pilonul 3 de pensii
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: Licenţă – FINANŢE BĂNCI
PILONUL III DE PENSII
(PENSIA FACULTATIVA)
Numele cadrului didactic:
Danila Alexandra
NUME STUDENT:
Lazar Andreea Corina Stoica Tantica Cristina
INTRODUCERE
Îmbătrânirea populaţiei şi dificulăţile pe care le implică aceasta pentru sistemul de protecţie socială par să fie o caracteristică a tuturor ţărilor dezvoltate. Procesele sociodemografice şi economice (îmbătrânirea populaţiei, reducerea populaţiei active, problemelemacroeconomice, în principal ale ţărilor în tranziţie), care se vor accentua în deceniileurmătoare transformă problema protecţiei sociale a persoanelor vârstnice şi în special problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii într-o provocare fundamentală atât pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru cele aflate în tranziţie.În România, ca în multe alte ţări a fost introdus sistemul de pensii multi-pilon.Principiul fundamental care stă la baza acestui sistem este acela al diversificării surselor definanţare a veniturilor din pensii, prin suportarea acestora atât de catre sectorul de stat, cât şicel privat. Se combină astfel un gen de prestaţii definite, de tip redistributiv, cu beneficiistabilite, bazat pe solidaritatea între generaţii, cu scheme diverse de pensii bazate pecapitalizare, care au la bază contribuţii definite şi în sistemul administrativ. Distingem astfel 3 piloni de pensii : pilonul I, pilonul II, pilonul III.
Pilonul I-un sistem gestionat public cu participare obligatorie şi scop limitat dereducere a sărăciei printre persoanele vârstnice.
Pilonul II-un sistem de economisire, gestionat privat cu participare obligatorie;
Pilonul III-un sistem cu economisire voluntară administrat privat
Al treilea pilon de pensii
Cel de-al treilea pilon este unul individualist, voluntar și de tip fond. Prin urmare, singura formă de solidaritate pe care o întâlnim în cadrul acestui pilon este deducerea parțială de la impozitare a contribuțiilor.Această deducere, care se găsește și în cazul pilonului doi, se poate numi solidaritate fiscală
Este reprezentat de pensiile facultative, reglementate de Legea 204/2006 privind pensiile
facultative, cu modificările si completările ulterioare. Aceste pensii se obţin dacă angajatorul şi/sau angajatul decid să contribuie la aceste fonduri de pensii. Sunt pensii opţionale, administrate privat de către societăţi de administrare a fondurilor de pensii sau decătre societăţile de asigurări. Contribuţiile pentru fondul de pensii facultative sunt deductibile fiscal până la maxim 400 de euro pe an pentru fiecare participant. Contribuţia maximă este înlimita a 15% din venitul brut al persoanei. Calculând după aceleaşi reguli ca şi în cazul pilonului 2, însă pornind de la contribuţia maximă deductibilă, această pensie va reprezenta,în medie,20% din salariu. Astfel, o persoană care beneficiază de pensie din toate cele 3 surse ar obţine o pensie echivalentă cu aproximativ 78% din veniturile din perioada activă.Ca şi completare a pensiei de stat şi a celei private obligatorii, mai există soluţia oferită de o pensie privată facultativă. Acest sistem a intrat în vigoare de la 1 mai 2007 şi va fi finanţat din contribuţiile suplimentare, fiind deschis persoanelor de până la 52 ani. O persoană poate contribui la acest sistem cu cel mult 15% din venitul brut şi poate beneficia de pensiecând împlineşte 60 de ani.Pensiile facultative reprezintă un venit suplimentar pentru toţi cei care au contribuit la un astfel de fond şi au plătit minim 90 de contribuţii lunare. Acestea se strâng într-un cont individual, similar contului bancar, care este identificat prin CNP-ul fiecărei persoane. Se poate vira până la 15% din salariul brut lunar, contribuţiile fiind deductibile fiscal în limita a200 EUR/an fiscal, ceea ce reprezintă un alt avantaj.Prin intermediul sistemul pensiilor private facultative (pilonul III), în momentul pensionării, se va cumula pensia pe care aceştia o primesc de la stat, cu pensia facultativă.Persoanele interesate să îşi asigure venituri suplimentare la vârsta pensionării, potcontribui la un fond de pensii facultative în limita a 15% din venitul brut lunar. De asemenea,există posibilitatea ca un participant să contribuie la mai multe fonduri de pensii facultative,atât timp cât contribuţiile sale lunare însumate nu depăşesc 15% din venitul brut.Pentru asigurarea unei bune funcţionări a pieţei pensiilor private, printre
atribuţiile CSSPP se numără:
1)acordarea, suspendarea sau retragerea avizelor şi autorizaţiilor fondurilor de pensii, administratorilor, depozitarilor şi auditorilor financiari;
2)supravegherea prudenţială a sistemului de pensii private;
3)controlul activităţii din sistemul de pensii private;
4)controlul constituirii şi virării de către angajator a contribuţiei la fondurile de pensii;
5)desemnarea administratorului special în vederea protejării intereselor participanţilor şi beneficiarilor la fondurile de pensii private.
