ministerul mediului si administratia · pdf filepoluarea cu substante periculoase 3.5.4....

19
1 MINISTERUL MEDIULUI SI DEZVOLTARII DURABILE ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE PROIECTUL PLANULUI DE MANAGEMENT AL BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT -varianta preliminara- DECEMBRIE 2008

Upload: vuanh

Post on 06-Feb-2018

270 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

1

MINISTERUL MEDIULUI SIDEZVOLTARII DURABILE

ADMINISTRATIA NATIONALAAPELE ROMANE

PROIECTUL PLANULUI DEMANAGEMENT AL

BAZINULUI HIDROGRAFIC OLT-varianta preliminara-

DECEMBRIE 2008

Page 2: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

2

CONTINUT

Capitolul 1 Introducere

Capitolul 2 Prezentarea generala a bazinului/spatiului hidrografic

2.1. Delimitarea bazinului/spatiului hidrografic

2.2. Hidrografie

2.3. Relief

2.4. Utilizarea terenului

2.5. Geologie

2.6. Clima

2.7. Resurse de apa

Capitolul 3 Caracterizarea apelor de suprafata

3.1. Categorii de apa de suprafata

3.2. Ecoregiuni, tipologia si conditiile de referinta

3.2.1. Tipologia si conditiile de referinta pentru rauri

3.2.2. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile naturale

3.2.3. Tipologia si conditiile de referinta pentru lacurile de acumulare

3.3. Delimitarea corpurilor de apa

3.4. Presiunile semnificative

3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative

3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul de

utilizare al terenului

3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative

3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructura

3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice

3.5. Evaluarea impactului antropic si riscul neatingerii obiectivelor de mediu

3.5.1. Poluarea cu substante organice

3.5.2. Poluarea cu nutrienti

3.5.3. Poluarea cu substante periculoase

3.5.4. Presiuni hidromorfologice

Page 3: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

3

Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane

4.1. Identificarea, delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa subterana

4.2. Corpuri de apa subterana in interdependenta cu corpuri de apa de

suprafata sau cu ecosistemele terestre

4.3. Prelevari de apa si reincarcarea corpurilor de apa

4.4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apa si riscul

neatingerii obiectivelor de mediu

Capitolul 5 Identificarea si cartarea zonelor protejate

5.1. Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii

5.2. Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere

economic

5.3. Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea

sau imbunatatirea starii apei este un factor important

5.4. Zone sensibile la nutrienti. Zone vulnerabile la nitrati

5.5. Zone pentru imbaiere

Capitolul 6 Monitorizarea si caracterizarea starii apelor

6.1. Retelele si programele de monitorizare

6.1.1. Ape de suprafata

6.1.2. Ape subterane

6.1.3. Zone protejate

6.2. Caracterizarea starii apelor

6.2.1. Ape de suprafata

6.2.2. Ape subterane

6.2.3. Zone protejate

6.3. Desemnarea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale

Capitolul 7 Obiectivele de mediu

7.1. Ape de suprafata

7.2. Ape subterane

7.3. Zone protejate

Page 4: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

4

Capitolul 8 Analiza economica

8.1. Analiza economica asupra utilizarii apei

8.2. Tendinte in evolutia cerintelor de apa

8.3. Mecanismul economico-financiar in domeniul serviciilor de apa.

Evaluarea nivelului actual al recuperarii costurilor pentru serviciile de

apa

Capitolul 9 Programe de masuri

9.1. Masuri pentru implementarea legislatiei europene

9.2. Masurile si etapele pentru aplicarea principiilor recuperarii costurilor

serviciilor de apa

9.3. Masuri pentru protejarea corpurilor de apa utilizate sau care vor fi

utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman

9.4. Masuri pentru controlul prelevarilor din sursele de apa pentru folosinte

9.5. Masuri pentru diminuarea poluarii din surse punctiforme si pentru alte

activitati cu impact asupra starii apelor

9.6. Identificarea cazurilor in care evacuarile directe in apele subterane au

fost autorizate

9.7. Masuri pentru reducerea poluarii cu substante prioritare

9.8. Masuri pentru prevenirea si reducerea impactului poluarilor accidentale

9.9. Masuri pentru corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de

mediu. Masuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu

Capitolul 10 Exceptii de la obiectivele de mediu

Capitolul 11 Informarea, consultarea si participarea publicului

11.1. Cadrul operational de informare si consultare a publicului

11.2. Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a

Planului de Management al Spatiului/Bazinului Hidrografic

Capitolul 12 Concluzii

Anexe

Page 5: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

5

LISTA TABELE Tabel 2.1.

Caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului bazinului hidrografic Olt.

Tabel 3.1. Caracteristicile regimului hidrologic Tabel 3.2. Caracteristicile lacurilor naturale Tabel 3.3. Tipologia cursurilor de apa Tabel 3.4. Tabel 3.5.

