plan de acŢiune - web viewpopulatie activa: 4335 din care agricultura 838; industrie 1220,...
TRANSCRIPT
PLAN DE ACŢIUNE2008 - 2010
- comunitatea de romi din oraşul Hirlau -
Grupul de Initiativa Local : „Divano Romano”Autoritatea locală: Primăria oraşului Hirlau
Aprobat prin Dispozitia Primarului 354/ 16.03.2008
1
I. PROFILUL COMUNITATII: realizat in baza datelor culese in perioada anterioara elaborarii PAL
1. Date descriptive: Judeţul Iasi
Localitatea Harlau
Numar de locuitori: 11.756
Numar de gospodarii: 3178 din care 1616 la bloc si 1562 la case
Descrierea generală a localităţii, inclusiv a comunitatii de romi
Orasul Harlãu este situat în nord-estul tarii, la întretaierea paralelei de 47°26'
latitudine nordica cu meridianul de 26°54' longitudine esticã. Începând din anul 1968,
Harlaul face parte din judetul Iasi, ocupând în cadrul acestuia o pozitie nord-vestica.
Orasul este asezat în aria de contact a Podisului Sucevei (sectorul mai înalt
cunoscut sub numele de Masivul Dealul Mare-Harlau) cu Câmpia Moldovei.
Orasul este strabatut de DE 58, fiind la 28km de orasul Tg. Frumos si 48 km de
Municipiul Botosani si este la capatul liniei ferate Podu Iloaiei-Harlau. (41 km)
Vatra orasului s-a dezvoltat în partea de nord a Depresiunii Harlau, pe cursul superior al
Bahluiului, în amonte de confluenta pârâului Nicolina. Dealurile din jur (Dealul Pietrosu-
205 m, dealul Foisor-320 m, dealul Pietraria-380m, dealul Viilor-186m, dealul lui Voda-
313m, dealul Basaraba-421m, dealul Sângeap-408 m) conferã orasului Harlau valente
strategice.
Teritoriul administrativ al orasului se învecineaza la N cu comuna Deleni, la S si
SE cu comuna Scobinti, iar la V cu comuna Siretel.
In orasul Harlau, locuiesc 3 neamuri de romi: caldarari, lingurari si laesi. Comunitatea de romi caldarari este compacta iar celelalte doua comunitati sunt raspandite.
Istoricul localităţii, inclusiv al comunităţii de romi (cu accent pe relaţia romi majoritari; dacă există sau au existat evenimente pozitive
sau negative).
Harlaul a avut un rol deosebit in zbuciumata istorie a Moldovei, rol ce il atesta
documentele si evenimentele legate de acest frumos si stravechi plai romanesc.
2
Aici se afla inca de la 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Musat, mama
domnitorului Petru I Musat. Aceasta este prima atestare documentara a Harlaului.
Importanta sa a crescut mult in vremea lui Stefan cel Mare si Sfint, care la 1486 reface
din temelii curtea palatului domnesc, iar sase ani mai tirziu, in 1492, ii adauga o
adevarata bijuterie arhitectonica - Biserica Sf. Gheorghe - primul monument cu un
fastuos decor pictat in exterior pe vremea lui Petru Rares.
La 12 iulie 1499, Stefan incheie tratate de pace cu polonii si le semneaza, alaturi
de regele Ioan Albert, la Harlau, ceea ce dovedeste atat consacrarea victoriilor pe
campurile de lupta ale marelui voievod, un adevarat triumf diplomatic, cat si dezvoltarea
deosebita a targului in acea perioada. Ilustrul fiu al lui Stefan, Petru Rares, este
proclamat domn de Harlau de catre Sfatul Tarii Moldovei.
In timpul domniei lui Radu Mihnea, Harlaul devine chiar oras resedinta
domneasca, aici gasindu-si sfirsitul, in ianuarie 1626, insusi domnitorul.