3 .Principalul aspect luat în calcul la alegerea unui fond de pensii facultative este profilulde risc al fondului şi structura investiţiilor (informaţii care se regăsesc în mod obligatoriu în prospectul fiecărui fond-document public, pus la dispoziţie de fiecare dintre administratoriifondurilor de pensii).Un
alt factor important, care se reflectă în mod direct asupra sumelor de care vor beneficia la vârstă pensionarii, îl constituie randamentul fondurilor de pensii. Însă, în aceastăetapă, atunci când încă nu se poate lua în considerare randamentul ca factor decisiv înalegerea unui fond de pensii facultative, piaţa pensiilor private fiind abia la început, este foarte importantă reputaţia de care se bucură administratorii fondurilor de pensii, soliditatea şi poziţia companiei pe piaţă.
Contribuţiile la fondurile de pensii facultative
Contribuţia maximă care se poate plăti în cazul în care de decide participarea la un fond de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, sau din venitul asimilatacestuia. Este important de reţinut faptul că în limita a 200 Euro/ an fiscal, contribuţiile lafondurile de pensii facultative sunt deductibile.Contribuţiile la fondurile de pensii facultative se pot plăti fie de participanţi, fie deangajator. În cazul în care, în calitate de participant la un fond de pensii facultative, persoanarespectivă e angajată, contribuţia lunară se poate reţine şi vira de către angajatorul ei , odatăcu plata contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii, în contul specificat în actul de aderare.În acest caz, este necesar să se pună la dispoziţia angajatorului un exemplar din actulindividual de aderare care a fost semnat cu administratorul fondului de pensii facultative. Încazul în care se decide să se modifice nivelul contribuţiei la fondul de pensii facultative, va finecesară notificarea atât a administratorului fondului, cât şi a angajatorului.
FLEXIBILITATEA PILONULUI III:
Spre deosebire de „pensiile private obligatorii” (Pilonul II), legislaţia Pilonului III nu interzice participareala pensiile facultative în funcţie de vârstă, oricine putând contribui în sistem cu până la 15% din veniturile brute realizare lunar. Pentru a putea beneficia de o pensie facultativă, condiţiile legale impun ca fiecare participant să aibă cel puţin 90 de contribuţii lunare (nu neapărat consecutive) făcute la fond, o vârstă de cel puţin 60 de ani şi o sumă minimă acumulată.
Într-un studiu efectuat de Finnish Centre for Pensions, A Comparison of Pension Reform in the EU-27:What Lessons Can Be Learned, se poate observa, pe cazul statelor membre ale UE-15, distribuția diferită aveniturilor între cei doi piloni principali, pentru anul 2005, și probabilistic pentru anii 2030 și 2050. În concluzie, din punct de vedere teoretic, sistemul privat de pensii prezintă câteva avantaje față de cel public, și anume, faptul că: banii participanților sunt investiți pe termen lung, în loc sa fie cheltuiți imediat,iar participanții au drept de proprietate asupra contului personal în care li se colectează banii de pensie;sistemul privat oferă participanților o pensie mai mare la vârsta retragerii; concurența dintre administratoriasigură eficiența sistemului, adică randamente eficiente la investițiile realizate cu banii participanților.
