plan de afaceri livada de ciresi

REZUMATUL PLANULUI DE AFACERIPutini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de cirese este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii moderne de ciresi, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Produsele intra pe o piata inca in dezvoltare pe aceasta ramura la noi, in Romania. Avantajele rezulta din oferirea unor produse din cirese de cele mai bune soiuri, la un pret mai mic decat cel de pe piata actuala, avand in vedere ca numarul competitorilor in acest domeniu este intr-o continuare crestere.

DESCRIEREA INTREPRINDERII CARE VA FI INFIINATDenumire: S.C. CherryLand S.R.L.

Forma juridic a societii: SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITAT. Societatea este persoan juridic romn care i desfasoar activitatea n conformitate cu legislaia romn n materie.

Anul de nfiinare al societii: 2013

Numrul de nmatriculare n Registrul Comerului: J34/1054/2013

Codul de identificare fiscl: RO 6859662.

Cod CAEN 0125 Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

Stare societate: INREGISTRAT din data 10 MARTIE 2013

Sediul societii este n sat Coroteni, Comuna Slobozia Bradului n judeul Vrancea, numrul 2A.

BENEFICIAR: S.C. CHERRYLAND S.R.L. este administrat de Filip VeronicaDurata de funcionare a societii este nelimitat de la data nmatriculrii acesteia n condiiile legii la Oficiul Registrului Comerului din Bucureti.

Descrierea obiectului principal de activitate al societii S.C. CHERRYLAND S.R.L.Obiectul principal de activitate al societii este: Cod CAEN 0125 Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

Necesitate: Investiia asigur locuri de munc in zona rural Coroteni, judeul Vrancea

PRODUSUL/ SERVICIULObiectele de investiie sunt:1) SPAIUL SOCIAL AL FIRMEI 2) CABIN SANITAR3) STINGTOR PORTATIV4) NAVETA USOARA DE PLASTIC PENTRU RECOLTAREA CIRESELOR5) MOTOCOSITOARE PENTRU COSIREA IERBII6) MNUI DE PROTECIE MOTOCOSITOARE7) OCHELARI DE PROTECIE MOTOCOSITOARE8) FOARFEC TELESCOPIC PENTRU CRENGI9) APLICATOR NGRMINTE10) PUIEI DE CIRES ARMONIA ALTOITI PE ALTOI GISELA5 11) SISTEM DE SUSTINERE12) TIJ GALVANIZAT-component a instalaiei de irigare prin microaspersoare13) MICROASPERSOR- component a instalaiei de irigare prin microaspersoare14) JALOANE DE 2 M15) RULETA16) TARUSI 17) TOPOR18) PLATFORM DE CNTRIRE19) TRACTOR20) UTILAJ PLANTAT POMI21) SISTEM DE RECOLTARE A CIRESELOR22) MOTOSTIVUITOR23) SAPA ROTATIVA24) MASINA PENTRU STROPITPrincipalele mijloace fixeaflate n patrimoniul societiiTERENURI

Nr.crtAmplasare Judete/LocalitateSuprafata total (mp) / Categoria de folosintaRegim juridic

1SAT COROTENI, COMUNA SLOBOZIA BRADULUI, JUDEUL VRANCEA7 haproprietate

DATE TEHNICE PRIVIND INVESTIIAAMPLASARE

S.C. CHERRYLAND S.R.L are sediul n satul Coroteni, comuna Slobozia Bradului, judeul Vrancea, numrul 2 A. Zona este n plin dezvoltare i tot mai cutat de iubitorii de natur i aer curat.. Cu o suprafa generoas de 70000 m2, terenul este platforma unei plantaii de ciresi. Terenul dispune de urmatoarele utiliti: drum de acces, ap de la reea, livad, stlpi de curent electric, canalizare. Structura existent aici este reprezentat de un depozit ce cuprinde un spaiul social. Vranceaestejudenregiunile istoriceMoldova(la nord derul Milcov) iMuntenia(la sud de rul Milcov) dinRomnia. Judeul are o suprafa de 4.863 km, iar reedina este municipiulFocani. Principalele cursuri deap:Siret(ntreAdjudiNmoloasa),uia,Putna,Milcov,Rmnicu Srat(de laCiortipn la vrsarea sa n Siret). Cele mai mari altitudinea dein vrfurile Lcu (1776 m) i Goru (1784 m). Dispus n trepte dinspre vest spre est, cuprindeMunii Vrancei(cu depresiunile intramontaneGreuiLepa), Dealurile Subcarpatice iCmpia Siretului Inferior, mrginit la nord-est dePodiul Moldovei(Colinele Tutovei) i la sudest de Cmpia Rmnicului.DESCRIERE FLUX TEHNOLOGICOrganizarea si amenajarea terenului

Defrisarea culturii precedente sau a vegetatiei lemnoase sau arbustive este obligatorie. Locatia aleasa pentru infiintarea livezii nu este acoperita cu foarte multa vegetatie insa se va realiza defrisarea pentru asigurarea conditiilor optime de plantare si dezvoltare. Defrisarea se poate face cu buldozere si extractoare de cioate, in asa fel incat terenul sa fie curat de orice rest lemnos, care poate forma un focar de infectie. Nivelarea terenului este necesara pentru eliminarea denivelarilor care favorizeaza retinerea apei si pentru a crea conditii pentru mai tarziu, cand terenul va fi irigat. Fertilizarea terenului. Fiind culturi care se intind pe perioade mari de timp (zeci de ani), fertilizarea inainte de plantare este obligatorie. Dozele de ingrasaminte se aplica in functie de fertilitatea naturala a terenului si de sistemul de cultura adoptat. Dozele orientative sunt de 40-60 t/ha gunoi de grajd, 100-300kg P205/ha, 100-300 kg K20/ha. Fosforul si potasiul se aplica inainte de desfundare, iar gunoiul de grajd dupa desfundare. Pentru corectarea aciditatii solului se administreaza 5-10 t/ha carbonat de calciu. Desfundarea terenului se face la adancimea de 60-80 cm si este conditia principala de reusita a unei plantatii deoarece solul se mobilizeaza, se aeriseste, incorporeaza bine ingrasamintele, activeaza microorganismele. In cazul solurilor cu un strat fertil subtire se recomanda o scarificare urmata de o aratura de 35-40 cm. Pregatirea terenuluiPregatirea terenului se face prin defrisare, nivelare, fertilizare substantiala si mobilizare adanca prin desfundare la 60 cm. Fertilizarea minerala presupune aplicarea inainte de desfundare a 120-150 kg s.a.P2O5/ha,100-150 kg s.a.K2O/ha, amendamente calcaroase pe solurile cu pH sub 5,5. Pentru fertilizare se va folosi tractorul si echipamentul de fertilizat. Pentru livezile intensive pregatirea minutioasa a solului si fertilizarea sunt hotaratoare pentru reusita culturii. Materialul saditor va fi achizitionat din pepiniere autorizate care asigura material de calitate.

Stabilirea distantelor de plantare si pichetare

Pichetarea Lucrarea este relativ grea, deoarece necesit atenie, precizie i nu n ultimul rnd, o contiinciozitate deosebit. Pentru realizarea ei avem nevoie de o serie de instrumente i materiale specifice: teodolite, echere topografice, mire, panglici de oel, fie, jaloane, rui de ntindere, pichei, topoare, srme gradate la distanele dintre rnduri i dintre pomi pe rnd. Lucrarea are trei etape: parcelarea, ncadrarea terenului, pichetarea propriu-zis. PARCELAREA presupune imprirea terenului n uniti teritoriale: parcele i tarlale. Mrimea i orientarea parcelei se face n funcie de forma de relief, sistemul de cultur. Forma cea mai corespunztoare a parcelei este cea dreptunghiular. Parcelele se orienteaz cu lungimea pe direcia curbelor de nivel, fiecare dintre ele trebuind s aib poriuni de teren cu aceeai pant, sau cu diferene foarte mici. INCADRAREA TERENULUI. Pe marginea lung parcelei se alege o dreapt AB, care constituie baza de pornire a pichetajului. Lungimea dreptei AB trebuie s fie un multiplu al distanei dintre pomi pe rnd. Din punctele A i B se vor ridica dou perpendiculare AC i BD, cu ajutorul teodolitului, egale ca lungime. PICHETAREA PROPRIU-ZIS reprezint marcarea locului de plantare a pomilor, n interiorul parcelei. Laturile AC i BD se mpart la distanele corespunztoare dintre rnduri i se marcheaz cu ajutorul picheilor care vor rmne i dup sparea gropilor i dup repichetare, pn la terminarea lucrrii de plantare. Latura AB va constitui rndul numrul 1. Celelalte se vor marca la o distan corespunztoare, n funcie de primul rnd. Fixarea locului fiecrui pom n parte se face cu ajutorul unei srme marcate. Aceasta se ntinde ntre picheii de baz, de pe laturile AC i BD. Distana dintre ultimii pichei care marcheaz rndul i marginea parcelei trebuie s fie 1/2 din distana dintre doi pomi consecutivi la fel ca si distana dintre rndurile din marginea parcelei Operaia de ntindere a srmei continu pn la pichetarea ultimului rnd.