În anul 1950, urmare a copierii modelului sovietic de administratie, Harlaul devine
resedinta unui raion cu 18 comune din cadrul regiunii lasi, dar pierde statutul de oras,
recapâtându-l în anul 1968, când noua împartire administrativ-teritoriala, mai apropiata
de traditii, îl arondeaza la judetul lasi.
In imprejurimile Harlaului pot fi admirate cetatea geto-dacica de la Catalina-
Cotnari (vezi Cotnari), ruinele Castelului de la Ceplenita apartinind cronicarului Grigore
Ureche, Schitul Lacuri si Schitul Bals, din comuna Deleni si multe alte obiective
interesante
Oraşul rămâne cunoscut pentru clădirile de rang istoric înalt, poziţionarea în inima
Moldovei şi potenţialul viticol şi agricol ce-l poate asigura pentru nord-estul României.
Populatia roma din Harlau se cifreaza, conform recensamantului la 684 locuitori,
iar neoficial (conform datelor furnizate de consilierul Prefectului pe problemele romilor
din cadrul Prefecturii Iasi, Margareta Hertanu) la 900 locuitori.
Romii din Harlau, au ca pricipala sursa de venit ajutorul social, acestia fiind beneficiari ai Legii 416/2001, in proportie de 90%. Veniturile sunt suplimentate din comercializarea fierului vechi si alte activitati generatoare de venit, unii dintre romi fiind PF sau fiind administratori de SC sau AF.
Rata abandonului scolar este destul de ridicata atat in randul copiilor de varsta
scolara cat si in randul populatiei adulte.
3
Distribuţia pe vârste a comunităţii:
- 0-14 ani- 2850
- 15-65 ani- 7826
- Peste 65- 979
Distribuţia confesională a comunităţii:
- Romani: ortodoxi, catolici, baptisti, ziua a VII a, penticostali
- Romi: ortodoxi
Distribuţia etnică a comunităţii:
- 10.864- romani
- 684 -romi (oficial)
- 211- altele
Populatie activa: 4335 din care agricultura 838; industrie 1220, constructii 228, comert
366, sanatate 414, învatamant 272, alte activitati 745
Existenţa GI, ONG sau alte forme de asociere; din cine este constituit:
Grupul de Initiativa Local poarta denumirea de „Divano Romano” si a fost
infiintat la data de 20.11.2008.
Ulterior, a fost inregistrat in Primarie (nr. inregistrare 767/16.01.2008). Grupul este
format din 30 de membrii , romi si neromi, membrii ai comunitatii si reprezentanti din
APL, ASP, IPJ, agenti economici.
*Componenta GIL este urmatoarea: 1.Cernescu Constantin –primar
2.Ursache Ioan- viceprimar
3.Deleanu Ionela- inspector autoritate tutelara
4.Nastasa Ana- mediator sanitar
5.Hurdui Gruia- consilier local pentru romi
6.Sava Carmen - inspector Compartiment Programe, Dezvoltare Locala si Achizitii
Publice
7.Cepoi Alexandrina – referent asistenta sociala
8.Rusu Danut- agent politie Harlau
9.Stanescu Octav- membru comunitate
4
10.Stanescu Ciurlitui- membru comunitate
11.Stanescu Bobocea- membru comunitate
12.Stanescu Mures- membru comunitate
13.Stanescu Ion- membru comunitate
14.Stanescu Istrate- membru comunitate
15.Stanescu Ioan- membru comunitate
16.Stanescu Nicu- membru comunitate
17.Stanescu Lucian- membru comunitate
18.Stanescu Mihalache- membru comunitate
19.Stanescu Catalin- membru comunitate
20.Stanescu Ioan- membru comunitate
21.Stanescu Mihai- membru comunitate
22.Stanescu Dragos- membru comunitate
23.Stanescu Ciuta- membru comunitate
24.Stanescu Frant- membru comunitate
25.Stanescu Maricel- membru comunitate
26.Stanescu Liviu- membru comunitate
27.Stanescu Gheorghe- membru comunitate
28.Mutila Constantin- membru comunitate
29.Machedon Dumitru- membru comunitate
30.Ferariu Vasile- membru comunitate
- Presedintele GIL : Hurdui Gruia- Vicepresedinte: Stanescu Nicu- Vicepresedinte: Mutila Constantin- Secretar: Nastasa Ana
5
Mediatori şcolari, sanitari, alte tipuri: agent de dezvoltare, promotor local, facilitator
(altul decat cel din proiect)
- 1 mediator sanitar
Existenţa romilor în instituţii
- 1 expert local pentru romi: Gruia Hurdui
- 1 agent de politie de etnie roma: Danut Rusu
Existenţa anterioară sau prezentă a unor proiecte/ programe pentru romi:
1. A existat un proiect pentru romi „Locuinte sociale”-2003-2004, Program Phare „Acces
la educaţie pentru grupurile dezavantajate”, derulat in anul 2006
2. Program pe sanatate initiat de UMF „Gr.T.Popa” Iasi- Maternitatea „Elena Doamna”- dr.
Maria Pavaleanu- campanie derulata in luna iulie, 2007 – „Prevenirea cancerului de col
uterin si mamar”
3.Fundatia „Holt” a organizat intalniri pentru tinerele mame din comunitate, intalniri care
au avut ca tema de discutie „Prevenirea abandonului familial”
4. Campanie de informare in planning familial-actiune derulata de DSP Iasi cu sprijinul
oferit de dr. Olimpia Macovei
6
Initiative (prezent): Fundatia Link Moldavia Romania din Iasi a depus un proiect spre finantare pe
componenta 2 a Programului Phare 2004-2006 privind intocmirea actelor de identitate (in
luna iulie, 2007) in care a fost inclusa si comunitatea roma din Harlau. Acesta a fost
aprobat, urmand sa fie pus in aplicare in scurt timp.
Harta comunităţii indicând toate locurile principale identificate. Menţionaţi criteriile după
care aţi delimitat zona. Prezentaţi situaţia infrastucturii pe hartă (drumuri, reţea de curent
electric, reţea de gaze, canalizare, apă curentă, etc).
Instituţii: Institutii guvernamentale: Consiliul local al orasului Harlau, Postul de Politie Harlau,
scoli si licee, un grup scolar, gradinite, Judecatorie, Parchet, biserici ortodoxe,
Trezorerie, Administratia Finantelor Publice, Spitalul orasenesc, Policlinica cu cabinete
individuale sector public, Centrul de Ingrijire si Asistenta Harlau, Centre de asistenta
sociala
Institutii neguvernamentale: banci, farmacii, Policlinica cu cabinete individuale sector
privat, societati comerciale
Organizatii neguvernamentale: Anul trecut, comunitatea a fost sprijinita de Fundatia
Link Moldavia Romania la intocmirea actelor de identitate prin intermediul Programului
Phare 2004-2006
7
Identificaţi principalele societăţi comerciale care funcţionează în comunitate sau la care
sunt angajaţi membrii comunităţii
Agenti economici la data de 31.12.2006- 150 cu un numar mediu de salariati de 1541,
din care:
-10 pe domeniul agricultura, piscicultura, silvicultura
-16 industrie usoara (imbracaminte, incaltaminte, mobilier, tamplarie)
-14 unitati de desfacere a produselor engross
-72 unitati comert cu amanuntul
-15 baruri
-13 taxi
-10 alte servicii
Evaluarea capitalului social-Au existat in comunitate activitati, evenimente, lucrari la care au participat mai
multi locuitori? Descrieti principalele evenimente comunitare semnificative din ultimii 2-3
ani.
Nu au existat evenimente de acest gen
-Exista evenimente la care participa comunitatea in ansamblu? (gen hora satului,
hramul bisericii, altele)
Romii din comunitate participa la serbarile campenesti si respecta sarbatorile
ortodoxe la fel ca si populatia majoritara, iar pe langa acestea pe cele ale romilor (ex:
Sfantul Gheorghe- prilej de impacare la romii caldarari). Exista in general relatii de
intrajutorare intre gospodarii ne-inrudite? Dati cateva exemple pe care le considerati
relevante?