Introducerea sistemelor de pensii în țări din Europa Centrală și de Est
Stat Pilonul II
Pensii private obligatorii
Pilonul III
Pensii private facultative
Ungaria 1998 1994
Polonia 1999 1999
Cehia n.a. 1994
Slovenia 2000 2000
Letonia 2001 1998
Bulgaria 2002 1994
Estonia 2002 1998
Croația 2002 2002
Lituania 2004 2004
Slovacia 2005 1997
România 2007 2007
Prin comparație cu Europa de Est, în zona de Vest, sistemele de pensii private sunt diferite,
iar modelul de bază este cel al pensiilor private ocupaționale, oferite și administrate de către
companiile angajatoare. De cele mai multe ori, practica a venit înaintea legislației,
companiile începând să ofere „pachete de pensii private” cu mult înainte ca domeniul sa
devină reglementat oficial. Diferențele față de sistemul estic, cum este de exemplu cel
românesc, sunt multiple și foarte complexe. Nu toate statele europene au scheme de
economisire privată, deși sistemele publice de pensii suferă de pe urma acelorași probleme
demografice ca și cele descrise mai sus, în cazul României.
La nivel global, tot mai multe state abordează soluția privată pentru a-și reforma sistemul
public de pensii. Modelul pensiilor ocupaționale, foarte răspândit în Europa de Vest, este
adoptat atât de Statele Unite ale Americii, dar și de multe alte țări. Diferențele dintre
sistemele de pensii private din întreaga lume sunt însă și mai complexe decât cele de pe
continentul european. La nivel global, activele totale ale fondurilor de pensii private erau de
aproximativ 20-25 de mii de miliarde de euro, la finele anului 2008. Numărul celor care
economisesc pentru perioada de bătrânețe în diverse scheme de pensii private depășește un
miliard de persoane.
Pentru ca România să ajungă și ea pe un traseu sustenabil al cheltuielilor cu pensiile de stat,
trebuie dezvoltat mai rapid sistemul de pensii private, iar acest obiectiv poate fi îndeplinit
printr-o masura simpla,si anume stimularea prin deduceri fiscale mai mari a contribuțiilor
voluntare în Pilonul III facultativ.
Un sistem de pensii echilibrat va duce la:
• Eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale, de Stat
• Stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate în fondurile de pensii private
• Dezvoltare pieţei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini atât dezvoltarea pieţei decapital cât şi dezvoltarea proiectelor de investiţii lansate de Stat sau mediul privat, prin pârghiile oferite de piaţa de capital
Spre deosebire de sistemul de Stat (Pilonul I) bazat pe solidaritatea între generaţii, de tip “pay as you go”(angajaţii plătesc acum pentru pensionarii de acum), unde nu există conturi individuale, iar banii sunt plătiţi imediat pensionarilor actuali, fără a se face plasamente financiare, noile fonduri de pensii sunt constituite prin contribuţiile individuale ale participanţilor, fiind administrate de către societăţi private.
Sistemul privat de pensii propune ca banii participanţilor să fie investiţi pe termen lung şi nu cheltuiţiimediat, iar participanţii au drept de proprietate asupra contului personal în care li se strâng banii de pensie.
Statul român a introdus in 2007 sistemul de pensii private, după un model testat şi recomandat de Banca Mondială.Primele contribuţii la fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au fost colectate în luna mai 2007.
Pentru angajat, pensia privata aduce siguranţă, confort şi linişte la momentul pensionării, prin acumularea şi fructificarea contribuţiilor strânse de-a lungul vieţii, în contul/conturile personal din cadrul fondului de pensii facultative ,unde se poate contribui cu pana la 15% din salariu.
