plan de acţiune pentru reşiţa 2016-2024 -...

IOAN POPA DESCHIDE RESITA

Bunăstare, Dezvoltare, Investiţii

Plan de acţiune pentru Reşiţa

2016-2024

IOAN POPA deschide Reşiţa



Candidez la primăria Reșița pentru a pune în

practică idei, soluții, proiecte în care cred.

Candidez pentru a pune în aplicare acest plan

de acțiune, care se va desfășura pe o perioadă

de 8 ani de zile. Candidez nu pentru un

mandat ci pentru două. Candidez cu intenția

de a aduce bunăstare și dezvoltare economică

pentru un oraș care are un potențial imens și

care nu a fost exploatat din păcate de către

predecesorii mei.

Vreau o administrație transparentă care să

colaboreze cu cetățenii ei și care să realizeze

proiecte împreună cu ceilalți actori pentru

binele comunității. Sunt deschis pentru dialog,

opinii și recomandări din partea societății

civile, iar platforma pe care am generat-o pe

site-ul personal, demonstrează acest lucru.

Vreau să implementez proiecte de transport,

de regenerare urbană, de dezvoltare

comunitară, de patrimoniu cultural, de

infrastructură educațională și socială. Reșița

poate atrage fonduri în valoare de 70 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020 pe

diferite programe operaționale. Alături de echipa mea voi atrage resursele financiare

necesare dezvoltării sustenabile a orașului Reșița. Veniți alături de mine pentru a pune în

practică acest plan!

IOAN POPA pentru primăria Reşiţa




Cele 5 Priorităţi ale Programului meu de Acţiune:

Reșița poate ajunge un oraș de top în Vestul țării și unul dintre cele

mai importante reședințe de județ din România prin intermediul

acestui plan de acţiune pe care vă invit să îl parcurgeţi. Aceste

priorităţi pot fi puse în practică, iar acest plan de acţiune descrie cum

priorităţile pot deveni realitate.

Împreună, putem transforma Reşiţa într-un pol de dezvoltare, un

oraş modern şi european

Prioritatea 1

Cât mai multe fonduri atrase de primăria Reşiţa în perioada 2016-2020!

Prioritatea 2

Cât mai mulţi investitori aduşi la Reşiţa!

Prioritatea 3

Un oraş în care cetăţenii să se simtă bine!

Prioritatea 3.1

Regenerarea urbană a spaţiului reşiţean!

Prioritatea 3.2

Servicii sociale şi utilităţi bune pentru persoane

marginalizate prin programe de incluziune!

Prioritatea 3.3

Un oraş viu, cu cât mai multe evenimente cultural-sportive!

Prioritatea 3.4

Reşiţa, centrul turistic de excelenţă!

Prioritatea 4

O guvernanţă eficientă la nivel local!

Prioritatea 5

O activitate externă cât mai activă care să atragă

proiecte, investitori şi turişti străini!



1.Dezvoltare urbană

2. Situaţia actuală

3. Proiecte 2007-2013

4. Ce vor reşiţenii?

5. Oportunităţi 2014-2020

6. Investiţii

7. Calitatea vieţii

7.1. Regenerare urbană

7.2. Incluziune socială

7.3. Evenimente cultural-sportive

7.4. Dezvoltarea turismului

8. Bună guvernare (transparenţă, consultare şi parteneriat)

9. Relaţii internaţionale, parteneriate, promovare



1. Dezvoltare urbană

Spațiile geografice sunt eterogene pe plan intern și extern și relația dintre procesul de

spațialitate și instituții este una dinamică. Avem diferite definiții ale procesului de dezvoltare

locală: administrative, culturale, economice, geografice, sociale, istorice, politice și

technologice. Pe lângă aceste diferite tipologii de dezvoltare locală este greu să limităm spațial

procesul de dezvoltare: din cauza economiilor de aglomerare, relațiilor sociale și organizațiilor,

a instituțiilor locale: primării, CJ-uri.

Procesul de dezvoltare locală este un proces complex care presupune o abordare

multidisciplinară. Diferiți factori-economic , cultural , social – politic- au un impact profund

asupra procesului de dezvoltare locală și regională. Pentru a avea succes în dezvoltarea locală

sau regională toți acești factori trebuie să se constituie într-un “lipici” pentru comunitate.

În viziunea clasică, dezvoltarea depinde de deciziile strategice ale companiilor, pentru că

există o relaţie clară între competitivitatea companiilor şi realizarea obiectivelor de

dezvoltare. Pentru a realiza un anumit nivel de dezvoltare locală, ar trebui să fie luate în

considerare diferite tipuri de forţe şi instituţii: instituţii economice, socio-culturale şi politice.

Dezvoltarea economică nu este numai de natură pur economică. Un numar important de

sociologi şi economişti recunosc faptul că societatea şi capitalul social au un impact asupra

economiei şi implicit asupra dezvoltării şi creşterii economice. Capitalul Social are un impact

puternic asupra procesului de dezvoltare economică la nivel regional sau local. Alţi factori care

influenţează creşterea economică sunt locaţia geografică a unei anumite localităţi, nivelul de

încredere între diferite instituţii publice sau private implicate în proces, patrimoniul cultural şi

obiceiuri specifice înrădăcinate în comunitate şi, probabil, cel mai important sprijinul

instituţional şi politic. Cu alte cuvinte, o economie de piaţă nu poate funcţiona decât dacă se

referă la, şi este susţinută de către, societate.

Instituțiile publice de la nivel local, cum este Primăria, ar trebui să ajute "de sus", actorii

locali pentru a mobiliza "de jos" , ar trebui să îi ajute să producă și să utilizeze capitalul social

eficient ca un instrument de creștere a cunoștințelor de specialitate , infrastructurii , servicii

şi forme de integrare între firme , consolidând astfel competitivitatea . Pentru ca o strategie

de acest tip să fie funcţională este necesară implicarea actorilor locali , iar autonomia de

acțiune politică (capacitatea de a rezista intereselor particulare urmărind doar obiectivele

colective) este o condiție necesară.

Trebuie menționat că efortul depus in elaborarea acestui material a fost unul comprehensiv,

incluzând o multitudine de activități, de la analiza strategică bazată pe consultarea unui număr

semnificativ de documente, rapoarte, studii sau date statistice, până la etapele de consultare

cu actorii (stakeholderii) comunitari. Scopul urmărit a fost realizarea unui document care să

reflecte pe cât posibil voința comunității locale, pornind de la o imagine obiectivă a situației

actuale și care să identifice acele arii sau domenii care pot oferi, în mod real, avantaj

competitiv comunității în următorii 5-7 ani.



