plan de dezvoltare instituŢionalĂ perioada 2017 ......lapte, ouă, lână. cea mai mare parte a...

1

ROMÂNIA

JUDEŢUL IAŞI – CONSILIUL JUDEŢEAN IAŞI INSECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN IAȘI ȘCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ PAȘCANI

Pașcani, strada Gării nr. 157, telefon/fax: 0232762562

email: [email protected]: www.scoalaspecialapascani.ro

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

PERIOADA 2017 – 2021

2

Argument

Tehnologia oferă posibilități fără precedent pentru îmbunătățirea calității, accesului și a echității în domeniul educației... este un instrument cheie pentru o învățare mai eficientă și pentru reducerea barierelor în domeniul educației...

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Strasbourg, 20.noiembrie.2012

Proiectul de dezvoltare instituţională pentru perioada 2017-2021 își propune să

contureze o viziunea a Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani ținând cont de așteptările beneficierilor serviciilor noastre, elevii cu dizabilități mintale și asociate, dar și a tuturor participanților la actul educațional și terapeutic, profesori, facilitatori, voluntari, etc. Acest proiect își propune o regândire a procesului de predare-învățare-evaluare prin stimularea copilului în spaţii atractive, experimentarea senzațiilor, crearea oportunităților de învățare și monitorizarea progresului cu ajutorul tehnologiei și strategiilor moderne educaționale și terapeutice, atât în mediul școlar, cât și extrașcolar, raportându-ne la particularitățile individuale ale fiecărui copil.

Premisele de la care pleacă această construcție se regăsesc în obiectivele Europa 2020 și în direcțiile strategige propuse de politicile educaționale românești prin programele Ministerului Educaţiei şi ale Guvernului României și adaptate la realitatea obiectivă constatată a unităţii şcolare, corelate cu nevoile de educaţie şi noile tipuri de dizabilități ale elevilor.

Pentru realizarea unei mai bune dezvoltări strategice am îmbinat analiza clasică cu elemente de apreciative inquire pentru a releva o viziune ce adună dorințele și așteptările actorilor comunității școlare, legate într-un climat educațional propice și identitate instituțională prin reflexii afective la nivel de fiecare individ.

Această metodă de dezvoltare strategică s-a realizat plecând de la o radiografie complexă şi realistă asupra mediului extern în care activează instituţia de învăţământ şi asupra mediului organizaţional intern.

Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii, o radiografie instituțională necesară unei analize comparative cu parametri de excelență educațională europeană.

Scopurile strategice propuse vor să pună în valoare „punctelor tari" (capitalul de referință a comunității școlare) şi să fructifice „oportunităţile" oferite de transformările la nivel național și european, de cadrul legislativ sau de comunitate.

Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare s-a făcut pe baza programelor existente la nivel local şi regional, a evoluţiei previzibile a fenomenului economic pe termen mediu şi lung, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Consiliul Judeţean Iași, Primăria Municipiului Iași, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iași, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Direcţia Judeţeană de Statistică.

S-au luat în considerare ideile desprinse din proiectele întocmite la nivelul catedrelor şi comisiilor, a compartimentelor funcţionale organizate la nivelul unităţii, consultările cu elevii, propunerile avansate de comitetul reprezentativ al elevilor, al părinţilor, voluntarii și

3

facilitatorii parteneri în actului educațional și terapeutic, de reprezentanţii comunităţii locale şi alți parteneri tradiţionali ai instituţiei.

Într-o lume a noului şi a schimbărilor, şcoala trebuie să cuprindă în propria-i viziune acele elemente ce o pot orienta către un viitor asumat local, național și în Uniunea Europeană. Să includă elementele de digitalizare, de profesionalizare și de includere într-o viață socială dinamică, elementele necesare adaptării și acceptării spațiului multicultural european.

Performanţele obţinute în ultimii ani de Şcoala Gimnazială Specială Pașcani ne îndreptăţesc în asumarea unor obiective manageriale care să pună în operă intenţia de dezvoltare instituţională a colectivului didactic şi să orienteze interesul de formare şi instruire a elevilor spre recuperare şi integrare socială.

4

Capitolul I

1. Diagnoza mediului extern 1.1 Prezentarea orașului

1.1.1 Asezare Municipiul Paşcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în

vestul judeţului Iaşi, la intersecţia paralelor 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’ longitudine estică. La sud se mărgineşte cu comunele Mirosloveşti şi Stolniceni-Prăjescu, la est cu Ruginoasa şi Todireşti , la nord cu Vânători şi Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.

În partea de jos a oraşului, la 208 m altitudine faţă de nivelul mării, sunt localităţile suburbane Lunca Paşcani şi Blăgeşti, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim localităţi suburbane Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni.

Municipiul Paşcani are o suprafaţă de 75,49 km2 și se află situat la o distanţă medie de aproximativ 550 km faţă de capitala României – Bucureşti. Toponimul Paşcani provine de la numele boierului Oană Paşcă, stăpânul acestor locuri în secolul al XV-lea. Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului Moldovei, Alexandru al II-lea.

Este situat în partea de sud a Podişului Sucevei, ocupând de la vest la est subunităţi cu caracteristici distincte. Podişul Fălticenilor, cunoscut şi sub numele de Podişul Moţca, se caracterizează prin prezenţa unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450 m, altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul şi 455 m în dealul Lutăriei. Culoarul Siretului se suprapune luncii şi teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafaţă plană, largă de 3,5 - 4,3 km şi cu altitudine de 205 - 215 m. Podişul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea şeii Ruginoasa - un ansamblu de dealuri largi şi platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 - 355 m 1.1.2 Economie

Dacă în trecut municipiul Paşcani era cunoscut ca un oraş preponderent industrial, schimbările economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziţia la economia de piaţă, s-au făcut simţite şi aici, existând după 1989 un declin în acest domeniu. Unele întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, au apărut firme noi, dinamice şi moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ: materiale de construcţii, echipamente industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.

Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai parte a mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei.

Ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după transformarea localităţii în centru urban. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de 5.274 ha. Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.028 ha, 754 ha reprezintă intravilanul.

5

Structura fondului funciar este următoarea: suprafaţa totală a fondului funciar 5.274 ha, din care: arabil – 4.041 ha, fâneţe şi păşuni – 1.196 ha, vii şi livezi – 47 ha, teren neagricol – 1.563 ha. În zona Paşcani, în funcţie de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz, orzoaică, ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.

Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne, lapte, ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale. Patrimoniul forestier se întinde în cea mai mare parte în jurul Paşcanilor; doar câteva pâlcuri de păduri de luncă din Valea Siretului se află în arealul propriu-zis al oraşului. Pădurea Paşcanilor este administrată de către Ocolul Silvic Paşcani, care cuprinde pădurile de la: Boureni, Soci, Brăteşti, Moţca, Valea Seacă, Tătăruşi, Sireţel, Vascani Ruginoasa, Mirceşti şi Lunca Siretului, precum şi cele din raza oraşului

Societăţile comerciale specializate, cu capital de stat şi privat, efectuează către populaţie un important volum de prestări; ponderea cea mai mare o au serviciile cu caracter industrial, servicii de telecomunicaţii, de transport, întreţinere şi reparaţii autovehicule, servicii de Internet, servicii de poştă şi curierat, servicii financiare, culturale, sport şi altele.

Astfel, există două oficii poştale, doi furnizori de telefonie fixă, 7 bănci, o cooperativă de credit, o unitate CEC, 9 societăţi de asigurări, 2 mari furnizori de servicii Internet, o televiziune prin cablu, 4 staţii PECO, spălătorii auto, service-uri auto, etc.

Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu Orientul Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de călători şi mărfuri cu oraşul Iaşi, capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu oraşul Suceava spre nord, cu Bucureşti, capitala tării spre sud.

1.1.3 Cultura

Biblioteca orăşenească este instalată într-un local propriu, cu dotări specifice unei

biblioteci publice numărând 110 mii volume şi îi trec anual pragul 40 de mii de cititori. Casa de Cultură înființată în 1960, este susţinută prin cercuri culturale, cursuri, precum

şi prin Ansamblul folcloric „Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Rudi Nesvadba”, Trupa de dans de societate „Dream Dance”. Casa de Cultură are colaborări cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani, Teatrul „George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoşani şi Filarmonica din Iaşi şi cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi.

Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat în decembrie 1997 şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” şi Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Paşcani s-a aflat în strânsă colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi.

6

1.2 Analiza PEST(E)

O instituție școlară, pentru a fi performantă și a ajunge la nivelul excelenței trebuie să fructifice și să integreze în programul educațional toate elementele oferite din spațiul politic, economic, social, tehnologic şi ecologic. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.

Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul digital sau industrial,

precum şi datoria societății de a păstra și crea un mediu natural sănătos sunt surse educaționale ce pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Şcolii Gimnaziale Speciale Pașcani.

1.2.1 Factori politici

Cadrul legislativ, specific învăţământului special și special integrat, preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ – Planul strategic al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene.

Adaptarea legislației specifice învățământului special la nevoile instituției școlare creând pârghii necesare intervenției asupra copilului cu dizabilități severe prin definirea rolului de facilitator.

Apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ special și special integrat prin Strategia de dezvoltare a Județului Iași pentru perioada 2014-2020.

Deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere; crearea unei zone de leadersheap instituţional care să acopere toate depertamentele.

Liberalizarea unor sectoare şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor unde apariția celor pe suport electronic presupune existența unei anumite infrastructuri în domeniu, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului);

Existenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ special şi special integrat românesc la standardele europene şi internaţionale;

Cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului, perioada de finanțare 2014-2020.

Sporirea resurselor materiale şi informaţionale aflate la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele

7

europene – programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat);

Finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi -Programul guvernamental „Lapte – Corn”, Programul „Euro 200″.

Existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi în educaţie şi formare profesională instrumentate de universități și Casa Corpului Didactic

Cadrul legal favorabil accesării de către unităţile şcolare a fondurilor structurale pentru perioada de finanțare 2014-2020.

1.2.2 Factori economici

Cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi agenţi economici (donaţii, sponsorizări sau facilitarea unor servicii tehnice și de perfecționare) ;

Descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun. Orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor de învățământ special și special integrat spre o cultură a proiectelor cu finanțare extrabugetară;

Migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii.

1.2.3 Factori sociali

Fluctuaţiile demografice influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ

ceea ce generează o nesiguranță a cifrelor de școlarizare și o transformare a profilului educabilului;

Creşterea numărului familiilor monoparentale, creşterea abandonului şcolar, creşterea ratei infracţionalităţii în rândul tinerilor, creşterea ratei divorțurilor dau noi coordonate a mediului de proveniență a școlarului și impun noi strategii de intevenție educațional-terapeutică şi diversificarea ofertei de consiliere şi consultanţă.