Plantarea pomilorPerioada optima de plantare este toamna, dupa caderea frunzelor si pana la venirea gerurilor. Plantarea de primavara da rezultate bune cu cat se face mai devreme. Intreprinzatorul va respecta acest lucru in implementarea proiectului, pentru a asigura conditiile optime de infiintare a livezii. Daca plantarea se face toamna, intre radacini si sol se stabileste un contact bun, ranile se cicatrizeaza mai usor si incep procesele de rizogeneza, care duc la formarea a noi radacini, pana in primavara. Inainte de plantare pomii sunt supusi unor operatiuni obligatorii: Controlul viabilitatii si a sanatatii. Pomii sanatosi au scoarta turgescenta, tesuturile sanatoase de culoare caracteristica, uniforma,sectiunea prin radacina este alba cu miros placut. Fasonarea radacinilor se face pentru improspatarea sectiunii la radacinile de schelet mai groase de 3-4 mm, scurtarea radacinilor cu diametrul intre 4 mm si 10 mm. Radacinile fibroase se taie scurt. Tinand cont ca prinderea se face pe baza radacinilor groase, de schelet, acestea se lasa cat mai lungi, daca nu sunt ranite, in caz contrar acestea se fasoneaza deasupra ranii. Mocirlirea radacinilor consta in scufundarea repetata a radacinilor pomilor intr-un amestec alcatuit din parti egale de balega proaspata de vita, pamant de telina si apa. Acest amestec asigura in primele faze de dupa plantare un contact bun cu solul, asigura o buna cicatrizare a ranilor si substante nutritive. Mocirlirea este obligatorie la toate plantele si cele din toamna si cele din primavara. Pomii se vor planta imediat dupa mocirlire, ca mocirla sa nu se usuce pe radacini. Pentru livezile intensive, pe terenul pregatit asa cum s-a aratat, se sapa gropi de 30cm x 30cm x 30cm, fiecare dimensiune putand fi marita cu pana la 10 cm, in functie de vigoarea pomului. Plantarea se face cu ajutorul cablurilor marcate sau cu scandura de plantare. Pomii se planteaza in asa fel incat punctul de altoire sa ramana la nivelul solului, dupa plantare. Anterior plantarii, dupa stabilirea adancimii de plantare, pe fundul gropii se face un mic musuroi din pamant reavan, pe care se aseaza pomul. Un muncitor tine de pom, iar altul trage pamant in groapa in asa fel incat acesta sa patrunda bine printre radacinile pomului, dupa care se calca bine. In continuare se pune in gropi, 10-15 kg mranita si se acopera total cu pamant, care este bine tasat cu piciorul. Daca pamantul este uscat, se uda cu 5-8 l apa. La sfarsit se face un mic musuroi in jurul pomului. Daca pamantul este prea umed, nu se planteaza pomii,deoarece exista pericolul tasarii solului, ceea ce impiedica dezvoltarea radacinilor. Lucrarea de repichetare consta in amplasarea tutorilor in groapa, in functie de schema de pichetaj, cu ajutorul scandurii de plantare sau a cablurilor marcate. Plantare, cu 2/3 din pamantul scos din primul strat, bogat in humus. Udarile dupa plantare se va face in functie de precipitatiile din zona, dar in general se dau la 3-4 saptamani,1-2 galeti cu apa. Pentru udare se desfac musuroaiele se uda dupa care se refac. Pentru udare se vor inchiria cisterne cu apa. In timpul verii solul din vecinatatea pomului se mulceste cu paie, pleava, frunze, rumegus.Intretinerea plantatieiTaierile sunt operatiuni chirurgicale si nechirurgicale prin care se modifica pozitia relativa a ramurilor in coroana si a mugurilor pe ramuri. Altfel spus taierile trebuie sa stimuleze functiile pomului slab manifestate si sa le tempereze pe cele manifestate intens. Operatiuni tehnice utilizate la taierea pomilor: - chirurgicale - de taiere cu foarfeca electrica cu acumulator; - nechirurgicale - cand nu se fac taieri si se modifica pozitia ramurilor. Crengile rezultate in urma taierii vor fi tocate cu tocatoarea pomicola, produsul rezultat fiind vandut producatorilor de bricheti.

Intretinerea si lucrarile solului in plantatiile pomicoleIn plantatiile pomicole solul se mentine in diferite sisteme de cultivatie in asa fel incat pomii sa nu fie concurati. Practicarea unui sistem adecvat de intretinere a solului se face in functie de: zona, precipitatii, textura solului, specie, soi, portaltoi. SC CherryLand SRL va opta pentru tehnica numita ogorul combinat. Acest sistem de intretinere imbina elemente de tehnologie de la mai multe sisteme de intretinere. In acest fel avantajele ambelor sisteme de intretinere se intalnesc aici: putin poluant, mentine structura solului, este ieftin. Prin ogorul combinat intervalul dintre randuri se mentine lucrat sau inierbat, iar pe randurile de pomi, se erbicideaza cu masina de stropit.

Fertilizarea plantatiilor pomicole

Fertilizarea plantatiilor de mar constituie una dintre verigile culturale cu consecinte importante asupra cantitatii si calitatii productiei de mere. Este necesar ca ea sa se aplice diferentiat dupa varsta pomilor, potentialul productiv, incarcatura de rod si tipul solului pe care este amplasata plantatia. Anual este necesar sa se refaca fertilitatea solului prin aplicarea de ingrasaminte in doze care sa suplineasca cantitatile consumate. In functie de varsta pomilor se recomanda sa se aplice urmatoarele doze de ingrasaminte chimice: - in anul I - 100 kg/ha azotat de amoniu, 120 kg/ha superfosfat si 80 kg/ha sare potasica. - in anul II - 200 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat si 160 kg/ha sare potasica. - in anul III - IV si urmatorii - 300 kg/ha azotat, 250 - 300 kg/ha superfosfat si 250 - 300 kg/ha sare potasica. Aplicarea ingrasamintelor chimice se face numai pe randul de pomi, pe o banda de circa un metru de o parte si alta a acestuia. Superfosfatul, sarea potasica, gunoiul de grajd si amendamentele plus o treime din doza de azotat se aplica toamna si se incorporeaza in sol odata cu aratura, iar restul ingrasamintelor azotoase se aplica primavara in perioada legarii fructelor. Prima fertilizare se face dupa caderea petalelor. A doua fertilizare se face la inceputul cresterii fructelor, cand sunt necesare cantitati mari de ingrasaminte chimice. In continuare se mai fac fertilizari la 2-3 saptamani, pana la intrarea fructelor in parga. Aceste fertilizari se pot face concomitent cu aplicarea pesticidelor, majoritatea elementelor chimice fiind compatibile cu acestea. Irigarea constituie de asemenea un factor limitativ al cultivarii pomilor, avand un rol hotarator in zonele cu precipitatii sub 500 mm si chiar 600 mm anual. Prin irigare se urmareste mentinerea umiditatii necesare desfasurarii in conditii optime a fiecarei fenofaze. Pentru aceasta, se recomanda aplicarea in functie de tipul de sol si a indicilor hidrofizici ai acestuia, a 110 mc apa la hectar, mai ales in perioada iunie-august cand cerintele de consum ale pomilor sunt maxime. Modalitatea de udare aleasa de SC CherryLand SRL este cu cisterne cu apa, ori de cate ori este necesar.

Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor

Obtinerea de recolte mari si fructe de buna calitate, este corelata cu o buna stare de sanatate a pomilor. In conditiile tarii noastre prin neglijarea boliloe si daunatorilor la cires se poate pierde circa 45-100% din recolta soiurilor cu coacere mijlocie si tarzie. Bolile si daunatorii care ataca in mod frecvent ciresul in tara noastra sunt: antracnoza frunzelor de cires,ciuruirea frunzelor ,moniloza,paduchele din San Jose,paduchele negru al ciresului,musca cireselor,acarienii,viespea neagra a frunzelor de cires,cotarul verde, insect minatoare,etc.In faza de buton alb si dupa inflorire se utilizeaza, de regu;a , fungicide sistemice care protejeaza frunzisul si fructele fata de principalii patageni,o perioada mai indelungata fata de cele de contact si in general nu pateaza fructele. Dintre acestea mentionam ca foarte aficace produsele Bavistin DF, Saprol Score, Folicur solo, Derosal 50S.C,etc. Dupa recoltare, pe langa produsele cuprice se recomanda si cele de contact: Captadin,Folpan,Dithane.Pentru combaterea daunatarilor se pot folosi insecticidele Decis,Karate,Calypso, Mospilan,Victenon,etc. Toate produsele folosite pot ri inlocuite su ale produse su acelasi specrtu de actiune. De remarcat faptul ca ciresul necesita mult mai putine tratamente decat alte specii pomicole.Bolile CiresuluiMonilioza este una dintre cele mai periculoase boli care ataca speciile de pomi fructiferi cu sambure. Este una dintre bolile care afecteaza inclusiv fructul in momentul depozitarii. Este produsa de o ciuperca, car ataca atat floarea, cat si fuctul, chiar si samburele, lastarul, frunzele si ramurile. Este una dintre cele mai daunatoare ciuperci, care poate duce la pierderea totala a recoltei de fructe. Primul semn de afectare este acela al aparitiei unor pernite de mucegai galben-cenusiu. Lastarii afectati se lasa in jos si atarna, fructele tinere se brunifica, putrezesc si cad la pamant, iar pe fructele mature apar niste pete galbui, care face ca pulpa fructului sa se inmoaie si sa putrezeasca. Boala este cunoscuta popular sub denumirea de Putregai Brun sau Putregai Negru, in functie de conditiile de mediu in care se manifesta.Se poate combateimediat de la aparitie, prin tratamente specifice.

Patarea rosie a frunzelor se intalneste destul de des pe plantatiile de ciresi si ciresi, unde nu exista nici un fel de tratament chimic. Boala se manifesta pe frunze, prin aparitia unor puncte mici, de culoare galben-verzui, care apoi se transforma in rosu-caramiziu. De aici provine si denumirea bolii. Tesutul frunzei se ingroseaza, iar in locul petei se bombeaza. Ca masura de prevenire, se recomanda tratamente chimice de avertizare si araturile de toamna.Se combateprin tratamente specifice, prin folosirea substantelor cuprice si fungicide.Ciuruirea bacteriana a frunzelor este o bacterie, care afecteaza culturile de cires si cires, dar si alte specii care au fructele cu sambure. Pagubele produse asupra rodului pomului fructifer sunt inseminate. Bactaeria ataca frunzele, fructele, lastarii tineri. Inca de primavara devreme, apar pe Frunze pete mici, de culoare verde, usor mai inchise decat culoare normal a frunzei. Cu timpul, tesutul afectat de bacterie se necrozeaza, se usuca, iar frunza are un aspect ciuruit. Cu timpul, frunzele sunt atat de atacate, incat acestea cad in masa. Daca ataca fructul, in zona afectata, acesta secreta un clei, care separa tesutul afectat de cel sanatos.Se combateprin stropiri cu substante de natura cuprica, si cu fungicide.Musca cireselor se intalneste frecvent prin livezile de ciresi si ciresi. Pagubele cele mai inseminate sunt produse de larvele mustelor, care ataca pulpa fructului din jurul samburelui. In urma atacului, fructele putrezesc, si cad.Se recomandaprevenireaprin saparea de toamna foarte adanca pentru a distruge pulpele hibernate in sol, si se previne prin tratament chimic specific.Paduchele negru ataca lastarii si frunzele pomului. Frunzele se ofilesc, se usuca si cad. Astfel, procesul de formare al fructului este puternic influentat de neexistenta procesului de fotosinteza, la randul sau afectat de caderea timpurie a frunzelor.Se combateprin tratamente chimice specifice.

Recoltarea fructelorRecoltarea cireselor pentru consumul in stare proaspata se face la maturitatea deplina a fructelor,cand acestea capata culoarea si insusirile soiului,fiind insa in masura sa suporte manipularile si transportul. Dupa recoltare nu isi mai continua maturarea. De asemeanea prezenta etilenei in mediul de stationare-pastrare nu actioneaza coacerea cireselor asa cum se intampla la alte fructe , in acest scop folosindu-se codurile de culori sau colorimetrele. Culesul se face manual, cu grija , concomitant cu presortarea, alegand fructele intregi,sanatoase, cu peduncul,curarete,fara vanatai,fara urme de atac ale bolilor sau daunatorilor.Pastrarea cireselor in stare proaspata cat mai multa vreme se face departe de umezeala,motiv pentru care nu este recomandata spalarea acestora , decat inainte de a fi consummate. Daca sunt umede,se vor intinde pe prosoape de hartie si se vor sterge bine. Odata indepartata umezeala,fructele vor fi puse intr-un recipient incapator ,care sa le permita sa se repartizeze pe toata suprafata in mod egal,fara a se strive si fara a li se rupe coditele. Este important sa nu li se rupa coditele deoarece fructele se pastreaza coapte mai mult timp astfel. Recoltarea cireselor se face n momentul n care acestea au atins maturitatea tehnic. Livada intensiva de cire este una dintre cele mai rentabile, din anul 4 fiind posibil obinerea unor producii cuprinse ntre 15 i 25 t/ha, cu un calibru de 28-32 mm.

ucrari de taiere efectuate:Formarea coroanei tip Vas Sarger la cires - aspectul pomilor dupa taiere in anul intai (a), anul al doilea (b), anul al treilea (c), anul al patrulea (d).In anul al doilea, inainte de pornirea pomilor in vegetatie, ramura de prelungire a axului se suprima deasupra ultimei sarpante. Ramurile alese se scurteaza la inaltimea de 1,2 m de la nivelul solului.In timpul vegetatiei se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor.In anul al treilea, primavara, ramura de prelungire a sarpantelor se orizontalizeaza si se leaga de trunchi. Urmatoarea ramura anuala de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta se scurteaza la 60 cm. Restul de ramuri viguroase se suprima. Ramura de prelungire a sarpantei se alege astfel ca sa asigure unghiul de ramificare a sarpantelor de 45-55C. In timpul vegetatiei se vor plivi lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor. In acelasi timp, se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor. In anul al patrulea, primavara, ramura de prelungire a fiecarei sarpante se orizontalizeaza in directia opusa primei subsarpante, astfel incat sa formeze o ramificare bilaterala - alterna; exterioara. Se alege o ramura de vigoare mai slaba, care va prelungi sarpanta si se scurteaza in vederea proiectarii celei de-a treia sarpante. In timpul vegetatiei se suprima concurentii lastarilor de prelungire ai subsarpantelor. Totodata se plivesc lastarii de pe latura superioara a sarpantelor si subsarpantelor.In anul al cincilea, primavara devreme se alege o ramura anuala pentru a treia subsarpanta, care se orizontalizeaza si se leaga de ax, ca si a doua subsarpanta. Ramura de prelungire a sarpantei se suprima deasupra ultimei subsarpante. Pe subsarpante se formeaza ramuri de garnisire. Ramurile de prelungire ale subsarpantelor se scurteaza in functie de capacitatea de ramificare a soiului, in vederea garnisirii lor. Pe sarpante, in intervalul dintre subsarpante, de asemenea, se formeaza ramuri de rod.La specia cires coroana se formeaza mai usor decat la cires, datorita prezentei lastarilor anticipati si capacitatii de ramificare mai mare. In momentul plantarii, ciresul are cantitatea necesara de ramuri anticipate viguroase pentru formarea sarpantelor. Ca si la cires, se va evita formarea sarpantelor cu unghi de prindere mic, care determina o sudura defectuoasa, se pot dezbina si poate fi provocata aparitia de gome. Dat fiind faptul ca la pomii tineri ramurile anuale lungi au muguri de rod, taierile de fructificare incep inainte de a se incheia formarea coroanei. Daca ramurile anuale nu depasesc lungimea de 80 cm, ele nu se scurteaza deoarece in treimea superioara pot fi muguri de rod. Ele se vor scurta, daca este necesar, pentru a norma productia de fructe. La pomii tineri cu ramificare puternica anual se vor elimina ramurile cu pozitie necorespunzatoare, bolnave, degarnisite, pentru luminarea interiorului coroanei. La pomii cu ramificare slaba se va efectua numai scurtarea de 1/3 a lastarilor lungi. Indiferent de capacitatea de ramificare a soiului, in partea superioara a coroanei, se suprima ramurile viguroase, iar in partea inferioara, numai cele slabe. La soiurile de cires care rodesc pe ramura pleata se aplica taieri de fructificare din primii ani dupa intrarea pe rod, pentru a evita degarnisirea. Ramurile plete se scurteaza deasupra unui mugure vegetativ, sau a unei rmificatii aparute la baza.O treime din ramurile anuale care au lungimea sub 25 cm sa fie in fiecare an scurtate deasupra unui mugure vegetativ situat spre baza lor..