Primul pas, ca viitor primar, va fi realizarea unui plan integrat de dezvoltare urbană care să

aibe ca rezultat:

• o strategie care exprimă aspiraţiile de dezvoltare ale comunităţii şi programează pe

termen scurt, mediu şi lung proiectele prin care acestea sunt atinse;

• un plan de alocare şi rezervare a terenurilor şi de programare a funcţiunilor urbane

prin proiecte integrate potrivit strategiei şi potenţialului local;

• un plan de programare şi alocare a resurselor financiare prin programe şi investiţii

publice care susţin implementarea strategiei pe teritoriul oraşului.

Sursa: Mihaela Vrabete, Exchange Municipal Training Course Program, Standing Conference of Towns

and Municipalities, Serbia



2. Situaţia actuală

Caraş-Severinul continuă să fie unul dintre cele mai sărace judeţe din punct de vedere al

PIB/locuitor din partea de Vest a României, fiind depăţit la acest capitol doar de Mehedinţi şi

Sălaj. Din punct de vedere al produslui intern brut, PIB-ului pe cap de locuitor, judeţul Caraş-

Severin se află pe locul 28 în ţară, iar din punct de vedere al produsului intern net, PIN-

ului, pe locul 30. Situat pe penultimul loc în România după cifra de afaceri a companiilor (1,1

mld. euro), judeţul Caraş-Severin s-a umplut în ultimii ani de mormane de fier vechi care au

mai rămas din foştii coloşi industriali care angajau mii de oameni. În judeţ activează doar 5.300

de companii. Într-o analiză economică a Ziarului Financiar1 se precizează că industria de

asistenţă socială este cea mai dezvoltată, cel mai mare angajator din judeţ fiind Consiliul

Judeţean Caraş-Severin. O altă analiză a ZF,2 arată că la fel ca în alte judeţe în care investiţiile

noi întârzie să apară, şi în Caraş-Severin instituţiile sau companiile de stat sunt angajatori

semnificativi, câtă vreme din totalul de 53.700 de salariaţi din judeţ (la o populatie de 274.277

de locuitori) care erau vizibili în statistici la începutul lui 2014, în companiile private lucrează

mai puţin de 30.000 de persoane, iar cei care au în prezent un loc de muncă reprezintă doar

18% din totalul populaţiei.

Lipsa investitorilor coroborată cu lipsa fenomenului antreprenorial din judeţ au clasat judeţul

pe ultimele locuri la capitolul de firme înfiinţate, în anul 2015:

Reşiţa, ca şi oricare fost mare centru industrial din România, a suferit la toate capitolele în

această perioadă de tranziţie: scăderea populaţiei, lipsa de investitori, lipsa fenomenului

1 Analiza Economica Ziarul Financiar: http://www.zf.ro/profesii/cum-arata-economia-din-caras-severin-un-judet-in-care-colosii-industriali-cu-15-000-de-angajati-s-au-transformat-in-mormane-de-fier-vechi-si-unde-asistenta-sociala-este-cea-mai-dezvoltata-industrie-12909592 2 Analiza ZF: http://www.zf.ro/profesii/piata-muncii-din-caras-severin-spitalele-sunt-in-topul-angajatorilor-doar-18-din-populatie-lucreaza-dar-somajul-este-scazut-12909559

http://www.zf.ro/profesii/cum-arata-economia-din-caras-severin-un-judet-in-care-colosii-industriali-cu-15-000-de-angajati-s-au-transformat-in-mormane-de-fier-vechi-si-unde-asistenta-sociala-este-cea-mai-dezvoltata-industrie-12909592



http://www.zf.ro/profesii/piata-muncii-din-caras-severin-spitalele-sunt-in-topul-angajatorilor-doar-18-din-populatie-lucreaza-dar-somajul-este-scazut-12909559

http://www.zf.ro/profesii/piata-muncii-din-caras-severin-spitalele-sunt-in-topul-angajatorilor-doar-18-din-populatie-lucreaza-dar-somajul-este-scazut-12909559



antreprenorial, mulţi angajaţi în structurile administrative fără a avea o performanţă în

atragerea de fonduri europene, toate acestea au făcut din Reşiţa, un oraş cu potenţial de

dezvoltare imens, să ajungă într-o situaţie critică.

Reșița, capitală a judeţului, din punctul de vedere al PIB-ului este pe locul 37, iar din punct

de vedere al PIN-ului este pe locul 40.

Situaţia actuală critică se datorează în principiu lipsei de investiţii din Resita, lipsei firmelor

mici şi mijlocii, lucru care a obligat populaţia tânără să migreze spre Timişoara sau spre alte

ţări. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Reșița se ridică la

73.282 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră

84.026 de locuitori.3 Alte date susţin că la recensământul din 2011, municipiul Reşiţa,

împreună cu localităţile componente, avea o populaţie cu 22% mai mică decât la

recensământul precedent din anul 2002.4 În cazul în care se continuă acest trend, peste 10

ani, populaţia Reşiţei va fi injumătăţită şi se poate ajunge la puţin peste 40 de mii de locuitori

în 2021.

Populaţia stabilă pe sexe: masculin 35.111, feminin 38.171,total: 73.282. Studii superioare:

13.633, studii secundare: 42.371, studii primare: 5.902 şi fără şcoală absolvită 1.318 dintre

care 470 sunt analfabeţi. Statisticile evidenţiază faptul că cele mai multe persoane fără loc de

muncă sunt bărbaţi cu un nivel de instruire scăzut, încadrându-se în palierele de vârstă

cuprinse între 30 –49 de ani.

Problemele economice şi migrația socială sunt cauzate în bună măsură de factori precum

declinul sectorului industrial (cea mai importantă parte a zonei industriale, în prezent

neutilizată eficient, fiind localizată în această zonă şi aproximativ 90% din populaţia activă din

zonă, muncind în sectorul industrial în perioada de vârf a metalurgiei şi siderurgiei reşiţene),

care a dus la o rată ridicată a şomajului în zona de acţiune, precum și la venituri modeste ale

celor rămaşi încadraţi în câmpul muncii.

Problemele demografice din zonă au efect asupra structurii populaţiei și a fondului construit.

Un alt aspect este îmbătrânirea populaţiei, prin plecarea tinerilor spre oraşe sau ţări mai

atractive din punct de vedere al stabilităţii financiare.

3. Proiecte 2007-2013

Deși primăria Reșița are un departament de Relații Internaționale și Proiecte Europene

înființat încă din 2008, activitatea acestuia este la capacitate redusă, nereușind să fructifice o

mare parte din oportunitățile naționale și internaționale din perioada 2007-2013. Conform

unui raport al Primăriei s-au implementat doar 5 proiecte iar alte 7 sunt în curs de

implementare. E foarte puțin pentru un oraș reședință de județ și pentru oportunitățile care

au trecut pe lângă oraș în toată această perioadă.