Pentru angajatori, pensia privată facultativă poate reprezenta un instrument eficient de motivare a salariaţilor şi de management al resurselor umane dar şi o soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal
-deductibilitatea fiscală se ridică la 400 de euro/an pentru fiecare angajat şi la 400 de euro/an pentru angajator. Companiile au acum oportunitatea de a-şi atrage angajaţii de partea lor prin oferirea de pachete de pensii private facultative (Pilonul III), pentru care beneficiază de deduceri fiscale.
În momentul în care nu mai lucrăm nu trebuie să fim nevoiţi a ne schimba radical standardul de viaţă.Cu cât contribuţia la pensia facultativă e mai mare cu atât pensia poate fi mai mare.
• Nu plăteşti impozit pentru contribuţie.
• Suma cu care contribui se deduce din impozitul pe venit.
• Eşti protejat financiar. La 60 de ani, suma acumulată în cont va fi la dispoziţia ta. La fel se va întâmpla şiîn caz de invaliditate permanentă. în caz de deces, moştenitorii legali vor beneficia de banii din contul tău.
• Ai libertate de mişcare. Tu decizi: fondul de pensii la care contribui, nivelul contribuţiei şi perioada încare o să cotizezi.
• Siguranţa-rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii se compară cu rata minimă de rentabilitate afondurilor din piaţă. Dacă un fond este sub rata minimă timp de patru trimestre consecutive, administratorul pierde autorizaţia de funcţionare, iar activele vor fi transferate altui fond. Acesta nu este singurul element desiguranţă oferit de legislaţia pensiilor private.
Numărul de participanţi şi activele nete în sistemul fondurilor de pensii facultative - Grafic
Principalii indicatori ai fondurilor de pensii facultative (Pilonul III) la data de 31 iulie 2013
Luand ca reper anii 2007 si 2008 ,cand s-au introdus pensiile facultative in Romania,vom prezenta principalele 7 fonduri prrivate la care participau 75.423 de romani.
La finalul primului trimestru, piaţa pensiilor facultative era reprezentată de 7 fonduri de pensii, administrate de 5 companii. Volumul total de active administrate se ridica la 24,9 milioane lei (peste 6,7 milioane euro). În primul trimestru al anului (cel de-al treilea trimestru de funcţionare a sistemului de pensii private facultative), piaţa a continuat procesul de consolidare, înregistrând creşteri importante, lună de lună, în condiţiile în care acestă activitate este relativ nouă pe piaţa financiară românească, iar atenţia administratorilor şi a participanţilor a fost , până acum, direcţionată în principal către segmentul Pilonului II. Câştigarea încrederii populaţiei în sistemul de pensii facultative este un proces lent şi de durată, dar creşterea continuă a numărului de participanţi şi a activului net total al fondurilor este un semnal pozitiv pentru viitorul sistemului.
Cele şapte fonduri de pensii private facultative (Pilonul III) de pe piaţă au atras, în primul trimestru al anului, 24.536 de participanţi. În total, la finalul lunii martie a.c., în sistemul pensiilor facultative au fost raportate 75.423 de persoane, în creştere cu 48,2% faţă de numărul de participanţi raportaţi la sfârşitul anului 2007 şi cu 7,7% mai mare faţă de luna precedentă.
80.000
60.000 70000 75423
40.000 50887 59 076
20.000
0
decembrie ianuarie februarie martie
Administratorii fondurilor de pensii facultative au continuat atragerea de noi participanţi şi colectarea contribuţiilor într-un ritm care a condus la o creştere de 73,35%, în lei, a activelor nete ale pieţei, pe primul trimestru. Activele nete au ajuns la un nivel de 24,8 milioane de lei (6,73 milioane de euro) la finalul lunii martie.
Evoluţia trimestrială a activelor nete şi a numărului de participanţii cât şi nivelul obligaţiilor pentru fiecare fond în parte:
Total ActiveValoare
Obligaţii
Valoare Unitară Activ Net - lei
Evoluţie trimestrială active nete %
Număr participanţi
Evoluţie trimestrială participanţi
AZT Moderato 10,0177
BCR Prudent
10,2720
OTP Strateg
Total 24.860.145 24.825.268 34.876 - 73,42% 75,423 48,22%
O parte din administratori au început diversificarea portofoliilor lor de investiţii, cu respectarea Normei 26/2007 privind modificarea temporară a procentului maxim care poate fi investit în fiecare categorie.