Conditii de referinta pentru rauri Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare

Tabel 3.5.1 Tipologia lacurilor naturale Tabel 3.5.2. Tipologia lacurilor de acumulare Tabel 3.6.1. Tabel 3.6.2

Lacuri naturale de referinta Lacuri de acumulare participante la Exercitiul european de intercalibrare - Grupul LM-GIG

Tabel 3.7. Situatia aglomerarilor umane, statiilor de epurare, precum si a incarcarilor organice totale, colectate si epurate in bazinul hidrografic Olt.

Tabel 3.8. Tabel 3.9. Tabel 3.10. Tabel 3.11. Tabel 3.12.

Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa de la aglomerarile umane in bazinul hidrografic Olt. Evacuari de metale grele in resursele de apa de la aglomerarile umane in bazinul hidrografic Olt. Evacuari de substante organice si nutrienti in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole in bazinul hidrografic Olt. Evacuari de metale grele in resursele de apa din sursele punctiforme industriale si agricole in bazinul hidrografic Olt. Situatia efectivelor de animale in bazinul hidrografic Olt.

Tabel 3.13. Tabel 3.14.a. Tabel 3.14.b. Tabel 3.15.

Criterii pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative Surse industriale cu risc potential ridicat de poluare accidentala din bazinul hidrografic Olt. Zone contaminate cu risc potential ridicat din bazinul hidrografic Olt. Criterii preliminare utilizate la definirea claselor de risc

Tabel 3.16. Situatia corpurilor de apa ce prezinta riscul neatingerii obiectivelor de mediu in bazinul hidrografic Olt.

Tabel 4.1. Caracteristicile corpurilor de ape subterane Tabel 4.2. Corpurile de ape subterane in interdependenta cu corpurile de apa de suprafata si cu

ecosistemele terestre Tabel 4.3. Tabel 5.1. Tabel 5.2 Tabel 6.1. Tabel 6.2. Tabel 6.3.

Diagrama de evaluare a gradului de protectie globala a unui corp de apa subterana Ariile naturale protejate transfrontiere din bazinul hidrografic Olt. Lista localitatilor din bazinul hidrografic Olt unde exista surse de nitrati din activitati agricole Elemente, parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational - rauri Elemente, parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational - lacuri Elemente, parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si operational – ape subterane

Tabel 6.4. Situatia sintetica privind caracterizarea apei de suprafata destinata potabilizarii (in sectiunile monitorizate)

Tabel 6.5. Zone pentru imbaiere

Page 6: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

6

Tabel 6.6. Tabel 6.7.

Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apa de suprafata Familii de masuri de re-naturare

Tabel 8.1. Indicatori socio-economici generali Tabel 8.2. Gradul de racordare al populatiei la reteaua de alimentare cu apa, canalizare si

epurare Tabel 8.3. Caracteristicile statiilor de epurare Tabel 8.4. Structura in plan cantitativ si calitativ a tipului de contributii Tabel 8.5. Tarifele serviciilor publice Tabel 9.1. Masuri necesare pentru asigurarea alimentarii cu apa potabila a localitatilor din

bazinul hidrografic Olt. Tabel 9.2. Numarul sistemelor de colectare/epurare a apelor uzate si populatia echivalenta

prevazute a se conforma la sfarsitul termenului de tranzitie din bazinul hidrografic Olt.

Tabel 9.3. Masurile necesare pentru implementarea cerintelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane in bazinul hirografic Olt.

Tabel 9.4. Utilizarea namolului de la statiile de epurare urbane in anul 2005 in bazinul hidrografic Olt.

Tabel 9.5. Cheltuielile de investitii necesare implementarii masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - de efluentii de la aglomerari umane din bazinul hidrografic Olt.

Tabel 9.6. Reducerea incarcarii de poluanti (tone poluant) de la presiunile punctiforme semnificative - efluentii de la aglomerari umane din bazinul hidrografic Olt.

Tabel 9.7. Cheltuielile de investitii necesare implementarii masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluentii de la activitatile industriale din bazinul hidrografic Olt.

Tabel 9.8. Costuri de investitii si termene de conformare pentru masurile de baza privind presiunile punctiforme agricole semnificative din bazinul hidrografic Olt.

Tabel 9.9. Reducerea cantitatilor de poluanti evacuate in resursele de apa (2006-2015) prin implementarea masurilor de baza pentru presiunile agricole punctiforme semnificative din bazinul hidrografic Olt.

Page 7: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

7

LISTA FIGURI

Figura 2.1. Bazinul hidrografic Olt. Figura 2.2. Principalele unitati de relief Figura 2.3. Utilizarea terenului Figura 2.4. Principalele unitati geologice Figura 3.1. Categorii de ape Figura 3.2. Ecoregiuni in bazinul hidrografic Olt. Figura 3.3. Tipologia cursurilor de apa Figura 3.4. Tipologia lacurilor Figura 3.5. Etapele de identificare a corpurilor de apa Figura 3.6. Figura 3.7. Figura 3.8. Figura 3.9.

Corpurile de apa de suprafata Aglomerari umane (>2000 l.e) si gradul de racordare la sistemele de colectare din bazinul hidrografic Olt. Aglomerari umane (>2000 l.e) si tipul de statii de epurare din bazinul hidrografic Olt. Surse punctiforme semnificative de poluare – industriale si agricole din bazinul hidrografic Olt.