Romii comunica bine unii cu ceilalti. In momentul cand au probleme se sustin financiar.
- Urmariti relatiile dintre institutiile locale si gradul in care acestea sunt dispuse sa
se implice si sa sprijine actiuni comunitare
Scoala- din pacate, localitatea Harlau nu dispune de un mediator scolar care ar
putea creea, mult mai usor, puntea de legatura intre comunitate si scoala, insa exista
disponibilitate din partea scolilor din zona pentru a sprijini actiuni comunitare.
Primaria- este dispusa sa se implice si sa sprijine actiunile comunitare, fapt
demonstrat prin semnarea protocolului si recunoasterea GIL.
Biserica - se implica si sprijina actiunile comunitare
8
Politia- in cadrul acestei institutii este angajat un agent de politie de etnie roma
care se implica si sprijina actiunile comunitare. Relatia acestuia cu comunitatea este
foarte buna.
Dispensar- in comunitate exista un mediator sanitar, angajat de ASP. Relatia
acestuia cu comunitatea este foarte buna
Leadership Identificaţi existenţa unor persoane cu iniţiativă, cu care se poate colabora, care
să îşi asume responsabilitatea unor acţiuni locale şi care să fie recunoscute ca lideri de
către ceilalţi membri ai comunităţii.
1.Gruia Hurdui- consilier local pentru romi
Realizaţi o scurtă descriere a principalilor 3 lideri informali ai comunităţii
2.Stanescu Octav-fost bulibasa a romilor caldarari din comunitate este o persoana
influenta in randul romilor, este recunoscut ca lider desi in acest moment nu mai este
bulibasa, insa s-a implicat in activitatea de facilitare si face parte din GIL.
3.Stanescu Catalin- fiul domnului Stanescu Octav, doreste sa-si asume
responsabilitatea unor actiuni locale si este recunoscut ca lider in randul tinerilor din
comunitate. La fel ca si tatal sau a fost ales de comunitate ca membru GIL
4.Stanescu Mihai - tanar cu influenta in randul populatiei tinere din comunitate care
doreste sa se implice in actiuni comunitare. Face parte din GIL
Nivel de dezvoltare economică şi socială:Calitatea infrastructurii:-drumul de acces in comunitate este betonat, exista retea de curent electric, 10
% din populatie are apa curenta, nu exista retea de gaze si canalizare
Calitatea serviciilor medicale: - 1 spital orasenesc, 1 Policlinica cu cabinete medicale individuale- sector public
si privat, 3 farmacii
Activităţi economice: Agenti economici la data de 31.12.2006: 150 cu un numar
mediu de salariati de 1541, din care:
-10 pe domeniul agricultura, piscicultura, silvicultura
-16 industrie usoara (imbracaminte, incaltaminte, mobilier, tamplarie)
-14 unitati de desfacere a produselor engross
9
-72 unitati comert cu amanuntul
-15 baruri
-13 taxi
-10 alte servicii
Activităţi culturale: 1 biblioteca, 1 Casa de Cultura
Educatie formala şi non-formală, inclusiv pentru adulţi- 1 scoala generala, 1 liceu, 1
Grup Scolar Tehnic, 3 gradinite
Altele- 1 Judecatorie, 1 Parchet, 1 Trezorerie, 1 Administratia finantelor publice,
Primaria orasului, 9 Centre care ofera ingrijire si asistenta copiilor si batranilor , 3
biserici; 1 Posta,
II. Analiza nevoilor comunităţii:
Care sunt cele mai importante nevoi ale comunitatii asa cum sunt ele exprimate de
localnici? Cum le-ati determinat/identificat?