Oferta educaţională trebuie să fie adaptată intereselor elevilor în funcție de abilitățile și cunoștințele din familie, tradiții locale sau familiale dar şi a ofertei aflate pe piaţa locală a muncii;

Școala oferă servicii educaționale și terapeutice copiilor cu dizabilități mintale și asociate din Pașcani și comunile limitrofe, situație ce impune ca orice planificare strategică să răspundă așteptărilor şi realităţilor din această comunitate;

Rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională;

Cererea crescândă venită din partea comunităţii și a partenerilor strategici și tradiționali pentru voluntariat, trand-ul social pentru implicare comunitară din ultimul timp, impune dezvoltarea unui program de voluntariat instituțional integrativ, valorificarea şi valorizarea voluntariatului;

8

1.2.4 Factori tehnologici Civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoştinţele

să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice pentru adaptarea și crearea premiselor atractive ale actului educațional și terapeutic;

Răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt;

Rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii, şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei;

Practica pedagogică modernă prin integrarea elementelor informatice în actul educațional și terapeutic (AEL, Internet, tablă interactivă, monitor PROLITE, softuri educaționale, etc.) conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional prin digitalizarea acestuia;

1.2.5 Factori ecologici

Integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în

protejarea mediului de către unităţile şcolare; Educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară pentru îndeplinirea

sarcinilor europene ce ne revin în domeniile de colectare selectivă a deșeurilor dar și prin dezvoltarea mediului într-o direcție bună prin dezvoltarea conduitelor pro mediu;

Dezvoltarea proiectelor ecologice pentru rezolvarea situațiilor problematice de mediu, la nivel local și de a forma conduite civice în domeniul ecologic;

Economisirea la maximum a resurselor de energie termică, electrică, apă etc. astfel încât să se protejeze mediul înconjurător.

Concluziile şi interpretările analizei PEST(E) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Şcolii Gimnaziale Speciale Pașcani pentru perioada 2017-2021.

9

Capitolul II

2. Diagnoza mediului intern 2.1 Prezentare generală

2.1.1 Scurt istoric al unității școlare

Primele forme de învăţământ s-au manifestat în urma votării Legii obligativităţii învăţământului primar şi a organizării învăţământului secundar din 6 decembrie 1864, în timpul domnieie lui Al. I.Cuza.

Dezvoltarea industrială a localităţii a favorizat dezvoltarea unor forme de învăţămât, de cultură şi de sport.

Înființarea în anul 1873 a Școalei Primare C.F.R. Pașcani, sau școala „din vale” sau „din gară” cum îi spuneau pășcănenii, este legată de apariția și dezvoltarea Atelierelor C.F.R.

Coloniștii germani și poloni aduși de societatea Offenheim pentru facerea căii ferate Burdujeni- Iași și organizarea Atelierelor C.F.R. din Pașcani, au acceptat să rămână în localitate cu condiția de a li se face biserică și școală. Imediat s-a construit o biserică catolică în care a funcționat și școala câțiva ani, limbile de predare pentru elevi fiind germana și polona, elvii fiind majoritatea copii de cetățeni străini și nu știau românește.

În 1880 școala s-a mutat într-o baracă, în incinta Atelierelor C.F.R..

„Acest local și mai ales locul unde era așezat făcea pe elevi să simtă zilnic cum se câștigă existența, căci din primul pas făcut, se întâlneau cu părinții lor veșnic în activitate, … glasul învățătorului era acoperit de zgomotul făcut de uneltele mânuite de părinții lor, ceea ce cred că îi făcea să prețuiască, să respecte munca.”

Dar localul era total impropriu unei școli. Revizorul școlar Serafim Ionescu menționează în 1895 că localul este cât se poate de necorespunzător, cu o curte strâmtă cu noroi până la glezne, că sălile de clasă sunt strâmte și se umplu cu scrum de la fabrică dacă deschizi geamurile, că în antreurile mici băltește apa, iar „dacă se deschide ușa miazmele și umezeala bahnei viciază și mai rău atmosfera școlii”.

Abia în 1928, după multe intervenții, rapoarte și cercetări, datorită energiei și stăruinței inspectorului Atelierelor C.F.R., fiu de învățător, d-l Inginer C. Atanasiu, s-a terminat și dat în folosință Școlii Primare C.F.R. Pașcani un local vrednic de a adăposti o școală. Avea patru săli de clasă, o cancelarie, o sală de serbări, muzeu, trei vestiare, două coridoare și locuință pentru director (d-l V. Pienescu la acea vreme) compusă din: două odăi cu hol, bucătărie, spălătorie, două cămăruțe și o verandă. În curte mai era o magazie pentru lemne și locuință pentru servitor formată din două odăi.

Deși spațioasă, școala s-a dovedit neîncăpătoare, astfel că, în urma demersurilor directorului general CFR, H. Vogtberg, s-a construit o nouă anexă cu încă patru săli de clasă, cu două săli pentru atelierele de lemnărie și lucru de mână, o cameră pentru material, două săli pentru dușuri și baie. Pentru că s-a considerat a fi binefăcător prestigiului și bunului nume al școlii, s-au construit trei apartamente pentru locuința învățătorilor.

10

După al doilea război mondial, cele două Gimnazii din Pașcani, unul de băieți, altul de fete care funcționaseră până atunci în deal (Pașcani Târg) pe proprietatea moșierului Mihai

Theodorescu, din cauza distrugerii zonei, au fost nevoite să se instaleze în edificiul Școlii Primare CFR. Ambele gimnazii au funcționat împreună cu școala primară și cu Grădinița CFR.

Gimnaziul CFR s-a transformat în 1946 în Liceul Teoretic CFR Pașcani, din dorința pășcănenilor întorși din refugiu de a înființa un liceu care să-i scutească de dificultățile impuse de frecventarea de către copiii lor a liceelor din Iași, Suceava, Fălticeni sau Roman. În 1948 datorită

reformei învățământului liceul a fost trecut din administrația CFR în administrația Ministerului Învățământului.

Nume legate de Școala Primară C.F.R. au fost cel al învățătorului Ștefan Dimitriu, primul dascăl originar din Pașcani, al lui Dimitrie Turculeț, învățător și director, despre care în 1939, Marcela Nicolau, inspector al Școlilor CFR scria: „…om de inițiativă și de muncă, identificat cu nevoile lumii ceferiste, a reușit să facă din școala primară ce conduce un centru de cultură, în jurul căruia să găsească adăpost și reculegere întreaga suflare ceferistă din Pașcani.”

Un nume legat de Liceul Teoretic CFR Pașcani este cel al d-lui profesor Buruiană Nicolae, director al acestei instituții în perioadele 1947-1948 și 1954-1978, „timp de un sfert de veac” după cum îi place dumnealui să spună. (Astazi la ceas aniversar, la 40 de ani de învățământ special pășcănean, dar și la 95 de ani de viață, salutăm prezența în școală a d-lui profesor Buruiană Nicolae și-i mulțumim pentru materialele iformative puse la dispoziție și pentru serile de taifas acordate.)

D-l învățător D. Turculeț scria despre elevii școlii: „Din miile de elevi ce au trecut la această școală mulți au ocupat și ocupă locuri de onoare în societate. Începând cu modeștii dar harnicii și cuminții lucrători și terminând cu Înalt Prea Sfințitul Visarion Puiu, Mitropolit al Bucovinei, mulți fac cinste școalei noastre… Cu o cultură aleasă și înzestrat cu o voință fermă și hotărâtă, înțelegător al sufletului omenesc și a rostului bisericii, el nu este cinstea școalei și a Pașcanilor numai, ci este cinstea și gloria neamului nostru.”

Din anul 1976, documente existente atestă schimbarea destinației clădirii, înfiinţându-se Şcoala Ajutătoare.

Primul an şcolar de învăţământ special, la Școala Ajutătoare, debutează cu 8 clase primare însumând 117 elevi, cu internat şi cantină.

La grupa pregătioare erau 15 elevi înscrişi în catalog dar fără notare, cu un număr de 20 de ore pe săptămână, pe parcursul a 6 zile, având o oră de Observare conform orarului din catalog.

Erau trei clase I paralele, A, B și C în fiecare clasă fiind înscriși câte 15 elevi, două clase a II-a cu 15 respectiv 14 elevi înscriși, o clasă a III-a cu 16 elevi înscriși (înv. Nechiforiuc Elena) și o clasă a IV-a cu 14 elevi înscriși (înv. Galben Iwenalie).

Primul elev care apare înregistrat în registrul matricol este Aniţoaei C. Iulian din comuna Movileni, jud. Iaşi, urmat de Avasiloaie P. Viorica – din Iaşi, Diaconiţă Vasile-

11

Stolniceni Prăjescu, Dorneanu M. Constantin- sat Păuşeşti, com. Dumeşti, jud. Iaşi, Frenţoaia I. Maria, Gălămânzi Maria, Hîrtopeanu Mihaela şi mulţi alţii.

Primele cadre didactice ale Școlii Ajutătoare au fost: director înv. Ciurea Aurică, înv. Arşinel Constantin, înv. Hreamătă Vasile, înv. Galben Iwenalie, înv. Nechifociuc Elena, înv. Radu Maria, trecuţi în nefiinţă, Bucan Olga, Elefteriu Maria.

În cel de-al doilea an de funcţionare a şcolii lista este completată cu defectologii Lupu Lucia, Ouatu Ermina, Ouatu Silviu, Cojocaru Maria, Pîntea Corneliu, Stancu Florentina, Mancaş Mihaela, Drăgătescu Rodica, Secrieru Carmen - profesor maistru, Damian Nataşa - profesor educaţie fizică, învăţători educatori: Radu Constantin, Iacob Olga, Pralea Domnica, Asofiei Aritena, Mustaţă Elena, Focşa Ioana, Antonesei Maria.

Şcoala având internat şi cantină, în ianuarie 1977 se obţine dotarea cu o maşina de tip ARO.

După primele documente tehnoredactate descoperite în athiva școlii am putea concluziona că prima maşină de scris s-a achiziţionat în luna martie 1979.

Pe parcursul anilor școala a suferit numeroase transformări: În anul școlar 1998-1999 denumirea Școlii Ajutătoare se modifică în Școala Specială

Pașcani, iar din septembrie 2012 titulatura este Școala Gimnazială Specială Pașcani. Până în anul 2000 școala a funcționat cu internat și cantină. În august 2000 s-au

preluat elevii din instituțiile speciale de învățământ de la Inspectoratul Școlar Județean Iași de către Consiliul Județean Iași prin DGPDC și s-au reorganizat în centre de plasament, organizare care se păstrează și acum. Atunci s-au preluat elevii, personalul medical, personal didactic auxiliar și nedidactic dar și spații școlare: 4 dormitoare, 2 spălătoare, 1 baie, 1 cabinet medical, 1 magazie, 1 beci, cantina. În anul 2005 au revenit școlii doar spațiile, fără dotări.