Figura 3.10. Utilizarea terenului din bazinul hidrografic Olt. Figura 3.11. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu azot in bazinul hidrografic Olt. Figura 3.12. Moduri (cai) de producere a poluarii difuze cu fosfor in bazinul hidrografic Olt. Figura 3.13. Emisii de azot din surse difuze in bazinul hidrografic Olt. Figura 3.14. Emisii de fosfor din surse difuze in bazinul hidrografic Olt. Figura 3.15. Lucrari hidrotehnice in bazinul hidrografic Olt. Figura 3.16. Prelevari / restitutii de apa semnificative Figura 3.17. Etapele necesare analizei presiunilor si impactului asupra apelor Figura 3.18. Ilustrarea conceptului DPSIR Figura 3.19. Corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu

datorita poluarii cu substante organice

Figura 3.20.

Corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cu nutrienti

Figura 3.21. Corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita poluarii cu substante periculoase (risc chimic)

Figura 3.22.

Figura 3.23.

Corpurile de apa care risca sa nu atinga obiectivele de mediu datorita alterarilor hidromorfologice Corpurile de apa care risca sa nu atinga starea ecologica buna (risc ecologic)

Figura 4.1. Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana atribuite Directiei Apelor Olt. Figura 4.2. Captari de ape subterane – bazinul hidrografic Olt. Figura 5.1. Figura 5.2. Figura 5.3. Figura 5.4. Figura 5.5. Figura 6.1. Figura 6.2. Figura 6.3. Figura 6.4.

Zone de protectie pentru captarile de apa destinate potabilizarii din bazinul hidrografic Olt. Zone pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic in bazinul hidrografic Olt. Zone destinate pentru protectia habitatelor si speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea starii apei este un factor important in bazinul hidrografic Olt. Zone vulnerabile la nitrati din cadrul bazinului hidrografic Olt. Zone pentru imbaiere Reteaua de monitorizare a apelor de suprafata din bazinul Olt. Reteaua de monitorizare a apelor subterane din bazinul Olt. Schema clasificarii starii ecologice a apelor de suprafata Calitatea apelor curgatoare din punct de vedere biologic in bazinul hidrografic Olt.

Page 8: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

8

Figura 6.5.

Etapele desemnarii finale a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate

Figura 8.1. Figura 8.2.

Repartitia pe surse a volumelor prelevate si livrate utilizatorilor cu exceptia Hidroelectrica Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din surse de suprafata

Figura 8.3. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa livrate din subteran Figura 8.4. Repartitia pe utilizatori a volumelor de apa restituite de la folosintele de apa Figura 8.5. Figura 8.6. Figura 8.7. Figura 8.8. Figura 8.9. Figura 8.10.

Situatia volumelor de apa restituite de la folosintele de apa si epurate Gradul de racordare al populatiei echivalente la retelele de canalizare si statiile de epurare Cunatumul contributiilor pe surse pentru gospodarie comunala Cuantumul contributiilor pe surse de suprafata a operatorilor producatori de energie electrica Debite inregistrate Structura principalelor cheltuieli

Figura 9.1. Locul programului de masuri in cadrul procesului de planificare a planului de management

Figura 9.2. Gradele de racordare la retele de canalizare si statii de epurare necesar a fi realizate pana la perioda de conformare cu cerintele Directivei 91/271 privind epurarea apelor uzate urbane in bazinul hidrografic Olt.

Figura 9.3. Dinamica cerintelor de apa Figura 9.4. Ponderea cheltuielilor cu apa bruta Figura 9.5. Evolutie indici preturi consum Figura 9.6. Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza

pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme - efluentii de la aglomerari umane din bazinul hidrografic Olt.

Figura 9.7. Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluentii de la aglomerari umane din bazinul hidrografic Olt.

Figura 9.8.

Repartizarea cheltuielilor de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluentii de la activitatile industriale din bazinul hidrografic Olt.

Figura 9.9. Evolutia incarcarii de poluanti rezultate prin implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme - efluentii de la activitatile industriale din bazinul hidrografic Olt.

Figura 9.10. Costuri de investitii pentru implementarea masurilor de baza pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative in bazinul hidrografic Olt.

Figura 9.11. Evolutia incarcarii de poluanti (2006-2015) rezultata prin implementarea masurilor de reducere ale efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative din bazinul hidrografic Olt.

Figura 9.12. Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu Figura 9.13. Selectarea masurilor de restaurare si planificarea obiectivelor pentru corpurile de

apa naturale la risc sa nu atinga starea ecologica buna (SEB) in 2015 datorita alterarilor hidromorfologice

Figura 9.14. Selectarea masurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice si planificarea obiectivelor pentru corpurile de apa puternic modificate si artificiale pentru a atinge potentialul ecologic bun - PEB sau un obiectiv mai putin sever decat PEB

Figura 9.15. Masuri privind restabilirea conectivitatii longitudinale a cursurilor de apa din bazinul hidrografic Olt.

Figura 9.16 . Combinatia masurilor de baza si suplimentare din cadrul programului de masuri

Page 9: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

9

LISTA ANEXE Anexa 1 Anexa 2 Anexa 3.1. Anexa 6.1 Anexa 7.2.