- lipsa gaz metan, lipsa veniturilor, lipsa locuintelor sociale, lipsa unui mijloc de
transport pentru elevi, lipsa unei gradinite bilingve, lipsa unui drum de acces,
supraaglomerarea locuintelor. Nevoile le-am identificat cu ajutorul membrilor comunitatii
in cadrul intalnirilor organizate in comunitate.
Care sunt cele mai importante nevoi ale comunităţii aşa cum sunt ele percepute de
voi?
- lipsa actelor de identitate si a actelor de proprietate; lipsa veniturilor (98 % din
populatia roma este beneficiara de ajutor social), lipsa educatiei la copii, dar si in randul
populatiei adulte, drumul de acces in comunitate, lipsa locuintelor-fapt care conduce la
supraaglomerarea locuintelor, lipsa locurilor de munca, lipsa gaz metan
ANALIZA SWOT
Puncte tari Puncte slabe interes din partea membrilor
comunitatii pentru dezvoltarea
comunitatii
calitatea invatamantului buna (cadre
drum nepietruit in comunitate
numar mare de analfabeti in randul
populatiei adulte
numar mare de adulti cu studii
10
didactice calificate)
accesul comunitatii la educatie
(gradinita, scoala generala)
locurile speciale pentru romi in
unitatile de invatamant
existenta mediatorului sanitar
in comunitate au fost efectuate
campanii de informare in planning
familial si de prevenire a cancerului
de col uterin si mamar
relatie foarte buna intre mediatorul
sanitar si comunitate
membrii comunitatii sunt inscrisi la
medic de familie
in localitate exista puncte sanitare:
cabinete medicale si stomatologice,
spital, policlinica
la nivel local exista 3 farmacii
foarte buni mestesugari in confectii
metalice
deschidere spre dezvoltarea unor
afaceri
nefinalizate
abandon scolar ridicat in randul
elevilor de etnie roma inexistenta unui mediator scolar rom
distanta mare din comunitate spre
scoala si gradinita
lipsa unui mijloc de transport scolar
lipsa unei gradinite bilingve
grad crescut de imbolnaviri ca
urmare a supraaglomerarii locuintelor
(in case locuiesc cate16-17
persoane)
acces limitat la utilitati publice
casatoriile timpurii care nu le permit
tinerelor sa se dezvolte din punct de
vedere sexual
boli cronice, cauzate de igiena
precara si a dezechibrelor in
alimentatie
existenta unui procent ridicat de
familii fara locuinta
conditii improprii de locuit
locuintele sunt dezafectate de la
reteaua termica, apa curenta si gaz
metan
delincventa juvenila
numar mare de persoane fara acte
de identitate si/sau deteriorate
procent ridicat de familii fara acte de
proprietate
lipsa locurilor de munca
lipsa veniturilor (95 % populatie este
11
beneficiara de ajutor social)
Oportunitati Amenintari
existenta Programului „Sansa a II a”
posibilitatea angajarii unui mediator
scolar
analize gratuite in cadrul diverselor
programe derulate de ASP (ex
Programul National de Sanatate)
comunitatea va beneficia de
Programul Phare 2004-2006 pe
intocmirea actelor de identitate
comunitatea va realiza fise de
proiect care vor fi inaintate ulterior
spre finantare
existenta initiativei AJOFM pentru
sustinerea persoanelor care doresc
sa dezvolte afaceri (activitati
generatoare de venit)
pasivitatea adultilor in ceea ce
priveste educatia
reticenta comunitatii fata de serviciile
oferite de ASP
cresterea numarului de boli ca efect
al igienei precare
sentiment de frustrare datorat lipsei
de intimitate
stare tensionata intre membrii
familiilor ca urmare a fenomenului de
aglomerare din locuinte
tendinte de infractionalitate cauzate
de saracie
schimbarile politice ce vor fi in urma
alegerilor din acest an
III.PRIORITATIIn urma discutiilor cu membrii GIL s-a luat decizia sa se intervina in urmatoarele domenii:
- infrastructura - acte de identitate- locuinte - integrare profesionala - educatie - sanatate
12
I. Plan de acţiune
Prioritatea nr. 1: Infrastructura urbană
Obiectiv general: Dezvoltarea infrastructurii în zonele în care locuiesc romii din Orasul Hírlau
Grup ţintă: Comunitatea roma din orasul Hîrlau, judetul Iasi
Context: Majoritatea străzilor pe care locuiesc romi necesită un program complex de lucrări de asfaltare şi modernizare. În prezent se circulă greu pe aceste străzi, mai ales în condiţii de ploaie sau de ninsoare. Drumurile impracticabile creează dificultăţi de frecventare a scoalii sau grădiniţei de către copii. Locuintele romilor nu sunt racordate la reteau de canalizare si nici la reteaua de gaz metan.