Un moment de cumpănă al școlii a fost inundația din august 2005 când apa s-a ridicat în școală la 80 de cm înălțime și a distrus parterul clădirii. Trei luni cursurile școlare s-au ținut în căminul Colegiului Tehnic CF Unirea Pașcani, câte două clase de elevi într-un spațiu, timp în care s-a renovat parterul.

În 2007 s-au făcut reparații capitale prin fonduri PHARE doar la corpul A de clădire. A urmat o perioadă în care școala, în cadrul unor proiecte la nivel național, a

beneficiat de dotarea cabinetelor logopedice şi psihologice cu materiale didactice şi softuri educaţionale, calculatoare performante, o sală AEL, un microbuz şcolar etc.

Din 2009 accentul s-a pus pe atragerea de fonduri externe prin proiecte Leonardo, Erasmus+ și proiecte în parteneriat cu ONG-uri în vederea perfecționării cadrelor didactice dar și înființării și dotării noilor ateliere: atelierul de artterapie, laboratorul de bucătărie, camera de stimulare polisenzorială (prima din învățământul special din județul Iași) dar și prin atragere de sponsori (terapia prin dans).

12

De asemenea accent s-a pus și se pune pe crearea și consolidarea unei punți de comunicarea între elevii voluntari din liceele pășcănene și elevii cu cerințe educative speciale. Voluntariatul la Școala Gimnazială Specială Pașcani s-a dovedit a fi o experiență educațională care i-a ajutat pe toți copiii să vadă și să simtă realitatea și diversitatea cotidiană cu sufletul. S-a dovedit a fi reciproc avantajoasă: elevii de la școala de masă învață despre copii cu nevoi speciale, se descoperă pe ei înșiși, descoperă emoția și bucuria de a fi utili altora, bucuria de a dărui timp, afecțiune, atenție, sprijin pentru a le aduce un zâmbet pe buze, bucuria de a exista pentru a schimba ceva în viața lor dar și a celorlalți din jurul lor. Elevii de la școala specială se bucură de atenția semenilor lor, se simt respectați și nu tolerați, valorizați și nu marginalizați, acceptați și nu excluși.

Prin muncă, perseverență, dăruire și dragoste față de elevi și față de meseria de dascăl școala a devenit o școală modernă, de elită, europeană, o școală în care nevoile copilului sunt în prim plan, o școală în care ne adaptăm permanent demersului educațional și terapeutic la nevoile individuale ale fiecărui elev.

Listă cronologică cu directorii aflați la conducerea școlii de la înființare până în prezent

• Primul director al Școlii Ajutătoare a fost d-l Aurică Ciurea, în perioada 1976-1977. • În perioada 1977-1979 d-l Aurică Ciurea a fost director prim, iar d-l Murariu Mihai a

fost director adjunct. • În anul şcolar 1979-1980 echipa managerială se schimbă cu d-l Drăguşanu Ion,

director prim şi d-l Gârbu Vasile, director adjunct. • Din anul şcolar 1983-1984 până în martie 1989 la conducerea şcolii rămâne numai dl

Gârbu Vasile ca director. • În perioada martie 1989- ianuarie 1990 d-na Magriş Emilia, preia direcțiunea. • Din ianuarie 1990 până în septembrie 1990 director este d-na Stângu Ana. • D-l Ciubotariu Gheorghe a fost director în perioada 1990-1995, din 1992 și până în

august 1995 fiind secondat de directorul adjunct, d-na Diaconescu Elena. • Revine ca director prim d-na Magriş Emilia din august 1995 până în septembrie 2000.

În perioada 1995-1997 echipa managerială a fost completată de d-l Boroianu Vasile ca director adjunct, aceeași funcție ocupând-o d-na Diaconescu Elena în perioada 1997-2000.

• În perioada octombrie 2000- decembrie 2004 director prim a fost d-na Nedelcu Gabriela şi d-na Diaconescu Elena, director adjunct.

• Din decembrie 2004 până în noiembrie 2006 director prim a fost d-na Vasiliu Mirela şi d-na Puiu Elena este director adjunct.

• În intervalul noiembrie 2006- aprilie 2009 în funcția de director a fost d-na Vasiliu Mirela.

• Din aprilie 2009 până în iunie 2016 în funcția de director a fost d-na Nedelcu Gabriela.

• Din iulie 2016 până pe 9 ianuarie 2017, în funcția de director a fost d-na Plaiu Oana Monica.

• Din 9 ianuarie 20197 până în prezent funcția de director i-a fost încredințată d-nului Condrea Cătălin Constantin

13

2.1.2 Cultura oganizaţională

„Cel mai important a fost să înțelegem că școala nu este numai un serviciu, ci este

locul în care ne petrecem foarte mult timp, este locul unde ne punem în practică ideile, este locul unde învățăm și ne transformăm, motive suficiente de a face acest loc mai cald, mai primitor, un al doilea cămin. Așa au venit rând pe rând proiecte care au schimbat școala în cea cu care, astăzi la 40 de ani de existență, ne mândrim. Am realizat proiecte europene ce ne-au deschis orizonturi călătorind în țări europene pentru a învăța din experiență colegilor de acolo. Am oferit experiența noastră la schimb și încet, încet am devenit noi cei ce am putut învăța pe alții. Am construit cabinete și laboratoare, ne-am făcut clase frumoase, am plantat pomi și multe flori și, cel mai important, am oferit copiilor ce ne-au călcat pragul ceea ce aveau nevoie pentru a deveni oameni.

Cu timpul ne-am făcut o identitate creându-ne sigla, steagul, site-ul, imnul și am luat de pe fețele copiilor noștri zâmbetul pentru a ne face un brand, Special de Pașcani. Cu acest zâmbet i-am primit pe toți cei ce ne-au devenit prieteni, pe cei de lângă noi (elevi și profesori de la școlile din Pașcani), pe cei asemeni nouă (de la alte școli speciale), prieteni din țară care ne-au ajutat în proiectele noastre sau prieteni de foarte departe, din alte țări care au venit să ne vadă, să-i ajutăm și să ne ajute.

Știu că tot ce am realizat alături de colegi în acest timp a înseninat fețele celor alături de care ne numim Speciali de Pașcani, acei ambasadori ai muncii noastre, oglinda școlii.”

ProfesorCondreaCătălinConstantin Special de Pașcani este un proiect important al școlii noastre ce pune în valoare

întreaga activitate, proiect ce își pune amprenta în dezvoltarea indentității și culturii organizaționale a școlii.

Scopul proiectului Special de Paşcani este valorizarea copilului special, conștientizarea de către comunitatea noastră a egalității de drepturi pentru toți copiii şi eficientizarea procesului de integrare socială a copilului cu CES, prin reducerea marginalizării sociale.

Deseori ne gândim la copilul special, la ce cunoştinţe poate să asimileze, la ce sarcini poate să raspundă, ce, când, cât şi cum îi oferim pentru a-l educa. Ceea ce noi dorim este formarea pentru viaţă a copilului astfel încât acesta să se descurce în societate, să fie acceptat şi util societăţii. Ne dorim absolvenţi care să ne facă cinste, să fie capabili să înveţe o meserie, să o practice, să-şi întemeieze o familie şi să-şi educe la rândul lor copiii.

De asemenea, ne dorim şi o societate care să-I accepte, să le ofere locuri de muncă, să-I valorizeze. Avem nevoie de un stat protector pentru toţi copiii, un stat care să găsescă soluții și pentru copilul cu CES. Nu trebuie să vedem în copilul special un copil neputincios, care trebuie să trăiască întreţinut şi care nu poate să ofere nimic în schimb. Pentru aceasta căutăm pe parcursul anilor de studiu să implicăm elevii noştri în proiecte care să le dezvolte competenţe noi, să-i valorizeze, să le aducă acceptarea socială pentru acum şi pentru mai târziu, căutăm să le formăm trăsături morale frumoase pentru a răspunde frumos la cerinţele mediului social şi să le dăm şi lor oportunitatea de a se simţi valoroşi în mediu social. Din experienţa noastră am învățat că este nevoie să fim „oameni” pentru elevii noștri și că

14

societatea poate să-i accepte, dar trebuie să fie informată, să fie sensibilizată, să fie implicată, să fie responsabilizată;

Emblema Special de Paşcani este purtată de tot ce se petrece și se realizează la nivelul întregii școli prin proiectele educaționale, școlare sau extrașcolare, prin cercurile școlare, terapiile complementare sau chiar proiectele cu finanțare europeană și extrabugetară. La noi în școală sunt elevi speciali, artiști speciali, dansatori speciali, bucătari speciali,sportivi speciali și cei ce ni se alătură în activitatea noastră specială, fie parteneri, părinți, sponsori, voluntari, facilitatori, etc. primesc distincția Special de Pașcani cu care se pot mândri .

Special de Pașcani este marca înregistrată a școlii noastre, Școala Gimnazială Specială Pașcani, care sperăm că va rămâne și va marca peste generaţii demersul educativ al tuturor dascălilor speciali fiind un punct de plecare pentru noua viziune.

15

2.1.3 Însemnele școlii:

Ø sigla școlii

Ø Brand-ul „special de Pașcani”

Ø Imnul școlii – „Special de Pașcani”

Zi de zi la școală mergem Ca să învățăm, Lucruri bune vrem ca să aflăm. Ne jucăm, ascultăm, scriem și citim Buni școlari mereu noi vrem să fim. Refren: Și mai mici și mai mari Suntem toți speciali, Suntem Specialii de Pașcani bis La bucătărie mergem Cu drag să gătim, Prăjituri la toți vă oferim. Un ceai cald și cei mici Știu să-și facă zău, Că nimic nu ni se pare greu. La artterapie învățăm să modelăm Și cu toți cu drag noi ne jucăm Lutul moale învățăm să îl prelucrăm Vase noi frumoase v-arătăm. În camera senzorială Să ne relaxăm Cu jocuri de lumini să ne distrăm Hai cu toții să cântăm și să dansăm La concursuri premii să luăm.