Lista autoritatilor competente Lista persoanelor de contact pentru obtinerea informatiilor utilizate in elaborarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic Olt. Lista substantelor prioritare, precum si standardele de calitate pentru mediu pentru substantele prioritare si alti poluanti (anexa propunerii de Directiva privind standardele de calitate pentru mediu in domeniul politicii apei, care amendeaza Directiva Cadru a Apei Justificarea desemnarii corpurilor de apa puternic modificate si artifiale din Bazinul Hidrografic Olt. Valorile prag si valorile fondului natural pentru corpurile de apa subterana

Anexa 9.1. Situatia transpunerii si implementarii in legislatia romaneasca a Directivelor Europene din domeniul mediului apei si a altor Directive Europene asociate

Anexa 9.2. Masuri de baza pentru asigurarea infrastructurii de apa potabila in bazinul hidrografic Olt.

Anexa 9.3. Masuri de baza pentru asigurarea infrastructurii de apa uzata din bazinul hidrografic Olt.

Anexa 9.4. Masuri de baza pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile agricole (zone vulnerabile) din bazinul hidrografic Olt.

Anexa 9.5. Masuri de baza pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitatile agricole (pesticide) din bazinul hidrografic Olt.

Anexa 9.6. Lista proiectelor dezvoltate pentru implementarea cerintelor Directivei 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice (Directiva Pasari)

Anexa 9.7. Lista proiectelor dezvoltate pentru implementarea cerintelor Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (Directiva Habitate)

Anexa 9.8. Folosinte de apa care intra sub incidenta Directivei IPPC din bazinul hidrografic Olt. Anexa 9.9. Stadiul implementarii masurilor pentru unitatile industriale IPPC raportate EPER in

anul 2005 in bazinul hidrografic Olt. Anexa 9.10. Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului (EIA) analizate in cursul anilor

2006-2008 in bazinul hidrografic Olt. Anexa 9.11. Eficienta masurilor de baza pentru diminuarea efectelor presiunilor punctiforme de la

aglomerarile umane in vederea imbunatatirii starii apelor in bazinul hidrografic Olt. Anexa 9.12. Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activitatile

industriale din bazinul hidrografic Olt. Anexa 9.13. Cuantificarea reducerii efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluentii din

activitatile industriale in bazinul hidrografic Olt. Anexa 9.14.

Masuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de activitatile agricole (ferme/complexe zootehnice) din bazinul hidrografic Olt.

Anexa 9.15. Lista cu specii de pesti migratori de pe cursurile de apa din Romania Anexa 9.16. Masuri de asigurare a continuitatii longitudinal a cursurilor de apa in bazinul

hidrografic Olt. Anexa 9.17. Propuneri de masuri suplimentare si costuri unitare aferente pentru diminuarea

efectelor presiunilor de la aglomerarile umane in vederea imbunatatirii starii apelor Anexa 9.18. Propuneri de masuri suplimentare si costuri unitare aferente pentru diminuarea

efectelor presiunilor de la activitatile industriale in vederea imbunatatirii starii apelor

Anexa 9.19. Propuneri de masuri suplimentare si costuri unitare aferente pentru diminuarea efectelor presiunilor din agricultura in vederea imbunatatirii starii apelor

Page 10: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

10

1. Introducere La nivelul Uniunii Europene, datorita presiunilor crescande asupra resurselor de apa s-au promovat instrumente legislative pentru protectia si managementul durabil al acestora. Dintre aceste instrumente cel mai important il reprezinta Directiva Cadru care defineste apa ca pe un patrimoniu care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare. Directiva asigura cadrul necesar gospodaririi durabile a apei – controlul cantitativ si calitativ al apelor si ecosisteme sanatoase. Aplicarea Directivei in domeniul apei are ca scop cel putin realizarea obiectivului general de “stare buna a apelor” ceea ce implicit asigura realizarea acelorasi conditii de viata din punctul de vedere al apei pentru toti locuitorii Europei. Se pot evidentia urmatoarele elemente noi cuprinse in Directiva Cadru:

• Elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice • Definirea unei "stari bune a apelor" - stare ce trebuie atinsa si care constituie de fapt scopul

directivei; • Definirea "conditiilor de referinta" pentru apele de suprafata; • Definirea unor noi categorii de ape - "corpuri de apa puternic modificate"; • Definirea a 5 clase de calitate a apelor luand in considerare in primul rand elementele

biologice; • Clarificarea conceptului de reabilitare a apelor;

Politica in domeniul apelor in Europa, promovata si prin Directiva Cadru, se bazeaza pe urmatoarele principii generale:

• Gospodarirea apelor pe bazine hidrografice • Solidaritatea umana si interesul comun • Gospodarirea unitara cantitate – calitate • Principiul recuperarii costurilor (beneficiarul plateste, poluatorul plateste, etc) • „Stimularea” beneficiarilor care manifesta grija pentru protectia calitatii apelor • Drepturi egale de acces la sursele de apa

