecta cerinţele

Directivei EcoDesign şi performanțele

energetice conform legislaţiei în

⟲ - la nivelul

județului

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat


136

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

vigoare.

4.14

Reguli de construire în oraș:

-Se vor impune condiții de refacere a

spaţiilor verzi afectate de diferite

lucrări de construcţii şi reparaţii.

-Pentru parcările și unitățile de

producție mari se vor impune plantări

perimetrale de arbori/arbuști.

-Pentru parcurile industriale și unitățile

poluante se vor impune plantărări

perimetrale de arbori/arbuști.

-Se vor elibera autorizații de construire

pentru centrele aglomerate (birouri,

centre comerciale), instituții, unități de

producție etc., cu condiția amenajării

unor spații de parcare securizate pentru

biciclete.

⟲ - la nivelul

localității

+


local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

4.15

În organizările de șantier se vor

impune condiții:

-Se vor folosi mijloace de izolare

pentru limitarea emisiilor de pulberi:

plase izolante, tobogane pentru moloz

și deșeuri de construcții, umectarea

suprafețelor generatoare de pulberi pe

vreme uscată.

-Se vor amenaja puncte de curățare a

roților autovehiculelor la ieșirea din

⟲ - la nivelul

localității

++


local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat


137

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

șantier.

-Mașinile care transportă deșeurile din

construcții și material excavat vor fi

acoperite cu prelate.

4.16

Respectarea termenului limită pentru

executarea lucrărilor edilitare în

special a lucrărilor de reparație a

drumurilor publice. În cazul

nerespectării termenelor prevăzute se

vor prevedea sancțiuni pentru

antreprenor.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

5. EFICIENȚA ENERGETICĂ ȘI ILUMINATUL PUBLIC

A. Măsuri cu privire la eficiență energetică

5.1

Extinderea reţelei de alimentare cu

gaze naturale în toate comunele în

vederea diminuării poluării cu gaze de

ardere și pulberi de la coșurile de fum

a instalațiilor ce folosesc combustibil

solid (lemn).

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu; Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Km de rețea de

alimentare cu

gaz.

5.2

Reducerea consumului de combustibili

solid prin informarea și stimularea

conectării populației la rețelele de gaz,

acuolo unde acestea există.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

5.3

Eficientizarea energetică a clădirilor

publice prin reabilitarea termică și

utilizarea de energie din surse

regenerabile pentru prepararea apei

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat


138

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

calde si a energiei electrice.

5.4

Creşterea eficienţei termice a claădirii

APM Sibiu - Proiect “Calea verde spre

dezvoltare durabilă”

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen scurt A.P.M. Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

5.5

Realizarea de sisteme de încălzire şi

răcire eficiente în clădirea APM Sibiu

– Proiect “Calea verde spre dezvoltare

durabilă”

⟲ - la nivelul

localității

+


local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

5.6

Accelerarea programelor de

îmbunătăţire a eficienţei energetice a

clădirilor private prin informarea și

stimularea asociațiilor de locatari

pentru solicitarea fondurilor pentru

anveloparea construcțiilor de blocuri.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

5.7

Promovarea unor programe de

finanțare pentru realizarea de

acoperișuri verzi pentru construcțiile

noi și cele existente. Acordarea unor

facilități fiscale (de ex. reducerea

impozitelor) pentru clădirile care au

acoperișuri verzi.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

5.8

Modernizarea centralelor termice de

cvartal și dotarea acestora cu cazane cu

arzătoare cu emisii reduse de poluanți.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Nr. de centrale

termice.

B. Măsuri cu privire la iluminatul public


139

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

5.9

Instalarea de echipamente eficiente

energetic pentru iluminatul public,

extinderea reţelelor de iluminat public.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

5.10

Instalarea unor sisteme de iluminat

independente energetic (panouri

fotovoltaice).

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

5.11

Implementarea unor sisteme de

iluminat public verzi (cu sistem LED și

panou fotovoltaic) în toate comunele și

orașele județului.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

6. ORGANIZAREA SPAȚIILOR VERZI

6.1

Inventarierea anuală a suprafeţelor de

spaţii verzi şi revitalizarea acestora;

respectarea obiectivului de minim 26

mp spațiu verde/locuitor.