Ø Steagul Școlii Ø

„O școală atractivă pentru toți copiii speciali”

16

O școală atractivă pentru învățământ special de calitate

2.2 Date de identificare

Denumire Școala Gimnazială Specială Pașcani

Adresă Pașcani, strada Gării, nr. 157

Telefon (+40) 232 762 562

Fax (+40) 232 762 562

e-mail [email protected]

Web www.scoalaspecialapascani.ro

Nivel de învățământ special primar, gimnazial

Limba de predare Română

Număr de clase 16 (8 clase primare și 8 clase gimnaziale)

Număr de elevi 183 din care 138 la nivelu școlii și 45 elevi în 5 școli integratoare

Tipuri de dizabilități DMU, DMM, DMS, TSA, DOWN; asociate

Număr de posturi 54 de angajați din care: 41 didactic, 3 didactic auxiliar, 10

nedidactic)

2.3 Serviciile oferite de școală

Oferta educaţioanală şi terapeutică a Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani se adresează în principal elevilor cu deficienţe mintale ușoare, moderate, severe și asociate (tulburăti din spectrul autist -TSA, Sindromul Longdon-Down, sindromul Asperger, pareze/ hemipareze cerebrale,parapareze spastice etc.). Pentru aceşti copii există programe speciale de monitorizare şi atingere a progresului. Oferta educaţională este individualizată şi adaptată nivelului de dezvoltare a fiecărui elev, a necesităţilor acestuia, dar şi predicţiilor asupra dezvoltării (ţinând cont de diagnosticul medical, psihologic,etc.)

Prin toate activitaţile instructiv-educative şi terapeutice oferite de şcoală se urmăreşte stimularea dezvoltării, compensarea dizabilităţilor, dar cel mai important aspect este dobândirea unei anumite autonomii, independenţe şi funcţionalităţi în viaţa şcolară şi socială.

Principalele activități de asistență educațională și terapeutică se centrează pe: activități didactice și de terapie cognitivă, terapie educațională complexă și integrată, logopedie, terapie de stimulare polisenzorială, ergoterapie prin activități horticole, de bucătărie și gospodărești, art-terapie prin tehnica olăritului și a modelării lutului, consiliere și diagnoză psihologică, educație fizică și jocuri adaptative, terapie prin dans, meloterapie, kinetoterapie, ludoterapie etc.

17

024681012141618

44cadredidactice

titulari suplinitori

2.4 Structura unităţii şcolare 2.4.1 Resurse umane

În anul şcolar 2016 – 2017 la nivelul Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani există 44 cadre didactice din care 29 titulari şi 15 suplinitori repartizați astfel:

Nr. crt.

Specializarea Total Titular Suplinitor

1. Profesor psihopedagog 6 6 0 2. Profesor de PPS 16 12 4 3. Învățător-educator 3 3 0 4. Profesor-educator 11 6 5 5. Profesor itinerant 3 2 1 6. Profesor kinetoterapeut 1 0 1 7. Profesor alte specialități 3 0 3 8. Maistru-instructor 1 0 1

Total 44 29 15 Numărul mare de suplinitori este dat de faptul că foarte multe cadre didactice sunt

navetiste și cele mai multe vin de la aproape 100 km din oarșul Iași, disconfort ce îi determină să plece să își găsească serviciu mai aproape de casă. Latura pozitivă a acestui fenomen este că vin permanent tineri entuziaşti, dornici de afirmare profesională și dispun de prospețime și cu capacitate adaptativă ceea ce dă un specific aparte școlii.

Faţă de anii şcolari precedenţi se constată o creştere a numărului cadrelor didactice ca urmare a creşterii numărului de clase. În acest an şcolar, unitatea noastră a ajuns la maximul de capacitate instituţională din punct de vedere al spaţiilor disponibile şi anume 16 clase.

Personal didactic auxiliar: 3 persoane (1 administrator financiar, 1 secretar, 1 asistent social)

18

Personal nedidactic: 10 persoane (3 îngrijitoare, 2 paznici, 2 fochişti, 2 muncitori de întreţinere, 1 şofer)

2.4.2Elevi

În anul şcolar 2016-2017, Şcoala Gimnazială Specială Paşcani asigură servicii de asistenţă psihopedagogică, educaţională şi terapeutic-recuperatorie unui număr de 188 elevi dintre care:

- 143 elevi în învăţământul special (86 copii şi tineri cu deficienţă mintală uşoară şi moderată şi 57 cu deficienţe severe și asociate);

- 45 de copii/elevi cu CES integraţi individual/în grupuri mici în 5 unităţi şcolare integratoare 4 în mediul urban şi una din mediu rural.

Situația efectivului de elevi comparativ cu dizabilitatea pentru ultimii 7 ani

Evoluția profilului școlarului

Totalpersonal57

cadredidactice didacticauxiliar personalnedidactic

020406080

100120140160

DMS

DMM

DMU

19

Comparativ cu anii şcolari anteriori s-a constatat:

Creşterea efectivelor de elevi, chiar dacă numărul de elevi la clasele cu deficienţă mintală severă este cuprins între 4-6 elevi, iar şcoala noastră în ultimii ani şcolarizează din ce în ce mai mulți elevi cu deficienţă severă, asociată şi gravă, tinzând ca în viitorul apropiat specificul educabilului să fie doar pe latura de dizabilități mintale severe și asociate și foarte puțini cu dizabilități mintale moderate (DMS/ DMM). Astfel în acest moment 12 din cele 16 clase sunt pentru elevi cu dizabilități severe și asociate ceea ce ne provoacă spre o specializare a serviciile noastre către nevoile copiilor cu acest specific îndeosebi copii cu tulburări din spectrul autist (TSA), sindrom DOWN, pareze/ hemipareze cerebrale, aberații genice și cromozomiale, etc. Această situaţie este efectul îmbunătățirii serviciilor educaționale și de recuperare, datorită acțiunilor eficiente de identificare şi monitorizare a elevilor cu CES din zonă, precum și a bunei promovări a imaginii școlii prin toate activitățile derulate, datorită deschiderii şcolii către comunitate.

Creşterea numărului de clase de la 13 la 16 clase, din anul școlar 2009/ 2010 până în prezent.

Remarcăm ca un punct slab faptul că nu toţi elevii cu deficienţă depistaţi la nivel de Paşcani şi comunele limitrofe au fost integraţi şcolar (există cazuri de elevi neșcolarizați) deoarece numărul de locuri disponibile pentru cazarea elevilor în centrele de plasament din Paşcani este limitat și este condiționată de condiția socială a familiei. Pentru remedierea situaţiei, am apelat la sprijinul CJ Iași, D.G.A.S.P.C. Iași și Guvernul României.

Statutul elevilor poate fi: • Intern săptămânal sau semestrial – atunci când acesta provine din alte localități decât

Pașcani, asigurându-li-se cazare, masă, rechizite și haine în centre specialzate din Pașcani. La final de săptămână și în vacanță aceștia se întorc în familiile de proveniență;

• Școala nostră și Centrul de zi – oferă copiilor transport de la domiciliu la școală și masa de prânz pentru 4 trasee;

• Extern – când beneficiază de servicii educaționale, terapeutice și masa de prânz.

Anul scolar NR. ELEVI

DMS DIN CARE ELEVI CU TSA

DMM DMU

1 2010-2011 130 14 din care elevi cu TSA 4 71 45







20

REZULTATE OBŢINUTE:

Promovabilitate:

În anul şcolar 2016-2017 Rata de promovabilitate la nivelul şcolii: 98%. Din totalul de 143 de elevi un număr de 3 nu au situaţia încheiată deoarece nu au frecventat şcoala decât foarte puţin. S-au întreprins toate demersurile necesare (luarea legăturii cu familiile, cu autorităţile locale, cu poliţia, s-a efectuat consiliere la domiciliu etc.), dar din păcate nu s-a reuşit integrarea elevilor în unitatea şcolară.

Rata abandonului şcolar: 0% Printre cauzele care au condus la neîncheierea situaţiei şcolare :

- plecarea în străinătate cu familia de origine - cauze medicale - familia de origine care nu se implică în educația elevului (familii aflate în risc social),

familii care au trecut prin acţiuni de divorţ şi care nu au încă clarificată încredinţarea minorilor 2.4.3 Resurse materiale

Şcoala Gimnazzială Specială Paşcani îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu modern, renovat şi dotat corespunzător. În anul acest an școlar dispunem de:

• 16 săli de clasă • 1 cabinet psihologic • 2 cabinete pentru TAS, logopedie • 1 sală de sport/ cabinet de kinetoterapie • 1 cabinet de asistenţă socială • atelier şcoală • sală AEL • cabinet metodic • cameră de Stimulare polisenzorială • laborator de bucătărie • atelier de art-terapie/ ceramică • sală de festivităţi • spațiu de joacă • grădiniță de legume • parc pentru relaxare și activități de loisir • teren de sport • curtea interioară - loc pentru activități ludice și sportive

Spațiile ce necesită reparații, modernizari sau renovări în conformitate cu noile cerințe, nevoi instituţionale sau includerea în proiecte pentru modernizarea serviciilor au fost supuse analizei și s-au înaintat proiecte către Consiliul Județean Iași pentru a le include în Planul de Dezvoltare al Județului Iași 2016-2020.

21

Echipamente

Tehnică de calcul:

• reţea de 14 de calculatoare situate în laboratorul multimedia • calculator în fiecare sală de clasă - 16 • videoproiectoare-3 • camere foto digitale-2 • imprimante-15 • multifuncționale - 5 • table intractive 2

Audio – video:

• 5 televizoare smart • Două sisteme audio

Comunicaţii:

• 1 linii telefonice • 1 fax • conexiune la internet, inclusiv wi-fi pentru toată suprafața școlii.

2.4.4 Resurse informaționale

• Site școlii www.școalaspecialapascani.ro • Pagina de facebook a școlii https://www.facebook.com/scoala.specialapascani/ • Revista școlii: „Special de Pașcani” (10 numere) tipărită și on-line

http://www.scoalaspecialapascani.ro/?page_id=18 • Publicațiile școlii tipărite sau on-line

- http://www.scoalaspecialapascani.ro/?page_id=1889 - http://www.scoalaspecialapascani.ro/?page_id=1879 - Ghidul „Micii Bucătari”, Editura Stef, 2012 - Ghidul de bune practici în educarea copiilor cu nevoi speciale, Editura Stef,

2011 - Integrarea elevilor cu CES în școala publică, provocări, actualități și

perspective, Editura Stef 2011 - Sistemul educațional Special și Special Integrat în context european, Editura

Stef 2012 - Special de Pașcani la 40 de ani. Volum omagial, decembrie 2016 - Particularități ale învățământului special în Europa – Ghid metodic din

experiența acumulată în Erasmus+, octombrie 2016, publicație

22

2.4.5 Resurse financiare

Surse de finanţare:

• Consiliul Județean Iași • Fonduri de finanțare ale Comisiei Europene • Sponsorizări/ donații, alte fonduri (fond ONG, Fundația pentru comunitate, etc.)

