piete de deschidere curs
DESCRIPTION
Curs piete de deschidereTRANSCRIPT
1
PIEȚE DE CAPITAL
Suport curs 2014
STRUCTURA CURSULUI:
1. Elemente definitorii ale pieței de capital
2. Configurația actuală a pieței de capital din România
3. Caracteristicile instrumentelor financiare
4. Emisiunea și evaluarea acțiunilor
5. Emisiunea și evaluarea obligațiunilor
6. Instrumente financiare derivate
7. Mecanisme de tranzacționare
8. Tipuri de tranzacții bursiere
9. Indicii bursieri
10. Intermediarii pieței de capital
11. Organismele de plasament colectiv
12. Transparența informației și protecția investitorilor
13. Operațiunile de piață.
BIBLIOGRAFIE
Gabriela ANGHELACHE, 2009, Piața de capital în context european, Editura
Economică, București; paginile :15-45 ; 95 -101; 106- 109; 109 -120;
139 -156; 159 – 166; 199 -228; 239 -241; 245- 292; 293 -312; 320 -332;
334-352; 356 -358; 36o -362; 370 -388; 457 – 466; 482 – 489; 499 -5o6;
517 -539; 547- 558; 569 -573.
LEGISLAȚIE:
2
Legea nr 297/2004 privind piața de capital;
OUG nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare
și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru
modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.
PRELEGEREA 1
1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEȚEI DE CAPITAL
1.1. Conceptul de piață de capital
1.2. Tipuri de piață
1.3 Cererea și oferta pe piața de capital
Cuvinte cheie: investitori, emitenți, intermediari, proces de
economisire, piață reglementată, bursă de valori, fructificare,lichiditate,
rentabilitate.
.1. Conceptul de piață de capital
DEFINIȚIE : Piața de capital reprezintă ansamblul relațiilor și mecanismelor prin
intermediul cărora capitaluri disponibile și dispersate sunt dirijate către entități
publice și private solicitatoare de fonduri.
Piața de capital asigură legătura dintre emitenți și investitori. Pe piața de capital se
tranzacționează instrumente financiare care servesc drept suport al schimbului de
capitaluri pe termen mediu și lung.
CONCEPȚII referitoare la piața de capital
- Concepția anglo-saxonă;
- Concepția continental-europeană.
3
Opțiunea este pentru concepția anglo-saxonă potrivit căreia piața de
capital este o componentă a pieței financiare.
TRĂSĂTURILE pieței de capital:
Piață deschisă : tranzacțiile cu instrumente financiare au caracter
public;
Produsele pieței sunt instrumente pe termen mediu și lung;
Instrumentele financiare , ca produse ale pieței se caracterizează
prin negociabilitate și transferabilitate;
Tranzacționarea instrumentelor financiare nu este directă, ci
intermediată.
.2. Tipuri de piață
a. Din punctul de vedere al emisiunii și comercializării instrumentelor
financiare, piața de capital se structurează în:
- Piață primară;
- Piață secundară.
Piața primară este cea pe care se vând și se cumpără valori mobiliare nou
emise , ceea ce permite transformarea economiilor în resurse pe termen
lung. Participanți la piața primară sunt solicitatorii de capital, ofertanții de
capital și intermediarii.
Piața secundară asigură lichiditatea și mobilitatea economiilor,
concentrând cererea și oferta pentru valori mobiliare deja emise.
b. După obiectul tranzacției:
- Piața acțiunilor;
- Piața obligațiunilor:
- Piața instrumentelor derivate etc.
c. După modul de formare a prețului instrumentelor financiare se deosebesc:
- Piața de licitație
- Piața de negociere.
d. In funcție de momentul finalizării tranzacțiilor există:
- Piața la vedere;
- Piața la termen.
4
e. Din punctul de vedere al configurației și cerințelor de admitere la
tranzacționare a instrumentelor financiare , funcționează:
- Piață reglementată;
- Sisteme alternative de tranzacționare (ATS), platforme multilaterale
(MTF).
.3. Cererea şi oferta pe piaţa de capital
Cererea de capital aparţine unor operatori cum sunt: societăţi comerciale publice şi
private, instituţii financiar-bancare şi de asigurări, instituţii şi autorităţi publice,
guverne, autorităţi internaţionale.
Cererea de capital se grupează în:
- cererea structurală;
- cererea legată de factori conjuncturali.
Cererea structurală este determinată de nevoia finanţării unor acţiuni economice în
diverse ramuri de activitate, a unor programe de dezvoltare, de constituirea şi
majorarea fondurilor instituţiilor şi organismelor financiar-bancare naţionale şi
internaţionale etc.
Cererea conjuncturală apare ca efect al insuficienţei sau indisponibilităţii resurselor
interne precum şi ca efect al unor factori cum sunt: fluctuaţia preţurilor , modificări
ale ratei dobânzii, deficitul balanţei de plăţi etc.
Exponenţii cererii sunt debitori pe piaţa financiară.
Oferta de capital este consecinţa procesului de economisire şi este reprezentată de
disponibilităţile băneşti temporar libere si pentru care se caută un plasament cât
mai avantajos. Economiile devin ofertă pe piaţa de capital numai dacă piaţa asigură
rentabilitatea cerută de investitori.
Investitorii se grupează în două categorii:
o individuali;
o instituţionali.
5
Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care fac tranzacţii de
dimensiuni mici. Aceştia pot fi:
investitori pasivi pe termen lung care obţin fructificare din dobânzi şi
dividende;
investitori activi care valorifică mişcarea cursului bursier.
