Rammstein, ParisDumitru Ungureanu

Ce po]i spune când o trup\ desprecare nu se [tie c\ s-a destr\mat `n -cepe s\-[i publice „arhivele“, s\-[ireediteze discurile `n box-set-uride lux, s\-[i recondi]ioneze `nre -gistr\rile mai pu]in reu[ite dinpunct de vedere tehnic?

» pag. 13

ANUL XIII » NR. 569 » 10 – 16 iunie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.ROPalmaresulCannes-ului 2017a dat Cezaruluiceea ce nuprimise de mult

Iulia Blaga

Eu, dac\ a[ fi ̀ n locul Sofiei Co p -pola, m-a[ fi sim]it prost s\ mise dea un premiu la Cannespentru c\ sunt femeie. Presa atitrat c\ ame ricanca „a f\cut is-torie“, devenind a doua repre -zentant\ a sexului frumos pre-miat\ pentru regie la cel maiimportant festival de film dinlume, lucru care nu se mai `n -tâmplase din 1961, când IuliaSoln]eva fusese distins\ pentruCro nica anilor de foc.

» pag. 11

Citi]i despre bilan]ul Bookfest realizat de Eli B\dic\ [i interviul cu Mihai Mitric\, directorul executiv al AER, realizat de George Onofrei, `n » paginile 2-3, 10

Scrisoare pentrumelomani

Rockin’ by myself

PIA}A DE CARTE NU A MAI REVENIT LA CIFRELE DE DINAINTEA CRIZEI

Bucuriile cititorilor[i necazurile

industriei editoriale Wanda Luzzato, o„duduie precoce“devenit\ o mareartist\ `mplinit\

Victor Eskenasy

Cu pu]in timp `n urm\, des chi -zând al doilea set de discuri alColec]iei „Arta Viorii“ („The Artof Violin 2“), publicat sub egidacompaniei Rhine Classics de ceidoi mari pasio na]i ai viorii dinItalia, Gianluca La Villa [i Emi -lio Pe ssi na, am avut surpriza s\-l descop\r pe George Enescu[i sem n\tura sa `n dou\ fotogra -fii ale livretului.

» pag. 6

Eli B\dic\

Cu toat\ pauza de la `nceputul lu-nii, nu a fost emis, din cuno[ -tin]ele mele, nici un comunicat depres\ cu bilan]ul final al târgului –cum ar fi num\rul total de vizita-tori sau procentul de vânz\ri pertotal –, comparativ cu anii prece-den]i. Prin urmare, nu avem in-forma]ii exacte cu privire la suc-cesul (sau insuccesul) edi]iei 2017a Bookfest, nici din partea organi-zatorilor, nici din partea expo-zan]ilor – care, `n afar\ de una-dou\ excep]ii, s-au ferit s\ declareprocentul de cre[tere (sau sc\de-re) a vânz\rilor.

Din ochi, fiind pe baricade `npavilioanele C1, C2, C4 [i C5 de laRomexpo, unde s-a desf\[urat [ide aceast\ dat\ salonul, a[ zice c\fluxul de oameni nu s-a schimbatfa]\ de edi]iile trecute: `n primeledou\ zile [i jum\tate a fost liber,pu]ini vizitatori r\t\ci]i printrestanduri sau pe la evenimente – seputea face nestingherit un tur altârgului, de la un cap la altul, ̀ ntr-untimp record; de vineri dup\-amia -z\ [i pân\ duminic\ sear\, ̀ ns\, at-mosfera s-a `nc\rcat, cititorii aur\s\rit peste tot, populând Romex-po atât `n incint\, cât [i `n afara ei(terasele cu mici, pe[te, bere [i ca-fea erau supraaglomerate), atât larafturile cu volume, cât [i la zoneleamenajate special pentru eveni-mente (doar patru puncte princi-pale, de fapt: dou\ scene `n dou\pavilioane diferite, zona de eveni-mente a ]\rii invitate de onoa re,Suedia, [i spa]iul dedicat copiilor –Bookfest Junior) sau la standurileediturilor.

Tot impresionist (pentru c\ n-amverificat fiecare pozi]ie [i fiecaremetru p\trat), pot spune c\ marelucru `n dispunerea standurilorexpozan]ilor nu s-a schimbat – depild\, editurile mari au avut ace-lea[i spa]ii rezervate ca pân\ acum(lucru care se `ntâm pl\ [i la rudamai `nst\rit\ a Bookfest, Gau dea -mus), mi[c\ri producându-se doar

`n cazul editurilor mai mici (deexemplu, Casa de Editur\ MaxBlecher a `mp\r]it standul anulacesta cu Editura Gestalt Books,`n pavilionul C4 – pe când anultrecut f\cuse echip\ cu EdituraTracus Arte, `n pavilionul C2).