2.4.6 Alte resurse

Resurse instituționale sub forma parteneriatelor interinstituțioale:

• Inspectoratul Școlar Județean Iași • Liceul Tehnologic Special Trinitas Târgu Frumos • Casa de Cultură „Mihail Sadoveanu” Pașcani • Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani • Biblioteca Municipală Pașcani • Zespoł Placówek Edukacyjnych Olsztynie • Centrul de Plasament „Sfântul Stelian” Pașcani • Colegiul Național C.F. Unirea Pașcani • Colegiul Național „Mihail Sadoveanu„ Pașcani • Liceul Tehnologic Valea Seacă structura Conțești • Școala Gimnazială Lunca Pașcani • Grădinița Hărmăneștii Vechi • Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași • Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Iași • Școala Gimnazială „Ioanid Romanesc” Românești Iași • Quartz Matrix

Colaboratori în diverse proiecte și acțiuni:

MASS MEDIA

• Actualitatea TV Pașcani • Bit TV Pașcani • Ziarul Orizont Pașcani • newspascani.com • Bună Ziua Iași • Flacăra Iașului • Ziarul de Iași • iașicitește.ro • pascanilive.ro

23

• inpascani.ro INSTITUȚII

• Primăria Pașcani • Consiliul Județean Iași • ISU Iași • Poliția Pașcani • Casa Corpului Didactic Iași • Centru Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași (CJRAE)

ORGANIZAȚII • Fundația Pentru Comunitate • Asociaţia „Alternative 2008-Paşcani” • Organizația „Salut Prieteni” • Fundația „Vatra Pașcanilor” • Organizația „Salvați Copiii” Iași

24

2. 5 Analiza de nevoi S.W.O.T. 2.5.1 Leadeship și logistică

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Dezvoltarea unei culturi organizaționale puternice care motivează și creează cadrul pentru manifestare și dezvoltare

• Imagine instituțională puternică • Echipă managerială preocupată pentru

menţinerea unui climat propice derulării optime a activităţii din şcoală şi încurajării iniţiativelor profesionale;

• Adoptarea unui management de tip coparticipativ cu elemente de leadership situațional;

• Formarea/ perfecţionarea în diverse programe internaţionale, naţionale şi judeţene a unui număr mare de cadre didactice, din învăţământul special şi integrat, în domeniul educaţiei speciale, şi didacticii disciplinelor de învăţământ;

• Derularea a numeroase proiecte de parteneriat educaţional cu actori comunitari, judeţeni şi naţionali, şcoli speciale şi şcoli publice;

• O bună mediatizare a tuturor acţiunilor şcolii prin toate canalele de promovare: mass-media locală, judeţeană, naţională, internaţională, pagina de facebook a şcolii, site-il şcolii, revista şcolară, conferințe și simpozioane etc.

• Editarea Revistei şcolare Special de Paşcani, revistă care au obţinut premii la concursurile de reviste şcolare;

• Echipă managerială clădită pe profesionalism, motivată în atingerea excelențelor educaționale eduropene;

• Cadru legislativ instabil provoacă multe transformări la invel instituțional ce creează o stare de nesiguranță;

• Creşterea numărului copiilor cu deficienţe severe şi profunde şi slaba adaptare a sistemului legislativ la acest fenomen prin lipsa resurselor umane şi materiale implicate în actul educaţional şi terapeutic;

• Influenţa negativă a mediului social de provenienţă a elevilor școlii aupra integrării/ adaptării la cerinţele procesului didactic şi terapeutic-recuperator.

• Lipsa unui serviciu instituționalizat pentru consilierea și sprijinirea părinților copiilor cu dizabilități;

• Lipsa grădinițelor pentru copii cu dizabilități pentru integrarea timpurie a acestora și intervenție terapeutică oportună;

• Slaba corelare a serviciilor de sprijin educaţional cu măsurile de protecţie socială acordate copiilor cu nevoi speciale de către autorităţile locale/judeţene ducând la menţinerea unor intervenţii unidirecţionale cu eficienţă scăzută.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

• Legi noi care acoperă nevoile instituțioale (ordinul 1985/ decembrie 2017, metodologii, etc.);

• Îmbunătăţirea comunicării în cadrul

• Menţinerea gradului scăzut de implicare a reprezentanţilor comunităţii locale – în special a agenţilor economici şi a altor potenţiali finanţatori -faţă de copiii cu

25

şcolii (la nivel de catedră între catedre) • Intensificarea parteneriatelor dintre şcoala specială şi facultăţile de profil faţă de problematica educaţiei speciale şi integrate şi a formării iniţiale a viitoarelor cadre didactice;

nevoi educaţionale speciale şi problematica socială a grupurilor defavorizate din care fac parte;

• Creşterea ratei abandonului şcolar şi a neşcolarizării elevilor cu nevoi educaţionale speciale la nivelul comunităţilor locale din mediul rural, ca urmare a imposibilităţii accesării unor servicii de sprijin educaţional sau de protecţie socială;

• Menţinerea raportului disproporţionat dintre diversitatea cazuistică prezentă la nivelul populaţiei şcolare şi serviciile specializate existente şi asigurate;

• Menţinerea unui raport disproporţionat între cererea şi oferta de servicii specializate de recuperare / intervenţie timpurie (pentru copiii cu nevoi speciale de vârstă cuprinsă între 3-7 ani);

• Încălcarea gravă a prevederilor legsilative privind normarea personalului din învăţământul special.

2.5.2 Resurse curriculare/ ofertă de servicii PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Funcţionarea CIEC ca nucleu de expertiză psihopedagogică în învăţământul special şi special integrat la nivel zonal;

• Bogată experienţă practică în evaluare şi intervenţie individuală datorită diversităţii cazuisticii întâlnite;

• Acordarea serviciilor educaţionale de sprijin în 5 de şcoli integratoare, 4 în otrașul Pașcani și una în localitatea Lunca Pașcani.

• Participare la programe locale/judeţene pe problematica evaluării/ expertizei copiilor cu nevoi speciale şi asigurării serviciilor de sprijin educaţional copiilor deficienţi integraţi în învăţământul de masă.

• Dificultăţi de organizare a unui proces terapeutic-recuperator eficient ca urmare a constituirii eterogene a colectivelor de elevi (vârstă, grad de deficienţă, colective de elevi care depăşeşte cu mult legislaţia în vigoare, lipsa normelor didactice, neaplicarea normativelor legale privind structura organigramei, etc.);

• Inexistenţa unui demers structurat de intervenţie timpurie;

• Disfuncţionalităţi în desfăşurarea procesului terapeutic şi de consiliere datorate numărului mare de elevi aflaţi in situaţii problematice şi existenţei unui singur post de psiholog în unitate;

• Transformarea profilului educabilului

26

• Dezvoltarea de proiecte educaționale și terapeutice ce integrează elemente digitale;

• Introducerea mai multor terapii complementare ce îmbogățesc oferta terapeutică;

• Participarea unui număr mare de elevi şi cadre didactice la concursuri interşcolare şi competiţii judeţene, naţionale şi internaţionale finalizate cu obţinerea de importante premii şi diplome.

• Elaborarea la nivelul şcolii de materiale didactice auxiliare pe tipuri, grade de deficienţă şi niveluri de şcolaritate, ghiduri metodologice, instrumente de evaluare/ monitorizare, programe adaptate, programe pentru CDŞ-uri adaptate nevoilor reale ale elevilor cu CES, etc.

• Disciplinele de învăţământ din trunchiul comun sunt foarte bine încadrate cu învăţători/ profesori şi beneficiază de mijloace de învăţământ necesare;

• Promovabilitate peste 98%; • Toţi absolvenţii de la clasele cu arie

curriculară DMM/ DMU sunt cuprinşi în ciclul inferior al școlilor profesionale de profil;

• Eficeinţa procesului instructiv-educativ şi terapeutic reflectată de rata scăzută a abandonului şcolar şi de rata crescută a promovabilităţii

prin creşterea numărului de elevi cu CES, în special copii cu deficienţe severe şi profunde (tulburări din spectrul autist TSA, aberații cromozomiale și genice, pareze/ hemipareze cerebrale)

• neadaptare a serviciilor şcolii la nevoile elevilor cu deficienţe severe şi profunde (tulburări din spectrul autist TSA, aberații cromozomiale și genice, pareze/ hemipareze cerebrale)

• Programa școlară neadaptată nevoilor reale ale copilului cu dizabilități (o singură oră de educație fizică pe săptămână în contrapondere cu ore de limbă străină – inoportune pentru educabilul din școlile speciale)


• Implementarea programelor aprobate în CAEJ, CAER, proiecte europene şi proiecte cu finanţare externă;

• Partciparea elevilor şcolii la diverse concursuri şi câştigarea de premii importante la competiţii derulate împreună cu copii din învăţământul de masă (concursuri de dans modern, concursuri de dans traduţional, concursuri la tenis de masă, concursuri

• Lipsa unor programe de specializare pentru o serie de terapii complementare;

• Lipsa de experiență a cadrelor debutante datorată neefectuarea unor programe de practică viabile în cadrul facultății;

27

de desen, concursuri de interpretare vocală, etc.);

• Derularea de programe judeţene, naţionale coerente privind integrarea şcolară a copiilor cu nevoi speciale;

• Adaptarea programei școlare la nivelul dizabilității și a particularității copilului cu dizabilități;

2.5.3 Resurse umane PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Peste 95% din cadrele didactice sunt specializate în psihologie, pedagogie, psihopedagogie specială şi sunt interesate pentru o continuă perfecţionare;

• Procent ridicat de cadre didactice tinere cu entuziasm și dornice de autorealizare

• Mobilitate scăzută a personalului didactic ca urmare a unei încadrări eficiente şi stimulării cadrelor didactice debutante/ noi în şcoală;

• Participare permanentă a cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare în domeniul educaţiei speciale şi a învăţământului integrat;

• Relaţii interumane la nivelul organizaţiei bine structurate, adoptarea unui cod etic şi însuşirea unor valori instituţionale comune;

• Nivelul de pregătire al cadrelor didactice oferă posibilitatea abordării unei palete largi de discipline în oferta curriculară;

• Disponibilitate crescută a cadrelor didactice de a desfăşura activităţi de voluntariat, în special în derularea procesului de integrare socială

• Numărul mare de cadre didactice navetiste ce pune în dificultate realizarea unui program lejer și stabil;

• Fluctuația mare de cadre didactice datorită distanței mari de Iași principalul oraș de unde fac naveta carele didactice;

• Deficit de personal specializat pentru anumite nevoi ale copiilor cu dizabilități severe, asociate și profunde (lipsa asistenţei medicale, a infirmierelor, etc.)