Obiectiv specific 1: Îmbunătăţirea căilor de acces în comunitatea de romi
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
1. Reabilitarea străzii Dealul
Viilor
1295 m drum
asfaltat
Numar Km
asfaltati
500.000 lei Externe Noiembrie
2009
Primaria
Hirlau
14
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
Grupul de
Initiativa
Local
2. Modernizarea străzii
Pastorel Teodoreanu600 m drum
asfaltat
Numar Km
asfaltati300.000 lei Externe
Noiembrie
2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
3. Reabilitarea străzii
Eternitate
1095 m drum
asfaltat
Numar Km
asfaltati400.000 lei Externe
Noiembrie
2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
4. Pietruirea ulitelor din
comunitate, cartier nomazi
500 m ulite
pietruite
Numar ulite
pietruite50.000 lei Locale
Noiembrie
2008
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
15
Obiectiv specific 2: Asigurarea accesului romilor la utilităţi: alimentarea cu apă şi canalizarea
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
1.1. Extinderea reţelei de
apă şi canalizare pe str.
Dealul Viilor
Existenţa
reţelei de apă
şi canalizare
Numar de
metri de retea
apa si canal
realizat
500.000 leiExterne si
bugetul localTrim IV 2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
1.2. Extinderea reţelei de
canalizare pe str. Pastorel
Teodoreanu
Existenţa
reţelei de apă
şi canalizare
NUmar de
metri de retea
apa si canal
realizat
200.000 leiExterne si
bugetul localTrim IV 2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
1.3. Extinderea reţelei de
canalizare pe str. Eternitate
Existenţa
reţelei de apă
şi canalizare
NUmar de
metri de retea
apa si canal
realizat
200.000 leiExterne si
bugetul localTrim IV 2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
16
Obiectiv specific 3: Asigurarea accesului romilor la reţeaua de gaz metan
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
1.1 Extinderea reţelei de gaz
metan pe str. Dealul Viilor
Racordarea la
gaz metan a
circa 30
locuinţe
Numar de
locuinte
racordate
100.000 leiExterne si
bugetul localTrim IV 2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
1.2. Extinderea reţelei de
gaz metan pe str. Pastorel
Teodoreanu
Racordarea la
gaz metan a
circa 50
locuinţe
Numar de
locuinte
racordate
50.000 lei Externe si
bugetul localTrim IV 2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
1.3. Extinderea reţelei de
gaz metan pe str. Eternitate
Racordarea la
gaz metan a
circa 30
locuinţe
Numar de
locuinte
racordate
10.000 leiExterne si
bugetul localTrim IV 2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
17
Prioritatea 2: Intocmirea actelor de identitate/proprietate
Obiectiv general: Cresterea gradului de incluziune sociala a populatiei de etnie roma
Grup ţintă: Comunitatea roma din orasul Hîrlau, judetul Iasi
Context: Din evidentele Primariei Hirlau a rezultat ca un numar de cel putin 400 persoane de etnie roma nu au acte de identitate si/sau proprietate
Obiectiv specific : reducerea numarului cetatenilor de etnie roma fara acte de identitate / proprietate
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
TermeneResponsabili
1.1. -campanii de informare
a membrilor comunitatii
privind importanta detinerii