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

poluanți,

îmbunătățirea


Suprafața de

spațiu

verde/locuitor

6.2

Înierbarea terenurilor virane și a

terenurilor denudate, aflate în

administrarea primăriilor, a insulelor și

sensurilor giratorii de pe arterele de

trafic, a pastilelor verzi din jurul

arborilor din aliniament stradal.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen scurt CL; CJ Sibiu. Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

poluanți,

îmbunătățirea


Suprafață

înierbată.

6.3

Creşterea suprafeţelor perdelelor de

protecţie / aliniamente. Plantări de

arbori de aliniament, de-a lungul

⟲ - la nivelul

localității

++


DS Sibiu.

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

Km de

aliniament.


140

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

arterelor de trafic, acolo unde se

pretează, indiferent de categoria străzii,

astfel încât să nu genereze riscuri

pentru siguranța circulației.

poluanți,

îmbunătățirea


6.4

Regenerarea spaţiilor de loisir a

comunităţilor

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

poluanți,

îmbunătățirea


Nr. de spații

regenerate.

6.5

Elaborarea unui Ghid privind protecţia

şi punerea în valoare a peisajului din

judeţul Sibiu.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

poluanți,

îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

6.6

Amenajarea cursului de apa şi a

malurilor râului Cibin (crearea unei

zone de agrement de-a lungul cursului

râului Cibin prin amenajarea zonei

verzi pe tot cursul râului, realizarea de

zone de relaxare, piste de biciclişti, alei

de promenadă şi iluminat public).

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

poluanți,

îmbunătățirea


Nr. de km

amenajați.

6.7

Creşterea de suprafeţe cu acoperişuri

verzi.

⟲ - la nivelul

localității

+


local/fonduri

europene

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

poluanți,

Suprafață de

acoperiș vere

realizat.


141

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

îmbunătățirea


6.8

Cresterea suprafeţelor scuarurilor,

parcuri, zone verzi intre clădiri,

reamenajări spaţii verzi.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

poluanți,

îmbunătățirea


Suprafață de

spațiu

verde/locuitor.

7. SALUBRIZARE

7.1

Asigurarea unui grad de acoperire cu

servicii de salubrizare de 100% în

mediul rural.

⟲ - la nivelul

județului

++


local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


% de acoperire

7.2

Gestionarea corespunzătoare a

deşeurilor din construcţii şi demolări

astfel încât să se asigure un grad

minim de valorificare de 70% din

cantitatea totală a deşeurilor din DCD

nepericuloase.

⟲ - la nivelul

județului

++


local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


% de

valorificare.

7.3

Pregătirea pentru reutilizare şi

reciclarea deşeurilor menajere şi

asimilabile hârtie, metal, plastic şi

sticlă la un nivel minim de 50% din

masa totală.

⟲ - la nivelul

județului

++


local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


% de reciclare.

7.4

Monitorizarea permanentă a

modului de gestionare a colectării

deșeurilor.

⟲ - la nivelul

localității

++


A.P.M. Sibiu;

CJ GNM.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Număr de

amenzi

aplicate.


142

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

7.5

Igenizarea căilor de rulaj și a

trotuarelor cu o frecvență care să

asigure împiedicarea depunerilor

aluvionare pe marginea

acostamentului, în special în

perioadele uscate (cel puțin săptămânal

în sezonul cald – pe arterele principale

din orașe și pe trotuare).

Salubrizarea stradală în zonele în care

prima bandă e ocupată de

autovehiculele staționate se va realiza

prin mijloace de aspirare și spălare cu

jet puternic de apă pe sub

autovehiculele parcate.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Suprafață

igienizată

7.6

Introducere etapizată de către firmele

de salubritate a mijloacelor mecanizate

de salubrizare a trotuarelor.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Nr. mijloace

mecanizate.

8. INDUSTRIE ȘI AFACERI

8.1

Asigurarea în zona obiectivelor

industriale a unor perdele vegetale de

protecție pentru reținerea pulberilor.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Suprafață

împădurită.

8.2

Amplasarea noilor proiecte de unități

industriale în afara aglomerărilor

urbane, și amplasarea acestora în

funcție de factori geografici prezentați

anterior astfel încât un rol important în

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat


143

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

eliminarea, diluția, dispersia PM, NO2,

SO2, CO, benzenului, și metalelor

grele să îl ocupe procesele naturale de

autopurificare.

