plan de acȚiunemilvus.ro/wp-content/uploads/2017/04/plan-de-actiune...împreună cu rosci0025 cefa,...

PLAN DE ACȚIUNE

Pentru preluarea în administrare a Parcului Natural Cefa împreună cu ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta, ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și

rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani, situate în Regiunea Nord Vest a României,

a) descrierea stării actuale a ariei naturale protejate și a eventualelor probleme identificate;

Declararea Parcului Natural Cefa s-a realizat prin Hotărârea de Guvern nr. 1217/2010 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată, publicat în Monitorul Oficial nr. 840 din 15 decembrie 2010. Parcul Natural Cefa este încadrat la categoria de management parc natural. Structura de administrare se va constitui pentru Parcului Natural Cefa și va prelua în administrare ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta, ROSPA0097 Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani, în continuare denumite generic Parcul Natural Cefa. ROSCI0025 Cefa este declarat sit de importanță comunitară prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 7 februarie 2008. ROSPA0097 Pescăria Cefa și Pădurea Rădvani este arie de protecție avifaunistică, prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 739 din 31 octombrie 2007. Situl ROSCI0387 Salonta este declarat sit de importanță comunitară prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 846 bis din 29 noiembrie 2011.

Parcul Natural Cefa se găsește în județul Bihor și Regiunea Nord – Vest a țării, iar din punct de vedere

geografic în Câmpia de Vest a României. Acesta se întinde pe teritoriul administrativ al comunelor Sânnicolau Român, Cefa, Mădăras, Ciumeghiu respectiv al orașului Salonta. Ariile protejate care formează Parcul Natural Cefa se întinde de-a lungul frontierei cu Ungaria, și sunt învecinate cu zona Kis-Sárrét, care face parte din Parcul Național Körös-Maros din Ungaria și care adăpostește în mare aceleași tipuri de habitate și speciile lor caracteristice, constituind împreună un ecosistem complex.

În ceea ce privește Parcului Natural Cefa, ROSCI0025 Cefa, ROSPA0097 Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani respectiv rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani, acestea se suprapun cu fiecare între ele, fie integral, fie parțial. ROSCI0387 Salonta se suprapune doar cu ROSPA0097 Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani. Suprafața totală a Parcului Natural Cefa este de 15.106 ha.

Căile de acces în Parcul Natural Cefa sunt reprezentate de DC89 dintre localitățile Cefa-Ateaș, DN79 pe tronsonul Inand-Mădăras, DN79B, respectiv DJ797 pe tronsonul Roit-Cefa. Zona are și legătură feroviară, și anume: Gara Cefa, Halta Mădăras și Gara Salonta. Aeroportul Oradea se găsește la o distanță de 24 km de centrul de comună Cefa și 33 km de centrul Municipiului Salonta.

http://www.legestart.ro/Monitorul-Oficial-98-din-07.02.2008-%28M.-Of.-98-2008-4486%29.htm




Harta Parcului Natural Cefa

Parcul Natural Cefa se caracterizează printr-o diversitate mare a habitatelor și dispunerea lor în mozaic, dar și prin gradul ridicat de integritate ecologică al acestora. Astfel, într-o arie restrânsă putem întâlni habitate variate, ca: arii înmlăștinite, iazuri piscicole, canale de diferite dimensiuni, șanțuri, bălți (temporare și permanente) cu adâncimi și moduri variate de curgere a apei, cu sau fără vegetație acvatică (submersă, natantă, emersă și vegetație palustră), trupuri de pădure, sărături, terenuri cultivate, pășuni și fânațe umede. Condițiile heterogene permit în acest mozaic de habitate apropiate adăpostirea unui spectru larg de specii, din cele mai diverse grupe sistematice și ecologice.

Heleșteele de la Cefa, la fel ca și cele de la Biharugra respectiv Geszt (parte din Parcul Național Körös-Maros) au fost înființate pe domeniile contelui Tisza, favorizate fiind de așezarea într-o zonă depresionară, supusă inundațiilor, lucru care a condus la formarea mlaștinilor. După construirea Canalului Colector (1899), au luat ființă heleșteele, administrate în momentul de față de către S.C. Pro-Acva S.A. Pe teritoriul pescăriei se află 47 bazine, din care: 20 heleștee de creștere, 10 bazine de reproducere, 9 bazine de iernare și 8 bazine de parcare. Adâncimea apei variază între 1 – 1.5 m. Suprafața totală a luciului de apă este de 680 ha. În ROSPA0097 Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani există alte două sisteme de heleștee, Pescăria Rădvani (scos din funcțiune) respectiv Pescăria Homorog.

Heleșteele sunt înconjurate de zone mlăștinoase, câmpuri umede și terenuri agricole, toate împânzite de o rețea de canale și șanțuri.

Pajiștile nedesțelenite, utilizate ca pășuni și fânațe în urma canalizării și drenărilor, au suferit o salinizare, dând naștere la sărături, care sunt răspândite insular pe tot teritoriul pacului, acoperite de vegetație secundară halofilă. Aceste sărături prezintă o dispunere particulară a covorului vegetal, în fâșii, benzi sau concentric, în funcție de concentrația sărurilor și regimul hidric al solului.

Pădurea Rădvani este un rest al vechilor stejărete de luncă, care acopereau Câmpia Crișurilor, în alternanță cu pajiștile stepice. Media de vârstă a trupului de pădure principal (Cefa - Ateaș) este de 70 – 75 ani, cu cele mai bătrâne exemplare de stejar pedunculat de 85 ani. Trupul de pădure Cefa are o vârstă medie de 70 ani, cu exemplarele cele mai bătrâne de 75 ani. Pădurile de la Sânnicolau Român, Mărțihaz respectiv Salonta (Barmod) au dispărut în secolele XIX-XX.

Biodiversitatea mare din Parcul Natural Cefa atestă o stare relativ bună a habitatelor. Atât speciile, cât și habitatele sunt sau ar putea fi supuse totuși unui stres, reprezentat de următoarele presiuni (P) și amenințări (A):

Legendă:

Amenințare/Presiune minoră Amenințare/Presiune moderată Amenințare/Presiune majoră

Cu impact mic Cu impact mediu Cu impact major

1 2 3

Ameninţarea / Presiunea

identificată

Valoarea la care se face referire

Explicaţii

Nivel impact estimat

P A 1. Dezvoltările rezidenţiale şi comerciale 1.1. Case şi aşezări Extindere intravilan

Habitate de pajiști, păsări dependente de pajiști, popândău

Cauza: interes pentru construirea de zone rezidențiale Localizare: în îmediata vecinătate a tuturor localităților Impact: reducerea habitatului

2 3

Renovare clădiri

Lilieci, cucuvea, strigă

Cauza: interes personal sau economic, în cazul bisericilor deseori deranjul produs de porumbei 2 3

Localizare: localități, ferme Impact: reducerea locurilor de cuibărit/coloniilor de naștere

1.2. Zone comerciale şi industriale Extindere zone industriale

Habitate de pajiști, păsări dependente de pajiști, popândău, amfibieni și reptile

Cauza: interes pentru construirea de zone industriale Localizare: în imediata vecinătate a tuturor localităților Impact: reducerea habitatului

2 3

1.3. Infrastructură pentru turism şi recreere Realizare/extindere complexe turistice

Habitate de pajiști, păsări dependente de pajiști, popândău, amfibieni și reptile

Cauza: interes economic în domeniul turismului și agrement Localizare: în imediata vecinătate a tuturor localităților, în habitate naturale Impact: reducerea habitatului

1 3

2. Agricultură şi acvacultură 2.1. Recolte anuale şi perene, altele decât cheresteaua Extinderea monoculturilor și comasarea terenurilor

Păsări dependente de terenuri arabile

Cauza: creșterea eficienței economice a fermelor asociative Localizare: toate terenurile arabile Impact: fluctuații majore în asigurarea fondului de hrană

3 3

Utilizarea insecticidelor și rodenticidelor pe terenuri arabile

Păsări dependente de terenuri arabile, pești, amfibieni și reptile

Cauza: necesitatea unor culturi competitive conform cerințelor pieței actuale. Accesul facil la chimicale Localizare: toate terenurile arabile Impact: scăderea semnificativă a cantității de hrană pentru păsările insectivore și a celor care se hrănesc cu micromamifere, poluarea apelor (prin spălarea/drenarea acestor insecticide în apele din interiorul ariei)

2 3

Uciderea accidentală în timpul cositului cu utilaje mari

Păsări cuibăritoare la sol

Cauza: cosirea terenului în spirală, din exterior spre interior, neutilizarea dispozitivelor de avertizare a faunei Localizare: toată zona de proiect Impact: distrugerea pontei din anul respectiv

1 2

Uciderea accidentală a animalelor mici (mivromamifere, reptile etc.) în timpul cositului cu utilaje mari, care constituie hrană pentru păsări

Păsări care se hrănesc cu micromamifere, șopârle etc, amfibieni și reptile

Cauza: cosirea terenului în spirală, din exterior spre interior, neutilizarea dispozitivelor de avertizare a faunei Localizare: toate pajiștile și culturile de lucernă Impact: reducerea fondului de hrană format din mamifere mici 1 2

Incendierea miriștilor

Păsări care se hrănesc pe terenuri arabile, amfibieni și reptile

Cauza: reducerea costurilor de curățare a terenurilor Localizare: terenurile arabile Impact: reducerea fondului de hrană format din insecte și mamifere

2 2

Schimbarea categoriei de

Habitate de pajiști Cauza: valorificarea economică superioara a terenurilor proprietate privată 3 3

folosință a pajiștilor în teren arabil

Localizare: toată suprafața Impact: reducerea habitatelor de pajiști cu suprafața afectată

2.2. Plantaţii pentru lemn şi celuloză Culturi energetice

Habitate de pajiști, păsări dependente de pajiști

Cauza: valorificarea economică superioară a pajiștilor și terenurilor arabile Localizare: toată suprafața Impact: reducerea habitatului

1 2

Plantații de păduri

Păsări dependente de pajiști

Cauza: legea consideră pajiștile sărăturate ca terenuri degradate ce pot fi împădurite. Interes pentru atragerea de fonduri Localizare: toată suprafața Impact: în cazul suprafețelor mai mari de 0,5 hectare/100ha - reducerea habitatului de hrănire pentru păsări; în cazul suprafețelor mai mici de 0,5/100 hectare impactul pentru speciile de păsări poate fi neglijabil

2 3

Habitate de pajiști Cauza: legea consideră pajiștile sărăturate ca terenuri degradate ce pot fi împădurite. Doar 11% din suprafața județului Timiș este împădurită. Interes pentru atragerea de fonduri Localizare: toată suprafața Impact: reducerea habitatului cu suprafața afectată

2 3

2.3. Creşterea animalelor şi zootehnia Pășunatul în perioada de iarnă

Habitate de pajiști, păsări dependente de pajiști

Cauza: necesitatea de a asigura spațiu de mișcare pentru animalele domestice în timpul iernii Localizare: toate pajiștile Impact: degradarea habitatelor de pajiști și a habitatului de hrănire pentru păsări

1 1

Suprapășunatul Habitate de pajiști, păsări dependente de pajiști, popândău, amfibieni și reptile

Cauza: lipsa evidențelor corecte privind efectivele de animale domestice Localizare: toate pajiștile Impact: degradarea habitatelor de pajiști și a habitatului de hrănire pentru păsări

2 2

2.4. Acvacultura de apă dulce Tăierea și/sau incendierea necorespunzătoare a stufului

Habitat de stufăriș, specii de păsări care cuibăresc sau poposesc în stufăriș, vidră, amfibieni și reptile

Cauza: invadarea stufului pe eleștee Localizare: incinta pescăriilor Impact: degradarea/reducerea habitatelor de stufăriș, distrugerea cuiburilor și a pontelor 2 2