3 Date colectate de la Institutul National de Statistica 4 Enciclopedia Romaniei: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Re%C5%9Fi%C5%A3a

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Re%C5%9Fi%C5%A3a



Conform raportului de pe siteul Primăriei Reşiţa5 valoarea proiectelor implementate și

terminate se ridică la 243.751 de euro (3 proiecte internaționale, 2 în parteneriat cu Serbia și

unul european), și mai două proiecte naționale unul în valoare de 243.436 de Ron și altul mai

consistent financiar însă cu mulți parteneri. Două dintre aceste proiecte au vizat integrarea

comunității rrome, unul a contribuit la întărirea relațiilor între Vrsac și Reșița, unul s-a adresat

eficienței administrației publice locale, iar ultimul a fost un program pentru tineret.

La capitolul proiecte în implementare 5 dintre acestea sunt legate de

extindere/reabilitare/modernizare diferite clădiri sau parcuri (3 pe Programul Operațional

Regional și 2 pe Programul Național de imbunătătire a calitătii mediului prin realizarea de

spații verzi în localităti) iar celelalte două sunt programe în colaborare cu Serbia.

S-ar putea să existe și alte proiecte desfășurate de Primăria Reșița, însă baza de date a

Primăriei nu permite accesarea decât a acestui document, care din păcate nici nu este datat.

Conform statisticilor de la Banca Mondială, Reșița a avut un buget operatitional pentru

perioada 2009-2014 de peste 32 de milioane de euro, iar prea puțin din acești bani au fost

accesați de primărie.

Este de apreciat apropierea față de vecinii sârbi, însă un departament de relații internaționale

ar trebui să fie foarte activ și să realizeze cât mai multe înfrățiri, cu orașe din Germania,

Franța, Italia, Spania, Polonia, țări care au un nivel de dezvoltare mai ridicat și care ar putea

aduce plus valoare la nivel de proiecte și la nivel de investiții în Reșița. De asemenea

reprezentanții Primăriei ar trebui să fie mai prezenți la Bruxelles pentru a stabili contacte cu

asociații, organizații sau companii, interesate de colaborări sau investiții într-un oraș precum

Reșița.

Oportunitățile perioadei 2007-2013 nu au fost fructificate, iar potențialul pentru viitoarea

perioadă este imens, având în vedere că Reșița este eligibilă pentru peste 70 de milioane de

euro finanțări. Colaborările cu orașe din Europa ar trebui intensificate, iar Reșița trebuie să

atragă cât mai mulți investitori care să stimuleze economia locală.

4. Ce vor reșițenii?

Conform unor date culese din Strategia de Dezvoltare a Reşiţei pe perioada 2014-2020 în urma

unor focus grupuri-ateliere de lucru realizate cu actori din sectorul public și civil al societății

pe diverse domenii de activitate, reşiţenii se pare că își doresc un transport mai eficient și

durabil, un sistem de colecatre și depozitare al deșeurilor, o infrastructură culturală și sportivă

mai dezvoltată, calitatea unor servicii mai bune din partea agenților economici dar și o

activitate mai intensă a firmelor din zonă.

5 Raport Primarie Resita privind stadiul proiectelor: http://www.primaria-resita.ro/portal/carasseverin/primarie/portal.nsf/All/43BE95730C5DB94142257B36003052D3/$FILE/Raport%20situatia%20proiectelor%20implementate%20sau%20in%20curs%20de%20implementare.pdf

http://www.primaria-resita.ro/portal/carasseverin/primarie/portal.nsf/All/43BE95730C5DB94142257B36003052D3/$FILE/Raport%20situatia%20proiectelor%20implementate%20sau%20in%20curs%20de%20implementare.pdf





La întrebarea „Care sunt în opinia dumneavoastră cele mai importante investiţii necesare în

zona în care locuiţi, în ordinea priorităţii acestora?” respondenţii au răspuns în ordinea

priorităţilor:

1. Sistemul de colectare şi depozitare a deşeurilor

2. Reabilitarea/extinderea unităților medicale și de asistență socială

3. Reabilitarea/extinderea și întreținerea rețelei de străzi

4. Reabilitarea unităţilor de învăţământ

5. Reţelele de alimentare cu apă și canalizare

6. Iluminatul public

7. Îmbunătățirea aspectului estetic al municipiului prin reabilitarea clădirilor administrative

și culturale

8. Rețeaua de alimentare cu gaze naturale

9. Amenajarea de spaţii de agrement și locuri de joacă pentru copii

1. Transport

La întrebarea privind utilitatea unui sistem de transport în comun în municipiul Reșița, 82%

au răspuns afirmativ, iar 14,15% negativ iar un număr de 3,08% nu s-au pronunţat.

La întrebarea privind utilitatea construirii unei centuri ocolitoare în vederea devierii traficului

din municipiu, 78,31% au răspuns DA și numai 9,85% au răspuns NU, fapt ce denotă

necesitatea unei astfel de investiții în vederea devierii traficului din municipiu, a fluidizării

acestuia şi a reducerii deprecierii calităţii drumurilor. Un număr de 11,85% nu a răspuns.

În ceea ce privește oportunitatea dezvoltării mijloacelor de transport în comun, 38,31%

consideră că varianta cea mai bună este dezvoltarea autobuzelor, 23,23% tramvaiul,

9,38% troleibuzul, existând păreri împărțite cu privire la această temă. S-au identificat

cereri pentru implementarea de mijloace de transport ecologice, bazate pe energie

regenerabilă, cu noxe reduse, dezvoltarea pistelor de biciclete, dar și dezvoltarea rutelor spre

zonele marginale ale municipiului.

2. Apă, Mediu şi Încălzire

Calitatea apei potabile este bună, au menţionat majoritatea participanţilor la sondaj iar

reţeaua de canalizare este bună au apreciat peste 85% din cei chestionaţi. Nivelul de poluare

al aerului (raport spaţii verzi şi construcţii) 50% au considerat că este un nivel mediu, 19% nivel

scăzut iar 12% ridicat, peste 3% foarte ridicat iar 12% nu au răspuns. Nivelul de dezvoltare

urbană este făcut de cetățeni astfel: 45,23% nivel mediu, 26,62% scăzut, 8,62% ridicat, 6,31%

foarte scăzut, 0,92% foarte ridicat iar 12, 31% nu au răspuns. 78% consideră utilă dezvoltarea

sistemului public de încălzire a clădirilor, 5,08% nu o consideră utilă iar 16,92% nu au

răspuns.



3. Deşeuri si selectarea lor

În ceea ce privește sistemul de colectare selectivă a deșeurilor, 86,92% au răspuns că sunt de

acord cu dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă și numai 2, 46% au răspuns negativ.

Un procent de 10,62% nu a răspuns.