Planul de management al apelor pe bazine hidrografice este un instrument de implementare a Directivei Cadru reglementat prin Articolul 13 si anexa VII. Planul de management al bazinului hidrografic are ca principal obiectiv atingerea unei “stari bune” a apelor de suprafata si subterane prin:

• Reducerea emisiilor de substante periculoase • Reducerea poluarii apelor • Reconstructia ecologica a raurilor

Planul de management evidentiaza factorii majori care influenteza gospodarirea apei intr-un bazin hidrografic, stabileste criterii comune privind cerintele Directivei Cadru si defineste orientarile fundamentale privind gospodarirea durabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa. Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) trebuie corelat atat cu programele de dezvoltare si etapizare cat si cu planurile de amenajare a bazinelor hidrografice (PABH). Conform Ordinului 913/2001 si Legii Apelor 310/2004 Administratia Nationala „Apele Romane” elaboreaza Schemele Directoare si de Amenajare a Bazinelor Hidrografice care sunt formate din PMBH si PABH. In acest scop la nivelul Administratiei Nationale “Apele Romane” a fost creata Directia Planuri de Management si Cooperare Internationala iar in cadrul Directiei Apelor Olt s-a desemnat colectivul „Plan de Management Bazinal“. La nivelul fiecarui sistem de gospodarire a apelor din cadrul DAO a fost desemnata cate o persoana care raspunde de aceasta activitate.

Page 11: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

11

De asemenea, la nivelul fiecarui bazin hidrografic in conformitate cu Legea apelor 107/1996 si cu HG nr. 1212 din 29 noiembrie 2000 s-au infiintat Comitetele de Bazin. Comitetele de bazin avizeaza Schemele directoare de management si amenajare a bazinelor hidrografice. Ele aproba incadrarea in categorii de calitate a cursurilor de apa si recomanda prioritatile privind finantarea programelor de dezvoltare. Prin structura lor, Comitetele de Bazin asigura participarea publicului si consultarea tuturor celor interesati in luarea deciziilor privind problemele legate de apa. Statele semnatare ale Conventiei Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea (ICPDR) au stabilit ca Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii este format din doua parti: Partea A: - Raportul general ce cuprinde problemele de importanta bazinala cu efecte transfrontaliere si se refera la:

• cursurile principale ale raurilor care au bazine hidrografice > 4000 km2 • lacurile cu suprafete > 100 km2 • acvifere transfrontaliere cu suprafata > 4000 km2 • Dunarea, delta si apele costiere.

Partea B: - Raportul national care in cazul Romaniei va cuprinde 11 Planuri, cate unul pentru teritoriul aferent fiecarei Directii de Apa si Planul de management al Dunarii, deltei si apelor costiere. 2. Prezentarea generala a bazinului hidrografic Olt 2.1. Delimitarea bazinului hidrografic Planul de management se elaboreaza pentru bazinul hidrografic Olt si cuprinde toate raurile cu suprafata bazinului > 10 km2, lacurile naturale si lacurile de acumulare cu suprafata > 0,5 km2. Situat in partea centrala si de sud a Romaniei, bazinul hidrografic al raului Olt este situat in bazinul inferior al Dunarii si se invecineaza cu bazinele Siret, Ialomita-Buzau si Arges-Vedea la est, Dunarea la sud, Mures la nord si Jiu la vest. Suprafata totala a bazinului este de 24.050 km2 si se desfasoara din zona centrala pana in sudul Romaniei (fig. 2.1). Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Olt ocupa integral sau aproape integral judetele Valcea (100%), Brasov (93%), Covasna (81%) si partial judetele Harghita (39%), Sibiu (48,4%), Olt (60,3%), Dolj (11,9%), Gorj (1,6%) , Arges (11%) si Teleorman (0,7 %). Populatia acestui bazin totalizeaza circa 2.110.507 locuitori din care circa 1.185.643 locuitori (56,2%) in mediu urban si circa 924.864 locuitori (43,8%) in mediul rural. Densitatea populatiei este de cca. 88 loc/km2 (tabelul 2.1). In bazinul hidrografic Olt sunt 42 de municipii si orase din care 6 sunt municipii resedinta de judet si 314 comune.

Page 12: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

12

Caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului baziului hidrografic Olt

Tabelul 2.1 Nr.crt Judetul Suprafata

(Km2) % din suprafata

totala pe b.h. Populatia (locuitori)

% din populatia totala pe b.h.

1 Harghita 2.589 10,76 125.748 5,96 2 Covasna 3.005 12,50 201.811 9,56 3 Brasov 4.986 20,73 588.086 27,86 4 Sibiu 2.629 10,93 281.252 13,33 5 Valcea 5.765 23,97 411.576 19,50 6 Olt 3.937 16,37 406.365 19,25 7 Arges 410 1,58 17.833 0,84 8 Dolj 450 1,70 45.442 2,15 9 Gorj 233 0,97 5.157 0,24 10 Teleorman 46 0,19 27.237 1,29