Tăierea vegetației natante (Trapa natans, Nymphoides peltata) sau erbicidarea acestuia în

Habitat de vegetație natantă, specii de plante de interes comunitar, păsări care cuibăresc și se hrănesc în aceste habitate, vidră, amfibieni și reptile

Cauza: invadarea stufului pe eleștee Localizare: incinta pescăriilor Impact: degradarea/reducerea habitatelor de stufăriș, distrugerea cuiburilor și a pontelor 3 3

perioada de vară Reducerea suprafeței eleșteelor

Habitate și specii de plante și animale care se găsesc/trăiesc în aceste habitate, amfibieni și reptile

Cauza: scăderea rentabilității avtivității de acvacultură datorită costurilor prea mari (ex. prețul apei), a pierderilor (ex. din cauza păsărilor ihtiofage) sau a măsurilor de restricție (ex. limitarea tăierii vegetației natante) Localizare: incinta pescăriilor Impact: dispariția/reducerea habitatelor specifice eleșteelor, dispariția/reducerea efectivelor acelor specii care trăiesc în aceste habitate

2 3

Tăierea vegetației arboricole și arbustive de pe digurile eleșteielor

Specii de păsări care cuibăresc/poposesc în aceste habitate

Cauza: diverse Localizare: incinta pescăriilor Impact: dispariția habitatelor de cuibărit pentru anumite specii, distrugerea cuiburilor și a pontelor 1 1

Golirea bazinelor/alimentarea acestora în mod necorespunzător

Specii de păsări care cuibăresc/poposesc sau se hrănesc în aceste habitate

Cauza: golirea iazurilor pentru pescuit industrial Localizare: incinta pescăriilor Impact: eșuarea cuibăritului, distrugerea cuiburilor și a pontelor 2 2

Utilizarea avertizoarelor sonore (pocnitoare, tunuri cu gaz etc.)

Specii de păsări cuibăritoare, migratoare și celor care iernează în pescării, vidră

Cauza: reducerea pierderilor de pește prin alungarea cormoranilor și a altor specii ihtiofage Localizare: incinta pescăriilor Impact: eșuarea cuibăritului, alungarea altor specii de psări decât cele vizate de această activitate

2 2

Furajarea din barcă în perioada de cuibărit

Specii de păsări cuibăritoare

Cauza: asigurarea furajului pentru pești Localizare: incinta pescăriilor Impact: eșuarea cuibăritului 1 1

Introducerea de specii exotice în eleștee, scăparea acestora în canale

Fauna nativă de pești

Cauza: cerințe economice Localizare: incinta pescăriilor Impact: competiție pentru speciile native de pești 1 2

3. Energie şi Minerit 3.1. Foraje pentru petrol și gaze Nu este cazul 3.2. Minerit şi extracţie Nu este cazul 3.3. Baraje hidroelectrice Nu este cazul 3.4. Producerea de energie Amplasarea de parcuri de panouri fotovoltaice

Specii de păsări care trăiesc/se hrănesc în habitate deschise, amfibieni și reptile

Cauza: valorificarea economică superioară a pajiștilor și terenurilor arabile Localizare: pajiști și terenuri arabile Impact: reducerea habitatului

1 2

Amplasarea de parcuri de centrale eoliene

Păsări răpitoare, berze, dropia și alte specii de dimensiuni mari, păsări migratoare

Cauza: valorificarea economică superioară a pajiștilor și terenurilor arabile Localizare: pajiști și terenuri arabile Impact: moartea accidentală, deranjul în perioada migrației, effect de barieră

2 2

4. Coridoare de transport şi servicii 4.1. Şosele şi căi ferate Trafic de mașini

Diferite animale expuse la călcarea/coliziunea de către/cu mașini

Cauza: trafic de interes local și tranzit Localizare: de-a lungul drumurilor modernizate Impact: moartea accidentală a animalelor care traversează în zbor/pe jos drumurile

2 2

4.2. Reţele de utilităţi şi servicii (electricitate, cabluri, conducte etc.) Demontarea cuiburilor în perioada 15 martie – 15 august

Ciconia ciconia Cauza: întreținerea rețelei electrice Localizare: toate localitățile, apropierea fermelor și tăniarelor Impact: pierderea pontei din anul respectiv

1 2

Prezența stâlpilor de medie tensiune neizolați

Păsări răpitoare de zi, berze și alte păsări care folosesc stâlpii pentru vânătoare/odihnă/cuibărit

Cauza: lipsa fondurilor necesare Localizare: toată suprafața Impact: moartea unor exemplare 2 2

4.3. Îndepărtarea gardurilor vii și a crângurilor sau tufișurilor Defrișarea vegetației arbustive de-a lungul canalelor și drumurilor

Păsări cântătoare și alte specii de păsări care au nevoie de astfel de habitate pentru cuibărit

Cauza: lucrări de îmbunătățiri funciare și de întreținere/modernizare a canalelor și drumurilor Localizare: de-a lungul canalelor și drumurilor Impact: reducerea efectivelor acelor păsări care au nevoie de astfel de habitate pentru cuibărit

1 1

5. Utilizarea resurselor biologice şi afectarea acestora 5.1. Vânătoarea, uciderea şi colectarea animalelor terestre (legal sau ilegal) Vânătoarea la păsări acvatice

Împușcarea/deranjarea speciilor protejate

Cauza: agrement Localizare: eleșteele și alte zone umede, apropierea acestora Impact: uciderea accidentală a exemplarelor rate, gâște și limicole aparținând unor specii protejate, deranjul exercitat asupra păsărilor acvatice în perioada de migrație și iernare

3 3

Braconaj Împușcarea ilegală/deranjarea păsărilor și ale altor animale

Cauza: agrement, nevoi personale Localizare: întreaga suprafață Impact: uciderea ilegală a animalelor, deranjul exercitat asupra celorlalte exemplare

2 3

Otrăvire Otrăvirea păsărilor și a altor animale

Cauza: controlul răpitoarelor cu păr și pene, prin metode ilegale Localizare: întreaga suprafață Impact: uciderea ilegală a animalelor

3 3

5.2. Colectarea plantelor terestre şi a produselor din plante (altele decât lemnul) Nu este cazul 5.3. Exploatarea forestieră şi extragerea lemnului

Tăierea arborilor din fondul forestier

Păsări cuibăritoare în pădure, specii de lilieci

Cauza: extragere material lemnos din Pădurea Rădvani Localizare: Pădurea Rădvani Impact: deranj asupra păsărilor cuibăritoare, distrugerea cuiburilor/pontelor, reducerea numărului arborilor bătrâni/scorburoși care constituie habitate de cuibărit pentru specii de păsări și lilieci

2 2

Tăierea arborilor din afara fondului forestier

Specii de păsări cuibăritoare în pâlcuri de arbori, arbori solitari, aliniamente, zăvoaie, lilieci, alte specii care folosesc aceste habitate pentru a se odihni

Cauza: pericolul de accidente asupra oamenilor în localități, normele de siguranța traficului, nevoia de lemn pentru încălzirea locuinței Localizare: întreaga suprafață cu astfel de habitate Impact: reducerea efectivelor acelor specii de păsări care folosesc pentru cuibărit astfel de habitate

3 3

5.2. Pescuitul, uciderea și recoltarea resurselor acvatice Pescuitul sportiv în perioada de cuibărit și migrație a păsărilor

Păsări acvatice și alte specii care cuibăresc/poposesc în astfel de habitate

Cauza: agrement Localizare: iazuri, pescării, canale Impact: deranj exercitat asupra păsărilor, eșuarea cuibăritului 1 2

6. Intruziune umană şi perturbări 6.1. Activităţi de recreere şi turism Accesul cu vehicule de teren, motociclete enduro

Păsări dependente de pajiști, habitate de pajiști, amfibieni și reptile

Cauza: agrement Localizare: pajiști Impact: degradarea habitatului de pajiște, deranj exercitat asupra păsărilor

1 2

Accesul cu ambarcațiuni în zone umede

Păsări acvatice, amfibieni și reptile

Cauza: agrement Localizare: eleștee, canale principale Impact: deranj exercitat asupra păsărilor, eșuarea cuibăritului

1 2

6.2. Alte forme de perturbări (pătrunderea ilegală, accesul, vandalismul etc.) Accesul în mixtă din Pădurea Rădvani în perioada de cuibărit

Specii de păsări care cuibăresc în colonia mixtă din Pădurea Rădvani

Cauza: agrement Localizare: rezervația Impact: deranj exercitat asupra păsărilor, eșuarea cuibăritului, mortalitate din cauza căderii puilor din cuib în urma deranjului

2 2

7. Modificări ale sistemelor naturale 7.1. Incendii și stingerea acestora Arderea vegetației uscate de pe pajiști

Păsări dependente de pajiști, habitate de pajiști, amfibieni și reptile

Cauza: curățirea terenurilor de resturi vegetale uscate Localizare: pajiști Impact: degradarea habitatelor de pajiști, părăsirea habitatelor de unele specii de păsări și reducerea populațiilor speciilor de pradă - insecte, șopârle etc.

1 2

7.2. Baraje, modificări hidrologice şi gestionarea/utilizarea resurselor de apă

Desecări și drenări ale bălților temporare și pajiștilor umede

Păsări dependente de pajiști umede, habitate de pajiști, specii de pești, amfibieni și reptile

Cauza: creșterea suprafeței productive a pajiștilor, lucrări de îmbunătățiri funciare Localizare: pajiști, bălți temporare Impact: reducerea/degradarea habitatelor, reducerea habitatelor de cuibărit pentru anumite specii de păsări, reducerea fondului de hrană a anumitor specii de păsări, reducerea unor locuri de reproducere pentru anumite specii de pești (de ex. Misgurnus fossilis)

3 3

7.3. Fragmentare accentuată Nu este cazul 7.4. Izolarea de alte habitate naturale Nu este cazul 7.5. Alte efecte ecologice Nu este cazul 8. Specii şi gene invazive, alte specii şi gene problematice 8.1. Plante invazive străine/care nu sunt native Propagarea plantelor invazive: Amorpha fruticosa

Păsări acvatice și alte păsări care cuibăresc în zăvoaie

Cauza: defrișarea vegetației din canale și zone umede Localizare: canale Impact: propagare pe pajiști și terenuri arabile.