• Lipsa unor specialiști în terapii complementare specifice intevenției asupra copiilor cu dizabilități severe, asociate și profunde

• Sub normarea personalului didactic, inexistenţa condiţiilor fizice pentru asigurarea seviciilor adiacente celor educaţionale;

• Nealocarea de norme didactiece suficiente pentru încadrare conform legislaţiei în vigoare;

• Nerespectarea prevederilor legale privind încadrarea personalului conform specificului şcolii.

• Existența de cadre didactice cu abilități reduse în folosire a calculatorului și a mijloacelor media;

• Lipsa de preocupare pentru informare şi documentare a cadrelor didactice în vederea obţinerii unor fonduri pentru îmbunătăţirea și modernizarea designului școlar;


• Implicarea unui număr mare de voluntari • Suprapopularea claselor și normarea

28

în activităţile de integrare socială a elevilor cu CES;

• Diversificarea ofertei de formare a C.C.D. incluzând cursuri în domeniul educaţiei speciale şi integrate;

• Implicare din ce în ce mai mare a cadrelor didactice în activități educative extrașcolare și în proiecte de cercetare și inovație terapeutică;

• Posibilitatea de stimulare a cadrelor didactice cu performanţe în activitate prin premii, distincţii, gradaţii de merit;

• Posibilitatea de participare la activităţile de formare şi perfecţionare a cadrelor didactice;

• Valorificarea experienţei cadrelor didactice care au urmat cursuri de formare;

încărcată demotivează cadrele didactice; • Fluctuaţia cadrelor didactice afectează

principiul continuităţii are efecte şi asupra calităţii actului educaţional/ terapeutic;

2.5.4 Resurse materiale şi financiare PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Dotarea şcolii permite orientarea ofertei şcolare spre discipline cu nivel de aplicabilitate în domeniul informaticii;

• Acesarea de fonduri extrabugetare pentru îmbunătățirea și dezvoltarea terapiilor complementare şi îmbunătăţirea bazei materiale

• Acesarea de fonduri europene şi implementarea de proiecte pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

• Existenţa spaţiilor şcolare cu un minim de dotare specifică activităţilor instructiv educative şi terapeutic recuperatorii destinate copiilor/ elevilor cu diferite tipuri de dizabilităţi.

• Existența spațiilor necesare dezvoltății de ludoterapii, acivități sportive și de loisir

• Atragerea de fonduri pentru finanțarea deplasării elevilor la concursuri școlare

• Condiţii necorespunzătoare datorită infiltraţiilor cu apă determinate de vechimea clădirii şi de amplasarea ei pe un teren mlăştinos;

• Lipsa spațiilor necesare lărgirea serviciilor terapeutice și înfiinâării unor noi clase/ grupe pentru acoperirea solicitărilor de școlarizare pe raza municipilui Pașcani și zonelor limitrofe.

• Insuficienţa resurselor financiare pentru dotarea cu mijloace de învăţământ pe măsura necesarului, la standardele vizate de şcoală și alinierea la practicile europene;

• Design educațional depășit, cu înrădăcinări în pedagogia din perioada comunistă;

• Bază sportivă improprie și nesigură pentru desfășurarea unor activități sportive specifice copilului cu dazabilități;

29

în vederea obținerii performanței și pentru realizarea de excursii școlare


• Lansarea programelor PNDL (programul național de dezvoltare locală)

• Existența axelor prioritare specifice în cadrul programelor operaționaleaprobate de către Comisia Europeană;

• Realizarea de proiecte în cadrul programului de dezvoltare a județului Iași;

• Relații parteneriale cu mediul privat ce pot oferi consultanțe profesionale în domeniul dotății cu tehnologii și echipamente multimedia.

• Dificultatea reorganizării resurselor instituţionale în concordanţă cu numărul mare de copii cu dizabilități severe și asociate care nu au acces la serviciile de recuperare şi au un grad crescut de dependenţă socială.

• Imposibilitatea asigurării spațiului necesar desfășurării activităților educaționale și terapeuțice pentru clasele cu DMS (dizabilități mintale severe și asociate) ce vor fi în clasa a VIII) din anul școlar 2019/ 2020.

2.5.5 Relaţia cu comunitatea PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Implicare comunității locale în activități educative de aploare pentru conștientizare și implicare în integrarea copiilor cu TSA

• Extinderea la nivel judeţean a acţiunilor de implementare a Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară.

• Derularea în ultimii ani a numeroase proiecte de parteneriat educaţional cu alte instituţii şcolare, culturale, agenţi economici- pe plan local, judeţean, naţional şi internaţional.

• Instituţie de practică pentru studenţii Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, ai Facultăţii de Asistenţă Socială- Universitatea „Al. I. Cuza”, ai Facultăţii de Psihologie şi Asistenţă Socială – Universitatea Academică „Petre Andrei”.

• Dezvoltarea la nivelul școlii a unui sistem de integrare a voluntarilor proveniți din liceele din Pașcani, profesori, părinți, studenți, etc.

• Retricenţa agenţilor economici locali în implementarea/derularea unor programe de integrare socială şi profesională;

• Dificultăţile materiale ale părinţilor duc la neglijarea obiectivelor educaționale și terapeutice ale copilului;

30

• Dezvoltarea la nivelul școlii a unui sistem de integrare a facilitatorilor conform ordinului 1985/ din decembrie 2016


• Deschiderea comunităţii locale, judeţene şi naţionale pentru problematica copilului cu nevoi speciale;

• Creşterea gradului de implicare a O.N.G.-urilor, autorităţilor locale şi judeţene în proiecte destinate acestor categorii de elevi;

• Realizarea de parteneriate cu şcoli din ţară în programe educative;

• Implicarea părinților în activitățile educative valorificând Comitetul consultativ al părinților;

• Persistența unor prejudecăți la nivelul unor categorii de populație;

31

Capitolul III 3.1. Misiunea şcolii

În contextul dinamicii societăţii actuale, în care adaptabilitatea la schimbările sociale și tehnologice este caracteristica indispensabilă reuşitei în integrarea socio profesională, Şcoala Gimnazială Specială Paşcani asigură servicii de asistenţă educaţională şi terapeutic-recuperatorie pentru copiii cu deficienţă mintală de diverse grade de pe raza municipiului Paşcani și comunele limitrofe. Aceste servicii vizează dezvoltarea armonioasă a personalității și formarea unor deprinderi de bază creând premisele unei cât mai bune integrări sociale și profesionale a copiilor cu CES, în funcţie de potenţialul individual.

3.2. Viziunea şcolii

Viziunea Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani s-a conturat ținând cont de interesul superior al copilului, sintagmă care valorifică experiențele umane copil-profesor, obligându-ne să creăm oportunități educative, în care copiii să zâmbească, să caute compania adultului, să accepte și să primească îmbrățișări. Cadrul optim al echilibrului psiho-emoțional al copiilor va culmina cu reușita implementării activităților terapeutice unde primind confort și securitate emoțională, vor înregistra progrese individuale viabile.

Regândirea procesului de predare-învățare-evaluare prin stimularea copilului prin intermediul spațiului atractiv, experimentarea senzațiilor, crearea oportunităților de învățare și monitorizarea progresului cu ajutorul fișelor de evaluare inițială, continuă și finală, atât în mediul școlar, cât și extrașcolar, raportându-ne la planul de intervenție personalizat și adaptarea curriculară se inspiră din practica educațională europeană îi includerrea în procesul educațional a valențelor vieții sociale moderne ce aduc noi perspective asupra vieții și dau anumite trand-uri asupra viitorului.

Raportându-ne la importanța diversității parteneriale în actul educațional și terapeutic (voluntari, facilitatori, specialliști externi, alți parteneri), Școala Gimnazială Specială Pașcani prioritizează ideea de comunitate școlară și identitate, unde acesta să experimenteze bucuria interacțiunii umane, căldura sufletească, iubirea față de aproapele său, sprijinul umanitar, înțelegerea nevoilor sale, empatia, jocul, descoperirea interesului față de mediul înconjurător, învățarea ca metodă incidentală, într-un topos prielnic formării și dezvoltării minții absorbante a educabilului nostru. Identitatea comunității școlare reprezintă crezul că tot ce realizăm este pentru a ne defini, școala fiind o a doua casă pentru toți cei ce-și spun Speciali de Pașcani. Școala Gimnazială Specială Pașcani se bazează pe o dragoste profundă pentru copii, pe înţelegerea complexităţii fiecărei dizabilități şi pe convingerea că educaţia și intervenția terapeutică este crucială pentru dezvoltarea şi îndrumarea lor spre statutul de tineri activi şi împliniţi ai lumii în care trăim, indiferent de nevoile speciale pe care le au.

Școala Gimnazială Specială Pașcani va fi recunoscută pe plan local, regional, naţional şi internaţional pentru:

32

Ø asigurarea unei atitudinni profesionale și afective optime pentru dezvoltarea unor relații propice actului educațional și terapeutic, între toți participanții;

Ø oferirea unul cadru instituțional atractiv, prietenos și sigur în care fiecare se poate dezvolta în funcție de propriile particularități;

Ø crearea unui cadru de parteneriat pentru educație în care sunt implicați elevii, profesorii, facilitatorii, voluntarii și instituții partenere;

Ø asigurarea unui design educațional modern și eficient în intervenția educativ terapeutică pentru copilul cu dizabilități mintale și asociate;

Ø digitalizarea actului educațional și terapeutic în concordanță cu dezvoltarea tenhnologiei și modernizarea intervențiilor speifice;

Ø dezvoltarea ofertei de servicii de asistență educațională și terapeutică, complete şi consecvente pentru parcursul întregii rute educaţionale, având în permanenţă în centrul ei copilul, nevoile şi aspiraţiile lui în contextul transformărilor sociale și profesionale ale unei societăţi internaţionale;

Ø dezvoltarea actului de cercetare și științificizarea actului educațional/ terapeutic în vederea adaptării acestora la particularitățile educabilului din școala noastră;

Ø dezvoltarea unei motivaţii puternice, angajare şi atitudine profesională din partea corpului profesoral, cu rezultate de excepţie în educația și terapia complexă a elevilor săi;

Ø perfecţionare profesională continuă updatată care să facă din cadru didactic un specialist pregătit pentru a interveni într-o gamă largă de nevoi ale elevilor şcolii;

Ø dezvoltarea serviciilor de asistență educațională, terapeutică şi socială prin intermediul profesorilor itineranți, pentru elevi și clase integrate în școli integratoare partenere.

3.3. Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală

Pentru realizarea acestei misiuni și pentru a ajunge la viziune propusă Școala Gimnazială Speecială Pașcani îşi fundamentează întreaga activitate pe valori esenţiale legate de profesia de profesor, şi de menirea acestuia în cadrul comunității: integritatea, onestitatea, respectul, responsabilitatea, încrederea, etc.