Total 24050 100 2.110.507 100 2.2. Hidrografia Bazinul hidrografic Olt este situat in partea centrala si de sud a tarii, avand o suprafata de 24050 km2 si o lungime a cursului principal al raului cu acelasi nume de 615 km. Reteaua hidrografica desi variabila, intre 1,4 km/km2 in zona depresiunii Fagaras si 0,156 km/km2 in zona inferioara a Oltului, cu o medie de 0,410 km/km2, poate fi considerata ca densa. Alaturi de cursul principal, bazinul hidrografic Olt este brazdat de importanti afluenti precum Raul Negru (S = 2349 km2; L = 88 km), Cibin (S = 2194 km2; L = 82 km), Lotru (S = 990 km2; L = 83 km), Oltet (S = 2663 km2; L = 185 km). Ca o consecinta a variatiei mari a surselor sale de alimentare, raul Olt are un regim hidrologic compensat si bine echilibrat. Altitudinea medie este intre 750 m in zona superioara si 18 m in zona de confluenta. Panta medie a bazinului este de 2 ‰. Ansamblul fizico-geografic, foarte variat datorita existentei mai multor zone cu caractere specifice, influenteaza procesul de formare a regimului hidrologic al Oltului si afluentilor sai. Tinand seama de cele aratate, elementele fizico-geografice ale bazinului vor fi prezentate din amonte spre aval, insistandu-se asupra celor ce determina regimul hidrologic al raurilor. Sectorul Oltului superior Cuprins intre izvor si aval de confluenta cu raul Homorod, acest sector are o suprafata a bazinului de receptie de 6340 km2 si traverseaza doua zone distincte: depresiunea Ciucului si depresiunea Barsei. Altitudinea medie este cuprinsa intre 600-750 m. Raurile din acest sector au in general lungimi si suprafete bazinale mici, cu pante relativ mari 10-40‰, Valea Oltului se largeste prezentand numeroase meandre, avand o panta medie de 2‰. Pe acest sector bazinul prezinta o simetrie accentuata, cu cursuri de apa care sunt aproape perpendiculare pe Raul Olt. Sectorul Oltului mijlociu Dupa confluenta cu Homorod, Oltul intra in depresiunea Fagaras, Valea Oltului este larga cu panta medie de 1‰. In aceasta zona bazinul prezinta o asimetrie accentuata a sistemului spre dreapta dupa confluenta cu raul Cibin, Oltul patrunde in defileu unde valea se ingusteaza, versantii sunt abrupti, suprafata bazinului de receptie ajungand la 15340 km2 la Rm. Valcea. Sectorul Oltului inferior Dupa iesirea din defileu, Oltul traverseaza zona deluroasa a subcarpatilor si zona de campie cu terase bine conturate pana la varsarea in Dunare.

Page 13: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

13

Zona de campie este caracterizata de numeroase cursuri de apa nepermanente reprezentand circa 15,3% din lungimea totala a cursurilor din bazinul hidrografic Olt. 2.3. Relieful Caracterul fragmentat al reliefului in bazinul hidrografic Olt, se manifesta prin prezenta a numeroase forme de relief , incepand cu marile inaltimi muntoase care includ in interiorul lor largi depresiuni intracarpatice si terminand cu regiunile joase de campie. Raportate in procente, suprafetele ocupate de aceste forme de relief sunt : 30% munti, 53% dealuri, 17% campie. In figura 2.2 sunt reprezentate principalele unitati de relief. Izvorand din masivul Hasmas, Oltul traverseaza depresiunea Ciucului, situata intre muntii Hasmas si Ciucului la est si muntii Harghita la vest, curgand meandrat cu o panta medie de 2‰ . Altitudinea medie a depresiunii este cuprinsa intre 600-750 m cu pante reduse. Dupa aceasta raul Olt traverseaza defileul Tusnad si intra in depresiunea Barsei, o campie piemontana situata intre marginea sudica a grupului central al Carpatilor Orientali, reprezentata prin muntii Baraolt si Bodoc si Carpatii de Curbura (muntii Vrancei si Buzaului) iar la vest inchisa de muntii Persani. Muntii Persani, Baraolt si Bodoc sunt ultimele ramificatii ale Carpatilor Orientali, au inaltimi reduse care rar depasesc 1000 m. Prezenta rocilor vulcanice a favorizat aparitia numeroaselor izvoare minerale. Muntii Vrancei, Buzaului si Barsei fac parte din grupa Carpatilor de Curbura exterioara, avand altitudini mari de pana la 1950 m, alcatuiti din gresii si marne si incluziuni de calcare si conglomerate calcaroase. Dupa confluenta cu Homorodul, raul Olt intra in depresiunea Fagaras, colectand afluenti numerosi de pe versantul nordic al muntilor Fagaras si din dealurile Hartibaciului. Depresiunea Fagaras este situata intre muntii Fagaras la sud, podisul Tarnavelor la nord si muntii Persani la est, este o depresiune tipica de contact, formata prin eroziune constituind o mica individualitate morfologica cu altitudine medie de 450 m si relief de campie piemontana etajata. Colinele Persanilor si valea raului Sebes impart depresiunea in doua subunitati : Campia Estica si Campia Vestica care se continua cu depresiunea Sibiului.