1 2

Prezența plantelor invazive Xanthium italicum, Xanthium spinosum, Typha laxmannii, Cuscuta campestris, Stenactis annua, Conyza canadensis, Ambrosia artemisiifolia

Habitate de pajiști

Cauza: apariția habitatelor ruderale marginale, migrare din zonele urbane Localizare: pajiști Impact: degradarea habitatelor de pajiști

1 2

8.2. Animale invazive străine/care nu sunt native Intreținerea a mai mult de 3 câini ciobănești la fiecare stână

Păsări cuibăritoare la sol

Cauza: lipsa câinilor special dresați, lipsa amenajărilor de îngrădire a animalelor domestice Localizare: toate pajiștile Impact: reducerea efectivelor de păsări prin distrugerea cuiburilor și uciderea păsărilor de către câinii ciobănești, reducerea ratei de creștere a puilor prin renunțarea la cuibărit a păsărilor din cauza deranjului exercitat de câini

1 1

Neîndeplinirea obligațiilor, de către autoritățile locale, privind managementul câinilor și pisicilor fărăr stăpân

Toate speciile de păsări

Cauza: lipsa fondurilor necesare Localizare: toate pajiștile Impact: reducerea efectivelor prin distrugerea cuiburilor și uciderea păsărilor de către câinii și pisicile fără stăpân

1 1

8.3. Agenţi patogeni Nu este cazul 8.4. Material genetic introdus Nu este cazul

8.5. Specii native problematice Nu este cazul 8.6. Hibridizarea speciilor Nu este cazul 9. Poluarea (provenită din surse din afara ariei sau generată în interiorul ariei protejate) 9.1. Ape uzate de la gospodării şi din canalizarea urbană Poluarea apelor stătătoare cu ape menajere

Păsări de apă, pești, amfibieni și reptile

Cauza: folosirea foselor septice filtrante, lipsa unui sistem centralizat de colectarea apelor menajere. Localizare: toate bălțile, lacurile și canalele Impact: dispariția bazei trofice

1 2

9.2. Ape uzate şi canalizare de la facilităţile din aria protejată (de ex. facilităţile turistice, toalete etc.) Poluarea apelor stătătoare cu ape menajere


Cauza: folosirea foselor septice filtrante, lipsa unui sistem centralizat de colectarea apelor menajere. Localizare: toate bălțile, lacurile și canalele Impact: dispariția bazei trofice

1 2

9.3. Efluenţi şi deversări din surse industriale, miniere sau militare Nu este cazul 9.4. Efluenţi din agricultură şi silvicultură (de ex. Îngrăşăminte şi pesticide în exces) Poluarea apelor stătătoare cu substanțe chimice din agricultură


Cauza: utilizarea necorespunzătoare a pesticidelor în agricultură Localizare: toate bălțile, lacurile și canalele Impact: dispariția bazei trofice

2 3

Fertilizarea terenurilor agricole

Habitate de pajiști, amfibieni și reptile

Cauza: creșterea capacității de producție. Localizare: sărăturile utilizate ca terenuri agricole Impact: degradarea habitatului prin schimbarea caracteristicilor chimice ale solului

2 3

9.5. Gunoi şi deşeuri solide Depozitarea resturilor vegetale în apă


Cauza: lipsa unui sistem de colectare a resturilor. Educația cu privire la utilizarea resturilor vegetale Localizare: toate bălțile, lacurile și canalele Impact: dispariția bazei trofice

1 1

Depozitarea deșeurilor menajere

Habitate de pajiști Cauza: lipsa unui sistem eficient de colectare a deșeurilor. Educația. Localizare: suprafețele limitrofe localităților Impact: degradarea habitatului pe suprafața afectată

1 1

9.6.Poluanţi atmosferici Nu este cazul 9.7. Energie în exces (căldură, lumină, zgomot etc.) Nu este cazul 10. Evenimente geologice 10.1. Vulcani Nu este cazul 10.2. Cutremure şi tsunami Nu este cazul 10.3. Alunecări de teren şi avalanşe Nu este cazul 10.4. Eroziunea şi/sau colmatarea/depunerea de materiale Nu este cazul 11. Ameninţări datorate schimbărilor climatice sau altor fenomene climatice extreme

O mare parte a suprafețelor de teren se află în proprietatea consiliilor locale ale comunelor și orașului Salonta

pe teritoriul cărora se află amplasat Parcul Natural Cefa. De asemenea, o mare parte din suprafață se află în proprietatea privată a locanicilor respectiv a unor societăți. O suprafață de aproape 700 de ha este acoperită de heleșteele piscicole aflate în administrarea firmei private S.C. Pro-Acva S.A. Pădurea cuprinsă în Parcul Natural Cefa este administrată de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Ocolul Silvic Oradea din cadrul Direcției Silvice Oradea. Face parte din UP VIII Mihiș; are două trupuri de pădure, totalizând o suprafață de 223.65 ha, fiind încadrată în grupa funcțională I 3A (păduri de protecție). Cele două trupuri de pădure sunt:

− trupul de pădure Cefa – Ateaș, cu parcelele: 1-26; − trupul de pădure Cefa , cu parcela 27.

Administrarea Parcului Natural Cefa, în mod unitar, reprezintă o necesitate stringenta pentru această arie

protejată pentru a obține cele mai bune rezultate în protecția ei. Administrația va urmări stabilirea unor direcții omogene de acțiune, instituirea unor reguli clare de dezvoltare și management, ținând totodată cont de specificul siturilor care compun parcul natural. Administrația va actualiza Planul de Management al parcului care nu mai este de actualitate fiind elaborat pe o metodologie neconformă, totodată fiind în majoritatea domeniilor depășit.

b) acțiunile care se propun pentru realizarea protecției efective (delimitare, marcaje, panouri,

bariere, zone de campare, amenajări, patrulări, activități educaționale, propuneri pentru mediatizare, implicare a comunității locale și a altor persoane interesate etc.), precum și măsuri de conservare propuse pentru obiectivele care au stat la baza desemnării ariei naturale protejate, în măsura stadiului actual de cunoaștere;

Acțiunile ce se propun pentru realizarea protectiei efective s-au impartit în 5 axe, iar acestea s-au stabilit

tinand cont de domeniile variate de interventie.

Axa 1- Stabilire limite, informare, acces

11.1. Mutarea şi modificarea habitatelor – schimbări majore în compoziţia şi localizarea habitatelor Nu este cazul 11.2. Secete Secarea bălților Păsări de apă, pești,

amfibieni și reptile Cauza: creșterea nivelului evapotranspirației Localizare: toate bălțile, lacurile și canalele Impact: degradarea habitatelor

3 3

Scăderea nivelului de apă freatică

Păsări dependente de pajiști, habitate de pajiști, pești, amfibieni și reptile

Cauza: creșterea nivelului evapotranspirației Localizare: toate pajiștile Impact: degradarea habitatelor 2 3

11.3. Temperaturi extreme Nu este cazul 11.4. Furtuni și inundații Nu este cazul 12. Ameninţări la adresa valorilor sociale şi culturale specifice 12.1. Pierderea legăturilor culturale, a cunoştinţelor şi/sau a practicilor de management tradiţionale Nu este cazul 12.2. Deteriorarea sau distrugerea unor situri naturale importante cu valoare culturală Nu este cazul 12.3. Deteriorarea sau distrugerea unor situri antropice importante cu valoare culturală Nu este cazul

Acțiunea 1.1- amplasarea de marcaje și panouri informative pentru delimitarea ariei protejate, a zonelor de protecție strictă și a zonelor de acces public

Se va realiza bornarea limitelor parcului, astfel încat acestea vor fi mult mai bine evidențiate în teren. Se va realiza harta GIS a Parcului Natural Cefa. Pentru o cât mai bună delimitare în special în zonele în care intersectează căile de acces în viitorul parc se vor amplasa panouri de atenționare care vor conține informații minimale cu privire la aria protejată, astfel încat să poată fi adus la cunoștința tuturor celor care intră că se găsesc pe teritoriul unui parc natural. Se vor instala de asemena panouri cu harta parcului, pentru identificarea și localizarea zonelor de protectie stricta și a zonelor de acces public.

Acțiunea 1.2- amplasarea de panouri de informare cu privire la speciile din parcul natural și pentru evidentierea speciilor protejate

Se vor realiza panouri informative cu privire la speciile întâlnite și speciile protejate din Parcul Natural Cefa și se vor instala în punctele vizibile din aria parcului. Informatiile vor fi introduse și în materialele de promovare și constientizare.

Acțiunea 1.3- amplasarea de bariere pentru îngrădirea accesului în zonele unde se practică braconajul și

pășunatul intensiv

Se vor instala bariere pentru îngrădirea accesului în aceste zone de braconaj și pășunat intensiv, se vor monta panouri de informare cu privire la sancțiunile ce decurg din încălcarea Regulamentului Parcului și legislației specifice cu privire la aceste aspecte.

Axa 2- Turism controlat

Activitățile turistice în perimetrul teritoriului Parcului Natural Cefa au o frecvență relativ redusă și un caracter sporadic, nedesfășurându-se într-un cadru organizat. Prin lipsa de promovare și gestiune durabilă a resurselor, atât cele naturale (extrem de bogate, având în vedere prezența biodiversității ridicate) cât și culturale, arealul parcului nu beneficiază economic de pe urma potențialul turistic de care dispune. Ca restrictivități în desfășurarea activităților turistice în Parcul Natural Cefa putem enumera: infrastructura extrem de proastă, căile de comunicație degradate și doar parțial asfaltate, slaba comunicare și cooperare între autoritățile locale, instituțiile de referință din domeniul turismului și populația locală, precum și regimul de frontieră, ce impune restricții în circulația persoanelor și mărfurilor.

Este necesara dezvoltarea turismului atât din punct de vedere socio-economic cât și pentru dezvoltarea zonei și a regiunii. Aceasta dezvoltare trebuie însă făcută controlat, pentru a nu impiedica sau afecta în vreun fel conservarea biodiverstății, se dorește promovarea eco-turismului, respectarea statutului parcului, promovarea și stimularea investitiilor care ocrotesc și sustin modul responsabil de a face turism.

Acțiunea 2.1- stabilirea și delimitarea zonelor de campare

Zonele de campare vor fi stabilite în asa fel incat sa nu afecteze biodiversitatea parcului, pentru a se evita producerea modificărilor în structura naturală a zonei, a zgomotelor care să perturbe liniștea acesteia (efecte negative asupra faunei din zonă). Zonele de campare vor fi semnalizate corespunzator, accesul la ele va fi facil. Amenajarea lor se va face rustic și cât mai putin invaziv. Folosirea locului de campare se face cu respectarea regulilor interne privind utilizarea locului de campare, reguli ce vor fi afișate la intrarea în camping. Locul de campare va fi ținut curat pe timpul campării și va fi predat administratorului campingului la plecare, în condiții corespunzătoare. Dreptul de campare poate fi revocat de către administratorul campingului în cazul încălcării regulilor de vizitare, conduita agresivă, zgomot, ceartă, etc.

Camparea în afara perimetrelor marcate va fi permisă, cu aprobare Administrației Parcului, pentru personalul Administrației Parcului, pentru voluntarii aflați în misiune și pentru personalul ce își desfășoară activitatea în proiectele de cercetare.

Acțiunea 2.2- amenajarea unor popasuri publice (mese, bănci, aparate de joacă- din lemn, locuri amenajate

de picnic)

Se vor amenaja popasuri publice de genul mese, banci aparate de joaca din lemn, locuri amenajate pentru picnic. Acestea se vor instala în diferite puncte de atractie ale parcului, langa helestee, padure, etc. în imediata proximitate se vor instala panouri infomative cuprinzand localizarea popasului în parc și descriere speciilor , în special a celor protejate, din zona. în ceea ce priveste deșeurile, acestea vor trebui colectate de cei ce le produc, și eliminate din parcul natural, depozitate selectiv în containere speciale amplasate în afara ariei protejate.

Axa 3- Control și pază

Controlul și paza vor fi asigurate în principal de rangerii parcului. Se vor face patrulari regulate, pe diferite trasee stabilite din parc, în locurile special amenjate pentru public dar și în cele greu accesibile, se vor face controale ale activităților desfășurate. Daca va fi cazul, se vor constata și aplica sanctiuni ce deriva din nerespectarea actelor normative în vigoare, precum și cele specifice parcului. Rangerii vor avea responsabilitatea supravegherii parcului, împreună cu reprezentanti ai instituțiilor ce activeaza deja în zona, încercandu-se o cât mai buna armonizare a acțiunilor.

Supravegherea și controlul activităților de-a lungul frontierei de stat este asigurată de Poliția de Frontieră, dotată în prezent cu mijloace moderne de supraveghere, comunicare și deplasare, iar întreaga zonă a parcului natural intră în raza de acțiune a acestora. Prezența permanentă a Poliției de Frontieră în zonă va reprezenta un real sprijin pentru administrația de parc, iar semnarea unui protocol de colaborare între cele două instituții va contribui la eficientizarea activității rangerilor în special pentru prevenirea activităților de braconaj, colectarea ilegală de specii de floră și distrugerea habitatelor de sărătură situate în vecinătatea fâșiei de frontieră. De asemenea se va putea preveni accesul necontrolat al vizitatorilor cu precădere în perioada de reproducere a speciilor sensibile la prezența omului și în general accesul necontrolat al vizitatorilor în habitatele situate de-a lungul fâșiei de frontieră.