Sistemul de plantatieSistemele de plantaii cu circulare bun a aerului i permeabilitate ridicat la lumin reduc pericolul mbolnvirii plantelor i nlesnesc prin aceasta aplicarea mijloacelor de protecie. Ele constituie deci o premis esenial pentru succesul produciei ecologice de fructe. Nu sunt recomandabile plantaiile pe dou sau mai multe rnduri, precum nici alte sisteme cu pduri de foioase adnci. La aceste sisteme aerisirea i iluminarea sunt proaste, iar lucrrile pe rndurile de pomi ngreunate. Sistemele descrise aici reprezint o selecie de metode practicate deja cu succes. Pe lng acestea, mai exist o multitudine de sisteme care, de asemenea, pot duce la atingerea obiectivului propus.Limea coridoarelor dintre rndurile de plante reiese din proprietile diferite ale amplasamentului, a puterii vntului, a vitezei de cretere a soiurilor i portaltoilor, precum i a tipului de mecanizare.Regula empirica pentru calculul naltimii optime a pomilor: Jumatatea distantei dintre rnduri + (1,00 - 1,50m)

Palmet etajata cu brae obliceDistan rnduri x distana ntre pomi 5.00 m x 3 m (600 pomi per hectar)Scop urmrit Toate lucrrile s poat fi executate de la nivelul solului (impracticabil n momentul de fa).Avantaje Administrare raional (cules). Este posibil acoperirea (protecie contra intemperiilor). Recolt timpurie. Risc sczut de accidentare la cules.Dezavantaj Risc mai ridicat n procesul de producie,deoarece nu dispunem de suficiente date empirice pe termen lung despre acest sistem(pot aprea probleme de afinitate).

Cerinele fa de factorii ecologici

Temperatura. Dei este o specie relativ rustic, cireul este pretenios fa de temperatur. D.Teaci (1980) susine c izotermele cuprinse ntre 9 i 11,5o C asigur o bun fructificare a cireului. Majoritatea autorilor apreciaz c temperatura medie anual, optim culturii cireului este de 10,5oC, iar zonele cele mai favorabile sunte cele cuprinse ntre izotermele de 14-16oC n luna mai respectiv zona de deal cu altitudini de 200-500 m.Cireul nu suport aria verii.Fa de ger are o rezisten mijlocie, mugurii floriferi rezist pnp la -24oC,iar trunchiul i ramurile pn -30oC dac gerurile survin treptat i pomii sunt pregtii pentru iernare.Cireul nflorete la 15-17 zile dup ce temperatura aerului depete 8oC i dup ce s-au acumulat cca. 320oC.Temperatura medie zilnic necesar pentru desfurarea normal a nfloritului este de 10-14oC.

AnTTMTmPPVRASNTSFGTNGR

200010.015.73.5-7.5122513410003

20019.414.64.0-8.015355459325

2002-----16035447301

20039.514.93.2398.057.610946326500

20049.214.53.9624.877.114756458500

2005-----------

20069.015.32.5693.696.4204474311401

200710.418.32.5780.838.820751518300

20089.717.71.9674.108.7202434110605

200910.117.92.2590.098.116558465600

20109.417.14.3807.787.817165409600

20119.017.03.3508.498.212054437602

2012-----------

Interpretarea datelor climatice anualeT Temperatura medie anuala (C)TM Media anuala a temperaturilor maxime (C)Tm Media anuala a temperaturilor minime (C)PP Tot Precipitatiile anuale formate din ploaie sau zapada (mm)V Media anuala a vitezei vantului (Km/h)RA Totalul zilelor cu ploaie in timpul anuluiSN Totalul zilelor cu ninsoare in timpul anuluiTS Totalul zilelelor cu averse insotite de fulgere si tunete in timpul anuluiFG Totalul zilelor cu ceata in timpul anuluiTN Totalul zilelor cu tornado in timpl anului GR Totalul zilelor cu grindin n timpul anului

Lumina. Cireul este o specie foarte pretenioas faa de lumin fapt demonstrat i de particularitaile sale de cretere (coroana rar, etajare natural). Fructele obinute n interiorul coroanei dei roii sunt cele mai acide.Soiurile timpurii sunte cele mai pretenioase fata de lumin. Insuficiena luminii determin apariia de scurgeri cleioase, boli criptogamice i creterea este mult diminuat. n cultur cireul prefer expoziii bine luminate, respectiv treimea mijlocie i superioar a pomilor.

Durata de stralucire a Soarelui pe perioada 2005-2014 (ore)AnulLunaSuma

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII

20057,229,4101,484,9100,835,9159,5193,7164,143,126,712,1958,8

200622,331,362,165,362,360,8114,486,585,474,818,32,9686,2

20073,510,455,6108,8100,4169,0137,9128,248,661,627,530,0881,5

20087,137,365,061,199,0107,0118,5161,0113,053,632,012,4867,0

200972,5110,5141,3169,1215,1233,1273,5191,2160,1115,978,8106,31867,4

201059,1106,1182,7145,2261,6250,0270,9269,7243,5132,775,667,32064,4

201153,191,0157,5193,8342,6333,4265,7310,8193,7103,081,0110,12235,7

201296,3114,9126,6206,6270,6216,8243,2305,0124,7152,275,154,21986,2

201375,6102,5149,5199,1298,5300,1265,2304,1187,4201,665,945,42194,9

201487,498,7174,2227,4304,8321,6298,8324,1190,7200,956,136,62321,3

Media48,473,2121,6146,1205,5202,7214,7227,4151,1113,9537477,32518,9

Umiditatea. Creinele fa de ap sunt moderate i influenate de portaltoi. Astfel, n cazul altoirii pe mahaleb, un nivel al precipitaiilor anuale de 550 de mm este suficient pentru aprovizionarea cu ap a cireului. Altoit pe franc sau vegetativ, cireul necesit un nivel al precipitaiilor de 650-700 mm anual. Umiditatea atmosferic ridicat (peste 75%) n perioada maturrii fructelor favorizez atacul ciupercilor Monilinia laxa i Concomyces hiemalis. Prima ciuperc, n cazul unor atacuri puternice, poate duce chiar la pierirea pomilor. Precipitaiile abundente n perioada coacerii fructelor determin crparea acestora, n special la soiurile trzii cu pulpa pietroas.