Multe edituri importanteau lipsit

Apoi, multe edituri importante aulipsit anul acesta de la Bookfest.Se `ntâmpl\ la fiecare edi]ie, dinvarii motive, cele mai des invoca-te fiind spa]iile improprii alocatede organizatori [i taxele de parti-cipare (`nchiriere a spa]iilor) preamari `n raport cu num\rul devânz\ri/vizitatori [i cu vizibilita-tea câ[tigat\. Dintre absen]i, `i

amintesc doar pe cei de la EdituraUnivers, Editura Cartier, Ratio etRevelatio Publishing House. Decealalt\ parte, au ap\rut [i expo-zan]i noi, atât cu standuri cu volu-me – cum ar fi Editura MeditativeArts sau Editura Miidec\r]i –, cât[i cu diferite alte produse (tablo -uri, accesorii, ceaiuri, cafea etc.).

La capitolul reduceri st\m, cade obicei, prost. Nici Bookfest,nici Gaudeamus nu sunt târguride carte cu promo]ii sau oferteconsistente. ~n cel mai fericit caz,am dat peste c\r]i scoase din depo-zit, [terse de praf [i a[ezate `nco[uri cu reduceri (de pân\ la 80%),volume care, `n general, sunt bu-ne de dus la reciclat – e adev\rat,`ns\, c\, dac\ ai r\bdare [i timp

suficient, po]i g\si ni[te comori.Sunt câteva edituri care chiar`ncearc\ s\ fie mai prietenoase cucititorii lor, s\-i fidelizeze, a[a c\fac pachete de c\r]i cu pre] redussau aplic\ un 10-20% discount.Prea pu]in, `ns\, comparativ cuofertele libr\riilor online – cared\uneaz\, `ntr-adev\r, pie]ei decarte cu pre]urile mult prea micipe care le practic\. ~ns\ românii leprefer\, ne[tiind ce se ascunde `nspatele reducerilor foarte mari pecare acestea le fac. Categoric, laBookfest nu mergi pentru acestcapitol, oricât de naiv ai fi, ci pen-tru a te ̀ ntâlni cu personalit\]i cul -turale importante din spa]iul ro-mânesc, respectiv suedez, `n cazulacestui an, pentru a lua autografe,

a cump\ra primul o carte sau alta(pentru c\, nu-i a[a?, majoritateanout\]ilor ajung la târg direct dintipar [i dureaz\ ceva timp pentrua intra `n libr\rii, `n func]ie [i dedistribu]ia editurii respective)sau a vizita editurile mici, cele pecare le g\se[ti mai rar `n libr\rii.

Toate lans\rile se fac pe fug\

Cât despre evenimente, ele aufost, `n general, lans\ri de c\r]i,dar [i câteva dezbateri (mult mainimerite, m-a[ avânta s\ spun) in-teresante. Organizatorii Bookfestspun c\ au fost peste 400 de eveni-mente – nu le-am num\rat, a[a c\`i credem pe cuvânt. Oricum, im-posibil s\ ajungi la toate, oricât de

www.suplimentuldecultura.ro4UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

2 » actualitate

Puncte slabe [i puncteforte la Bookfest 2017

Cea de-a XII-a edi]ie a Salonului Interna]ionalde Carte Bookfest s-a `ncheiat `n urm\ cudou\ s\pt\mâni. Anul acesta, deja tradi]io -nalul material despre târgul de dinaintea veriivine, a[adar, cu o mic\ `ntârziere, cauzat\ de

mini-vacan]a dintre 1 [i 5 iunie, aspect luat `nconsiderare [i de c\tre Asocia]ia Editorilor dinRomânia (cei care au organizat salonul cu pri -cina, sub egida Federa]iei Editorilor din Ro- mâ nia, cu sprijinul Ministerului Culturii [i