Ferma Piscicolă Cefa constituie principalul luciu de apă din parc. Această suprafață este administrată în regim privat, iar paza este asigurată de către o firmă specializată angajată în acest scop de către ferma piscicolă. Avantajul acestui sistem de pază din punctul de vedere al administrației de parc este acela că această zonă va fi cu certitudine sub o strictă supraveghere. Accesul public pe această suprafață este în prezent interzis, ceea ce reprezintă un avantaj din punct de vedere al soluționării problemei accesului necontrolat al vizitatorilor, dar este dezavantajos pentru cercetători sau pentru grupuri de vizitatori a căror activități se realizează în cadrul programelor promovate de administrația parcului. De aceea viitoarea administrație a parcului va reglementa împreună cu conducerea fermei piscicole modalitatea în care se va face accesul și monitorizarea pe această suprafață, fiind încheiat un Acord de colaborare déjà în acest sens.

Axa 4- Activități educative și de conștientizare

Parcul Natural Cefa oferă posibilități deosebite pentru educație/informare a publicului larg prin diversitatea ecosistemelor, bogăția de specii de plante și animale, prezența habitatelor încă nealterate sau foarte puțin influențate de prezența omului. În același timp, în Parc există zone degradate/influențate de activitățile umane (ex. pășuni degradate, tăieri de arbori, canale colmatate, degradate, etc). Siturile din parc, afectate sau nu de prezența omului, oferă studii de caz pentru cercetători și exemple valoroase pentru importanța activității de protecție pentru educația anumitor grupuri țintă.

Se urmareste dezvoltarea și educarea conștiinței ecologice a oamenilor în așa fel încat acestia să devină conștient de locul și rolul lor în natură. Grupurile țintă sunt:

- Copii; - Comunități locale; - Cercetatori/oameni de știinta; - Turiști; vizitatori

- Mass-media pentru informarea publicului larg (din alte categorii decat cele menționate anterior).

Statutul de parc natural, adică zonă administrată pentru conservarea și protejarea biodiversității, constituie un motiv în plus pentru elaborarea de programe educative și impune comunicarea de mesaje speciale legate de importanța conservării biodiversității și a peisajului, de necesitatea utilizării durabile a resurselor naturale și de imperativul de a găsi echilibrul dintre activitățile umane și natură în totalitatea ei. Există zone unde natura însăși a modificat în mod semnificativ și spectaculos peisajul, aceste zone pot fi folosite în scopuri educative pe termen lung, constituind un exemplu viu pentru succesiunile naturale care vor evolua după trecerea timpului.

Existența unui centru administrativ, de vizitare și informare turistică și a două turnuri pentru observații ornitologice amenajate în cadrul proiectului PHARE CBC RO 2003/005 702-01 „Culoar româno-maghiar pentru conservarea biodiversității“, reprezintă un început pentru dezvoltarea unor programe educative în Parcul Natural Cefa și în zona din imediata apropiere, pentru realizarea unor acțiuni de conștientizare și educare atât pentru elevi cât și pentru populația din localitățile din vecinătatea Parcului.

Pentru ca populația a devenit mai informată și conștientă că poate fi afectată de problemele de mediu, acest fapt ducând la o preocupare mai mare pentru protejarea mediului, se vor organiza conferințe de presă, seminarii, concursuri tematice, expoziții, excursii, acțiuni de ecologizare, identificare păsări, floră etc., se vor distribui materiale educative brosuri, pliante, afise, etc. De asemenea, realizarea unor trasee tematice, acțiuni de igienizare organizate cu voluntari pot constitui factori importanți de conștientizare și educație. Se va infiinta pagina de internet și facebook a Parcului Natural Cefa ce va cuprinde informatii, date, studii, etc. despre aria protejata. Se are în vedere în mod aparte stimularea interesului copiilor, deoarece ei reprezintă viitorul și de ei va depinde și viitorul Parcului Natural Cefa. Acestia vor fi introdusi în tainele naturii prin diverse activități. Este important ca elevii să iasă în natură, să observe flora și fauna, să vizioneze emisiuni și filme documentare despre mediul înconjurător, să amenajeze și să îngrijească spațiile verzi, din clasă și din afara ei. Copiii vor fi îndrumați să observe și să-și pună întrebări asupra problemelor de poluare și degradare a mediului precum aruncarea gunoaielor la întâmplare, poluarea râurilor, tăierea copacilor, etc. Partenerii care formează administrația dispun deja o experiență relevantă în activități de tip Junior Ranger, coroborat cu filmele documentare realizate, cu siguranță va asigura programe de conștientizare și informare eficiente și interative.

Grupuri de elevi, însoțite de cadre didactice, de specialisti, de rangerii parcului sau alti membri implicati în administrare, vor participa la vizite în teren în vederea:

− formării deprinderilor de observare directă, în teren, asupra calității habitatelor și a biodiversității lumii vii (identificarea categoriilor de asociații vegetale, observații asupra speciilor de insecte, amfibieni, reptile, pești și păsări din Parcul Natural Cefa).

− însușirii tehnicilor științifice de colectare în teren a materialelor biologice. − stimulării curiozității participanților de a consulta surse alternative de informare în scopul colectării

de date referitoare la același subiect. − creșterii gradului de conștientizare și sensibilizare asupra problemelor de mediu.

Axa 5- Relația cu comunitățile și implicarea lor

Informarea și conștientizarea localnicilor cu privire la problemele de mediu și la importanța zonelor protejate, respectiv a existentei Parcului și conservarea biodiversității, reprezintă una din acțiunile foarte importante, mai ales pentru ca deschide noi oportunitati de dezvoltare economica și sociala cu conditionate de păstrarea echilibrului între acțiuni și efectele lor. Se va crește interesul manifestat de comunitatile locale pentru zona corespunzătoare Parcului Natural Cefa prin îmbunătățirea colaborării cu locuitorii satelor din zona parcului pentru formarea unei atitudini pozitive a copiilor și locuitorilor cu privire la mediul înconjurător.

Se vor implica instituțiile de învățământ, de cultura, alte instituții, autoritati și organisme publice din aria parcului prin participarea activa a cadrelor didactice, a angajaților lor la acțiuni de ocrotire, educative și de protecție a parcului, experiența asociaților fiind RELEVANTĂ.

Se are în vedere distribuirea de chestionare asupra percepției asupra calității mediului, asupra Parcului Natural Cefa, a activităților desfășurate cu ocazia diferitelor manifestari ce se vor organiza. Rezultalele chestionarelor vor fi analizate, interpretate și folosite pentru a corecta deficientele observate.

Se va realiza și aproba Planul de management și Regulamentul Parcului Natural Cefa. Acestea vor fi puse la dispozitia localnicilor și a celor interesati pentru a fi studiate. Se doreste o cât mai atenta implicare a comunitatilor, participarea acestora fiind esentiala în elaborarea directiilor de urmat și în dezvoltarea durabila susținuta. MĂSURI DE CONSERVARE PROPUSE pentru obiectivele ce au stat la baza înființării ariei naturale protejate, în măsură stadiului actual de cunoastere, cu specificarea termenelor de realizare a acestora, a resurselor umane și financiare implicate

Amenințările pentru această arie protejată în ceea ce privește protecția și conservarea biodiversității sunt caracteristice zonei de câmpie unde categoriile de folosință a terenurilor sunt în majoritate agricole (pășuni, arabil, fânețe, etc.). Accesul relativ ușor dinspre nord, est și sud, atât pe jos cât și auto, precum și necesitatea de a permite accesul neîngrădit al localnicilor spre terenurile pe care le exploatează sau spre localitatea Ateaș, determină realizarea unor reguli bine definite cu privire la modul în care este permis accesul în viitorul parc.

Principalele activități cu impact ridicat asupra habitatelor din această zonă sunt cultivarea terenurilor agricole prin tehnici și procedee care conduc la reducerea diversității de specii pe acele suprafețe sau conduc la poluarea solului și a pânzei freatice, precum și pășunatul intensiv și braconajul.

În vederea conservării obiectivelor ce au stat la baza înființării ariei naturale protejate se propun o serie de măsuri.

a) Măsuri de conservare a speciilor și habitatelor In Parcul Natural Cefa, respectiv în situl ROSCI0025 Cefa se regăsesc următoarele : habitate -Comunități

de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin ; Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) ; Lacuri distrofice și iazuri ; Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) ; * Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice ; specii de mamifere - Myotis dasycneme, Lutra lutra ; specii de amfibieni - Emys orbicularis, Triturus cristatus, Triturus dobrogicus, Bombina bombina ; specii de pești - Cobitis taenia, Misgurnus fossilis, Rhodeus sericeus amarus ; specii de nevertebrate - Coenagrion ornatum ; specii de plante- Cirsium brachycephalum, Marsilea quadrifolia, precum și alte specii de faună și floră importante. În situl ROSCI0387 Salonta se regăsesc următoarele : habitate - Pajiști și mlaștini srturate panonice și ponto-sarmatice precum și alte specii de floră și faună importante. În situl ROSPA0097 Pescăria Cefa-Pădurea Rădvani avem specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Himantopus himantopus, Sylvia nisoria, Circus aeruginosus Circus pygargus, Dryocopus martius, Recurvirostra avosetta, Plegadis falcinellus, Milvus milvus, Circaetus gallicus, Circus macrourus, Buteo rufinus, Aquila clanga, Aquila heliacal, Hieraaetus pennatus, Falco vespertinus, Falco peregrinus, Phalaropus lobatus, Larus melanocephalus, Larus minutus, Gelochelidon nilotica, Sterna caspia, Aythya nyroca, Chlidonias hybridus, Circus cyaneus, Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Lanius collurio, Limosa lapponica, Otis tarda, Acrocephalus melanopogon, Anthus campestris, Ardea purpurea, Alcedo atthis, Anser erythropus, Aquila pomarina, Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Coracias garrulous, Crex crex, Cygnus Cygnus, Dendrocopos medius, Egretta garzetta, Asio flammeus, Philomachus pugnax, Falco cherrug, Gavia arctica, Gavia stellate, Falco columbarius, Grus grus, Haliaeetus albicilla, Ixobrychus minutus, Lanius minor, Lullula arborea, Luscinia svecica, Mergus albellus, Milvus migrans, Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Pernis apivorus, Phalacrocorax pygmeus, Platalea leucorodia, Pluvialis apricaria, Sterna hirundo, Tadorna ferruginea, Tringa glareola, Ardeola ralloides precum și Specii de păsări cu migrație regulat nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Având în vedere bogăția biodiversității existente în Parcul Natural Cefa, se impun măsuri de conservare a speciilor și a habitatelor astfel :

a.1 Habitate :

Nr. Crt.

Denumire habitat sit Măsuri de conservare

1 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

ROSCI0025 Cefa

- Menținerea neschimbată a habitatului, includerea în regim de protectie strictă unde e posibil

- Evitarea schimbării categoriei de folosință a terenurilor

- Utilizarea resurselor în maniera tradițională fără a exista intervenții care ar putea avea consecințe asupra stării actuale a sitului

- Limitarea pășunatului în aceste zone, dar și a trecerii turmelor de animale

- Controlul turismului (ieșirile din potecă, „scurtăturile”)

- Eliminarea pășunatului ilegal - Limitarea construirii de noi drumuri

forestiere/agricole - Interzicerea arderii vegetației - Eliminarea speciilor invazive/alohtone regenerate

natural sau plantate 2 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis,

Sanguisorba officinalis); Lacuri distrofice și iazuri ROSCI0025 Cefa








natural sau plantate

3 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

ROSCI0025 Cefa


- Evitarea schimbării categoriei de folosință a pădurilor


- Permiterea pășunatului în pădure doar în cazul în care acest lucru este binevenit, potrivit studiilor de specialitate



natural sau plantate - Limitarea extragerii arborilor bătrâni, a celor

scorburoși și al lemnului mort - Interzicerea extragerii arborilor în perioada de

vegetație 4 * Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice ROSCI0025

Cefa - Menținerea neschimbată a habitatului, includerea în

regim de protectie strictă unde e posibil - Evitarea schimbării categoriei de folosință a

terenurilor - Utilizarea resurselor în maniera tradițională fără a

exista intervenții care ar putea avea consecințe asupra stării actuale a sitului






5 Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice ROSCI0387 Salonta









a.2 Mamifere :

Nr. Crt.