Repartizarea lunara si anuala a precipitatiilor n perioada 2005-2014 (mm)AnulLunaSuma

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII

20058,09,926,963,565,547,680,355,751,145,734,73,5496,1

200634,918,28,684,616,9111,610,4113,347,41,669,672,6590,0

200765,124,530,220,6109,347,636,447,454,828,9117,737,8620,3

20088,715,821,2102,1105,3111,6142,754,835,842,115,329,4684,8

200939,412,535,850,768,647,852,635,884,754,734,04,6521,2

201014,840,08,876,488,4102,9170,662,838,044,824,840,6712,9

20118,011,437,626,237,040,934,531,856,955,032,030,9402,2

201216,45,519,385,233,285,6114,049,4141,411,037,06,4604,4

201398,654,834,845,024,143,287,954,2105,121,443,899,5712,4

2014131,6123,936,513,712,59,512,121,120,06,110,045,8442,8

Media42,531,625,956,856,164,874,152,663,531,341,937,1578,7

Aceast specie este, de asemenea, sensibil la excesul de ap din sol care uneori duce la reducerea excesiv a creterii, scurgeri gomoase i chiar uscarea pomilor. Acest fenomen este mai accentuat cnd cireul este altoit pe mahaleb.Solul. Cireul manifest pretenii ridicate fa de sol, evident n funcie de soi i portaltoi. n general, el prefer soluri mijlocii sau uoare, revene, permeabile, profunde, calde, fertile, cu un coninut de calciu de 4-6% i cu ap freatic sub 1,5-2,0 m.Pe terenuri grele sufer inc de la plantare i piere prematur.Cireul prefera soluri cu un coninut maxim de argil de 20-30%, pH 5-6,5, iar salinitatea zero (M.POPESCU i colab., 1982).

Caracteristici morfologice i de producie

Sistemul radicular. Arhitectonica sistemului radicular depinde n mare msura de modul de ramificare al soiului i de portaltoi. V.Cirea (1974), gsete c la soiurile cu coroan piramidal, altoite pe mahaleb, sistemul radicular este mai profund respectiv mai superficial la soiurile cu coroana globuloas alotite pe cire slbatic. Sistemul radicular la cire este relativ superficial, peste 70% din rdcini gsindu-se la adncimea de 0-40 cm.Raza sistemului radicular depete de 2,5-3 ori raza proieciei coroanei. Rdcinile nregistreaz dou valuri de cretere: primul n aprilie-mai i al doilea n octombrie-noiembrie.Partea aerian. Dup plantare, in primii ani de via, cireul are o cretere lent dup care se comport ca o specie cu cretere viguroas. Majoritatea soiurilor au la nceput un port dresat care dup intrarea pe rod se deschide coroanele devenind invers piramidale sau chiar pletoase (Ramon Oliva). Ramificarea la cire este de intensitate redus, caracteristic aceste specii fiind fenomenul de etajare natural.Specificul fructificrii. n cadrul acestei specii exist soiuri care fructific preponderent pe buchete de mai (Van, Cerna, Bigarreau Morreau), ns majoritatea soiurilor fructific att pe buchete de mai ct i pe ramuri mijlocii i lungi.Mugurii floriferi se formeay n procent de 75% pe ramurile buchet i numai 25% pe ramuri mijlocii sau lungi(FLORICA ROU, citat de M.POPESCU i colab., 1993).nfloritul. Cireul nflorete dup migdal, cais i piersic i aproape n acelai timp cu majoritatea soiurilor de prun i pr. Din fiecare mugur florifer se formeaza o inflorescen cu 2-4 flori. nfloritul dureaz cca. doua sptmni, iar in perioadele mai reci chiar trei.Polenizarea i fecundarea. Majoritatea soiurilor de cire sunt autosterile (mai puin soiul Stella) ceea ce oblig gruparea in parcele a 3-4 soiuri interfertile cu aceeai epoc de nflorit (tabel 12.1). Realizarea unei recolte bune este determinat de polenizarea a 30-50% din flori (T.Gozob, 1971; Grojer, 1976). La cire polenizarea este entomofil.Vrsta intrrii pomilor pe rod. Cireul este o specie precoce, apariia primelor fructe semnalndu-se in anul III-IV de la plantare. Rezultate economice se obin incepnd din anul V (Van, Roii de Bistria, Germesdorf, Jubileu 30).Productivitatea este cuprins ntre 6-8 t/ha (Ramon Oliva, Armonia, Germesdorf), 9-10 t/ha (Frheste der Mark, Bigarreau, Morreau) i peste 11 t/ha (Timpurii de Bistria, Uriae de Bistria, Stella).Longevitatea economica a soiurilor de cire viguroase este de 30-40 ani , iar a celor de vigoare mijlocie i mic altoite pe portaltoi de vigoare medie este de 20-30 ani.

Portaltoii folosii la nfiinarea plantaiei Gisela 5 (P.cerasus x P. Canescens)Este cunoscut c reduce vigoarea cu pn la 50% comparat cu vigoarea seleciilor Mazzard(6-9 m). Vigoarea mijlocie-mic a portaltoiului combinat cu o recolt foarte mare de fructe a ridicat probleme n ceea ce privete mrimea i calitatea fructelor. Se pot preta la sistemul super-intensiv dac se fac tieri n mod corespunztor iar solul pe care sunt plantai portaltoii este profund, permeabil i fertil. n astfel de condiii portaltoiul permite plantarea de la 800 pn la 1600 de pomi /ha iar formele de coroan fus subire i fus tuf se consider ca fiind cele mai potrivite la acest portaltoi combinat cu sistemul de cultur super-intensiv.Gisela 5 este foarte important din punct vedere comercial grbind att nflorirea ct i coacerea fructelor cu 2-4 zile, un potenial avantaj pentru soiurile cu coacere timpurie unde o recolt i mai timpurie vine cu profit mai mare. Totui acest lucru poate fi i un dezavantaj n zonele unde exist pericolul de ingheuri trzii sau se dorete coacerea mai trzie a cireelor.Soiurile altoite pe Gisela 5 coroanele larg deschise cu unghiuri larg deschise dar uneori ramificarea este insuficient.Sistemul de susinere este recomandat aa ca unii cultivatori i-au luat msuri de precauie, n funcie de condiiile de cretere se pot ntmpla accidente cum ar fi dezrdcinarea dar de obicei nu s-au ntmpinat astfel de dificulti. Portaltoiul ,,Gisela 5 a artat o rezisten bun la ger iar compatibilitatea cu soiurile de cire cunoscute nu ridic probleme.,,Gisela 5 nu are performane ridicate n solurile grele i are nevoie de un drenaj bun. Sufer de fenomenul cunoscut ca oboseala solului iar dat fiind faptul c S.TROOM i R. GRAS, 1974, recomand nfiinarea de plantaii de cire dup 5 ani de la defriarea unor plantaii de cais i prun i imediat dup pomacee. Prin urmare se va putea planta cire dup el nsui numai dup o perioad mai lung de timp sau imediat n cazul n care solul a fost tratat adecvat nainte prin folosirea fumiganilor.

DESCRIEREA TEHNICA A FIECARUI OBIECT INVESTITIONAL

SPATIUL SOCIAL AL FIRMEI CONTAINERDetalii tehnice:Dimensiuni externe: 6,06 x 2,44 x 2,70 mInaltime interioara: 2,40 mCuloare exterioara: RAL 9002 alb murdarIzolatie podea si acoperis: vata minerala 100 mmIncarcare permisa in podea: 350 kg/m2Pereti exteriori: panouri sandwich PU 60 mmFerestre 2 bucati: 0,85x1,10 m, tamplarie PVC Instalatie electrica: 1 tablou electric, 3 prize, 1 intrerupatorSistem de iluminat: 2 corpuri de neon cu carcasa 2x36WIncalzire: 1 convector electric 2000 W, cu termostat

Pret:2800 Euro (fara TVA)Furnizor: Algeco SCOTSMAN Company

CABIN SANITARDescriere tehnicCompartimentrile sanitare asigur o configurare flexibil i utilizeaz la maxim spaiul disponibil. Grosimea plcilor destinate cabinelor de toalet este de 12mm pentru a asigura autoportana i rigiditatea structurii. Sistemul include chiuveta,toaleta i plcile Fundermax Compact. Pre: 220 (pre fr TVA)Furnizor: Algeco SCOTSMAN

STINGTOR PORTATIV CU ZPAD CARBONIC G6

Fiecare agent economic este obligat s ia msuri de dotare, legea307/2006 privind aprarea incendiilor prevede la art.19 nu mai puin de 18 obligaiuni pentru agenii economici.

Descriere:Agent de stingere-CO2Cantitate6 kgMas 12,8 kgDiametru140 mmPre: 80 (pre fr TVA)Furnizor: Stingtor-incendiu NAVETE USOARE DIN PLASTIC PENTRU RECOLTAREA CIRESELOR

Dimensiuni externe (mm)406x290x110

Dimensiuni interne (mm)385x270x107

Greutate produs (kg)0.250

Capacitate (l)11

Greutate statica65.00

Greutate dinamica5.00

Pre: 6 RON/buc (fr TVA)Productor: S.C. MobVip S.R.L

MOTOCOSITOARE PENTRU COSIREA IERBII

Motocoasa FS 40 AutoCut C5-2,1.0 CP Motocoasa are procedur de pornire simplificat. Este foarte bun pentru trimarea gazonului i pentru lucrrile de cosmetizare din jurul alunilor.