87,08% sunt de acord sa se înființeze puncte de colectare deșeurilor în mod selectiv în

municipiu (inclusiv fier vechi/mobilier/haine/sticla/plastic, etc.), 10,46% nu au fost de acord și

2,46 nu au oferit răspuns.

4. Agenţi economici plus servicii

În ceea ce privește dezvoltarea agenților economici si serviciile oferite de acestia, populația

sondată consideră în procent de 34,77% că este medie, 27,85% că este proastă, 11,85% că

este bună, 7,54% că este foarte proastă, 2% foarte bună iar un procent de 16% nu au

răspuns.

5. Cultură, Învăţământ şi Sport

In ceea ce privește activitatea culturală în Municipiul Reșița, aceasta este apreciată de

respondenți ca fiind bună 41,08%, satisfăcătoare-25,54%, foarte bună-8,92%, iar cu ponderi

mai mici, foarte bună 8,92%, excepțională–2,31%, 6,92% nesatisfăcătoare iar 15,23% nu au

răspuns. In domeniul cultural, tipurile de activități culturale preferate de cetățeni sunt 1. Film,

2. Teatru, 3. Spectacole divertisment, 4. Concerte muzică uşoară, 5. Muzică populară,

6.Muzee, 7. Lectură 8. Dans.

Infrastructura culturală e considerată a fi oportună de dezvoltat de un procent de 79,38%,

doar 5,23% considerând a fi neoportună. 15,38% nu s-a pronunțat

Dezvoltarea unor clase de liceu cu profil profesional în municipiu este considerată utilă de

majoritatea respondenților (82,46%), numai 4,77% dintre aceștia nefiind de acord iar 12,77%

nu au răspuns.

Desi 42% din respondenţi au spus ca sunt multumiţi de infrasturctura sportivă a municipiului,

peste 43% din intervievaţi consideră că e nevoie de îmbunătăţiri semnificative, preferinţele

lor fiind în ordinea importanţei: 1. Bazine de înot, 2.Terenuri de tenis, 3. Terenuri de fotbal,

4. Piste de ciclism, 5. Piste de atletism

5. Oportunităţi 2014-2020

Un proiect de acţiune pentru dezvoltarea unui oraş precum Reşiţa, presupune o programare

multianuală clară, de preferat pe ciclul financiar european, a fondurilor disponibile pentru

investiții de capital. Practic, cea mai bună strategie în momentul de față este

complementarea, coordonarea și armonizarea investițiilor făcute de la bugetul de stat și din

bugetele locale cu investițiile făcute prin intermediul programelor operaționale europene.



Programul Operational Regional (POR) gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale şi

Administraţiei Publice (MDRAP) şi de Agenţia de Dezvoltare Vest (ADR), ca organism

intermediar, reprezintă principala oportunitate pentru dezvoltarea orasului Resita in

următoarea perioadă financiară.

Conform MDRAP6 în luna martie vor fi lansate primele apeluri de proiecte in cadrul Programul

Operaţional Regional 2014-2020, coordonat de MDRAP, pentru următoarele tipuri de

intervenţii: drumuri judeţene, eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, patrimoniu

cultural, revitalizarea zonelor urbane degradate şi turism. Este vorba despre cele 6 priorităţi

de investiţii pentru care ghidurile solicitantului au trecut deja prin etapa de consultare publică.

Autoritatea de Management a POR pregăteşte lansarea în consultare publică, până la

jumatatea anului 2016, a ghidurilor specifice pentru urmatoarele domenii, interesante pentru

primăria din Reşiţa:

Dezvoltare urbană

Servicii sociale – grup vulnerabil ”bătrâni”

Eficienţă energetică în clădiri publice şi iluminat public

Mobilitate urbană

6 Articol aparut pe fonduristructurale.ro in data de 3 Martie, 2016: http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=17882&t=Stiri

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?eID=17882&t=Stiri



Lansarea de apeluri în cadrul POR 2014-2020 este una dintre priorităţile MDRAP anunţate

pentru anul in curs, ţinta fiind de a lansa apeluri pentru cel puţin 60% din valoarea alocată

programului.

După cum se vede din lista de oportunități, foarte multe domenii vin în întâmpinarea

dorințelor cetățenilor Reșiței. Aceste dorințe pot fi împlinite prin realizarea de proiecte, care

să dezvolte facilități pentru cetățeni și în folosul cetățenilor Reșiței, tocmai pentru a crea

dezvoltarea și bunăstarea orașului.

O listă mai detaliată a acestor oportunități, o găsiți în documentul focusat doar pe indicatorii

financiari ai POR-ului.

Prioritatea numărul 1:

Cât mai multe fonduri atrase de primăria Reşiţa în perioada 2016-2020!

6. Investiţii

Capacitatea administrativă e la fel de importantă ca și investițiile, poziția geografică, șomajul,

diparităţiile economice, media de vârstă a persoanelor active factori care influențează nivelul

de dezvoltare al unei localități. Toți acești factori (exceptând poziția geografică) provin din

deciziile politice luate la nivel local (primărie). Nu este vină cetățeanului că investitorii ocolesc

o anumită zonă. De ce un investitor ar prefera o anumită zonă în favoarea alteia? Pentru că în

unele zone primăriile oferă facilități (terenuri concesionate pe bani puțini, utilităţi).

Un exemplu este cazul nostru, al Resitei, reședință de județ care este pe ultimele locuri la

investiții și atragere investitori. Parcul industrial construit cu ceva timp în urmă, rămâne în

continuare gol. Unii dintre investitori, care au purtat discuții și negocieri pentru a realiza ceva

la Reșița, subit au preferat Caransebeşul. Cum se poate ca o zonă ca și Sânicolau Mare, din

Timiș, să fie timp de 20 de ani pe locul întâi, la investiții străine, fiind localitatea fără șomeri

din România, ba mai mult, să atragă forță de muncă din comunele din jur?! Explicația e simplă:

primarul de acolo, a facilitat venirea unor investitori (Zoppas, Delphi) la mijlocul anilor 90 iar

acum, orașul cu 15.000 de locuitori se bucură de un flux financiar care generează dezvoltare

economică. Așadar capacitatea administrativă este cea care decide nivelul investițiilor, iar in

general primarul poate influenţa decisiv acest lucru.

Din punct de vedere al infrastructurii de transport, condiţie de bază pentru a atrage

investitori, Reşiţa are toate atuurile pentru a stimula companiile să se stabileasca în oraş.

Accesul direct se face pe DN 58 dinspre Timişoara, Lugoj, sau Deva, dar şi pe DN 57, care are

legătură cu malurile Dunării, Orşova, Tr. Severin, nod de intersecţie majoră pe axa culoarului

paneuropean IX ce urmăreşte axa Timiş-Cerna și face legătura cu capitala, sau nord-vestul ţării.