Page 14: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

14

Page 15: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

15

Page 16: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

16

Grupul sudic al dealurilor podisului Transilvaniei este reprezentat prin dealurile Hartibaciului, format din mai multe culmi largi, cu aspect de podis, cu altitudini reduse 600-700 m constituite din nisipuri, argile si marne, fragmentate in vai adanci cu terase si lunci dezvoltate. Versantul sudic al muntilor Fagaras se prezinta ca un abrupt puternic sub forma unei creste tectonice si de eroziune, care domina cu peste 2000 m depresiunea Fagaras. Acesti munti, cei mai inalti din tara cu varfurile Negoiu 2535 m si Moldoveanu 2545 m, sunt formati din sisturi cristaline care apartin zonei getice, relieful predominant este cel glaciar, rezultat al actiunii ghetarilor cuaternari, reprezentat prin creste alpine, vai, circuri glaciare. Dupa confluenta cu raul Cibin, Oltul traverseaza Carpatii Meridionali printr-un frumos defileu. Valea Oltului se ingusteaza prezentand versanti abrupti cu inaltimi mari de 1800-2000 m. Dupa iesirea din defileu, raul Olt traverseaza zona deluroasa a subcarpatilor, unde apar terase bine conturate ce insotesc cursul pana la varsare. Intre localitatile Rm.Valcea si Slatina, Oltul strabate subcarpatii, zona putin dezvoltata in cadrul bazinului sub forma unei fasii inguste si zona piemontana reprezentata de dealurile Oltetului pe dreapta si dealurile Cotmenei pe stanga. In aval de Slatina si pana la varsarea in Dunare raul Olt traverseaza o zona colinara ce face trecerea intre piemontul Getic si Campia Romana si apoi patrunde in Campia Romana propriu zisa . Zona colinara se caracterizeaza prin inaltimi mici care se pierd in campie, diferenta de altitudine intre aceste doua zone nu este un criteriu de demarcatie, deoarece altitudinea descreste treptat, deseori campia patrunde sub forma de golfuri. Luncile raurilor sunt reprezentate prin soluri aluvionare de lunca care trec in partea sudica in soluri nisipoase supuse unui stadiu de eroziune necontrolata. 2.4. Utilizarea terenului

Modul de utilizare a terenului in cadrul spatiului hidrografic Olt este influentat de conditiile fizico- geografice si factorii antropici (fig. 2.3). Terenurile arabile ocupa cca. o treime in spatiul hidrografic Olt (35%), padurile (34%), culturile perene (16,3%). Celelalte folosinte (zone urbane si industriale, pasuni, ape si zone umede) ocupa suprafete de teren mai reduse : zonele urbane 3%, pasunile 10%, iar zonele umede 2%. Suprafata totala agricola reprezinta cca. 60,6% (13976,5 km2) din cea a bazinului hidrografic Olt. Culturile perene au o dezvoltare neuniforma, suprafetele mai reduse se gasasc in bazinul superior si mijlociu, acestea crescand in bazinul inferior, ocupand 16,3% din suprafata bazinului hidrografic. 2.5. Geologia Raul Olt se formeaza la contactul dintre masivul calcaros al Hasmasului Mare cu cristalinul masivului Siposului, traversand pana la varsare in Dunare diverse formatiuni geologice. In depresiunea Ciucului albia Oltului se dezvolta pe depozite fluviatile, fiind interceptata de roci vulcanice si cretacice la strangularea de la Jigodin si in defileul de la Tusnad. In acest sector afluentii din dreapta vin din muntii Harghitei formati din roci vulcanice, iar cei din stanga se formeaza in regiuni muntoase constituite din roci eruptive si sisturi cristaline de varsta triasica, jurasica si cretacica. In depresiunea Brasovului in albia Oltului si in sectoarele inferioare ale Raului Negru, Ghimbasel si Barsa sunt dominante aluviunile actuale, iar in sectorul amonte al Raului Negru reprezentative sunt depozitele fluvio – lacustre. Zona sudica a depresiunii Brasovului este constituita din roci calcaroase cretacice cu intercalatii jurasice.

Page 17: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

17

Page 18: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

18

Afluentii Baraolt, Varghis si Homorod in partea superioara traverseaza roci adezitice ale muntilor Harghitei si se varsa in Olt prin roci pliocene de tip Romanian si Pontian Sectorul Racos – Brezoi al bazinului hidrografic Olt poate fi configurat geologic astfel:

• spre nord in bazinul aflentului Hartibaciu, sunt reprezentative rocile sedimentare pliocene de tip Panonian si Sarmatian;

• spre sud in vecinatatea Oltului o fasie lata cca. 50% din lungimea afluentilor ce izvorasc din Fagaras, si depresiunea Sibiului, sunt formate din depozite mai recente de tip fluviatil;

• lantul muntilor Fagaras, Lotru si Cindrel este constituit din formatiuni metamorfice. In sectorul Brezoi - Ramnicu Valcea pe toata latimea bazinului se face trecerea de la formatiunile metamorfice la formatiuni sedimentare de diferite varste. In aval de Ramnicu Valcea pana la Dunare se gasesc numai formatiuni sedimentare, astfel:

• depozite loessoide in zona periferica a bazinului hidrografic; • aluviuni actuale si subactuale in zona adiacenta raului; • depozite fluviatile in zona intermediara.