Lungimea totala 1.45m Capacitate rezervor 0.45l Nivel vibratii stanga/dreapta 7.0/6.0 m/s2 Motor in 2 timpi cu pornire la sfoara.

Pre: 900 RON/ buc. (fr TVA)Productor: STIHLDistribuitor autorizat: www.covera.ro

ECHIPAMENT DE PROTECIE PENTRU MOTOCOSITOARE MNUI DE PROTECIE

Pre: 2,00 RON(Fara TVA)Furnizor: MARVEL PROTECIE

OCHELARI DE PROTECIE CU AERISIRE DIRECT

Ochelarii de protectie cu aerisire direct: model economic, aerisire direct prin orificii multiple, fixare pe cap prin banda elastic.

Pre: 5,20RON(Fara TVA)Furnizor: MARVEL PROTECIE

FOARFEC TELESCOPIC PENTRU CRENGI (Echipament pentru tierea de ntreinerea ciresilor)

Lungime total: 160 cm. Grosime maxim a crengii: cca 32 mm.

Specificaii tehnice: Mecanism de transmisie cu troliu complet intern Cap de taiere usor si ingust. Taierea precisa a crengilor in orice directie de crestere. Lame cu forma speciala tin creanga in pozitie de taiere optima asigurand o taiere curata. Maner solid si usor din aluminiu. Blocator de siguranta si teaca pentru lama pentru transport si depozitare sigure. Material lama: Otel acoperit cu strat neaderent Greutate (g):900

Pre: 220 RON/ buc. (fr TVA)Distribuitor autorizat: DEDEMANAPLICATOR NGRMINTE LANDSCAPER PRO SR-2000

DESCRIERERapid, acopercu exactitate suprafete mari - mbin exactitatea unui model linear cu viteza unui aplicator rotativ- capacitatea rezervorului: 42 litri- 2-6 metri zona de mprtiere, cu o acoperire deosebita suprafeei- sistem rezistent la ruginpentru rezervor i agitator, plus componente din polimeri speciali- sistem de protecie cu deflector pentru a mpiedica mprtierea ngrmintelor pe zone nedorite- sistem de greutati pentru stabilitate optima- uurinn desfacerea aplicatorului pentru curare

Pre: 3800 RON/ buc. (fr TVA)Productor: SCOTTSDistribuitor autorizat: www.covera.ro

PUIETI DE CIRES AROMNIA ALTOITI PE ALTOI GISELA 5

Fructelesunt mari, cordiform-rotunjite, avand culoarea de fond galben-cerata, iar cea suprapusa rosie-aprins, care cuprinde la maturitate intreaga suprafata a fructului.Pulpaeste galbena, pietroasa, aproape neaderenta la sambure. Prezinta o buna rezistenta la transport a fructelor. Sematureazala sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie.

ALTOIRE

PortaltoiGISELA 5

Pret: 14 Lei (fara TVA)Furnizor: Pepiniera Sarusi SISTEM DE SUSTINERE

Sistemul de palisajROWINE, fabricat de Metal Work Industry, este compus dintr-o gama diversificata de spalieri metalici, produsi prin profilarea tablei de otel zincatDX51D Zn (250 gr.Zn/mp)si acoperire20m.Grosimeatablei de otel zincateste de 2 mm in cazul spalierilor de capat, respectiv 1,5mmla spalierii intermediari.

Componenta sistemului de sustinere si palisare ROWINE:A.Structura de rezistenta:- stlpi decapt(spalieri de ancorare/stalpi demargine/fruntai);Stlpii de Capt(SCAP)marginesc extremitatilerandurilor devie,pentru a asigura robustete si stabilitateculturii viticole si ofera posibilitatea aranjarii firelor de sarmalaun niveloptim de tensionare.Caracteristici tehnice:- durabilitatela coroziune si la intindere Rm (Mpa) = 270-500, 1Mpa = 1N/mm2;- toleranta +/- 3 mm in cazul profilelor cu lungimea pana la 2500 mm;- rezistenta adecvata la socuri (impactul puternic al corpurilor dure poate produce deformari locale).Spalierii de margine sunt prevazuti pe fiecare unitate cu pasaje de trecere de tip "Autolock" (in forma "H" si in forma "Z") pentru intinderea si fixarea firelor de sarma.

- stlpiintermediari(spalieride linie/ mijlocai);

Stlpii intermediari (SINT)fabricati prin profilare din tabla de otel zincat cu grosimea de 1,5 mm, sunt prevazuti pe fiecare unitate cu pasaje de trecere (de tip Autolock in forma "H") pentru introducerea firelor de sarma, intinderea si fixarea acestora,imipiedicand astfeliesireaaccidentala.- stlpi tutori;Fabricatiprin profilare din tabla de otel zincat cu grosime de 0.80mm,tutorii metalici(TTR-U9)suntelementelecare ghideaza lastarii tineri in perioada de crestere.

B.Reteaua de intindere:- srme portante;- srme intermediare;- srme superioare;- srme de ancorare.Reteaua de Intindereeste constituita din urmatorul tip de fire de sarma din otel zincat GALVATEC T100, fir de sarma din otel puternic zincat cu aluminiu, folosit pentru instalarea de Sarme Superioare si de Ancorare.

C) Acoperire contra ploii

Pret :30000 Euro (pentru intregul sistem + manopera)

SISTEM DE IRIGARE- INSTALAIE DE IRIGARE PRIN MICROASPERSOARETIJ GALVANIZAT

Tij galvanizat pentru susinerea microaspersoarelor Diametru: 8 mmLungimea: 1,2 m.

Pre:3,68 Lei (fr TVA)Furnizor: Horticola MICRO-ASPERSOR GARDENA 8321

Micro-aspersor Gardena 8321 . Cu tehnologie de conectare \"\"Rapid&Usor\"\" pentru instalareape conducta de 4,6 mm (3/16\"\"). Diametrul de irigare poate fi reglat ntre 10 i 40cm. Cap de picurarereglabil, detaabil, cu ac de curare integrat.

Productor:GardenaPre:3 RON (fr TVA)

JALOANEJalon telescopic, gradat pentru prisma.-lungimea minima : 1,2 m-lungimea maxima : 2,2 mPret : 55 EUR (fara TVA)Furnizor: N.B. Trading 93 SRL

RULETARuleta 50 metri banda otel

Pret: 48 RON (fara TVA)Furnizor: suruburionline.ro

TARUS

Sectiuni: 50x50x3mmLungime tarus: 1,5MUreche cu trei gauri (diametrul gaurilor de 11mm) pentru o conectare rapida cu banda zincata

PRET: 25 LEI (fara TVA)Furnizor: LTD Italia

TOPOR Greutatea lamei: 840 gGreutate: 1075 gLungime: 443 mm

Pret: 87 Lei (fara TVA)Furnizor: Fiskers

PLATFORM DE CNTRIRE

Cntarul platform Cely 50M este folosit la cntrirea cireselor recoltate. Verificarea metrologic a cntarului a fost inclus n pre.Caracteristici tehnice: Aprobare OIML, CE, clasa III, IV Capacitate: 60 kg Diviziune: 20 g Dimensiune platan: 350 x 450 mm Afisaj LCD Rezoluie afiaj: 6.000 diviziuni Temperatura de operare: -10C - 40C Platan si brat din inox Functie: numarator piese, verificare greutate, acumulare Alimentare: la priz i acumulator inclusPre: 800 lei (fr TVA)Furnizor: Octoserv sistem

TRACTOR

Marca:Claas

Model:Renault 103.54

Tip de echipamentechipamente second hand

An:1990

Ore:7500 h

Putere:95 CP

Roitraciune:4 roi traciune

Cutiedeviteze:mecanic

Numrdeserie:NC

Dimensiunepneurifa:NC

Dimensiunepneurispate:NC

Pret: 38223 Lei (fara TVA)Furnizor: HENPA SZ, Polonia

UTILAJ PLANTAT POMI BURGHIU

Burghiul de sapat gropi PV este un echipament utilizat pentru plantarea pomilor fructiferi.Pret: 750 Euro (fara TVA)Furnizor: Euromarketing SRL

SISTEM RECOLTAREA CIRESELOR

Pret: 11000 Euro (fara TVA)Furnizor:Euromarketing SRL

MOTOSTIVUITOR

Caroserie:Stivuitoare,Motostivuitor

Marca, Model:Hyster, 3.0t

Fabricatie:2000

Ore lucrate:2 260 mth

Greutate:6 t

Inaltime de ridicare:600 cm

Combustibil:diesel

Numar de roti:4

numrul de cilindri:1

Pret: 2700 Euro (fara TVA)Furnizor: Alex&D Oil SRL

SAPA ROTATIVA

Sapa rotativa dispune de 64 de organe active.