Denumire specie sit Măsuri de conservare

1 Rhinolophus ferrumequinum

ROSCI0025 Cefa

- Păstrarea elementelor lineare de vegetație (garduri vii, șiruri de arbori), ca elemente de conexiune între adăposturi și habitate de hrănire

- Protecția adăposturilor, reducerea deranjării la minim în perioadele sensibile (perioada de vară)

- Protecția clădirilor cu colonii; în cazul renovării acestora lucrările trebuie interzise în perioada 1 mai-15 august (formarea coloniilor de naștere); trebuie păstrate caracteristicile adăpostului, trebuie asigurată existența unor intrări cu dimensiunile minime de 40x40 cm pe clădirile cu colonii Comunicare permanentă cu proprietarii/administratorii clădirilor cu colonii

2 Myotis dasycneme ROSCI0025 Cefa

- Mentinerea nealterată a habitatelor de zăvoaie și păduri de luncă sau păduri în apropierea suprafețelor de apă

- Interzicerea fragmentării si izolării habitatelor de pădure și zăvoaie - Conservarea pădurilor mature de foioase

- Conservarea arborilor cu scorburi (în special a celor bătrâni sau uscați) în perioada de vară și de iarnă

- Păstrarea elementelor lineare de vegetație (garduri vii, șiruri de arbori), ca elemente de conexiune între adăposturi și habitate de hrănire

- Protecția adăposturilor, reducerea deranjării la minim în perioadele sensibile (perioada de iarnă și de vară).

- Protecția clădirilor cu colonii; în cazul renovării acestora lucrările trebuie interzise în perioada 1 mai-15 august (formarea coloniilor de naștere); trebuie păstrate caracteristicile adăpostului, trebuie asigurată existența unor intrări suficient de mari pe clădirile cu colonii

- Comunicare permanentă cu proprietarii/administratorii clădirilor cu colonii - Interzicerea utilizării insecticidelor în vecinătatea suprafețelor de apă

3 Lutra lutra ROSCI0025 Cefa

- Menținerea nealterată a habitatelor ripariene - Interzicerea/limitarea intervențiilor asupra cursurilor de apă - Menținerea perdelelor de vegetație si a benzilor aluviale, inclusiv menținerea

stufărișurilor și a vegetației arbustive pe malul lacurilor, canalelor și apelor curgătoare - Interzicerea fragmentării și izolării habitatelor - Crearea unor zone tampon între corpurile de apă și terenurile agricole, pentru evitarea

deversării pesticidelor/insecticidelor în ape - Prevenirea conflictelor cauzate de pagubele produse de vidră la pescării, prin utilizarea

măsurilor de prevenire a pagubelor (de ex. menținerea unor surse de hrană alternative, asigurarea pazei cu câini sau folosirea gardului electric lângă lacurile de iernare)

- Informarea continuă a conducerii și personalului pisciculturilor și păstrăvăriilor asupra importanței speciei, al statutului său de specie protejată și a modalităților de prevenire a pagubelor

- Combaterea braconajului - Eliminarea podurilor tip „țeavă”sub drumurilor cu trafic intens și mediu - Crearea pasajelor (tunelelor) sub șosele, care permit trecerea vidrelor

4 Spermophilus

citellus ROSCI0387 Salonta

- Menținerea habitatelor de pajiște - Combaterea activităților de transformare a pajiștilor în teren agricol - Asigurarea unui nivel moderat de pășunat în habitatele speciei, controlarea efectivului

de ovine/bovine (pășunatul se va efectua cu minim 0,5 și maxim 1 UVM pe hectar) - Interzicerea pășunatului între 1 noiembrie și 1 martie - Limitarea numărului câinilor însoţitoare a turmelor şi cirezilor la 2, în acest număr se

includ şi câinii care asigură paza stânei - Interzicerea îngrășămintelor, pesticidelor și insecticidelor pe pajiștile cu popândău - Interzicerea investițiilor infrastructurale sau de agricultură în interiorul și în

vecinătatea habitatelor speciei

- Interzicerea utilizării insecticidelor, pesticidelor și altor chemicale la o distanță mai mică de 200 m de habitatele speciei

- Interzicerea incendierii pajiştilor - Informarea crescătorilor de animale asupra importanței speciei și al statutului său de

specie protejată

a.3 Amfibieni : Nr. Crt.

Denumire specie

sit Măsuri de conservare

1 Emys orbicularis

ROSCI0025 Cefa

- Menținerea habitatelor acvatice existente - Reconstrucția și ameliorarea habitatelor acvatice și terestre alterate, a zonelor de reproducere a

amfibienilor, a zonelor de însorire și de depunere a pontei pentru reptile, a zonelor de iernare - Interzicerea degradării și distrugerii habitatelor acvatice de reproducere - Menținerea și crearea habitatelor de reproducere pentru amfibieni, fără pești și cu o adâncime sub

1 m a apei; - Interzicerea fragmentării habitatelor terestre adiacente - Asigurarea de coridoare de dispersie - Restabilirea contactului între habitatele de reproducere, de depunere a pontei, de hrănire și de

iernare prin realizarea a unor structuri infrastructurale (tunele, podețe, poduri, canale etc.) - Reducerea impactului antropic în proximitatea bălțiilor; - Evitarea activităților care distrug sau degradează habitatul speciilor; - Interzicerea distrugerii, arderii și tăierii vegetației ierboase și lemnoase precum și interzicerea

folosirii tratamentelor chimice în interiorul și în vecinătatea (100 m) habitatelor frecventate de aceste specii - Menținerea nivelului natural de apă prin interzicerea drenajelor prin canale de desecare și

interzicerea îndiguirilor care pot duce la perturbarea nivelului apei - Monitorizarea speciilor de plante higro- și hidrofile cu caracter invaziv - Monitorizarea bălților temporare sau permanente, precum și a celor care seacă în mod natural;

2 Triturus cristatus

ROSCI0025 Cefa

3 Triturus dobrogicus

ROSCI0025 Cefa

4 Bombina bombina

ROSCI0025 Cefa

- Interzicerea traversării cursurilor de apă și oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanți/uleiuri

- Monitorizarea cursurilor de apă sezoniere - Interzicerea/limitarea intervenției asupra albiei râurilor și pârâurilor prin exploatarea materialului

aluvial - Controlarea factorilor perturbatori, reprezentați de poluare menajeră, eroziune, pescuit ilegal

a.4 Pești :

Nr. Crt.

Denumire specie sit Măsuri de conservare

1 Cobitis taenia, , ROSCI0025 Cefa

- Conservarea calității apei - Păstrarea condițiilor naturale a zonelor umede - Interzicerea dragării și excavării din albie - Interzicerea/limitarea intervențiilor asupra cursurilor de apă - Menținerea nivelului natural de apă prin interzicerea drenajelor și a îndiguirilor care pot duce la scăderea/creșterea nivelului apei - Interzicerea/limitarea intervențiilor asupra cursurilor de apă prin construcții care pot reprezenta bariere pentru deplasarea peștilor - Interzicerea folosirii substanțelor chimice în interiorul ecosistemelor acvatice și în vecinătatea acestora (50 m) - Limitarea extinderii speciilor invazive (trebuie acordată o atenţie sporită acelor specii, care sunt prezente în lacurile din interiorul ariei protejate) - Eliminarea/limitarea activităților de braconaj - Reglementarea și controlul activităților de pescuit - Interzicerea traversării cursurilor de apă și oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanți/uleiuri; - Monitorizarea activităților turistice - Monitorizarea cursurilor de apă sezoniere; - Controlarea factorilor perturbatori, reprezentați de poluare menajeră, rumeguș, eroziune, pescuit ilegal. - Interzicerea aruncării sau depozitării pe maluri, în albiile râurilor și în zonele umede, a deșeurilor de orice fel; - Interzicerea introducerii în apa râurilor de substanțe explozibile, tensiune electrică, narcotice sau alte substanțe periculoase;. - Interzicerea spălării autovehiculelor, utilajelor și ambalajelor care au în conținut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianți, substanțe periculoase sau pesticide;

2 Misgurnus fossilis

ROSCI0025 Cefa

3 Rhodeus sericeus amarus

ROSCI0025 Cefa

a.5 Floră : Nr. Crt. Denumire specie sit Măsuri de conservare 1 Cirsium brachycephalum ROSCI0025 Cefa - interzicerea desecării zonelor mlăștinoase

- menținerea habitatelor propice speciei - limitarea perioadei cositului - interzicerea poluării apelor stagnante - refacerea de zone umede

a.6 Nevertebrate : Nr. Crt. Denumire specie sit Măsuri de conservare 1 Coenagrion ornatum ROSCI0025 Cefa - conservarea vegetației specifice speciei

- protecție împotriva poluării apei și solului

-

a.7 Păsări : Nr. Crt. Denumire specie sit Măsuri de conservare 1 Himantopus

himantopus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani

- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și a activităților de vânătoare - protejarea habitatului în care cuibărește specia - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate, în special în cursul perioadei

de reproducere - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea abundenței bazei trofice de nevertebrate din ape - evitarea inundarea pontelor prin alimentarea cu apă a bazinelor piscicole

2 Sylvia nisoria ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani

- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - protejarea habitatului în care cuibărește specia - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate, în special în cursul perioadei

de reproducere - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea defrișării vegetației arbustive

3 Circus aeruginosus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani

- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - protejarea habitatului în care cuibărește specia - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate, în special în cursul perioadei

de reproducere - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea defrișării/incendierii stufărișului

4 Circus pygargus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


de reproducere - prevenirea distrugerii cuiburilor și uciderea puilor în perioada de recoltare a

păioaselor/cositului - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată

interzicerea folosirii rodenticidelor 5 Dryocopus martius ROSPA0097

Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


de reproducere - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - limitarea extragerii arborilor bătrâni din pădure

6 Recurvirostra avosetta ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


de reproducere - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea abundenței bazei trofice de nevertebrate din ape - evitarea inundarea pontelor prin alimentarea cu apă a bazinelor piscicole

7 Plegadis falcinellus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată

menținerea abundenței bazei trofice de nevertebrate din ape

8 Milvus milvus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani

- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - interzicerea folosirii rodenticidelor - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea cazurilor de otrăvire

9 Circaetus gallicus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani

- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată

prevenirea cazurilor de otrăvire 10 Circus macrourus ROSPA0097



prevenirea cazurilor de otrăvire - interzicerea folosirii rodenticidelor

11 Buteo rufinus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - interzicerea folosirii rodenticidelor - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea cazurilor de otrăvire

12 Aquila clanga ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


prevenirea cazurilor de otrăvire 13 Aquila heliaca ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea cazurilor de otrăvire

14 Hieraaetus pennatus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea cazurilor de otrăvire - interzicerea folosirii rodenticidelor

15 Falco vespertinus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - protejarea habitatului în care cuibărește specia

- limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate, în special în cursul perioadei de reproducere

- interzicerea folosirii rodenticidelor - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea defrișării vegetației forestiere din afara fondului forestier, în special al

aliniamentelor și pâlcurilor de arbori

16 Falco peregrinus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


17 Phalaropus lobatus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea abundenței bazei trofice de nevertebrate din ape