8.3

Adoptarea tehnologiilor nepoluante. ⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

A.P.M. Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

8.4

Montare arzătoare cu NOx redus

pentru instalațiile termice.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

Agenți

economici.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Nr. de arzătoare

8.5

Utilizarea celor mai avansate procedee

de eliminare a PM, SO2, NO2, CO,

benzenului, metalelor grele din gazele

reziduale rezultate în sectorul

industrial.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

A.P.M. Sibiu;

Agenți

economici.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

8.6

Întreținerea construcțiilor și

echipamentelor astfel încât pierderile

de energie să fie minime.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

8.7

Promovarea energiei curate şi

eficienței energetice în vederea

susținerii unei economii cu emisii

reduse de carbon.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

A.P.M. Sibiu;

Agenți

economici.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

8.8

Utilizarea de echipamente de ultimă

generație cu consum de energie scăzut.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu;

Agenți

Buget

local/fonduri

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat


144

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

economici. europene

8.9

Încurajarea dezvoltări de proiecte de

producere a energiei electrice și

termice din resurse regenerabile

ecologice, în acord cu protecția

mediului.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu;

Agenți

economici.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

8.10

Încurajarea instalării de sisteme de

iluminat economice (LED, cu panouri

fotovoltaice etc.)

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu; Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

8.11

Reducerea emisiilor determinate de

alimentarea cu carburanți a

autovehiculelor

în stațiile de distribuție.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

A.P.M. Sibiu;

CJ GNM.

Buget

local/fonduri

europene

Reducerea

emisiilor.

Realizat /

Nerealizat

9. AGRICULTURĂ

9.1

Protecţia mediului în interacţiune cu

agricultura (inclusiv de conservare a

peisajului rural).

⟲ - la nivelul

județului

+

Termen

mediu

CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

9.2

Furnizarea de servicii de consiliere şi

consultanţă pentru agricultori.

⟲ - la nivelul

județului

0


local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Nr. de

persoane.

9.3

Plăţi agro-mediu pentru conservarea

peisajului rural tradiţional;

- înfiinţarea de plantaţii noi;

- prima împădurire a terenurilor

neagricole.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Extindere spații

verzi, reducere

concentrație

poluanți,

îmbunătățirea

Suma plătită.


145

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare


9.4

Întocmirea amenajamentelor pastorale

pentru cca 180.000 ha pajişti din

domeniul public sau privat al

comunelor şi pajişti din domeniul

public sau privat al Agenţiei

Domeniilor Statului

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Nr. de

amenajamente

pastorale.

9.5

Descurajarea și amendarea practicilor

de curățare a terenurilor agricole prin

incendiere.

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

CJ GNM.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Nr. de amenzi

aplicate.

9.6

Monitorizarea la nivelul

administrațiilor locale a modului în

care se face depozitarea dejecțiilor și a

altor deșeuri din zootehnie.

⟲ - la nivelul

localității

++


local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

9.7

Încurajarea aplicării bunelor practici în

agricultură.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu;

CJ GNM.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

10. SILVICULTURĂ

10.1

Împădurirea terenurilor agricole

degradate aflate în proprietatea

administrațiilor locale.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen lung A.P.M. Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Suprafața

împădurită.

10.2

Creşterea suprafeţei acoperite cu

păduri în situaţiile în care acestea sunt

importante pentru asigurarea

condiţiilor de mediu şi de viaţă.

⟲ - la nivelul

localității

+


DS Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat


146

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

10.3

Extinderea suprafeţei pădurilor în

special pe terenuri degradate improprii

culturilor agricole.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

DS Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Suprafața

împădurită.

10.4

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea

infrastructurii în domeniul forestier.

⟲ - la nivelul

localității

+


DS Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Km drum

forestier.

10.5

Încadrarea cu stricteţe a volumului de

recoltat din păduri în limitele stabilite

prin amenajamentele silvice.

⟲ - la nivelul

județului

++

Termen scurt DS Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

10.6

Întocmirea de amenajamente pentru

păşuni împădurite cu consistenţă mai

mare de 0,4.

⟲ - la nivelul

localității

+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

10.7

Plantaţii executate în terenuri

degradate, goluri sau suprafeţe

regenerate în urma tăierilor definitive.

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

DS Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Suprafața

împădurită.

10.8

Controlul respectării legislaţiei în

vigoare în domeniul pǎdurilor.