unui act de identitate
constientizarea
membrilor
comunitatii asupra
importantei detinerii
actului de identitate
-nr si tipul
campaniei de
informare -
Proiectul“Identitat
e Europeana
pentru etnia roma
din Iasi” Phare
2005/017-
553.01.01
Aprilie 2008
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
1.2. - identificarea
persoanelor fara acte de
Stabilirea unui
numar de persoane
-numarul de
persoane fara
Proiectul“Identitat
e Europeana
Aprilie-iunie
2008-03-09
Primaria
Hirlau
18
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
TermeneResponsabili
identitate sau de proprietate fara acte de
identitate/peoprietat
e
acte de
identitate
pentru etnia roma
din Iasi” Phare
2005/017-
553.01.01
Grupul de
Initiativa
Local
1.3. - crearea unei baze de
date cu persoanele fara acte
de identitate/proprietate
-numarul de
persoane fara
acte de
identitate
Proiectul“Identitat
e Europeana
pentru etnia roma
din Iasi” Phare
2005/017-
553.01.01
Aprilie-
iunie 2008-
03-09
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
1.4 -realizarea actelor de
identitate/proprietate
Acte de
identitate/proprietate
eliberate
-numarul de
persoane
intrate in
legalitate
Proiectul“Identitat
e Europeana
pentru etnia roma
din Iasi” Phare
2005/017-
553.01.01
Iulie –
decembrie
2008-
Primaria
Hirlau
IPJ
Prioritatea 3: Locuinţe
19
Obiectiv general: Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în rândul romilor din orasul Hirlau
Grup ţintă: Comunitatea roma din orasul Hîrlau, judetul Iasi
Context: Comunitatea romilor din Orasul Hirlau, jud. Iasi se confruntă cu lipsă majoră de locuinţe, foarte multe familii fiind nevoite să locuiască împreuna, într-o casă compusă dintr-o cameră sau maxim două camere. Sunt dese cazurile în care 7-8 persoane locuiesc într-o singură cameră. Astfel, condiţiile de locuit devin improprii, iar cele de igienă – necorespunzătoare.
Obiectiv specific : Crearea de locuinţe pentru etnicii romi
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
1.1. Construirea a 15
locuinţe 15 locuinţe
Numar de
locuinte
contruite
150.000 lei ExterneDecembrie
2010
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
1.2. Renovarea şi extinderea
a 30 de locuinţe existente
30 locuinte
renovate şi
Numar de
locuinte
100.000 lei Externe Decembrie
2010
Primaria
Hirlau
20
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
extinse renovate
Grupul de
Initiativa
Local
Prioritatea 4: Pregătire profesională şi activităţi generatoare de venit
Obiectiv general: Facilitarea accesului comunităţilor de romi pe piaţa forţei de muncă prin cursuri de calificare profesională acreditate, recunoaşterea abilităţilor profesionale dobândite informal,mediere şi consiliere pentru angajare în muncă.
Grup ţintă: Comunitatea roma din orasul Hîrlau, judetul Iasi
Context: Adulţii romi din orasul Hirlau au o pregătire profesională scăzută şi de aceea se impune derularea unui program de calificare pentru romii cu studii medii (8 clase) şi crearea de locuri de muncă în care se pot încadra şi romii care au maxim 4 clase. Romii din Hîrlau au anumite cunoştinţe în practicarea unor meserii, cu toate că nu deţin diplome în acest sens. Astfel, ei se ocupa de confecţionarea produselor de uz casnic din metal.