18 Larus melanocephalus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea abundenței bazei trofice din ape

19 Larus minutus ROSPA0097



20 Ardeola ralloides ROSPA0097




21 Tringa glareola ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată

- menținerea abundenței bazei trofice de nevertebrate din ape

22 Tadorna ferruginea ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


23 Sterna hirundo ROSPA0097



24 Pluvialis apricaria ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea habitatelor de pajiște

25 Platalea leucorodia ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea abundenței bazei trofice de nevertebrate din ape

26 Phalacrocorax

pygmeus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani



27 Pernis apivorus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea tăierii arborilor cu cuiburi, și extragerea arborilor în perioada de

cuibărit - prevenirea distrugerii surselor de hrană

28 Pandion haliaetus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


29 Nycticorax nycticorax ROSPA0097


- protejarea cuiburilor si a zonelor de hranire,interzicerea pesticidelor si a vanatorii - interzicerea/limitarea turismului necontrolat - perturbarea intenționată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de

maturizare - se interzice pescuitul în brațurile moarte - se interzice recoltarea crengilor de sălcii de pe malurile râurilor și înlăturarea

vegetației lemnoase de pe malul apelor - prevenirea tăierii arborilor cu cuiburi, și extragerea arborilor în perioada de

cuibărit

30 Milvus migrans ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


cuibărit - prevenirea distrugerii surselor de hrană - prevenirea cazurilor de otrăvire

31 Mergus albellus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea bazei trofice din ape

32 Luscinia svecica ROSPA0097



de reproducere - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată

prevenirea defrișării/incendierii stufărișului 33 Lullula arborea ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea habitatelor de pajiște

34 Lanius minor ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


de reproducere - interzicerea folosirii rodenticidelor - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea defrișării vegetației forestiere din afara fondului forestier, în special al


35 Ixobrychus minutus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani



36 Haliaeetus albicilla ROSPA0097



cuibărit - prevenirea distrugerii surselor de hrană - prevenirea cazurilor de otrăvire

37 Grus grus ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - limitarea poluării fonice și a perturbării intenționate - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea cazurilor de otrăvire

38 Falco columbarius ROSPA0097



39 Gavia stellata ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


40 Falco cherrug ROSPA0097



41 Gavia arctica ROSPA0097



42 Gelochelidon nilotica ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea abundenței bazei trofice din ape -

43 Philomachus pugnax ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


44 Asio flammeus ROSPA0097




păioaselor/cositului - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - interzicerea folosirii rodenticidelor

45 Egretta garzetta ROSPA0097


- protejarea cuiburilor si a zonelor de hranire,interzicerea pesticidelor si a vanatorii - interzicerea/limitarea turismului necontrolat

- perturbarea intenționată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare

- se interzice pescuitul în brațurile moarte - se interzice recoltarea crengilor de sălcii de pe malurile râurilor și înlăturarea

vegetației lemnoase de pe malul apelor - prevenirea tăierii arborilor cu cuiburi, și extragerea arborilor în perioada de

cuibărit

46 Dendrocopos medius ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


de reproducere - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - limitarea extragerii arborilor bătrâni din pădure

47 Cygnus cygnus ROSPA0097



48 Crex crex ROSPA0097




păioaselor/cositului - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - limitarea perioadei de cosit

49 Coracias garrulus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


de reproducere - interzicerea folosirii rodenticidelor - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea defrișării vegetației forestiere din afara fondului forestier, în special al


50 Ciconia ciconia ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani

- protejarea cuiburilor, asigurarea suporturilor - interzicerea folosirii rodenticidelor - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - izolarea stâlpilor de medie tensiune

51 Ciconia nigra ROSPA0097



cuibărit - prevenirea distrugerii surselor de hrană

52 Chlidonias niger ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea abundenței bazei trofice din ape - limitarea tăierii vegetației natante -

53 Branta ruficollis ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani


54 Botaurus stellaris ROSPA0097




55 Aquila pomarina ROSPA0097



cuibărit - prevenirea distrugerii surselor de hrană - prevenirea cazurilor de otrăvire - interzicerea folosirii rodenticidelor

56 Anser erythropus ROSPA0097



57 Ardea purpurea ROSPA0097




58 Alcedo atthis ROSPA0097



59 Acrocephalus

melanopogon ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani



60 Anthus campestris ROSPA0097




păioaselor/cositului - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată

61 Dendrocopos syriacus ROSPA0097


- protejarea vegetației forestiere din afara fondului forestier, în special în localități, parcuri și grădini

- prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - limitarea extragerii arborilor bătrâni din pădure

62 Otis tarda ROSPA0097




păioaselor/cositului - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - limitarea recoltării păioaselor/cosirii în jurul cuiburilor - evitarea fragmentării habitatelor - asigurarea sursei de hrană în perioada de iarnă

63 Sterna caspia ROSPA0097



64 Aythya nyroca ROSPA0097


- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea bazei trofice din ape - limitarea tăierii vegetației natante -

65 Chlidonias hybridus ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani

- interzicerea/limitarea turismului necontrolat - combaterea braconajului și limitarea activităților de vânătoare - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - menținerea bazei trofice din ape - limitarea tăierii vegetației natante

66 Circus cyaneus ROSPA0097



prevenirea cazurilor de otrăvire - interzicerea folosirii rodenticidelor

67 Egretta alba ROSPA0097 Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani



68 Lanius collurio ROSPA0097



de reproducere - prevenirea uciderii sau capturării intenționate indiferent de metoda utilizată - prevenirea defrișării vegetației arbustive

69 Limosa lapponica ROSPA0097



b) Promovarea agriculturii ecologice și combaterea pășunatului excesiv.

Datorită proporției mari a terenurilor agricole și a pășunilor în teritoriul parcului natural, este imperativ ca

aceste activități sa se adapteze la tehnologii și produse ecologice, respectiv la limitarea pasunatului la capacitatea data de terenurile respective; Promovarea agriculturii ecologice va fi asigurata și stimulata și prin facilitarea/accesarea de fonduri europene.

c) Gospodărirea fondului forestier, piscicol și de vânătoare. Pentru a nu afecta echilibrul ecologic fragil, se vor monitoriza constant și se vor actualiza registrele și

evidentele de specii. Se vor analiza datele rezultate, se vor interpreta și se vor lua constant măsuri de corectare a deficiențelor observate. Se va avea în vedere combaterea baconajului, exploatărilor ilegale în pădurea Rădvani precum și Menținerea pescuitului la caracterul de pescuit recreativ/sportiv. Vor fi înlăturate și sancționate corespunzător toate abaterile de la regulamentele elaborate împreună cu partenerii de specialitate. Aceste măsuri se vor implementa în cel mai scurt timp posibil, urmand a fi realizate constant.

d) Realizarea Planului de Management al Parcului Natural Cefa, inclusiv Regulamentul Parcului.

Planul de management este un document indispensabil pentru buna adminsitrare a Parcului Natural Cefa.

Constituie una dintre cele mai mari priorități, și trebuie depuse eforturi pentru a îl realiza în cel mai scurt timp. Resurse umane și financiare implicate în implementarea Măsurilor de conservare a obiectivelor ce

au stat la baza înființării ariei naturale protejate

În realizarea măsurilor mai sus menționate, responsabilitatea o va avea administrația parcului natural începând cu directorul administrației parcului, rangerii, economistul, specialistul în științele vieții, educație ecologică, în IT, și continuând cu colaboratorii, partenerii și voluntarii administratiei. Fiecare va participa cu expertiza, cunostintele și experienta dobandite în domeniul în care activeaza. Se vor stabili echipele de implementare a măsurilor, fiecare avand un coordonator, un plan de acțiune și țeluri strict determinate.

În ceea ce priveste resursele financiare necesare, acestea se compun în cea mai mare parte din bugetul asumat de asociați , pentru perioada de până la 10 ani de la semnarea contractului de administrare a parcului natural, perioada în care se stabileste planul de management, regulamentul, și se definitiveaza surse alternative de finantare, urmand ca apoi parcul sa-si gestioneze veniturile și cheltuielile, avand ca baza angajamentul financiar al asociaților, inclusiv al Consiliului Județean Bihor, suplimentat constant de alte surse.

O importanță covârșitoare în asigurarea resurselor financiare o reprezintă fondurile externe nerambursabile, din diferite programe de finantare. Aceste programe acopera practic toate ariile de interes și toate domeniile de interes pentru administrația parcului. Finantarea nerambursabila ce se obtine este în general de 90-100% din valoarea proiectului, asfel incat contributia proprie a administratiei parcului este minimala. Experienta pe care personalul implicat în administrarea parcului o are în a accesa și derula astfel de programe este foarte mare, de aceea reusita în a obtine astfel de finantari este sigura.

Surse de finantare sunt de asemenea bugetul CJ Bihor, viitoarele tarife ce vor fi stabilite și aplicate de Administrația Parcului pentru: accesul în scop turistic precum permis de vizitare, permis de fotografiere și filmare în scop comercial, tarife de acces, tarife de campare, analiza documentatiilor de eliberare a avizului administratorului de parc natural, amenzi și penalitati aplicate, etc.

Se prevad de asemenea în asigurarea finantarii activităților și contribuții financiare ale diferitelor ONG-uri în domeniu din țară sau din străinătate, donatii, sponsorizări, etc.

c) parteneri actuali și potențiali, consultanți și colaboratori de specialitate;

Asocierea are misiunea de a contribui la protejarea habitatelor și biocenozei acvatice prin:

- managementul ariilor naturale protejate, - conservarea biodiversității și a patrimoniului natural, - turism responsabil, - conservarea identității culturale autentice -

d) formele de vizitare practicate și măsurile preconizate pentru evitarea impactului negativ asupra ariei naturale protejate;

Turismul este una din activitățile care pot să valorifice resursele comunităților locale, pentru bunăstarea și buna funcționare a acestora și a cetățenilor în egală măsură. În același timp, dacă nu este făcut responsabil, turismul poate fi un factor destructiv atât în ce privește resursele locale cât și comunitatea în sine. Deși ajută din punct de vedere economic, turismul în forma sa cea mai generală afectează de multe ori mai mult negativ decat pozitiv atât mediul cât și oamenii din zonele unde se desfășoară. (Planul de Dezvoltare al Județului Bihor 2015-2020)

Teme de interes principale pentru vizitatori

Ținând cont de specificul natural al Parcului Natural Cefa de pe siturile ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387

Salonta și ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani, considerăm că temele de interes major pentru vizitatori sunt:

- peisajul rural și sălbatic; - apele și zonele umede; - flora și fauna sălbatică; - cultura și modul de viață tradițional al locuitorilor din zonă (arhitectura, obiceiurile, portul,

meșteșugurile, serbările religioase); - istoria.

Grupurile-țintă de vizitatori pe care situl poate/ar putea să-i atragă

- Vizitatori interesați de pescuit recreativ - Vizitatori (atât grupuri neorganizate cât și în organizate), interesați în principal de drumeție de vară

pe traseele tematice/turistice și de campare - Vizitatori (atât grupuri neorganizate cât și în organizate), interesați în principal de campare în

perioada concediilor; - Grupuri de copii și tineri, participanți în cadrul unor tabere de educație ecologică în natură - Familii cu și fără copii; - Vizitatori naturaliști care pot fi biologi, fotografi de natură, pasionați natură, grupuri de oameni de

știință, inclusiv studenți în vederea realizării unor lucrări de cercetare sau a aplicațiilor practice din facultate;

- Vizitatori pasionați de cultură și modul de viață local, de istorie sau interesați de turismul cultural (atât în mod individual, cât și în grupuri organizate). Nu în ultimul rând, localnici (situl ar trebui să asigure de asemenea facilități de recreere pentru localnici, în sprijinul conștientizării acestora cu privire la valorile naturale și culturale ale sitului și la beneficiile protejării acestuia).