Adevărul - toată activitatea desfăşurată de către angajaţii școlii va urmări adevarul şi se va baza pe evidenţe şi fapte verificate.

Demnitatea - personalul școlii va trata cu respect şi consideraţie pe toţi cei ce ne sunt parteneri în munca noastră: cadre didactice, elevi, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale.

Responsabilitatea - fiecare persoană din echipa Specialilor de Pașcani trebuie să-şi asume responsabilitatea prin:

• oferirea priorităţii educaţiei şi îngrijirii elevilor • angajarea în activităţi de dezvoltare profesională continuă şi de îmbunătăţire a

strategiilor de predare-învăţare • colaborarea şi cooperarea cu colegii în interesul educării şi bunăstării discipolilor

Îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite – Școala Gimnazială Specială Pașcani

va urmări îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite prin:

33

• evaluarea continuă a activităţii cadrelor didactice pentru asigurarea profesionalismului, a calităţii şi a integrităţii;

• consultarea tuturor actorilor implicaţi în procesul de educaţie (cadre didactice, elevi, părinţi, comunitatea locală) cu privire la toate demersurile care au în vedere creşterea calităţii serviciilor educaţionale;

• dezvoltarea de programe și proiecte pentru modernizarea spațiului educațional și diversificarea serviciilor educaționale și terapeutice;

• comunicarea eficientă şi sistematică cu Comitetul consutativ al părinților, Comitetul elevilor, reprezentanți ai comunităţii locale în vederea obţinerii informaţiilor relevante ce au legatură cu eficiența și calitatea serviciile educaţionale oferite;

• realizarea de parteneriate şi colaborarea cu instituţii similare din județ, din ţară şi din Europa, cu instituţii non guvernamentale, cu reprezentanţi ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale;

• compararea continuă a rezultatelor activităţii Inspectoratului Şcolar Judeţean cu rezultatele altor instituţii similare din ţară şi din Europa;

• implicarea personalului Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani în programe de formare continuă, în proiecte europene şi în cercetare.

Supremaţia legii şi a interesului public în faţa interesului personal. În acest sens, profesorii și personalul Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani au următoarele obligaţii:

• să considere interesul elevului mai presus decât interesul personal; • să respecte necondiţionat aplicarea legii în exercitarea tuturor activităţilor.

Competenţa profesională. Competenţa profesională - personalul școlii, angajat pe diferite poziţii, trebuie să dovedească prin activitatea desfăşurată cunoaşterea domeniului respectiv, deschiderea către învăţare şi perfecţionare continuă, asigurarea calităţii şi urmărirea excelenţei. Cadrele didactice și ceilalți specialiști ai Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani trebuie:

• să fie bine pregătiţi în ceea ce priveşte desfășurarea actului educațional și terapeutic/ să aibă o bună pregătire ştiinţifică, psihopedagogică şi metodică în specialitate;

• să cunoască şi să aplice legislaţia în vigoare, aspectele metodologice specifice, să folosească modalităţi de comunicare şi relaţionale cât mai eficiente.

Integritatea. Cadrele didactice trebuie să dovedească integritate în toată activitatea

didactică și terapeutică, să dovedească echilibru şi demnitate, să urmărească crearea şi menţinerea relaţiilor profesionale corespunzătoare, comportarea cu imparţialitate, încredere şi onestitate.

Respectul. Cadrele didactice trebuie să arate respect şi consideraţie faţă de elevi, părinţi şi ceilalți parteneri implicați, să ia în considerare toate aspectele pe care aceştia le ridică, fiind tolerante, atente şi înţelegătoare cu alte persoane, cu părerile şi valorile lor. Fiind conştiente de faptul că relaţia cu elevii şi părinţii acestora trebuie să fie bazată pe respect reciproc, încredere şi dacă este necesar, pe confidenţialitate. Onestitate. Cadrele didactice trebuie să îți exercite acțiunile de zi cu zi cu

34

corectitudine și bună intenție, exprimând stima de sine față de o altă persoană, acționând sincer și corect. Încredere. Cadrul didactic trebuie să fie cinstit și rezonabil, să participe la bunăstarea indivizilor și a comunității, să soluționeze problemele prin discuții profesionale și de reflexie.

35

Capitolul IV

4. Planificarea strategică pentru perioada 2017/ 2021

4.1 Analiză calitativă a sitației prezente

Descentralizarea sistemului şcolar, creşterea autorităţii decizionale a conducerii unităţii, mai ales a directorului, în domeniile financiar, al resurselor umane, curricular şi al dezvoltării generale a şcolii, provoacă la o formă leadership situațional la nivel instituțional facilitând transformările și adaptările de sistem la nivelul dorit în Uniune Europeană. În acest context departamentul managerial al școlii se va orienta spre parteneriate strategice locale, naționale sau europene ce ne pot oferi oportunități de schimbare reală și dezvoltarea școlii în trandul dezvoltării educației speciale din Europa vizând ținte europene de integrare socială și profesională a copiilor cu dizabilități. În acest sens se vor dezvolta proiecte de parteneriat cu parteneri europeni și se va apela la schimburi de bune practici și dezvoltarea de proiacte și programe de cercetare. Un alt obiectiv ar fi accesarea de fonduri de finanțare europene și alte finanţări externe în vedrea dezvoltării instituționale, atît din punct de vedere a resurselor umante, cât și materiale.

Transformarea cadrului didactic în manager de caz și manager al situaţiilor de învăţare au drept principal actor elevul şi perfecţionarea continuă a procesului instructiv-educativ, terapeutic şi recuperatoriu. Aceste situați conferă o transformare a mediului educațional acesând o formă de spațiu educațional ergonomic adaptând la acesta forme de intervenție bazate pe mijloace și tehnologii moderne. Digitalizarea actului educațional și terapeutic devine o provocare a dezvoltării strategice din perioada următoare.

Adaptarea legislației specificului actual al sistemului și maleabilitatea transformărilor legislative permit inființarea unor structuri (sistemul de facilitatori și sistemul de voluntariat) care srijină și eficientizează actul educațional.

Prezența unui număr din ce în ce mai mare a elevilor cu deficiențe severe și asociate, impune adaptarea intervenției educaționale și terapeutice la particularitățile acestuia integrând la nivelul ofertei școlare a unor servicii specifice de forme educaționale și terapeutice.

Realizarea de proiecte educaționale și instituționale în mijlocul comunității locale pentru a crea din aceasta un partener activ, implicat efectiv în viaţa şcolii și asumarea de către aceasta a rolurilor de acceptare, valorizare și integrare a elevilor cu dizabilități mintale și asociate.

Pentru a fi în ton cu transformările sociale, politice, economice și tehnilogice se împune formarea continuă a personalului didactic în ton cu noile direcții din IT, din pegagogie sau integrarea noilor modele terapeutice cu eficiență în intervenția educațional-terapeutică;

Instituţie de învăţământ emblematică pentru judeţul Iași, Şcoala Gimnazială Specială Pașcani a depus eforturi semnificative în ultimii ani pentru a asigura creşterea calităţii educaţiei oferite, diversificarea metodelor de intervenție educațională și terapeutică și sub toate aspectele esenţiale: condiţii educaţionale (inputs), procese educaţionale (processes), rezultate şcolare curente (outputs) şi rezultate globale (outcomes).

Relaţiile dintre diferitele categorii de personal se bazează pe cooperare, respect şi

36

susţinere. În ultima perioadă, părinţii sunt interesaţi de calitatea educaţiei oferită în şcoală – manifestat inclusiv prin rata ridicată de participare la şedinţele cu părinţii şi la activităţile extrașcolare.

Efectele acestor eforturi sunt reflectate în evoluţia principalilor indicatori educaţionali în ultima perioadă. Astfel, se pot menţiona aici: introducerea de noi metode şi tehnici moderne de terapie a elevilor cu CES (stimularea multisenzorială, artterapia prin tehnica olăritului şi modelajului, terapia 3C,tehnica EFT etc), dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale (amenajarea prin proiecte de finanţare externă a unui laborator de bucătărie, a unui cabinet de artterapie, cabinet de stimulare multisenzorială, etc), amenajarea spaţiului de joacă şi a grădinii pentru ergoterapie, accesarea de fonduri externe pentru dotarea fiecărei clase cu calculatoare, accesarea de fonduri europene şi implementarea a 2 proiecte Leonardo da Vinci (mobilităţi şi parteneriate), facilitarea perfecţionării cadrelor didactice în spaţiul european şi obţinerea de certificate Europass Mobility.În privinţa calităţii la nivel de proces educaţional, menţionăm eforturile constante depuse pentru intervenţii psihopedagogice în echipă prin trasee educaţionale personalizate, pentru asigurarea caracterului diferenţiat al învăţării şi recuperării în funcţie de nevoile educaţionale şi potenţialul elevilor, alături de participarea la competiţii şcolare interjudeţene, naţionale la care s-au obţinut numeroase premii.

Privind spre rezultatele globale obţinute de Şcoala Gimnazială Specială Paşcani, indicatorul cel mai important în raport cu aşteptările elevilor, părinţilor şi în general ale comunităţii locale şi judeţene îl constituie eficientizarea procesului de recuperare a elevilor cu dizabilități mintale moderate, severe şi asociate prin utilizarea în activitatea curentă a cunoştinţelor şi deprinderilor practice dobândite ca urmare a formării continue a cadrelor didactice, ca urmare a amenajării laboratoarelor, a introducerii de noi metode, tehnici de recuperare, dezvoltarea unor noi terapii complementarea în intervenția terapeutică la elevii cu TSA, a introducerii în lista disciplinelor opţionale și a cercurilor școlare de programe eficiente care urmăresc dezvoltarea calităților individuale, formarea autonomiei personale şi integrarea şcolară şi profesională a elevilor cu CES.

În acelaşi timp, din evaluarea situaţiei existente la această dată în cadrul fiecărui domeniu funcţional, se constată, pe de o parte, necesitatea unor intervenţii specifice pe termen mediu şi scurt (problema absenteismului, a atractivităţii şi motivării, a implicării mai active în viaţa comunităţii etc.), iar pe de altă parte necesitatea susţinerii pe termen lung a priorităţii privind creşterea calităţii educaţiei oferite sub toate aspectele sale.