Investitorii instituţionali sunt societăţi sau instituţii care fac tranzacţii de dimensiuni
mari: bănci, societăţi de asigurare, societăţi de investiţii, organisme de plasament
colectiv, fonduri de pensii, etc. Tranzacţiile derulate de investitorii instituţionali
exercită o influenţă semnificativă asupra volumului tranzacţiilor şi preţului
instrumentelor financiare.
Cererea şi oferta sunt două dimensiuni ale procesului de economisire-investire
supuse influenţei directe şi indirecte a unor riscuri multiple cum sunt:
riscul operaţional al investirii;
riscul afacerii;
riscul pieţei;
riscul lichidităţii;
riscul creditului;
riscul schimbărilor de ordin legislativ.
Principalul rol al pieţei de capital îl reprezintă contribuţia acesteia la finanţarea pe
termen mediu şi lung a economiei.
6
PRELEGEREA 2
EVOLUȚII ALE CONSTITUIRII ȘI FUNCȚIONĂRII
PIEȚEI DE CAPITAL A ROMÂNIEI
1. Premisele constituirii pieței de capital în România
Legea privatizării … 1991
Prima lege a pieței de capital … 1994
Reînființarea bursei de valori mobiliare … 1995
Crearea pieței RASDAQ … 1996
Apariția primei piețe la termen (BMFMS) … 1997
Primii indici bursieri … 1997
Introducerea la tranzacționare a opțiunilor … 1998
2. Legislația specifică pieței de capital
a. Legislație primară
Legea nr.52/1994 privind valorile mobiliare … 1994
și bursele de valori
Pachet legislativ incluzând patru legi: … 2002
- legea valorilor mobiliare,a serviciilor de investiții
financiare și a piețelor reglementate;
- legea burselor de mărfuri;
- legea organismelor de plasament colectiv;
- Statutul C.N.V.M.
Legea 297/ 2004 privind piața de capital …. 2004
O.U.G. nr. 32/2012 privind O.P.C.V.M. și S.A.I.,
Precum și pentru modificarea și completarea
Legii 297/2004 privind piața de capital … 2012
b. Legislație secundară
Regulamente;
7
Instrucțiuni;
Norme, emise în aplicarea legislației primare.
De la data aderării României la Uniunea Europeană (2007) Directivele Uniunii
Europene aferente pieței de capital se transpun în legislația primară, în timp ce
Regulamentele U.E. se aplică direct în toate statele membre fără a fi necesară
transpunerea prevederilor acestora în legislația națională.
3.Instituțiile pieței de capital
a. Autoritatea pieței
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (1994 – 2013)
Autoritate de Supraveghere Financiară ( de la 30 aprilie 2013)
b. Piețe reglementate
Bursa de valori București – operator de piața (S.C. B.V.B. -S.A.)
SIBEX - operator de piață (S.C.SIBEX - S.A.)
Acțiunile celor două piețe reglementate sunt tranzacționate pe
propriile piețe.
c. Sisteme alternative de tranzacționare:
Înființate de un operator de piață:
În cadrul B.V.B. CAN-ATS, operator de sistem fiind S.C.B.V.B-
S.A.
În cadrul SIBEX, ATS SIBEX, operator de sistem fiind S.C.SIBEX
–S.A.
Înființate de un intermediar:
BEST-X , operator de sistem fiind SSIF Muntenia Global Invest.
d. Instituții post- tranzacționare specifice piețelor reglementate
Depozitarul Central , autorizat în 2006
Depozitarul SIBEX, anul autorizării 2009
Casa Română de Compensare, înființată în anul 2003
Casa de Compensare București, autorizată în anul 2007.
e. Instituții specifice organismelor de plasament colectiv (OPC)
Societăți de Administrare a Investițiilor ( S.A.I.), care
administrează atât OPCVM –uri, cât și AOPC-uri
Depozitari ai activelor fondurilor ( instituții de credit)
f. Instrumente financiare tranzacționate
8
Acțiuni (la BVB, SIBEX și pe ATS-uri); prima acîiune a unui
emitent străin (ERSTE) a început să fie tranzacționată în
2008;
Obligațiuni (la BVB), prima emisiune de obligațiuni
corporative, în 2003;
Opțiuni ( din 1998 la Bursa Monetar Financiară și de
Mărfuri Sibiu, actuala SIBEX);
Contracte futures (la SIBEX și BVB);
Drepturi de preferință și drepturi de alocare (la BVB din
2007);
Titluri de stat (2008 la BVB);
Contracte pentru diferență (CFD-uri) și contracte futures pe
indici bursieri (din 2009 la SIBEX);
Certificate de emisie de gaze cu efect de seră (din 2009 la
SIBEX);
Produse structurate (la BVB și SIBEX, din 2010;
Futures pe prețul petrolului și pe uncia de aur; opțiuni pe
aur ( la SIBEX din 2011);
Opțiuni binare (din 2011 la SIBEX);
ETF-uri (2012); prima emisiune aparținând Fondului Deschis
de investiții Tradeville;
GDR-uri la Londra din 2013, cu prilejul ofertei publice
secundare inițiale a acțiunilor ROMGAZ.
g. Evenimente semnificative pentru o piață funcțională:
Semnarea în anul 2011 a contractului cadru de acces la
TARGET 2 SECURITIES de către Depozitarul Central,
singurul depozitar din zona non-euro di Europa Centrală și
de Est care face parte din primul grup de infrastructură de
piață ce utilizează platforma pan-europeană de
decontare;
Generalizarea sistemului de conturi globale și a
mecanismului fără prevalidare pentru întreaga piață
reglementată la vedere și pentru piața RASDAQ ( 2012);
Inițierea unor oferte publice având drept finalitate
introducerea la tranzacționare a acțiunilor obiect al
ofertei;
9
Sporirea numărului de obligațiuni corporative, emise ca
modalitate de finanțare prin piața de capital.