Situația actuală a turismului în zonă– tendințe și inițiative

În prezent se practică un turism neorganizat pentru pescuit recreativ, petrecerea timpului liber, turism de week-end.

De asemenea este de importanță majoră identificarea unor puncte de interes (hot-spots sau honey-pots cum se numesc ele în literatura de specialitate) pentru vizitatori care, prin realizarea unor investiții în acord cu necesitățile de protecție a mediului, să canalizeze fluxul acestora, și să limiteze impactul lor asupra ecosistemelor naturale din vecinătate. Aceste puncte de interes ar putea fi zone amenajate pentru pescuit, dar și alte zone, tot

din apropierea localităților, unde se pot realiza facilități de recreere și/sau pentru practicarea unor sporturi specifice precum și diverse trasee tematice. Dezvoltarea de servicii conexe variate în aceste puncte de interes, care să mențină treaz interesul vizitatorilor pentru zonă este imperativă.

Dat fiind că ariile protejate au un rol deosebit de important ca centre pentru educație ecologică a populației, a cărei slabă pondere și implementare la noi în țară este o problemă majoră, este neaparat necesar ca în dezvoltarea serviciilor turistice să se țină cont de necesitatea creării de facilități educaționale adiacente sau integrate în oferta principală de servicii, în cadrul cărora, prin metode atractive să se contribuie la conștientizarea de către vizitatori a necesităților de protecție a naturii.

Impactul potențial cauzat de turism și recreere

Activitățile de turism și recreere, bine gestionate și combinate în mod echilibrat cu alte inițiative

economice și sociale ar contribui pozitiv la dezvoltarea durabilă a acestui areal, oferind totodată o alternativă ocupațională pentru o parte din comunitățile locale și asigurând o valorizare materială a unor activități tradiționale care tind să dispară din peisajul cotidian.

Pentru ca acest lucru să se întâmple este necesar ca turismul care se va dezvolta să respecte următoarele principii:

- producerea unui impact minim asupra naturii și culturii locale - utilizarea serviciilor locale - conservarea activă a naturii și moștenirii culturale - contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici și agentul de turism, în special datorită dimensiunilor

reduse ale grupurilor de vizitatori - înțelegerea specială de către vizitator a elementelor naturii și culturii locale

Forme de turism și recreație care pot fi promovate:

În ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta și ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani se promovează turismul în natură, cu toate formele lui:

- ecoturismul (programe de observare a unor specii de faună și floră sălbatică, drumeție tematică, plimbări cu bicicletele,etc.)

- turism de voluntariat (volunteering tourism) - turismul cultural și de patrimoniu - turism științific (studii și cercetări pe diferite domenii legate de capitalul natural, social și cultural

al zonei) - turism pentru tineret (tabere pentru copii și tineri, activități tip Junior Ranger etc.)

Forme de turism care trebuie să fie evitate sau limitate:

- turismul de vânătoare - turismul cu vehicule tot-teren (motociclete, ATV-uri, snow-mobile, autoturisme de teren) - turismul de masă (indiferent de forma sa) - camparea în spații neamenajate în acest sens și/sau în numere care depășesc capacitatea de suport

a acelor zone De asemenea, din punctul de vedere al amenajărilor turistice trebuie evitate sau limitate următoarele activități:

- construirea de drumuri noi de acces, mai ales dacă acestea trec sau se învecinează cu Zonele de protecție strictă sau integrală

- construcții care nu se integrează în peisaj ca și arhitectură sau materiale utilizate - dezvoltarea de sate de vacanță sau spații de campare fără ca acestea să dispună de infrastructura

minimă (sisteme de alimentare cu apă, canalizare, evacuare a deșeurilor, parcări) în afara zonelor de protecție

e) organizarea științifică a activității (modalitatea de inventariere și monitorizare a florei, faunei și habitatelor naturale, modul de realizare a cartării habitatelor și distribuției speciilor, inclusiv a celor de interes comunitar);

Organizarea științifică a activității în siturile ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta și ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani revine Consiliului Științific respectiv grupului de specialiști independenți aflați în echipa de colaboratori. Avem deja o bază de documente pe baza cărora se pot face inventarieri secvențiale.

Abordările se vor baza, pe de o parte pe studiul lucrărilor de specialitate publicate- termen primul an de administrare, pe urmăriri succesive estivale ale speciilor, observații în staționar, deplasări în teren în zonele potențial ridicat de specii rare și protejate și studii populaționale, finalizate prin Rapoarte de cercetare, imagini foto și video.

Cercetările efectuate până în prezent vor forma o baza de pornire în extinderea studiilor la nivelul întregului sit. Echipa de management va aloca resurse financiare în vederea susținerii costurilor aferente derulării cercetării științifice pentru cartarea habitatelor și distribuția speciilor în vederea stabilirii măsurilor de management specifice habitatelor și fiecărei specii conform angajamentului privind bugetul, cu mențiunea că avem parteneriate încheiate cu APM Bihor și Facultatea de protecție a Mediului- Facultatea de Științe- Universitatea Oradea pentru realizarea studiilor de cercetarea a florei și faunei și în acest sit. Administrația va furniza serviciile financiare, juridice precum și expertiza IT, GIS și cartare, și totodată având în vedere experiența în administrarea și gestionarea ariilor protejate va acoperi arealul de monitorizare, inventariere, control, etc. Structurile de administrare special constituite au personalitate juridică și se stabilesc pentru asigurarea administrării ariilor naturale protejate. Pe lângă structurile de administrare special constituite se înființează Consiliul Consultativ de Administrare și Consiliul Științific, alcătuite din reprezentanți ai instituțiilor, organizațiilor economice, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și comunităților locale, care dețin cu orice titlu suprafețe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate și care sunt implicate și interesate în aplicarea măsurilor de protecție, în conservarea și dezvoltarea durabilă a zonei, respectiv cercetători și persoane cu expertiză științifică relevantă. Structurile de administrare special constituite sunt îndrumate de consiliul științific, cu rol de autoritate științifică, pe teritoriul ariei naturale protejate. Componența și regulamentul de organizare și funcționare a consiliilor consultative de administrare se propun de către administrația ariei naturale protejate și se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și schimbărilor climatice. Evaluarea managementului ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se face cel puțin o dată pe an de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, pe baza rapoartelor întocmite de structurile de administrare și avizate de consiliile științifice.

Studiile de ecologie și conservare ce vor fi realizate se vor axa pe identificarea, cartarea habitatelor și distribuția speciilor de interes comunitar, dar și pe cele care conform unei evaluări necesită măsuri de protecție și management. Aceste studii implică monitorizarea dinamicii populaționale de floră și faună de pe teritoriul acestui sit, modul în care activitatea antropică are un impact asupra biodiversității locale, atât pozitiv prin activitățile derulate tradițional care au dus la dezvoltarea unui peisaj cultural heterogen, cât și un impact negativ datorat modalităților de poluare.

Asociații dispun de echipamente de identificare, cartare și monitorizare a speciilor și habitatelor de interes comunitar: Stații radio fixe, Stații radio mobile, Echipamente neopren, Echipament hidroacustic, Aparat electronarcoză, Binoclu infraroșii, Binocluri, Aparat foto DSLR, Lunetă Accuter, trepiede, Debitmetru, Binoclu de mare precizie, Aparat foto cu teleobiectiv 400, Laptopuri cu imprimantă portabilă, Obiectiv foto 55-300 mm, Declanșator foto cu senzor de mișcare, Echipamente de scafandru, Aparat foto-video subacvatic, Reflector subacvatic.

Asociatul APS AQUA CRISIUS posedă cu titlul de chiriaș al administrației imobiliare Oradea ca sediu administrativ al organizației în centrul municipiului Oradea și 2 imobile pe Valea Iadului prin intermediul unor contracte de chirie - Canton Dealul Mare, Direcția Silvică Bihor respectiv comodat –

Cantonul Murgașu – Episcopia Romană unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea precum și Punctul de Informare Șoimi.

În ceea ce privește echipamentele necesare educației și conștientizării, sunt la dispoziție 2 Proiectoare, 2 Ecrane de proiecție cu suport, 5 laptopuri, 4 sisteme desktop, 2 multifuncționale, imprimantă, rafturi expunere, stand expunere pliante, mobilier.

Transportul este asigurat atât prin intermediul autoturismului cu 7 locuri aflat în posesia APS AQUA CRISIUS cât și prin celelalte autoturisme aflate în proprietate sau comodat ale AMD Bihor și Milvus, inclusiv cele 2 de teren 4x4.

De asemenea menționăm că toți rangerii posedă Echipament personal de vară (șapcă, tricou, cămașă, vestă, jachetă, pantaloni, ghete trekking) și Echipament personal de iarnă (Căciulă, Geacă, Mănuși, Pantaloni, Bocanci 4 sezoane) și sunt ATESTAȚI în urma absolvirii cursului de RANGER, o persoană fiind și atestată ca SPECIALIST ARII PROTEJATE în urma absolvirii cursului aferent.

Completarea bazei de date cartografice cu privire la aria protejata

În vederea constituirii unei baze de date digitale și tiparite, cu materiale actuale și relevante despre

aria protejata, se va realiza cartarea integrala a acesteia precum și transferul hartilor în sistem GIS. Pentru aceasta se vor utiliza hartile existente (topografice, etc.) și se vor face 10 deplasari în teren (fiecare cu o durata de 2 zile) cu echipe de specialisti (pentru preluarea de coordonate GIS-1). Hartile rezultate vor fi utilizate atât în activitățile de zonare, amenajare și protectie a parcului, cât și în cele de educare și informare a publicului legat de aria protejata. Se vor realiza minimum 10 planse (100 x 80 cm) cu harti ale parcului, care vor fi folosite în activitatea de administrare și de promovare a ariei protejate.

Se poate realiza de asemenea cartarea vegetatiei și faunei din zone, a tipurilor de habitate, pe baza informatiilor din literatura și pe baza monitorizarii biodiversității realiata de catre o echipa de speciaisti în diverse domenii (ex: biologie, geologie, hidrologie, climatologie, etc.)

Inițierea unor sisteme de monitoring a ariei protejate Prin activitatea de monitorizare a ariei naturale protejate se urmareste monitorizarea din punct de

vedere al biodiversității, precum și o monitorizare a vestigiilor arheologice și a depozitelor paleontologice. Unicitatea și valoarea parcului este data de speciile protejate identificate până în prezent : un număr de 402 specii de animale și 648 specii de plante (total 1050 specii). Pe baza observatiilor realizate în cadrul deplasarilor de monitorizare se vor intocmi rapoarte anuale în care vor fi specificate normele și Măsurile necesare de protectie și conservare, obligatorii pentru pastrarea patrimoniului.

Activitatea de monitorizare a biodiversității va fi realizata de catre specialisti pe domeniile de importanță majora. Pentru realizarea studiilor vor fi implicati botanisti , ornitologi, ihtiologi, zoologi. în ceea ce priveste monitorizarea arheeologica și paleontologica, acestea vor fi realizate de catre un arheolog și un paleontolog.

Activitatea se va realiza în decurs de trei ani, iar deplasarile pentru monitorizare biodiversității se vor desfășura sezonier, pentru a avea o viziune dinamica asupra comunitatilor de organisme care populeaza parcul. În ultimul an, specialistii vor finaliza monitorizarea printr-un studiu de impact asupra mediului. Studiul va cuprinde un inventar a speciilor existente în teritoriu, evaluarea modificarilor survenite în comunitatile/populatiile monitorizate pe parcursul acestui proiect, dar și modificari survenite în timp, prin analiza datelor obtinute și raportarea la cele din literatura existenta în acest domeniu.