Până la data de 31 martie, 5 administratori au desfăşurat activitatea de administrare de fonduri de pensii facultative, în baza autorizaţiilor primite din partea CSSPP:
ING Asigurări de Viaţă, care administrează fondurile de pensii facultative ING Clasic şi ING Optim
AVIVA Asigurări de Viaţă, care administrează fondul de pensii facultative Pensia Mea
BCR Asigurări de Viaţă, care administrează fondul de pensii facultative BCR Prudent
Allianz Ţiriac Pensii Private SAFPPFPF, care administrează fondurile de pensii facultative AZT Moderato şi AZT Vivace
OTP GARANCIA Asigurări, care administrează fondul OTP Strateg
Pentru desfăşurarea de activităţi de administrare de fonduri de pensii facultative, a fost autorizat de către CSSPP şi S.A.I. RAIFFEISEN Asset Management. Grupurile financiare din care fac parte cei şase administratori de pensii facultative sunt prezente şi pe piaţa pensiilor obligatorii.
Fondurile active administrate au ca depozitar BRD Groupe Societe Generale, în condiţiile în care ceilalţi trei depozitari avizaţi de CSSPP (BCR, Bancpost, ING) nu au desfăşurat activitate de depozitare şi custodie de la data obţinerii avizului.
În ceea ce priveşte activitatea de intermediere şi consultanţă, contribuţia brokerilor avizaţi pe Pilonul III la creşterea numărului de participanţi nu este semnificativă. Excepţie face doar fondul Pensia Mea, administrat de Aviva Asigurări de Viaţă, unde 37,05% din vânzări - în funcţie de participanţi şi 27,68% din vânzări - în funcţie de activele atrase s-au realizat prin brokeri. 39 de agenţi de marketing – persoane juridice – erau avizaţi în sistemul pensiilor facultative, la finalul lunii martie.
Structura Participanţilor pe Grupe de Vârstă, pe Grupe de Sex
Pe baza raportărilor privind structura pe grupe de sex şi vârstă la data de 31 martie, a rezultat că din cei 75.423 de participanţi, 48,92% sunt femei şi 51,08% bărbaţi, faţă de decembrie 2007 înregistrându-se o creştere a ponderii participanţilor bărbaţi, cu 3,2 procente.
Structura participanţilor la fondurile de pensii facultative pe grupe de sex în I-ul trimestru al anului 2008
100%
80%
60%
40%
20%
0%
52,12%
47,88%
51,37%
48,63%
48,83%
51,17%
48,92%
51,08%
Femei
Bărbati
decembrie ianuarie februarie martie
Concluzii
România are, în prezent, un sistem public de pensii nesustenabil, ce poate fi sprijinit doar
printr-o dezvoltare accelerată a pensiilor private. Scenarii dintre cele mai pesimiste
preconizează că se va ajunge în curând la cheltuieli într-un cuantum de aproximativ 50%
din bugetul de stat numai pentru pensii, față de un sfert în prezent.
Nivelul deosebit de ridicat al cheltuielii publice din România pentru pensii, numărul mare
de pensionari în raport cu salariații care contribuie la fondul de pensii, existența unor pensii
privilegiate ale anumitor categorii de pensionari sub forma pensiilor speciale situează
România într-o situație îngrijorătoare. La aceasta se adaugă perspectivele de îmbătrânire a
populației și scăderea accelerată a populației tinere, care sporesc riscurile pe termen mediu
și lung pentru sistemul de pensii.
Dezvoltarea sistemului de pensii private în vederea creșterii sustenabilității sistemului
public rămâne în continuare o necesitate pentru România. Totodată, o amplificare a
pensiilor facultative, ce constituie protecție suplimentară la împlinirea vârstei de pensionare
s-ar putea realiza prin introducerea unor facilități de tipul deducerilor fiscale.
BIBLIOGRAFIE