Obiectiv specific 1: Calificarea unui nr. cât mai mare de romi în meserii solicitate pe piaţa muncii
21
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
1Încheierea de parteneriate
cu A.J.O.F.M. şi A.L.O.F.M.
si alti furnizori de servicii de
formare profesionala
contracte de
parteneriat cu
furnizori dew
servicii de
formare
profesionala
Numar
contracte
parteneriat
- Externe 2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
2. Derularea cursurilor de
calificareîn meseriile cerute
pe piaţă pentru romii din
localiate
Calificarea a
60 persoane
în diverse
meserii
NUmar
perosane
calificate
Externe 2009
- Primăria
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
3. Medierea pentru găsirea
de locuri de muncă şi
angajare în muncă
30 de romi
încadraţi în
câmpul
muncii
NUmar
persoane
încadrate
Locale 2009
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
4. Inregistrarea romilor aflaţi
în căutarea unui loc de
Numar
persoane
Locale 2008
22
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
muncă la Agenţia Locală de
Ocupare a Forţei de Muncăinregistrate
Prioritatea 5: Educatia
Obiectiv general:. Cresterea gradului de incluziune sociala a populatiei de etnie roma
Grup ţintă: Comunitatea roma din orasul Hîrlau, judetul Iasi
Context: In comunitatea roma din orasul Hirlau exista un numar de peste 90% de persoane adulte nescolarizate iar copiii de varsta scolara abandoneaza cursurile scolii începand cu clasa a III-a.
Obiectiv specific 1: reducerea ratei abandonului scolar si analfabetismului in randul adultilor din comunitate cu 30% pana la sfarsitul anului 2010
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
1. Construirea unei gradinite O gradinita cu
80 locuri în
Numarul de 300000lei Externe 2010 Primaria
23
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
bilingva zona Dealul
Viilorlocuri
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
2. Activitati de informare si
sustinere a familiilor de romi
în vederea trimiterii copiilor
la scoala
Un numar de
50 familii
rome
informate
sustinute în
vederea
trimiterii
copiilor la
scoala
Numar de
copii romi
care
frecventeaza
scoala
Externe permanent
- Primăria
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
3. Cuprinderea romilor adulti
în Programul a II-a Sansa
30 de romi
încadraţi în
câmpul
muncii
Numar de
romi cuprinsi
in program
Externe permanent
Primaria
Hirlau
Grupul de
Initiativa
Local
24
Prioritatea nr. 5: Sănătate
Obiectiv general: Îmbunătăţirea calităţii vieţii romilor din Orasul Hirlau
Grup ţintă: Comunitatea roma din orasul Hîrlau, judetul Iasi
Context: Situaţia financiară precară a romilor dar si conditiile de locuit si necunoasterea normelor de igiena si alimentatie corespunzatoare duc la deteriorarea precoce starii de sanatate atat a copiilor cat si a adultilor;
Obiectiv specific 1: Ameliorarea starii de sanatate a romilor
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
1.1. Organizarea unor
campanii de promovarea a
sănătăţii şi igienei
O comunitate
bine informată
şi
conştientizată
cu privire la
importanţa
Numar de
persoane
informate
- Locale permanent DSP Iaşi
Primaria Hirlau
Grupul de
Initiativa Local
25
Activităţi pentru realizarea obiectivelor
Rezultate aşteptate
Indicatori de performanţă
CostSurse de finanţare
Termene Responsabili
sănătăţii
1.2. Sprijinirea actiunilor
mediatorului sanitar în
comunitate
Informarea si
constientizare
a comunitatii
cu privire la
normele
elementare de
igiena si
alimentatie
Numar de
persoane
informate
Locale permanent
- DSP Iaşi
Primaria Hirlau
Grupul de
Initiativa Local
1.3 Prevenirea si
combaterea bolilor
preponderente (diabet, TBC,
cardiovasculare)
Legatura mai
stransa cu
medicii de
familie si
secialitate
Numar de
persoane
sprijinite
Locale permanent
DSP Iaşi
Primaria Hirlau
Grupul de
Initiativa Local
medicii de
familie
Comentariu: Nu cunosc cât s-a realizat din acest plan întocmit în anul 2008, când criza nu bântuia România! Raspunsul îl cunosc doar beneficiarii acestui program, populaţia rromă din Hârlau!
26