⟲ - la nivelul

localității

+


DS Sibiu; CJ

GNM.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Număr de

amenzi

aplicate.

10.9

Iniţierea unor acţiuni susţinute de

valorificare a deşeurilor din lemn,

inclusiv a rumeguşului, pentru

diminuarea poluării mediului.

⟲ - la nivelul

localității

+


local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

10.10 Implementarea unui program de ⟲ - la nivelul Termen CL; CJ Sibiu; Buget Îmbunătățirea Realizat /


147

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

regenerare a parcurilor, pădurilor

limitrofe drumurilor naţionale şi

judeţene, a râurilor şi lacurilor şi a

perdelelor de protecţie a localităţilor.

localității

++

mediu DS Sibiu. local/fonduri

europene

calității mediului. Nerealizat

10.11

Reinventarierea suprafeţelor de fond

forestier proprietate privată care

necesită lucrări de împădurire şi

identificarea proprietarilor.

⟲ - la nivelul

localității

++

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

DS Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Îmbunătățirea


Realizat /

Nerealizat

11. COMUNICARE / INSTRUIRE

11.1

Instruirea responsabililor cu privire la

gestionarea corectă a informaţiei de

mediu.

⟲ - la nivelul județ

+


APM Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

conștientizate

11.2

Elaborarea, actualizarea, monitorizarea

şi raportarea solicitărilor de informaţii

de mediu.


+


A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Realizat /

Nerealizat

11.3

Organizarea de seminarii, mese

rotunde, grupuri de lucru pentru

îmbunătăţirea relaţiilor inter-

instituţionale si a serviciilor oferite

publicului


+


A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

conștientizate

11.4

Activităţi de informare şi

conştientizare de mediu a grupurilor

ţintă.


+


A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

conștientizate

11.5 Activităţi de educaţie ecologică. ⟲ - la nivelul județ

++

Termen scurt CL; CJ Sibiu; Buget

local/fonduri

Conștientizarea

publicului asupra

Realizat /

Nerealizat


148

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

A.P.M. Sibiu. europene efectelor poluării

11.6

Inițierea de campanii de comunicare

pentru încurajarea achiziționării unui

vehicul cu grad redus de poluare:

promovarea vehiculelor EURO 5/6 și a

celor hibrid.


+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

conștientizate

11.7

Promovarea activităților eco-educative

în instituțiile de învățământ, instituții

publice, dar și în rândul operatorilor

economici, cu privire la importanța

măsurilor de prevenire a poluării

aerului ambiant, inclusiv prin

promovarea unui transport nepoluant și

a măsurilor de extindere și întreținere a

spațiilor verzi.


+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

conștientizate

11.8

Promovarea acțiunilor de voluntariat în

cadru organizat în activități vizând

supravegherea stării factorilor de

mediu, extinderea și întreținerea

spațiilor verzi publice, verificarea

implementării măsurilor prevăzute în

prezentul program, al altor programe,

planuri, măsuri legislative în legătură

cu poluarea aerului.


+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

implicate.

11.9

Promovarea în mass-media a

acțiunilor, constatărilor, rezultatelor,


+

Termen

mediu

CL; CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

Conștientizarea

publicului asupra

Număr de

persoane


149

Nr.

măsură Măsuri


aerului:

⟲ = amploare.


0 = scăzut;

+ = mediu;

++ = mare.

Implementare

și intrare în

vigoare



Indicator de

monitorizare

dezbaterilor, în scopul formării unei

culturi a respectului față de mediu,

responsabilizării cetățenilor.

europene efectelor poluării informate.

11.10

Informarea și conștientizarea

populației cu privire la nivelul real al

calității aerului și la implicațiile asupra

sănătății umane.


+


A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

conștientizate.

11.11

Realizarea unui studiu privind

evaluarea expunerii populației la

poluarea aerului cu particule în

suspensie (PM10 şi PM2.5) şi a

impactului poluării cu aceşti poluanți

asupra sănătății populației din județul

Sibiu.


+

Termen scurt CJ Sibiu;

A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Realizat /

Nerealizat

11.12

Conştientizarea publicului cu privire la

importanţa aplicării măsurilor de

reducere a poluării aerului.


+


A.P.M. Sibiu.

Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

conștientizate.