Pret: 2900 Lei (fara TVA)Furnizor:Dicor Land

MASINA PENTRU STROPIT

Pompa: cu paletiBrat de pulverizare: 6mCapacitate tanc: 300LtCuplare la tractor: in 3 puncteFiltre: curatabileSistem de alimentare: din instalatie/sursa naturalaBazin: polyester

Pret: 450 Euro (fara TVA)Furnizor: Asociatia Fermierilor AFHPVZ AgroArges

Furnizorii/parteneriiVanzarea produsului va fi organizata prin distribuitori. Acestia vor avea din partea firmei la dispozitie mostre de produs si comision la vanzare. Sefii de vanzari vor fi instruiti in acest domeniu, pentru a putea prezenta atat calitatea cat si beneficiile produsului pe care urmeaza sa-l vanda, atat in momentul angajarii cat si ulterior in functie de cerintele pietei.Pretul produsului va fi pentru inceput stabilit sub cel al pietei, urmand ca ulterior sa creasca

PiaaProductia de ciresi se adreseaza pietei externe. Din studiile de piata efectuate s-a constatat ca acest produs este foarte asteptat si bine primit avand o gama larga de utilizare: de la industria alimentara, usoara, chimica pana la cea farmaceutica. Cireasa reprezinta un aliment complet si concentrat care amelioreaza sau chiar previne numeroase afectiuni ale corpului uman. produsul se oferteaza fie direct utilizatorilor finali, fie unor intermediari specializati pe achizitia de ciresi.n ceea ce privete concurena, n Romania nu exista multe intreprinzatori care sa fie organizati si care sa obtina contracte cu firme din afara tarii in vederea importului. O mare parte din productia de cirese se vinde individual prin intermediul pietelor locale.Clientii externi sunt de doua feluri: firme specializate pe achizitia de ciresi, pentru revanzare la utilizatori finali si utilizatorii finali la care, evident, pretul este mai bun. In cazul in care vom avea un excedent al productie ne putem indrepta si spre distribuitori interni, cu care sa incheiem noi contracte.Strategia de marketingAvand in vedere specificul activitatii si faptul ca toata productia se va adresa exportului, nu este necesara o campanie de marketing

NECESARUL DE FINANAREBUGET INVESTIIE LEI-MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE

AGENIA DE PLI PENTRU DEZVOLTARE RURAL I PESCUIT

ANEXA III- CONTRACT DE FINANARE

Bugetul Indicativ al Proiectului Masura 123 (valori LEI fara TVA)

Denumire solicitant: S.C. S.R.L. STAMPILA BENEFICIAR

Cod unic de inregistrare: 123

Titlu proiect:

Contract de finantare nr

Denumirea capitolelor de cheltuieliTotal Cheltuieli eligibileCheltuieli neeligibileTotal

LEILEILEI

1234

Capitolul 1 Cheltuieli pentru obinerea si amenajarea terenului - total, din care: 000

1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului 00

1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului 000

1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala000

Capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului000

Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care: 6,5801,5798,159

3.1 Studii de teren00

3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii6,0001,4407,440

3.3 Proiectare si inginerie000

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie1230

3.5 Consultanta580139719

3.6 Asistenta tehnica000

Verificare incadrare cheltuieli capitolul 3cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 8%

Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 428,698102,887531,585

Constructii si lucrari de interventii - total, din care: 428,698102,887531,585

4.1 Constructii si instalatii 175,87242,209218,081

4.2 Montaj utilaj tehnologic 000

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) 140,91333,819174,732

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice 105,55525,333130,889

4.5 Dotari 6,3571,5267,883

4.6 Active necorporale000

Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 57,96012,52870,488

5.1 Organizare de santier 000

5.1.1 lucrari de constructii i instalaii aferente organizrii de antier000

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului 000

5.2 Comisioane, taxe00

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 57,96013,91071,870

Procent cheltuieli diverse si neprevazute13%

Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care: 000

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 00

6.2 Probe tehnologice si teste000

TOTAL GENERAL 493,238116,994610,232

Verificare actualizareactualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila

ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 5%) 68068

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 493,305391,412884,717

Valoare TVA 211,987211,987

TOTAL GENERAL inclusiv TVA 822,286

VALOAREA PROIECTULUI Data aprobrii Raportului de selecie/ Eratei la Raportul de selecie/ Raportului de contestaii7/6/2015

Curs EURO4.4882

LEIEURO

VALOARE TOTALA 822,286183,546

VALOARE ELIGIBILA 493,305109,912

VALOARE NEELIGIBILA 328,98173,299

Plan Financiar - LEI

Cheltuieli eligibileCheltuieli neeligibileTotal

Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala)246,653246,653

Cofinantare privata, din care:0

- autofinantare00

- imprumuturi246,653328,981575,633

TOTAL PROIECT493,305328,981822,286

Procent contributie publica

Avans solicitat0

Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil0%Suma avans mai mica de 50% din ajutorul public

BUGET INVESTIIE - EURO- MINISTERUL AGRICULTURII I DEZVOLTRII RURALE

AGENIA DE PLI PENTRU DEZVOLTARE RURAL I PESCUIT

ANEXA III- CONTRACT DE FINANARE

Bugetul Indicativ al Actului Aditional nr. 6 - Masura 123 (valori EURO fara TVA)

Denumire solicitant: S.C. S.R.L. STAMPILA BENEFICIAR

Cod unic de inregistrare: 123

Titlu proiect:

Contract de finantare nr

Denumirea capitolelor de cheltuieliTotal Cheltuieli eligibileCheltuieli neeligibileTotal

EUROEUROEURO

1234

Capitolul 1 Cheltuieli pentru obinerea si amenajarea terenului - total, din care: 000

1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului 000

1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului 000

1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala000

Capitolul 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului000

Capitolul 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica - total, din care: 00

3.1 Studii de teren0

3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii1,3393211,661

3.3 Proiectare si inginerie000

3.4 Organizarea procedurilor de achizitie000

3.5 Consultanta12931160

3.6 Asistenta tehnica000

Verificare incadrare cheltuieli capitolul 3cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 8%

Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 95,69122,966118,657

Constructii si lucrari de interventii - total, din care: 95,69122,966118,657

4.1 Constructii si instalatii 39257.149,42248,679

4.2 Montaj utilaj tehnologic 000

4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) 31,4547,54939,003

4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice 23,5615,65529,216

4.5 Dotari 1,4193411,760

4.6 Active necorporale000

Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 12,9383,10516,042

5.1 Organizare de santier 000

5.1.1 lucrari de constructii i instalaii aferente organizrii de antier00

5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului 000

5.2 Comisioane, taxe000

5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 12,9383,10516,042

Procent cheltuieli diverse si neprevazute14%

Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din care: 000

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 000

6.2 Probe tehnologice si teste000

TOTAL GENERAL 108,62926,071134,700

Verificare actualizareactualizare mai mica de 5% din valoarea eligibila

ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max 5%) 6767

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE 108,69626,071134,767

Valoare TVA 32,26732,267

TOTAL GENERAL inclusiv TVA 167,033

VALOAREA PROIECTULUI Data aprobrii Raportului de selecie/ Eratei la Raportul de selecie/ Raportului de contestaii7/6/2015

Curs EURO4.4882

RONEURO

VALOARE TOTALA 822,286167,033

VALOARE ELIGIBILA 487,848108,696

VALOARE NEELIGIBILA 334,43858,338

Plan Financiar - EURO


Ajutor public nerambursabil (contributie UE si cofinantare nationala)54,348054,348