Asociația Milvus ca și partener al Societății Ornitologice Române derulează anual programul

internațional de monitoring pe termen lung al efectivelor speciilor de păsări legate de mediul acvatic intitulat Recensământul Păsărilor de Apă. A fost lansat încă din anul 1967 de către Wetlands International (pe atunci International Waterfowl and Wetlands Research Bureau - IWRB). Programul se bazează pe evaluarea aproximativ sincronă la nivel mondial a unei rețele de zone umede. Numărătoarea păsărilor are

loc, în fiecare an incluzând Parcul Natural Cefa cu ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta și ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani.

Conform accepțiunii internaționale, sunt definite ca "specii de păsări care sunt ecologic dependente de zonele umede". În această categorie intră familiile clasice de păsări de apa (cum ar fi corcodeii, stârcii, ratele, ploierii, pescărușii etc.) dar si specii ecologic dependente de zonele umede din alte grupuri ca răpitoarele (codalbul, eretele de stuf etc.) sau pasările cântătoare (presura de stuf).

Datele adunate în acest program oferă informații cruciale privind starea si evoluția efectivelor pasărilor de apa si a habitatelor acestora.

Scopurile programului sunt: - monitorizarea efectivelor pasărilor de apa - evaluarea schimbărilor numerice si de distribuție (valorile de referința si statutul de conservare

favorabila) - identificarea zonelor umede de importanta majora - oferirea de informații care sa contribuie la protecția si managementul speciilor prin tratate

internaționale sau legislație naționala - raportare la autoritatea de mediu Concret, datele adunate în cadrul programului în România, vor fi folosite, printre altele, la

identificarea zonelor de cuibărire, hrănire si iernare. Zonele respective vor fi propuse ca zone cu regim de protecție ridicat sau vor avea restricții pentru anumite activități pe anumite perioade.

Orice persoana care cunoaște păsările și este dornică poate participa voluntar într-un program de monitorizare.

Numărătoarea are loc în fiecare an în perioada 10 - 20 ianuarie. Fiecare sit se vizitează o singură dată, înregistrându-se într-un formular standard toate speciile de păsări de apă, dar si informații sumare despre situl vizitat. Se realizează astfel o numărătoare "sincronă" la nivel mondial, obținându-se o "fotografie instant" a efectivelor de păsări, de-a lungul întregii zone de distribuție. Este evident că nu pot fi acoperite toate zonele umede, de aceea este recomandat sa ne focalizam resursele asupra siturilor importante pentru iernarea păsărilor, în special Ariile de Importanta Avifaunistică. Este foarte important ca siturile să fie recenzate în fiecare an pentru a avea o imagine reala a evoluției acestora în timp. De asemenea este important sa adunăm date despre fiecare sit vizitat, chiar daca nu au fost văzute păsări în acel sit (ex. lacuri înghețate).

Un binoclu este obligatoriu (modele recomandate: 8X40 - 50 sau 10X40 - 50). Luneta este recomandabilă mai ales pentru habitate mai întinse. De asemenea avem nevoie de un determinator si de formularul de teren care trebuie completat integral. Este recomandabil sa avem si o harta a zonei pentru orientare si stabilirea locurilor de observație. Sa nu uitam si de îmbrăcămintea groasa potrivita pentru acest sezon.

Fișele completate se trimit coordonatorilor naționali. Datele se centralizează într-o baza de date natională și apoi sunt trimise către Wetlands International. Pe baza datelor se alcătuiește un raport anual si se estimează mărimile populațiilor si tendințele acestora multianuale.

Baza de date Ornitorama Ornitorama este o baza de date accesibila pe internet despre pasari, date stiintifice si de distributie ale

acestora, fiind accesibila utilizatorilor din toata lumea sa încarce si sa afle date despre pasarile din România. Facilitatea de a exporta date în Excel pentru analiza există în sistem. Baza de date va fi imbunătățita prin sistemul de spatializare GIS.

Baza de date interactivă GIS Realizarea bazei de date georeferențiate se va baza in exclusivitate pe tehnologii GIS Open source

specifice. Pentru componentele si structura bazei de date vor fi elaborate doua variante: una care se bazează pe o grupare a datelor conform necesitaților de conservare (zone de conservare specială, zone de cuibărire, zone tampon, zone umede, hidrologie, habitate, utilizarea terenului, etc) si alta care va grupa datele conform cerințelor dezvoltării durabile a teritoriului (PUZ/PUG/Amenajamente silvice etc).

In momentul de fata datele spațiale generale (de background) aflate in posesia MMP se găsesc in diferite formate de fișier (ESRI Shapfie, ESRI Geodatabase, CAD), cu domenii spațiale variabile, prezentând o serie de erori la nivel geometric si topologic. Pe de alta parte aceste date vor fi verificate in

teren si modificate, ajustate după caz. Se impune omogenizarea atributelor, corectarea geometrica si topologica, derivarea de straturi noi sau combinarea anumitor informații in cadrul aceluiași strat, definirea de relații intre straturi si tabele, centralizarea datelor într-o baza de date. Toate datele vor respecta cerințele Directivei INSPIRE pentru realizarea bazelor de date GIS pentru siturile Natura 2000.

Baza de date va avea o versiune interogativa care va putea fi accesata de orice utilizator prin intermediul internetului furnizând informații despre activitățile derulate in sit, activitățile permise pe diferite zone si explicațiile necesare anumitor restricții. O versiune securizată va fi disponibilă pentru autoritățile cu rol in reglementarea activităților de mediu, partenerilor locali, etc.

Scopul bazei de date este de a asigura transparenta in luarea deciziilor, evitarea conflictelor de interese, promovarea măsurilor compensatorii și argumentarea deciziilor referitoare a acțiunile de conservare din sit.

f) alte tipuri de activități sau măsuri propuse.

În asigurarea unei administrații adecvate și a unui management de mediu performant Administrația are în vedere o serie de măsuri astfel:

1. Asigurarea resurselor financiare necesare. Administrația este realistă în ce privește importanța realizării unui plan eficace de atragere de

resurse financiare pentru administrarea Parcului Natural Cefa cu siturile ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta și ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani. Susținerea financiară a Administrației are la bază bugetul alocat de CJ Bihor, finanțarea prin proiecte, cotizațiile membrilor (minim 87.785 lei), avize și alte resurse atrase precum și o bază materială care conferă autonomie și stabilitate.

Baza de plecare în dezvoltarea acestui plan de resurse financiare îl constituie disponibilitatea membrilor Consiliului Director și Membrilor Fondatori de a depune o contribuție financiară constantă în cofinanțarea unor proiecte orientate pe atragere de finanțări externe.

În regulamentele corespunzătoare de finanțare din partea CE pentru perioada 2014-2020 există oportunități de cofinanțare a costurilor Natura 2000. Una din orientările principale vor fi axate pe atragerea finanțări din fondurile structurale ( în primul rând POIM- POS Mediu – Axa 4, POR-Axa 5) și Programul de cooperare transfrontalieră România – Ungaria.

Un alt instrument financiar de accesat este Fondul de Mediu al Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice. Alte instrumente financiare de accesat sunt Fondurile Norvegiene și Fondurile Elvețiene precum și alte fonduri ale unor fundații private – Fundația pentru Parteneriat, FDSC, MOTT, MITSUBISHI.

2. Conservarea și refacerea biodiversității și a serviciilor ecosistemice în zonele rurale Axei 2 din Programul de Dezvoltare Rurală i s-au alocat fonduri din bugetul FEADR pentru

măsurile de Agromediu pentru 2015-2020, care prevăd un sprijin substanțial pentru Natura 2000 și biodiversitate. În plus, aproximativ o parte importantă din cadrul resurselor FEADR au fost alocate în mod specific zonelor agricole și împădurite Natura 2000.

3. Creșterea compatibilității dîntre dezvoltarea regională și teritorială și biodiversitatea. Se are în vedere la această măsură corelarea cu fondurile structurale cofinanțate de Fondul European

de Dezvoltare Regională (FEDER) și de Fondul de Coeziune în vederea „promovării biodiversității și protejării naturii”, „protejării bogățiilor naturale” - obiectiv ce cuprinde proiectele pentru biodiversitate, „protejarea și dezvoltarea moștenirii rurale”- obiectiv ce cuprinde proiectele în domeniul turismului.

4. Consolidarea procesului de luare a deciziilor Se va începe, imediat după obținerea administrației, procesul de elaborare a Regulamentului și a

Planului de management pentru Parcul Natural Cefa cu siturile ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta și ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani, dar și de dezvoltare a unei structuri administrative care să implice o participare importantă a comunităților și a factorilor de interes la asigurarea managementului.

Se are în vedere participarea Consiliului Științific care să avizeze proiectele tehnice în concordanță cu politicile și legislația privind conservarea naturii și sectorul agriculturii/silviculturii. Grupul va avea în vederea facilitarea comunicării științifice și a schimbului de experiență la nivelul specialiștilor și cercetătorilor.

5. Crearea de parteneriate. Se dorește cooptarea de specialiști, instituții și organizații cu capacitate crescută de expertiză,

asistență și administrare a ariilor protejate spre realizarea obiectivelor specifice Parcului Natural Cefa cu siturile ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta și ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani

6. Educația, sensibilizarea și participarea publicului. Se intenționează demararea unor campanii de educație și creștere a gradului de conștientizare a

publicului cu privire la biodiversitate, atragerea de noi parteneri pentru derularea acestor activități, identificarea de surse de finanțare și derularea de proiecte specifice pe baza expertizei relevante a asociaților dobândite în ultimii ani.

7. Monitorizarea Se dorește continuarea monitorizării bazate pe indicatorii paneuropeni privind biodiversitatea și pe

indicatorii naționali compatibili cu cadrul SEBI 2010 (Streamlining European 2010 Biodiversity Indicators).

Monitorizarea reprezintă unealta pentru a evalua calitatea activităților sau măsurilor luate, în acest caz, atât în privința implementării acestui Plan de Acțiune, cât și asupra efectelor altor activități planificate sau nu în zona sitului. Habitatele și speciile din Parcului Natural Cefa cu siturile ROSCI0025 Cefa, ROSCI0387 Salonta și ROSPA0097 Pescăria Cefa- Pădurea Rădvani și rezervația naturală 2194 Colonia de Păsări de la Pădurea Rădvani sunt ținta utilizării terenurilor, a exploatării resurselor și a activităților turistice, multe dintre ele desfășurându-se mai ales în detrimentul acestora, puține fiind neutre sau chiar pozitive. Prin urmare, monitorizarea trebuie să urmărească starea ariilor protejate, a habitatelor și speciilor și să justifice managementul în viitor.

Dezvoltarea pe viitor a programului de monitorizare trebuie să vizeze principalele subiecte-cheie: ecosistemele sensibile, utilizarea resurselor, cercetarea științifică, circulația vizitatorilor, poluarea mediului, educarea și conștientizarea localnicilor, starea drumurilor de acces și a infrastructurii de vizitare etc.

8. Valorizarea identității locale și a patrimoniilor

Parcul va duce o politică de dezvoltare locală bazată pe patrimoniile locale, natural și cultural, în care se regăsesc identitatea comunităților locale și o locuire permanentă seculară, combinat cu o asociere voluntară a comunelor în scopul unei dezvoltări armonioase și pe termen lung. Ocrotirea patrimoniilor nu poate fi pusă în practică fără o puternică implicare și un suport susținut din partea comunităților de pe teritoriul său. În acest context, Menținerea unei activități economice dinamice și angajamentul comunității în dezvoltarea teritoriului sunt două priorități importante. Deoarece dezvoltarea locală necesită multiple inițiative în teren, implicând crearea de noi locuri de muncă și diversificarea activităților, administrația parcului își propune realizarea unei game variate de mijloace de stimulare și de susținere a inițiativelor locale, de dezvoltare a creativității și inovației

Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius

Asociația Grupul Milvus

Asociația Agenția de management al destinației Bihor

………………

………………

………………

plan de acȚiunemilvus.ro/wp-content/uploads/2017/04/plan-de-actiune...împreună cu rosci0025 cefa,...

Documents