11.13

Stimularea/ încurajarea conceptului

”împărțire a autoturismului” pentru

reducerea traficului în orele de vârf.


+

Termen

mediu

A.P.M. Sibiu. Buget

local/fonduri

europene

Conștientizarea

publicului asupra

efectelor poluării

Număr de

persoane

informate.

12. MONITORIZAREA POLUĂRII

12.1

Asigurarea funcționării continue a

rețelei de monitorizare a calității

aerului la nivelul județului, pentru

asigurarea unei capturi relevante de

date pentru toți poluanții de interes.


++


local/fonduri

europene

Diminuarea

emisiilor de

poluanți

Realizat /

Nerealizat


150

BIBLIOGRAFIE

1. Barnea M., Ursu P., Protecţia atmosferei împotriva impurificării cu pulberi şi gaze, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1969;

2. Jelev J., Mediul înconjurător, vol. II, nr. 1-2, 1991;

3. Moldoveanu, Anca Maria, Poluarea aerului cu particule, Editura Matrix Rom, 2005;

4. Savii C., Sacii G.. Modelarea şi simularea poluării aerului, Ed. Presa Universitară Română,

Timişoara, 2000;

5. Trufaş Constanţa, Calitatea aerului, Editura Agora, Călăraşi, 2003;

6. Tumanov S., Calitatea aerului, Editura Tehnică. Bucureşti, 1979;

7. Untea, I. – Controlul poluării aerului, Editura Politehnica Press, București, 2010;

8. Untea, I., Purificarea gazelor reziduale. Editura Printech, Bucureşti, 2002;

9. Voicu, V., Combaterea noxelor în industrie, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002;

10. Voicu V., 1994, Agenda pentru combaterea noxelor în indirstric Editura Tehnică, Bucureşti;

11. European Commision, Integrated Pollution and Control: Reference Document on Best

Available Techniquesfor Large Combustion Plants, 2006;

12. *** Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, 2002, Normativ din 25 iunie 2002, privind

stabilirea valorilorlimită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului

de sulf, dioxidalui de azot şi aoxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5),

plumbului, benzenului, monoxidului de carbon, şiozonului în aerul înconjurător, Bucureşti;

13. www.apmsb.anpm.ro

14. www.caleaverde.ro

15. www.calitateaer.ro

16. www.cjsibiu.ro

17. www.europa.eu

18. www.insse.ro

http://www.apmsb.anpm.ro/

http://www.calitateaer.ro/

http://www.cjsibiu.ro/

http://www.insse.ro/


151

LEGISLAȚIE

Legilația națională

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător;

Ordinul MMDD nr. 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea

indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului;

Ordinul MMGA nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în

aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului;

Hotărârea nr. 257/2015 privind Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a

aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității

aerului;

Ordinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1206/2015 privind aprobarea

listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de

gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea

104/2011;

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.

Legislația UE

Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru

Europa

Directiva 1996/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului înconjurător

(directiva-cadru)

Directiva 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi

oxizii de azot, pulberile în suspensie şi plumbul din aerul înconjurător (directiva fiică 1)

Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxidul de carbon din

aerul înconjurător (directiva fiică 2)

Directiva 2002/3/CE privind ozonul din aerul înconjurător (directiva fiică 3)

Directiva 2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul şi hidrocarburile

aromatice policiclice în aerul înconjurător (directiva fiică 4)

Directiva 1994/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV)

rezultaţi din depozitarea benzinei şi transportul acesteia de la terminale la staţiile de

benzină;

Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale (IED);

Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (Directiva

IPPC).


152

GLOSAR DE TERMENI

aer înconjurător - aerul din troposferă, cu excepţia celui de la locurile de muncă, astfel cum

sunt definite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru locul de muncă, unde publicul nu are de regulă acces şi pentru care se aplică

dispoziţiile privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă;

aglomerare - zonă care reprezintă o conurbaţie cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori

sau, acolo unde populaţia este mai mică ori egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a

populaţiei pe kmp mai mare de 3.000 de locuitori;

amplasamente de fond urban - locurile din zonele urbane în care nivelurile sunt

reprezentative pentru expunerea, în general, a populaţiei urbane;

arsen, cadmiu, nichel şi benzo(a)piren - cantitatea totală a acestor elemente şi a compuşilor

lor, conţinută în fracţia PM10;

compuşi organici volatili (COV) - compuşi organici proveniţi din surse antropogene şi

biogene, alţii decât metanul, care pot produce oxidanţi fotochimici prin reacţie cu oxizii de azot