Municipiul Reșița are o reţea rutieră însumând 120 km de străzi orăşeneşti fiind străbătut de

drumuri naţionale, judeţene și comunale, intrările în municipiu cele mai intens circulate sunt

pe axa Timișoara-Boșca (DN 58) sau Caransebeş (DN 57).

Reţeaua de căi ferate este formată din cele doua linii principale catre Caransebes si Timisoara,

o suprafaţă de cca.10 ha ocupată de triajul uzinei siderurgice, poate fi refuncţionalizată. Cel



mai apropiat aeroport internaţional este cel de la Timişoara, la o distanţă de o oră cu maşina,

iar transportul naval este asigurat prin portul de la Dunăre, Moldova Veche, aflat la 97 km

faţă de Reșița. Sunt doua puncte de trecere a frontierei la 69 de km, Naidas cu Serbia, la 97 de

km la Moldova Veche. Ieşirea spre celelalte ţări ale Europei se efectuează prin judeţele

învecinate: judeţul Timiş prin punctele rutiere Moraviţa și Cenad si judeţul Arad prin punctul

Nădlac pentru trafic rutier și punctul Curtici pentru trafic feroviar. Din acest punct de vedere,

Reşiţa are toate atuurile pentru a atrage investitori.

Alte două lucruri care sunt în stransă legatură cu atragerea de investitori ţin de forţa de muncă

locală şi facilităţile oferite de Primăria Reşiţa. Reşiţa are forţă de muncă calificată în domeniile

“automotive”, fiind unul dintre cele mai vechi centre industriale din România, cu activități în

special în domeniul metalurgiei. Pe lângă acestea, programele de reconversie profesională pe

fonduri sau liceele profesionale creează forţă de muncă capabilă sa performeze în domenii

variate, pornind de la servicii şi ajungând la turism. Reșița beneficiază și de parcul indutrial,

Zona Industrială Valea Țerovei, în suprafață de 26,2 hectare, cu toate utilităţile: apă,

canalizare, gaz, energie electrică, telefonie, inclusiv reţea de drumuri şi acces la drumurile

naţionale DN58 şi DN58B. Din păcate Parcul Industrial a rămas gol, chiar dacă s-a stabilit preţul

de pornire al licitaţiei de concesiune la 0,35 Euro/mp/an (fara TVA).

Venind din mediu privat şi fiind un antreprenor implicat în ultimii 20 de ani în industria

pastelor şi turismului, înţeleg importanţa acestor investiţii şi îmi doresc să aduc cât mai mulţi

investitori la Reşiţa, care să genereze bunăstare pentru locuitorii Reşiţei. Conform unui top

realizat de revista Forbes,7 Reşiţa ocupă locul 18, în top 40 a celor mai bune şi atrăgătoare

oraşe de investit din România. Asta înseamnă că aici, la Reşiţa, există potenţial!


Cât mai mulţi investitori aduşi la Reşiţa!

7. Calitatea vieţii

Vreau ca municipiul Reşiţa să devină un oraș definit prin calitatea vieții, un spațiu comunitar

capabil să asigure locuitorilor săi un loc plăcut în care să îți dorești să locuiești, să lucrezi și

să îți petreci timpul liber. Municipiul va reprezenta un factor integrator al avantajelor

competitive oferite de el și de comunitățile apropiate, o zonă de dezvoltare economică

bazată pe integrarea noilor tehnologii în zonele cu avantaj competitiv și un spațiu cultural

bogat și divers.

Locurile de muncă inovatoare au un rol insemnat nu numai în stimularea creşterii economice

la nivel local şi regional, dar şi în impulsionarea dezvoltării altor sectoare economice (au un

efect de multiplicare). Ca atare, autorităţile locale trebuie să deruleze investiţii în calitatea

vieţii pentru a atrage firme şi oameni calificaţi care activează în sectorul inovării. De obicei,

creşterea numărului de firme şi oameni care inovează este însoţită de creşterea dezvoltării

economice locale.

7 Revista Forbes: http://www.forbes.ro/articles/forbes-best-cities-2015-locul-18-resita-38085

http://www.forbes.ro/articles/forbes-best-cities-2015-locul-18-resita-38085



Din păcate în România doar orașele mari ca Timișoara, București, Iași sau Cluj au reușit să

încurajeze și să susțină creșterea sectoarelor inovării la nivel local. Cu toate acestea consider

că și Reșița se poate număra printre orașele în care investițiile în calitatea vieții (infrastructura

de transport de calitate, parcuri, centre culturale, spații pietonale sau piste pentru biciclete)

să se realizeze. Investițiile în calitatea vieții nu au doar beneficii economice (precum atragerea

și păstrarea persoanelor calificate și a firmelor inovative); ele pot avea și beneficii sociale și

de mediu. De exemplu, investițiile în aleile pietonale, în eficiență energetică, în pistele pentru

biciclete și în rețelele de transport public pot descuraja utilizarea vehiculelor proprietate

personală (având drept consecință reducerea gazelor cu efect de seră, rezultate din transport)

și pot facilita accesul la oportunități pentru grupurile sărace și marginalizate. Ca atare, acest

tip de investiții trebuie să fie incluse într-o listă clară de priorități care să conveargă cu nevoile

minime de dezvoltare ale populației cum ar fi acces la apă curentă și canalizare.


Un oraş în care cetăţenii să se simtă bine!

Pentru ca și calitatea vieții să crească în Reșița și pentru ca cetățenii Reşiţei să se simtă mulțumiți

și fericiți voi demara proiecte și acțiuni în următoarele direcții: regenerare urbană, incluziune,

evenimente cultural-sportive, dezvoltare turismului.

1. Regenerare urbană

Oraşele din România, de la cele mai mici şi până la capitala ţării, Bucureşti, se confruntă cu probleme legate de degradarea spaţiului construit, o calitate a vieţii nu întotdeauna la standardele sau aşteptările majorităţii cetăţenilor şi probleme legate de calitatea mediului. Cartiere de blocuri de locuinţe care nu au cunoscut renovări substanţiale de la darea în folosinţă, centre istorice adeseori în paragină, zone industriale abandonate în ultimii ani din cauza încetării activităţilor, spaţii publice neîntreţinute, infrastructura vetustă sau inexistentă uneori, servicii urbane nesatisfăcătoare, transport public ineficient, spaţii verzi insuficiente sau pe cale de dispariţie, toate aceste probleme au devenit din ce în ce mai vizibile în perioada de profunde transformări ce a caracterizat România ultimilor 20 ani. De câţiva ani, se vorbeşte din ce în ce mai mult, printre specialişti dar şi printre politicieni despre necesitatea regenerării oraşelor, despre reabilitarea patrimoniului reprezentat de cartierele istorice, despre necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire în cartierele de blocuri, despre reamenajarea şi înfrumuseţarea spaţiului public – pieţe, scuaruri, parcuri, despre modernizarea infrastructurii urbane – de la reţele de apă, gaz şi electricitate până la drumuri şi reţele de transport în comun. Aceste acţiuni au ajuns să facă parte din priorităţile agendei politice actuale în România, ele fiind asociate obiectivelor formulate generic în politicile publice cu numele de regenerare urbană şi dezvoltare urbană durabilă- obiective susţinute de către Uniunea Europeană, prin politici şi programe specifice.