În ceea ce priveşte cultura organizaţională, complex specific de valori, credinţe conducătoare, reprezentări, înţelesuri, căi de gândire împărtăşite de membrii unei organizaţii, care determină modurile în care aceştia se vor comporta în interiorul şi în exteriorul organizaţiei respective şi care sunt transmise noilor membrii, s-a urmărit crearea unui set de valori la care au aderat cu toţi membrii echipei şcolare (profesori, personal didactic auxiliar şi nedidactic, elevi, părinţi, facilitatori, voluntari, alți parteneri educaționali). Am realizat sigla școlii, imnul şcolii, steagul şcolii, filmul de prezentare a unităţii, pagina de facebook https://www.facebook.com/scoala.specialapascani/, revista şcolii ajunsă la numărul 10, site-ul şcolii: www.scoalaspecialapascani.com, proiecte organizaționale, o serie de publicații specifice sistemului de educație special și special integrat și Specialul de Pașcani – brandul școlii noastre.

37

4.2 Direcțiile de acțiune ale Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani

I. Asigurarea şi promovarea unor servicii educaţionale și terapeutice de calitate

II. Asigurarea accesului tuturor copiilor/elevilor cu dizabilități mintale și asociate din municipiul Pașcani și zonele limitrofe la serviciile educaţionale și terapeutice specializate

III. Susţinerea educației incluzive prin menținerea serviciilor de sprijin șidezvoltarea serviciilor de clase incluse în învățământul de masă.

IV. Dezvoltarea autonomiei unităţii de învăţământ prin implementarea unor strategii manageriale eficiente

V. Dezvoltarea ofertei educaționale a școlii corelate cu specificul comunităților locale/ regionale și cu piața muncii, în general.

VI. Formarea şi dezvoltarea profesională continuă a personalului din învăţământ VII. Promovarea educaţiei nonformale, oportunitate formativă și educațională

complementară pentru elevi dezvoltarea terapiilor complementare și crearea de programe de intervenție personalizate

VIII. Susţinerea educaţiei permanente şi a educaţiei adulţilor IX. Compatibilizarea constantă a sistemului de învăţământ românesc cu cel european

4.3 Obiective strategice

Ø Dezvoltarea unor servicii educaționale și terapeutice eficiente și moderne alternative copiii cu nevoi speciale

Ø Dezvoltarea mediului școlar prin creșterea atractivității și integrarea tehnicilor educaționale și terapeutice moderne astfel încât şcoala reflecte evoluția socio-tehnologică şi să se adapteze la nevoile copilului;

Ø Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei de elevi conform principiului „resursa urmează copilul” prin integrarea noi forme de design educațional coraborat cu direcțiile pedagogice europene;

Ø Abilitarea şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice în domeniul psihopedagogiei speciale şi al lucrului cu elevul cu dizabilități mintale severe și asociate prin integrarea în actul educațional-terapeutic a terapiilor complementare;

Ø Dezvoltarea unui cvurriculum la decizia școlii (C.D.Ş.) complementar curriculumului din trunchiu comun (C.T.C.), care să valorifice dorinţele şi aptitudinile fiecărui elev și care să faciliteze formare de priceperi și deprinderi adecvate dezvoltării armonioase și integrării sociale a copiilor cu CES;

Ø Consolidarea comunității școlare prin elemente de identitate și bune practici astfel încât şcoala să fie cel promotor de combatere a atitudinii de discriminare și crearea premiselor de formare a atitudinilor pozitive față de copilul cu dizabilități;

Ø Dezvoltarea de relaţii durabile de parteneriat local, regional, național, european pentru a crea noi deschideeri și orizonturi, astfel încât şcoala să-şi poată îndeplini cu succes misiunea;

38

Ø Accesarea de fonduri extrabugetare și fonduri europene în vederea perfecționării cadrelor didactice și îmbunătățirea bazei materiale

4.4 Opţiuni strategice

1. Adaptarea serviciilor educaționale și terapeutice la noul tip de educabil prin dezvoltarea terapiilor complementare, divesificarea serviciilor eeducaționale (programe adaptate, cercuri școlare).

2. Realizarea unui design educațional în concordanță cu noile tranduri educaționale europene și modernizarea actului educațional – educație pentru frumos; estetizarea actului educațional prin crearea de parteneriate cu instituții de educație din europa pentru a integra modele și expertiză europeană.

3. Dezvoltarea serviciilor educaționale ale școlii prin utilizarea tehnologiei moderne în vederea eficientizării procesului educativ-recuperator la copilul cu CES (dizabilități mintale severe și asociate)

4. Valorizarea copilului cu dizabilități mintale și asociate, conștientizarea de către comunitate a egalității de drepturi pentru toți copiii şi eficientizarea procesului de integrare socială a copilului cu CES, prin reducerea marginalizării sociale.

5. Perfecționarea adrelor didactice pentru a realiza secțiuni de specialitate profesională: terapii, domenii educaționale, digitlizarea actului educațional și terapeutic, etc.

6. Dezvoltarea bazei materiale în domeniile sportiv, ludic și loisir 7. Dezvoltarea actului de cerecetare prin parteneriate cu universitatea (anuarl

învățământului special și special integrat), grade didactice, 8. Ameliorarea şi modernizarea infrastructurii şi generalizarea accesului la informaţia

electronică 9. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin programe de dezvoltare furnizate de

CCD, alţi furnizori acreditaţi de formare şi mai ales prin proiecte europene de tipul ERASMUS + sau propuse prin programul POCU

10. Dezvoltarea de bune practici astfel încât şcoala să fie cel mai eficient mediu de combatere a atitudinii de discriminare;

11. Accesarea de fonduri extrabugetare și fonduri europene în vederea perfecționării cadrelor didactice și îmbunătățirea bazei materiale

12. Dezvoltarea de relaţii de parteneriat durabile astfel încât şcoala să-şi poată îndeplini cu succes misiunea;

13. Dezvoltarea culturii organizaționale în sensul unei instituții deschise către comunitate din perspectiva

14. Investiţii de capital Ø Renovarea corpului B al școlii Ø Modernizarea bazei sportive prin realizarea unui teren sintetic securizat Ø Modernizarea curții interioare a școlii prin realizarea unei suprafețe

universale pentru activități ludice și sportive Ø Dotarea tuturor claselor cu table interactive pentru digitalizarea actului

educațional

39

Ø Renovarea atelierului școală și transformarea acestuia într-un loc de preprofesionalizare pentru elevii cu dizabilități asociate.

40

Context legislativ Legile şi documentele care stau la baza elaborării P.D.I. Acest Proiect de Dezvoltare Instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele

acte normative:

• Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 cu toate modificările şi completările ulterioare; • Metodologia formării continue aprobată prin OMECTS nr 5561/07.10.2011 cu

modificările și completările ulterioare • Planul managerial pentru anul scolar 2016-2017 al Inspectoratului Şcolar Judeţean

Iași; • Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice

• Programul de Guvernare pe perioada 2017-2021, capitolul Politica în domeniul Educaţiei;

• Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar; • ORDIN Nr. 5079/2016 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru

de organizare şi funcţionare a unităţilor unităţilor de învăţământ preuniversitar. • Raportul I.S.J. Iași, privind starea învăţământului în judetul Iași în anul şcolar 2016/

2017; • Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii

educaţiei, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/13.04.2006, cu modificările şi completările ulterioare

• HG nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicată în MO nr. 38/18.01.2007

• HG nr. 1534/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, publicată în MO nr. 822/08.12.2008

• M.S. nr. 1995/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor

• G.R. nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării/autorizării privind securitatea la incendiu

• Legea nr. 319/2006 a sănătăţii şi securităţii în muncă • OMF 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern cuprinzând standardele de

management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, cu modificările şi completările ulterioare

• Legea nr. 53/2003, Codul muncii, cu toate modificările şi copletările ulterioare • G. nr. 320/28.03.2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare

periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar • M. 5337/11.10.2006 privind aprobarea Codului de etică profesională al experţilor în

evaluare şi acreditare ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

• HG nr. 22/2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, publicată în MO nr. 59/25.01.2007

• OMECTS nr. 5547/2011 privind aprobarea Regulamentului de imspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar

41

• OMECTS nr. 5565/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar

• G. nr. 1258/18.10.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

42

Cuprins Argument................................................................................................................................................2

Capitolul I...............................................................................................................................................4

1. Diagnoza mediului extern...............................................................................................................4

1.1 Prezentarea orașului................................................................................................................4

1.1.1 Asezare............................................................................................................................4

1.1.2 Economie................................................................................................................................4

1.1.3 Cultura....................................................................................................................................5

1.2AnalizaPEST(E)..............................................................................................................................6

1.2.1Factoripolitici.........................................................................................................................6

1.2.2Factorieconomici...................................................................................................................7

1.2.3Factorisociali..........................................................................................................................7

1.2.4Factoritehnologici..................................................................................................................8

1.2.5 Factori ecologici.....................................................................................................................8

Capitolul II..............................................................................................................................................9

2. Diagnoza mediului intern....................................................................................................................9

2.1 Prezentare generală..................................................................................................................9

2.1.1 Scurt istoric al unității școlare.........................................................................................9

Listă cronologică cu directorii aflați la conducerea școlii de la înființare până în prezent............12

2.1.2 Cultura oganizaţională...................................................................................................13

2.1.3 Însemnele școlii:...................................................................................................................15

2.2 Date de identificare...............................................................................................................16

2.3 Serviciile oferite de școală.....................................................................................................16

2.4 Structura unităţii şcolare..............................................................................................................17

2.4.1 Resurse umane......................................................................................................................17

2.4.2Elevi......................................................................................................................................18

2.4.3 Resurse materiale.................................................................................................................20

2.4.4 Resurse informaționale.........................................................................................................21

2.4.5 Resurse financiare................................................................................................................22

2.4.6 Alte resurse...........................................................................................................................22

2. 5 Analiza de nevoi S.W.O.T.........................................................................................................24

2.5.1 Leadeship și logistică...........................................................................................................24

2.5.2 Resurse curriculare/ ofertă de servicii..................................................................................25

2.5.3 Resurse umane......................................................................................................................27

2.5.4 Resurse materiale şi financiare.............................................................................................28

43

2.5.5 Relaţia cu comunitatea.........................................................................................................29

Capitolul III...........................................................................................................................................31

3.1. Misiunea şcolii...........................................................................................................................31

3.2. Viziunea şcolii............................................................................................................................31

3.3. Valori şi principii cultivate şi promovate de şcoală....................................................................32

Capitolul IV...........................................................................................................................................35

4. Planificarea strategică pentru perioada 2017/ 2021...........................................................................35

4.1 Analiză calitativă a sitației prezente............................................................................................35

4.2 Direcțiile de acțiune ale Școlii Gimnaziale Speciale Pașcani......................................................37

4.3 Obiective strategice.....................................................................................................................37

4.4 Opţiuni strategice........................................................................................................................38

Context legislativ..................................................................................................................................40

plan de dezvoltare instituŢionalĂ perioada 2017 ......lapte, ouă, lână. cea mai mare parte a...

Documents