în prezenţa luminii solare;

contribuţii din surse naturale - emisii de poluanţi care nu rezultă direct sau indirect din

activităţi umane, incluzând evenimente naturale cum ar fi erupţiile vulcanice, activităţile

seismice, activităţile geotermale, incendiile de pe terenuri sălbatice, furtuni, aerosoli marini,

resuspensia sau transportul în atmosferă al particulelor naturale care provin din regiuni uscate;

depuneri totale sau acumulate - cantitatea totală de poluanţi care este transferată din

atmosferă pe suprafeţe cum ar fi sol, vegetaţie, apă, clădiri etc, cu o anumită arie, într-un

anumit interval de timp;

emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în aerul înconjurător prin ferestre, uşi şi alte orificii,

sisteme de ventilare sau deschidere, care nu intră în mod normal în categoria surselor dirijate de

poluare;

emisii din surse fixe - emisii eliberate în aerul înconjurător de utilaje, instalaţii, inclusiv de

ventilaţie, din activităţile de construcţii, din alte lucrări fixe care produc sau prin intermediul

cărora se evacuează substanţe poluante;

emisii din surse mobile de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător de mijloacele de

transport rutiere, feroviare, navale şi aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare

cu ardere internă;

emisii din surse difuze de poluare - emisii eliberate în aerul înconjurător din surse de emisii

nedirijate de poluanţi atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii

şi alte surse care nu au fost definite specific;

evaluare - orice metodă utilizată pentru a măsura, calcula, previziona sau estima niveluri;

hidrocarburi aromatice policiclice - compuşi organici formaţi în totalitate din carbon şi

hidrogen, alcătuiţi din cel puţin două cicluri aromatice condensate;

indicator mediu de expunere - nivelul mediu determinat pe baza unor măsurări efectuate în

amplasamentele de fond urban de pe întreg teritoriul ţării şi care oferă indicii cu privire la


153

expunerea populaţiei. Acesta este utilizat pentru calcularea ţintei naţionale de reducere a

expunerii şi a obligaţiei referitoare la concentraţia de expunere;

marjă de toleranţă - procentul din valoarea-limită cu care poate fi depăşită acea valoare,

conform condiţiilor stabilite în legislație;

măsurări fixe - măsurări efectuate în puncte fixe, fie continuu, fie prin prelevare aleatorie,

pentru a determina nivelurile, în conformitate cu obiectivele de calitate relevante ale datelor;

măsurări indicative - măsurări care respectă obiective de calitate a datelor mai puţin stricte

decât cele solicitate pentru măsurări în puncte fixe;

mercur total gazos - vapori de mercur elementar şi radicali gazoşi de mercur, de exemplu din

compuşi de mercur solubili în apă care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista

în faza gazoasă;

nivel - concentraţia unui poluant în aerul înconjurător sau depunerea acestuia pe suprafeţe

într-o perioadă de timp dată;

nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, care dacă este depăşit se pot

produce efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau

ecosisteme naturale, dar nu şi asupra oamenilor;

obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu excepţia

cazurilor în care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporţionate, cu scopul de a asigura

o protecţie efectivă a sănătăţii umane şi a mediului;

obligaţia referitoare la concentraţia de expunere - nivelul stabilit pe baza indicatorului

mediu de expunere cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra sănătăţii umane, care

trebuie atins într-o perioadă dată;

oxizi de azot - suma concentraţiilor volumice (ppbv) de monoxid de azot (oxid nitric) şi de

dioxid de azot, exprimată în unităţi de concentraţie masică a dioxidului de azot ( µg/mc);

odds ratio (OR) – nu are traducere consacrată în limba română; se folosește termenul de

raportul cotelor; odds ratio este raportul între cota de îmbolnăviri la cei expuşi şi cota de

îmbolnăviri la cei neexpuşi (la un poluant de exemplu);

planuri de calitate a aerului - planurile prin care se stabilesc măsuri pentru atingerea valorilor

limită sau ale valorilor ţintă;

planuri de menţinere a calităţii aerului – planuri care conţin măsuri pentru păstrarea

nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei

mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei dezvoltări durabile;