Regenerarea urbană este definită în general după cum urmează: “Aducerea la viață a zonelor urbane cu efortul cooperativ al municipalităților, proprietarilor și a altor actori implicați cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai, de a crește calitatea mediului și a climatului social și de a întări economia locală

Prioritatea 3.1: Regenerarea urbană a spaţiului reşiţean!

2. Incluziune

Creșterea economică rezultă în mod esențial din conectarea oamenilor la oportunități și din

sprijinirea lor să-și pună în practică întregul potențial. Însă, în Reșița, sunt oameni care se

confruntă cu provocări deosebite în ceea ce privește accesul la beneficiile dezvoltării. Ei sunt

marginalizați, defavorizați și deseori ignorați de politicile publice menite să stimuleze

creșterea. Este interesant de observat că marginalizarea nu este intodeauna proporțională cu

distanța față de masa economică: într-adevăr multe comunități sărace locuiesc în proximitatea

marilor orașe și, uneori, chiar în zonele centrale. Totuși, în ciuda acestui fapt, ele rămân

incapabile să acceseze oportunitățile educaționale și profesionale care le-ar permite să

evadeze din cercul vicios al sărăciei și să se bucure de beneficiile unei adevărate creșteri

durabile. În plus, aceste grupuri marginalizate formează adesea o pondere semnificativă din

populația totală, iar facilitarea unui acces adecvat la oportunități ar fi de înțeles nu numai din

perspectivă socială, ci și din perspectivă economică, dată fiind contribuția lor potențială la

dezvoltarea locală.

Regenerare urbană

Reabilitarea spaţiului

public

Dezvoltare economică

Mediul social



Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă grupurile marginalizate și pentru ca

acestea să fie integrate în sistemul economic mai larg din Reşiţa, este important ca investiţiile

în infrastructură dură (drumuri, transport public, locuințe sociale, școli, adăposturi sociale) să

fie dublate de măsuri sociale (de ex. campanii anti-discriminare, educație, campanii publice de

informare, etc). Acestea din urmă trebuie să completeze investițiile în infrastructură pentru

ca grupurile marginalizate să le fie asigurat accesul la beneficiile prosperității și pentru ca, în

final, ele să surmonteze caracteristica marginalității. În plus, chiar și în cazul investițiilor în

infrastructura dură, este esențial ca grupurile marginalizate să fie atrase în procesul elaborării

și implementării proiectelor pentru ca acestea să-și întărească simțul proprietății și al implicării

active.

În acest sens am demarat deja o acțiune pentru a mobiliza Consiliul Local Reșița pentru a

participa la oportunitatea legată de „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea

comunităţii”. Reșița, că reședință de județ, este eligibilă pentru accesarea acestor fonduri.

Pentru zonele urbane -strategiile vizează intervenții integrate, de tip hard (infrastructură)

și soft (servicii) care urmăresc combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale în

comunităţile marginalizate, cu accent asupra celor cu populație aparținând minorităţii rromă,

dar și altor comunități dezavantajate și marginalizate. În cazul în care decidenții nu se vor

mobiliza pentru a aplica pentru această oportunitate, Reșița nu va mai putea accesa alte

fonduri de pe Programul Operațional Regional și Programul de Capital Uman. Partea de

asistenţă socială și incluziune este extrem de importantă pentru oamenii din Reșița. Zone din

cartiere ca și Mociur, Calea Caransebeşului sau Muncitoresc sunt cunoscute ca fiind zone cu

populație marginalizată. Nivelul de sărăcie și de integrare al rromilor este scăzut în Reșița, iar

eu îmi doresc să rezolv aceste probleme.

Persoanele de vârsta a treia și pensionarii sunt o categorie specială spre care vreau să mă

îndrept, deoarece sunt oameni care au muncit toată viața, participând la construcția acestui

oraș și care din păcate nu se bucură de facilitățile pe care ar trebui să le aibă. De aceea, pe

lângă spațiile publice pe care le voi amenaja pentru ei, vreau să creez alte facilități care să vină

în sprijinul lor și de care ei să se bucure. Dintre acestea amintesc doar câteva pe care le voi

pune în aplicare imediat:

Transportul în comun va rămâne gratuit

Amenajarea unui spațiu comun public, unde vârstnicii și pensionarii să socializeze și să

beneficieze de utilități de petrecere a timpului liber

Prin cadrul unui proiect desfășurat de primărie și ONG-urile din Reșița să se realizeze

cursuri de inițiere internet și de utilizarea social media (skype, facebook) pentru a ține

legătura cu neamurile plecate sau pentru a învața cum să găsească informații utile pe

internet

Gratuitate pentru cei care vor să se bucure de facilitățile Bazinului Olimpic de Înot din

Reșița (un interval anumit de timp dintr-una din zilele săptămânii va fi dedicat

pensionarilor și vârstnicilor care vor să practice acest sport)

Prioritatea numarul 3.2

Servicii sociale si utilităţi bune pentru persoane marginalizate prin programe de incluziune!



3. Evenimente cultural-sportive

Reșița are o tradiție îndelungată în organizarea unor evenimente sportive la nivel național și

internațional, fiind în trecut centrul de antrenament pentru multe activități sportive (înot, box,

gimnastică masculină, atletism). De asemenea locuitorii Reşiţei sunt pasionați de fotbal și

handbal, bucurându-se în ultimii 20 de ani de rezultate bune ale echipei de fotbal și ale echipei

de handbal, de accea, în funcție de bugetul disponibil al primăriei, voi sprijini cele două mișcări

sportive de pe Bârzava.