Cofinantare privata, din care:54,348054,348

- autofinantare000

- imprumuturi54,34858,338112,685

TOTAL PROIECT108,69658,338167,033

Procent contributie publica50.00%

Avans solicitat0

Procent avans solicitat ca procent din ajutorul public nerambursabil0%Suma avans mai mica de 50% din ajutorul public

PLANUL FINANCIARNr. crtDenumire CantitateU.M.Pret unitar EuroValoare fr TVAValoare cu TVAValoare TVATOTAL fr TVATotal cu TVATotal fara tva

LeiEuroLeiEuroLeiEuroEuroEuroLEI

1Container1buc280012544.00280015554.563472.003733.09833.2828003472.0012544.00

2Cabina sanitara1buc220985.602201222.14272.80293.3165.47220272.80985.60

3Stingator1buc80358.4080444.4299.20106.6623.818099.20358.40

4Navete plastic200buc1.335.961.337.391.651.770.40266329.841191.68

5Motocositoare pentru cosirea ierbii1buc200.64898.87200.641114.60248.79267.5059.71200.64248.79898.87

6Manusi de protectie motocositoare2pereche0.441.970.442.440.550.590.130.881.093.94

7Ochelari protectie1pereche1.165.201.166.441.441.550.351.161.445.20

8Foarfec telescopic pentru crengi1buc49.04219.7049.04272.4360.8165.3814.5949.0460.81219.70

9Aplicator ingrasaminte1buc847.153795.23847.154706.091050.471129.46252.11847.151050.473795.23

10Puieti cires11662buc3.1213.983.1217.333.874.160.933337541375.00163006.77

11Sistem de sustinere1kit30000134400.0030000166656.0037200.0039997.448928.003000037200.00134400.00

12Tija galvanizata100buc0.823.670.824.561.021.090.2482101.68367.36

13Microaspersor100Buc0.662.960.663.670.820.880.206681.84295.68

14Jalon 4Buc55246.4055305.5468.2073.3316.37220272.80985.60

15Ruleta 1Buc10.747.9410.759.4413.2714.273.1810.713.2747.94

16Tarus 4Buc 5.5724.955.5730.946.917.431.6622.2827.6399.81

17Topor 1Buc 19.3986.8719.39107.7224.0425.855.7719.3924.0486.87

18Platforma cantarire1Buc 178.34798.96178.34990.71221.14237.7753.07178.34221.14798.96

19Tractor1Buc 8521.2638175.248521.2647337.3010566.3611360.952535.938521.2610566.3638175.24

20Burghiu1Buc 7503360.007504166.40930.00999.94223.20750930.003360.00

21Sistem recoltare cirese1kit1100049280.001100061107.2013640.0014665.733273.601100013640.0049280.00

22Motostivuitor1Buc 270012096.00270014999.043348.003599.77803.5227003348.0012096.00

23Sapa rotativa1Buc 646.512896.36646.513591.49801.67861.96192.40646.51801.672896.36

24Masina stropit1Buc 4502016.004502499.84558.00599.96133.92450558.002016.00

an 1an 2an 3an 4an 5Pret lei

/kg

productia de cirese (kg/ha)15000155001670016900170003

productia de cirese (kg/7 ha)1050001085001169001183001190003

venit/ an (lei)315000325500350700354900357000

cheltuieli/an (lei)278644.0259484655207050070920

profit anual(lei)36355.98266016285180284400286080

profit total (lei)1158031.98

Cheltuieli diverse i neprevzuteAn IAn IIAn IIIAn IVAn V

Cheltuieli lunare cu apa si canalizarea14001450160016201650

Cheltuieli lunare cu energia electrica17001680171018002000

Cheltuieli lunare cu serviciile de salubritate120127150155160

Cheltuieli lunare cu combustibilul pentru utilaje16101700200023002100

Total cheltuieli lunare-RON48304957546058755910

Total cheltuieli anuale-RON5796059484655207050070920

Total cheltuieli pe 5 ani-RON324384

DEVIZ GENERAL ( conform HG. 28/2008) privind cheltuielile necesare realizarii investitiei

Nr.crt.Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieliValoare (fara TVA)TVAValoare (inclusiv TVA)

RONEURORONRONEURO

1234578

CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1.1. Obtinerea terenului 00000

1.2. Amenajarea terenului00000

1.3. Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala00000

TOTAL CAPITOL 100000

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

2.1.Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului00000


CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1.Studii de teren00000

3.2.Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii6,0001,3391,3687,3681,645

3.3.Proiectare si inginerie00000

3.4.Organizarea procedurilor de achizitie00000

3.5.Consultanta580129139719160

3.6.Asistenta tehnica00000

TOTAL CAPITOL 36,5801,4691,5078,0871,805

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1.Constructii si instalatii175,87239,25742,209218,08148,679

4.2.Montaj utilaj tehnologic00000

4.3.Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj140,91331,45433,819174,73239,003

4.4.Utilaje fara montaj si echipamente de transport105,55523,56125,333130,88829,216

4.5.Dotari6,3571,4191,5267,8831,760

4.6.Active Necorporale00000

TOTAL CAPITOL 4428,69795,691102,887531,584118,657

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1.Organizare santier 00000

5.1.1.Lucrari de constructii00000

5.1.2.Cheltuieli conexe organizarii santierului00000

5.2.Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare00000

5.2.1.Comisioane, taxe si cote legale00000

5.2.2.Costul creditului0000

5.2.Cheltuieli diverse si neprevazute57,96012,93813,91071,87016,043

TOTAL CAPITOL 557,96012,93813,91071,87016,043

CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1. Pregatirea personalului de exploatare0000

6.2. Probe tehnologice si teste0000


TOTAL GENERAL493,237110,098118,304611,541136,505

Din care C+M175,87239,25742,209218,08148,679

Valoare actualizare15,5683,4753,73619,3044,309

TOTAL GENERAL CU ACTUALIZARE508,805113,573122,041630,845140,814

326,934

Calculul costului constructiilor si instalatiilor pe metru patrat

Bilantul suprafetelorPret/mpValoare

Suprafata desfasurata amenjata prin proiect700000.000.00

TOTAL0.00

Procent finantare publica = 50%


EuroEuroEuro

Ajutor public nerambursabil54,34854,348

Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care:54,348054,348

- autofinantare000

- imprumuturi54,34858,338112,686

TOTAL PROIECT108,69658,338167,034

Devizul obiectului - HG 28/2008

DO1.

Cheltuieli totale

- procent sprijin 50% -

Nr. crt.Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieliValoare (fara TVA)TVAValoare (inclusiv TVA)

RONEURORONRONEURO

1234567

I LUCRARI DE CONSTRUCTII

1Terasamente00000

2Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje)162,05536,10738,893200,94944,773

3Izolatii00000

4Instalatii electrice4,9371,1001,1856,1221,364

5Instalatii sanitare2,9176507003,617806

6Instalaii de nclzire, ventilare, climatizare. PSI, radio-tv, intranet1,7954004312,226496

7Instalaii de alimentare cu gaze naturale4,4881,0001,0775,5651,240

8Instalaii de telecomunicaii00000

TOTAL I176,19339,25742,286218,48048,679

II MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice00000

TOTAL II00000

III PROCURARE

Utilaje i echipamente tehnologice141,17231,45433,881175,05339,003

Utilaje i echipamente de transport105,74623,56125,379131,12629,216

Dotri6,3691,4191,5297,8971,760

TOTAL III253,28756,43460,789314,07669,978

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)429,48095,691103,075532,556118,657


DO1.

in RON/EURO la data 08.01.2015

Cheltuieli eligibile



RONEURORONRONEURO

1234567


1Terasamente00000


3Izolatii00000






TOTAL I176,19339,25742,286218,48048,679

II MONTAJ


TOTAL II00000

III PROCURARE



Dotri6,3691,4191,5297,8971,760

TOTAL III253,28756,43460,789314,07669,978



DO1.

in RON/EURO la data 08.01.2015

Cheltuieli neeligibile



RONEURORONRONEURO

1234567


1Terasamente00000


3Izolatii00000






TOTAL I176,19339,25742,286218,48048,679

II MONTAJ


TOTAL II0000

III PROCURARE



Dotri6,3691,4191,5297,8971,760

TOTAL III253,28756,43460,789314,07669,978


plan de afaceri livada de ciresi

Documents