PM10 - particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum

este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10, SR EN 12341, cu un

randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 µm;

PM2,5- particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum

este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM2,5; SR EN 14907, cu un

randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 µm;

poluant - orice substanţă prezentă în aerul înconjurător şi care poate avea efecte dăunătoare

asupra sănătăţii umane şi/sau a mediului ca întreg;

prag de alertă - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o

expunere de scurtă durată a populaţiei, în general şi la care trebuie să se acţioneze imediat;


154

prag de informare - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o

expunere de scurtă durată pentru categorii ale populaţiei deosebit de sensibile şi pentru care

este necesară informarea imediată şi adecvată;

prag superior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, se

poate utiliza o combinaţie de măsurări fixe şi tehnici de modelare şi/sau măsurări indicative;

prag inferior de evaluare - nivelul sub care, pentru a evalua calitatea aerului înconjurător, este

suficientă utilizarea tehnicilor de modelare sau de estimare obiectivă;

substanţe precursoare ale ozonului - substanţe care contribuie la formarea ozonului de la

nivelul solului, unele dintre ele fiind prevăzute la lit. B, anexa nr. 9 din Legea nr. 104/2011

privind calitatea aerului;

titular de activitate - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează, controlează sau este

delegată cu putere economică decisivă privind o activitate cu potenţial impact asupra calităţii

aerului înconjurător;

ţinta naţională de reducere a expunerii - reducerea procentuală a expunerii medii a

populaţiei, stabilită pentru anul de referinţă cu scopul de a reduce efectele dăunătoare asupra

sănătăţii umane, care trebuie să fie atinsă, acolo unde este posibil, într-o perioadă dată;

valoare-limită - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi prevenirii

producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi

a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată ce af ost

atins;

valoare-ţintă - nivelul stabilit, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor evenimente

dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, care

trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă;

zonă - parte a teritoriului ţării delimitată în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului

înconjurător;

zona de protecţie - suprafaţa de teren din jurul punctului în care se efectuează măsurări fixe,

delimitată astfel încât orice activitate desfăşurată în interiorul ei, ulterior instalării

echipamentelor de măsurare, să nu afecteze reprezentativitatea datelor de calitate a aerului

înconjurător pentru care acesta a fost amplasat;


155

ABREVIERI

APM – Agenția pentru Protecția Mediului;

AEM – Agenția Europeană pentru Protecția Mediului;

ANM – Administrația Națională de Meteorologie;

CE – Comisia Europeană;

CNADNR - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România;

DJSP – Direcția Județeană de Sănătate Publică;

GIS – Sistem Geografic Informatic;

INS - Institutul Național de Statistică;

IPPC – Controlul Integrat al Poluării;

MAPM – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor;

MDA - Modelul de Dispersie Atmosferică

OMS – Organizația Mondială a Sănătății

PUG – Plan de Urbanism General;

RNMCA - Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului;

SNEGICA - Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată a Calității Aerului;

SNIEPA – Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți;

SNMCA – Sistemul Național de Monitorizare a Calității Aerului;

SMID – Sistem de Management Integrat al Deșeurilor;

UAT – Unitate Administrativ Teritorială;

UE – Uniunea Europeană.


156

SUBSTANȚE, UNITĂȚI ȘI PARAMETRII

As – Arseniu;

Cd – Cadmiu;

CO – monoxid de carbon;

CO2 – dioxid de carbon;

COV – compuși organic volatili;

C6H6 – benzen;

Hg – mercur;

NOx – oxid de azot;

NMVOC – compuși organici volatili nemetalici;

NH3 – amoniac;

Ni – nichel;

O3 – ozon;

PM10 și PM2,5 – pulberi în suspensie;

Pb – plumb;

SOx – oxid de sulf;

UV – ultra violet.

Unități de măsură

TºC – temperatura exprimată în grade Celsius;

mm – milimetri;

m/s – metri pe secundă;

mg/m3

– miligrame pe metru cub;

µg/m3 – micrograme pe metru cub;

ng/m3 – nanograme pe metru cub;

kg/an – kilogram pe an;

t/an – tonă pe an;

kW – kilowatt;

MW – megawatt.


157

ANEXE

plan de menȚinere a calitĂȚii aerului în · pdf filepoluarea aerului este o problemă...

Documents