Prin intermediul unor oameni de valoare ai sportului reșițean, care au făcut performanță la

nivel național și pe care vreau să îi am alături de mine ca și consilieri locali, voi relua

competițiile naționale și internaționale care altădată aveau loc în Reșița: lupte, box,

gimnastică, atletism, înot. Având în vedere că aceste competiții enumerate mai sus presupun

mai multe zile de desfășurare și ținând cont de faptul că există o limită mică a capacităților de

cazare în Reșița, am în plan un proiect de introducere pe piață a spațiilor locative

(apartamente, garsoniere) care la ora asta nu sunt folosite. Din cauza faptului că populaţia

Reşiţei a scăzut, multe apartamente au rămas goale, neffind exploatate. La o scurtă analiză

am ajuns la concluzia că peste 5.000 din aceste spații sunt goale. Vreau să creez o platformă

de genul AIRBNB8 în care oamenii pot închiria un apartament sau o garsonieră pe o perioadă

de timp de la 3 la 5 zile. Astfel se crează 2 efecte importante:

1. rezolvă problema cazării în oraş atunci când se creează competiţii mari sau alte

evenimente culturale

2. cei care nu le au puse la punct şi pregătite pentru închiriere vor dori să îşi pregătească

apartamentele pentru a le pune pe aceasta platformă

De asemenea voi investi în dezvoltarea unor centre sportive reșițene care să aducă plus

valoare orașului și care să atragă pe viitor sportivi de performanță în domeniile înotului,

atletismului, luptelor. Reșița făcut istorie în aceste sporturi și merită se redevină un punct de

atracție pentru toți sportivii care își doresc să devină campioni naționali sau să participe la

Olimpiade.

Pe lângă revigorea sportului reşiţean, intenţionez să realizez evenimente cultural-artistice de

anvergură naţională, prin atragerea organizatorilor de top de festivaluri de film, teatru,

muzică. Am experiența necesară în acest domeniu, deoarece în ultimii ani am avut rezultate

concrete cu evenimentele de la Ponton Casa Baraj, acolo unde DJ renumiți din toată lumea,

care aveau concerte în locații selecte din America și până în Asia au ajuns la Ponton la Valiug.

Am început deja discuțiile cu oameni care se ocupă cu astfel de evenimente în România și îmi

doresc să aduc și să creez pentru reșițeni evenimente care există deja, au renume

internațional și strâng artiști și actori celebrii. Sunt doar două exemple care ar putea să se

întâmple în Reșița în următoarea perioadă : festivalul TIFF Cluj sau festivalul internațional de

teatru Sibiu.

Prioritatea 3.3

8 AIRBNB-platforma mondiala cu spatii locative de inchiriat https://www.airbnb.com

https://www.airbnb.com/



Un oraş viu, cu cât mai multe evenimente cultural-sportive!

4. Dezvoltarea turismului

Zona turistică Semenic este

„inima” turismului din Banat

care cuprinde staţiunile

turistice: Semenic, Văliug-

Crivaia, Trei Ape şi Secu. Reşiţa

renumit în trecut ca important

centru industrial pe „Calea

Fierului din Banat” poate

renaste ca un viitor centru

turistic care sa participe la

dezvoltarea axei Valiug-

Semenic-Garana.

Valorificarea atracţiilor

turistice poate contribui la creşterea economică prin favorizarea apariţiei şi dezvoltării

firmelor locale, transformând areale cu competitivitate economică scăzută în zone atractive

pentru investitori.

Activitatea turistică creează cerere pentru o gamă largă de bunuri şi servicii, achiziţionate

ulterior de turişti şi companii de turism, inclusiv bunuri şi servicii produse de alte sectoare

economice (ex: comerţ, construcţii, transporturi, industria alimentară, confecţii şi

încălţăminte, industria mică şi de artizanat).

Problema generală este că Reşiţa nu poate atrage turişti deocamdată, deoarece nu poate oferi

nici un serviciu şi nu este nici conectată cu zonele Valiug-Semenic. La o analiza mai detaliata,

se observa că deşi numărul înnoptărilor a crescut în judeţul Caraş-Severin în ultimii ani,

numărul turiştilor care se cazează în Reşiţa a scăzut în ultimii ani, conform datelor colectate

de specialiştii care au elaborat Strategia de Dezvoltare a Reşitei.9 Mulţi turişti tranzitează

Reşita, vara sau iarna, însă nu se opresc aici, în oraşul nostru, deoarece nu există oportunităţi

sau servicii de petrecere a timpului liber. De aceea trebuie venit în intampinarea lor.

Pe lângă proiectele legate de regenerare urbană pe care doresc să le realizez (piste de

biciclete, amenajarea spațiului verde, locuri de joacă și petrecere a timpului liber, terenuri de

sport) unul dintre obiectivele majore pe care le am este construirea unui Spa/Aqua Park în

Reșița. Multă lume din Reșița merge la SPA la Szeged, Mako, Gyula sau la Deva. Construcția

unui Spa/Aqualand la Reșița va avea valențe de complementaritate cu activitățile de turism

din Vară sau Iarnă, de la Semenic sau Gârână. Oamenii se pot îndrepta spre SPA dacă nu este

timp favorabil, iar primăvara sau toamna, locul poate atrage mulți reșițeni sau turiști care vor

tranzita Reșița.

9 Strategia de Dezvoltare a Resitei 2014-2020, pag 155



Stațiunea Secu, este unul dintre cele mai importante obiective turistice pentru reșițeni,

stațiune care din păcate în ultimii ani a ajuns la un nivel de degradare regretabil. Stațiunea,

care altădată strângea mii de turiști este goală și părăsită, fiind funcțională doar în câteva

locații. Vreau să dezvolt și să reamenajez Stațiunea Secu și să o fac la fel de repopulată cum

era acum 20 de ani. În acest sens există o linie de finanțare specială pentru dezvoltarea

turismului, linie care se adresează primăriilor, prin intermediul Programului Operațional

Regional.

Prioritatea 3.4

Reşiţa, centrul turistic de excelenţă!

8. Bună Guvernare (transparenţă, consultare şi parteneriat)

Termenul de guvernanţă10 desemnează forme de guvernare alternative, altceva decat eram obisnuiţi până acum. Guvernanţa reprezintă un altfel de guvernare11, modernă, ce corespunde dinamicii și complexității lumii globalizate, care vizează (re)distribuirea puterii în spațiul public printr-o (re)negociere a autorității și o decizie a politicilor publice făcute în parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate), parteneriate public – private (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriate civice (autorități publice – societate civilă).

Guvernanța multi-nivel este stilul de guvernare european, modern, care se bazează pe principiul subsidiarității, principiu ce apare stipulat în Tratatul de la Lisabona de peste 30 de ori. Principiul subsidiarității prevede ca deciziile politice trebuie întotdeauna să fie luate cât mai aproape de cetățeni și în interesul lor. Conceptul de democrație participativă12 face şi el parte din Tratatul de la Lisabona, care promovează interacțiunea între cetățeni și instituții, inițiativa cetățenilor fiind exemplul a ceea ce înseamnă guvernanță europeană. Guvernanța pe mai multe niveluri se bazează pe un set de principii politice postmoderne: gestionarea acțiunii colective fără intervenția obligatorie a statului, implicarea instituțiilor și a actorilor care nu aparțin sferei guvernului, implicarea rețelelor de actori autohtoni, mai ales a societății civile, a mediului de afaceri și a beneficiarilor („stakeholders”), precum și acțiunea comunicativă a acestora. Guvernanţa implică o decizie politică de jos în sus conform intereselor comunității locale. Pentru a fi realizabilă, această decizie trebuie să vină din partea unei administrații publice transparente, competitive și eficiente.