In depresiunile Ciucului, Brasovului si Fagarasului precum si in conul aluvionar al Oltului in aval de Ramnicu Valcea unde predomina rocile necoezive permeabile sunt cantonate strate freatice importante, exploatabile pentru alimentarile cu apa. Se mentioneaza, in partea superioara a bazinului hidrografic Olt, prezenta emanatiilor de bioxid de carbon si de ape minerale sulfuroase si carbogazoase, care se constituie intr-o importanta resursa naturala. Pe teritoriul bazinului Olt sunt predominante rocile de tip silicios, iar cele calcaroase sunt pe suprafete mici, prezente in Muntii Harghita, Muntii Barsei, Muntii Baraolt, Muntii Capatanii. Depozitele geologice ce apar la zi sunt de varsta paleogena, neogena, miocena, pliocena si cuaternara (fig. 2.4).

2.6. Parametrii climatici

Din punct de vedere climatic, bazinul hidrografic Olt cunoaste o mare varietate, de la continental-moderata cu influente atlantice in partea de nord a bazinului, la submediteraneene si continentale, in restul bazinului. Temperatura medie anuala variaza intre 0° C (Balea Lac - Muntii Fagaras) si 10,9° C la Slatina si Caracal. Precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse intre 1570 mm (inregistrati la Balea Lac) si cca. 500 mm la Targu Secuiesc, Slatina si Caracal. 2.7. Resursele de apa in Bazinul Hidrografic Olt Resursele totale de apa de suprafata din bazinul hidrografic Olt insumeaza cca. 5480mil.m3, din care utilizabile sunt cca. 1682 mil.m3. Acestea reprezinta cca. 81% din totalul resurselor si sunt formate in principal de raul Olt si afluentii lui. In bazinul hidrografic Olt exista 62 acumulari cu folosinta complexa cu un volum util de 1800 mil.m3 . Debitul mediu multianual in lungul raului Olt creste de la 1,51 m3/s (47,5 mil.m3/an) in sectiunea Tomesti la 10,1 m3/s (318,1 mil.m3/an) in sectiunea Sf. Gheorghe, 50,9 m3/s (1603,3 mil. m3/an) in sectiunea Hoghiz, 112 m3/s (3528 mil.m3/an) in sectiunea Cornetu, ajungand la 174 m3s (5480 mil.m3/an) in sectiunea Izbiceni la confluenta cu Dunarea. Aportul principalilor afluenti este:

• Raul Negru are un debit de 8,55 m3/s (269,3 mil.m3/an); • raul Barsa 3,4 m3s (107 mil.m3/an); • raul Cibin 14,6 m3s (460 mil.m3/an); • raul Oltet 10 m3/s (315 mil.m3/an).

Page 19: MINISTERUL MEDIULUI SI ADMINISTRATIA · PDF filePoluarea cu substante periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice . 3 Capitolul 4 Caracterizarea apelor subterane 4.1. Identificarea,

19

Resursele totale de apa subterana inmagazinate in bazinul hidrografic Olt sunt de cca. 1079 mil.m3/an (34,2m3/s), respectiv cca. 934 mil.m3/an (29,6m3/s) in grupa “de bilant” (utilizabila). Din acestea, cca. 489 mil.m3/an (15,5m3/s) reprezinta surse de apa freatica, iar restul de 445 mil. m3/an (14,1m3/s) sunt resurse de adancime medie si mai mare (strate acvifere situate aproximativ intre 50 - 400 m). Importante resurse de apa subterana (cca.19,7m3/s) se afla cantonate in subbazinele Oltului superior si mijlociu, cu localizare in special in depresiunile intramontane ale Ciucurilor, Sf. Gheorghe, Trei Scaune, si mai ales ale Barsei (inchizand conul aluvionar al raului Tarlung) si Fagarasului. De asemenea, resurse de interes corespund si acviferelor de adancime din formatiunile pliocen - cuaternare cu grosimi de cca. 400 m in zona Bod - Halchiu, precum si din formatiunile jurasice si cretacice de la contactul cu ramele muntoase. In subbazinul inferior al raului Olt, principalele acvifere freatice sunt localizate in depozitele aluvionare de lunci si terase ale acestuia (in special pe sectorul dintre Dragasani si confluenta cu Dunarea) si ale afluentilor sai de dreapta, iar pentru acviferele de medie adancime si adancime, posibilitatile de exploatare mai avantajoase sunt atribuite “Stratelor de Candesti” si “Stratelor de Fratesti”. Ca o caracteristica specifica a bazinului hidrografic Olt, se mentioneaza prezenta in partea sa superioara a apelor hipo si mezotermale, a apelor minerale sulfuroase si mai ales ale celor carbogazoase, remarcandu-se in acest sens orizonturile acvifere situate la est de cursul raului Olt (Tusnad, Sancraieni, Bicsad), ca si zonele Bodoc, Biborteni, Malnas, Covasna, Zizin, Valcele, care concentreaza resurse naturale importante, cu potentialul cel mai ridicat din Romania.