Sunt un adept al transparenței și al parteneriatului și vreau ca deciziile majore și proiectele importante pentru Reșița să le realizez împreună cu decidenții locali, fie că vorbim de societate civilă, fie că vorbim de sectorul de business. Îmi doresc că Reșița să devină exemplu de bune practici la nivel național și vreau că principiul subsidiarității să devină funcțional aici.

Un alt proiect pe care îl voi implementa ține de transparentizarea activității Primăriei și comunicarea mai eficientă cu cetățenii Resitei. Voi realiza aplicații și programe soft care vor permite cetățenilor Reşiţei să vadă transparent tot ce se întâmplă în Primărie, ba chiar unele aplicații vor avea scopul de a-i implica pe cetățeni în decizii, proiecte sau alte activități

10 Sfera Politicii: http://www.sferapoliticii.ro/sfera/125/art06-munteanu.html 11 Sfera Politicii: http://www.sferapoliticii.ro/sfera/125/art06-munteanu.html 12 Tratatatul de la Lisabona: http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/democracy/index_ro.htm

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/125/art06-munteanu.html

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/125/art06-munteanu.html

http://europa.eu/lisbon_treaty/glance/democracy/index_ro.htm



organizate de Primărie. Un proiect concret în acest sens este aplicația „Civic Alert” care va fi disponibilă și pentru cetățenii Resitei și le va permite să semnaleze diferitele probleme ale orașului. Vizitaţi http://www.civicalert.ro/#/about pentru mai multe detalii.

Prioritatea 4.

O guvernanţă eficientă (deschisă şi transparentă) la nivel local, în folosul cetăţeanului!

9. Relaţii Internaţionale, Parteneriate, Promovare

E foarte important ca pe viitor, Primăria Reșița să gândească strategic și să aibă o viziune în ceea ce privește parteneriatele și promovarea cu țări dezvoltate din UE și cu structuri administrative asemănătoare, adică cu orașe, dar și cu investitori și structuri organizaționale pan-europene. Avem specialiști în echipă care sunt conectați la Bruxelles dar și cu organizații importante, gen Banca Mondială, care pot contribui la relansarea orașului din punct de vedere economic. Reșița a pierdut multe oportunități până acum, și din această cauză situația este una critică. Reșița trebuie pe viitor să fie mult mai conectată cu potențiali investitori, cu programe de finanțare oferite direct de Comisia Europeană (altele decât fondurile structurale), să participe la înfrățiri cu orașe importante din Europa (care pot aduce beneficii în diverse domenii), să facă parte din organizații pan-europene gen Eurocities (lucru care aduce diferite oportunități pe termen mediu și lung), să aibă o relație directă cu decidenții de la Bruxelles (fie că vorbim de europarlamentarii români, specialiști de la Comisie, sau alte organizații europene care reprezintă autoritățile publice locale)

Partea de promovare la nivel internațional este foarte importantă pentru viitoarele contacte și „social networkul” pe care primăria Reșița vrea să îl dezvolte în următorii ani. Din păcate, slaba activitate economică a Reşiţei, nu permite decât focusul pe o promovare turistică și mai puțin pe o promovare a IMM-urilor locale, care sunt destul de puține și cu o activitate redusă. De asemenea promovarea intensă poate să aducă investitorii de care e nevoie și pentru acest lucru e nevoie ca facilitățile pe care Primăria Reșița le pune la dispoziție (gen parcul industrial de pe Calea Ţerovei) să fie cunoscute de cât mai multe Asociații de Business sau Organizații care au puterea de a mobiliza investitori, ce caută spații și oportunități pentru a-și dezvolta afacerea. Acești investitori trebuie convinși de oportunitățile pe care un oraș ca Reșița le pune la dispoziție (forță de muncă, utilități, etc) și trebuie atrași spre Reșița, cu condiția ca forța de muncă angajată să fie mulțumită de condițiile financiare și de numărul de oameni angajați. În acest caz primărie-investitori-cetățenii Reşiţei trebuie găsită soluția Win to Win.

Prioritatea 5:

O activitate externă cât mai activă care să atragă proiecte, investitori şi turişti străini!

http://www.civicalert.ro/#/about



Acesta este Planul Meu de Acțiune și acestea sunt prioritățile mele pentru Reșița în următorii 8 ani de

zile. Deși sunt un antreprenor și un om de dreapta, consider că persoanele de vârsta a treia, pensionarii

și categoriile marginalizate trebuie ajutate, stimulate și integrate activ în viața urbei.

Îmi doresc un oraș care să știe cum să atragă investitori, îmi doresc un oraș din care tinerii să nu mai

plece, îmi doresc un oraș care să ofere servicii pentru locuitorii săi fie că vorbim de tineri sau bătrâni,

îmi doresc un oraș care să își fructifice potențialul turistic pe care îl are, îmi doresc un oraș în care

cetățenii să nu mai fie angajați doar la stat ci să existe agenți economici care să genereze fluxul

economic de care e nevoie, pentru a trezi viața economică din urbe. Îmi doresc un oraș plin de

evenimente culturale și sportive, îmi doresc un oraș care să atragă turiștii care merg spre Gârână,

Semenic sau Valiug, îmi doresc un oraș unde bătrânii să se bucure se facilitățile pe care le voi crea

pentru ei și unde tinerii să se dezvolte profesional.

Vreau să realizez o reformă a administrației

publice locale, o eficientizare a acesteia, îmi

doresc utilizarea eficientă a fondurilor locale

colectate. Vreau să dezvolt proiecte

sustenabile prin fondurile europene, care să

aibă impact asupra dezvoltării locale și care

să ducă Reșița acolo unde ar trebui să fie: în

topul orașelor reședință de județ din

România.

Reșița poate ajunge din nou un oraș de top în

Vestul țării și unul dintre cele mai importante

reședințe de județ din România. Depinde

doar de cetățenii orașului acest lucru.

Un antreprenor pentru

Reşiţa



Pentru redactarea acestui plan de actiune au fost consultate urmatoarele documente:

Strategia de Dezvoltare a Resitei

Strategia de Dezvoltare a Clujului

Strategia de Dezvoltare a orasului Alba-Iulia

Orase Competitive, studiu realizat de Banca Mondiala

Siteurile Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei

Publice, Agentiei de Dezvoltare Vest si Primariei Resita

Romania in 3 D, Solutii pentru o Romanie Democratica, Dezvoltata, Demna

Documente si Strategii de dezvoltare locala realizate de Cluj Management and Planning Group

plan de acţiune pentru reşiţa 2016-2024 -...

Documents