Identit\]ii Na]ionale) atunci când au planificatedi]ia din 2017, mutând-o pu]in mai devreme.V\ invit s\ citi]i, `n rândurile ce urmeaz\,câteva impresii personale pe margineaBookfestului ce tocmai a trecut.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

actualitate « 3

mult ]i-ai dori (dac\ ]i-ai dori). ~mimen]in opinia [i reafirm c\ m-a[bucura s\ se ̀ n]eleag\ odat\ [i oda -t\ c\ num\rul acesta impresio-nant de lans\ri nu ̀ nseamn\ abso-lut nimic. Din punctul meu de vedere, toat\ nebunia aceastad\u neaz\, de fapt, publicului citi-tor. Toate lans\rile se fac pe fug\,`n jum\tate de or\ pe carte (raresunt cele care aloc\ o or\ `ntrea -g\) sau chiar cincisprezece minu-te, timp ̀ n care, dup\ cum [ti]i, nupo]i s\ spui lucruri relevante des-pre ceva, orice, dar\mite despreun volum. {i totu[i parc\ exist\ ocompeti]ie `ntre edituri, de tipul„Cine are cele mai multe eveni-mente?“ – cu varia]iile „Microfo-nul c\rei edituri este cel mai ta-re?“ (m\ refer la boxe [i volum,desigur), „Cum s\ bruiem maimult?“, „Cum s\ nu ne `n]elegemunii pe al]ii“, „Cum s\ ]inem maimult oamenii `n picioare lastand“, „Cum s\ ne d\m coate“[.a.m.d. Unde mai pui c\ to]i ceiimplica]i `n aceste evenimentesunt stor[i de energie – oameniide comunicare se chinuie s\ deacomunicate peste comunicate, in-vites peste invites, criticii literari,jurnali[tii [i bloggerii de carteaprecia]i se `nham\, an de an, laun maraton de lectur\-de-dinain-te-de-târg, iar apoi de alergat-de-la-o-lansare-la-alta, autorii par [iei u[or agasa]i uneori de toat\ ha-rababura specific\, iar cititorii fiestau la cozi uria[e de autografe, fiefac eforturi reale de a merge lalans\ri [i a auzi ceva ori fug mân-când p\mântul de zilele aglomera-te (par]ial vineri, par]ial dumi-nic\, ̀ ntotdeauna sâmb\t\). Si gur,e o chestiune de gust, dar preferoricând lans\rile a[ezate, relaxate,

lans\rile cu dialog real `ntre invi-ta]i, cu cât mai pu]ine laude exce-sive, cu lecturi [i dezbateri. Daram o b\nuial\ c\ nu voi vedea acestlucru prea curând pus ̀ n practic\.

Cele mai reu[ite `ntâlniri aufost, totu[i, cele organizate de in-vitatul de onoare. Cum spunea [icolega mea Andra Petrariu `nnum\rul trecut (nr. 568) al „Supli-mentului de cultur\“, AmbasadaSuediei a preg\tit, sub sloganul„Sweden – Creating Stories“, do u\ -zeci de evenimente pentru adul]i,dou\zeci de evenimente pentrucopii, opt vizion\ri de filme suede-ze [i dou\ expozi]ii. Un programvariat, bine gândit, nebazat exclu-siv pe lans\ri de carte. De departecele mai faine teme au fost celepropuse de Suedia, cum ar fi „Fe-mei `n literatur\, literatur\ scris\de femei“, „Strategii de sprijinirea traducerilor `n Suedia [i `n Ro-mânia“, „Activism prin band\desenat\“, „Traducerea ca pretextpentru a scrie/Scrisul ca pretextpentru a iubi – Trado“, „Literatu-ra vizual\: o nou\ form\ de comu-nicare“, „Valen]e educative ale li-teraturii pentru copii: studiu decaz Suedia [i paralel\ cu Româ-nia“, „Literatur\ [i stimularealecturii la copii“ [.a. Unde mai puic\ cei mici au avut ateliere fru-moase organizate pentru ei. Ar finedrept s\ nu men]ionez, cu toateacestea, [i alte dialoguri relevante,`ntâlniri puse la cale de al]i expo-zan]i – de exemplu, Administra]iaFondului Na ]io nal Cultural (AFCN)a propus o dezbatere privind difu-zarea de carte [i pres\, Editura Polirom a lansat Povestea lui Genji,de Murasaki Shikibu (traducere dinlimba japonez\ de Angela Hondru)

printr-o dezbatere, Editura Huma-nitas a organizat o discu]ie despreliteratura contemporan\ din Sue-dia [i România etc. Dar ele au fostrara avis.

Peste 1.000 de nout\]i

Trebuie s\ men]ionez [i faptul c\,de[i `mi sus]in `n continuare100% opinia privind lans\rile, amparticipat [i eu la opt dintre aces-tea, fie spunând câteva cuvintedespre c\r]ile respective, fie mo-derând. La Editura Polirom, deexemplu, am moderat cinci lan -s\ri: Hanul lui Manuc, de SimonaAntonescu, Sânii verzi, de FlorinIaru, Pere]i sub]iri, de Ana MariaSandu, Exitus, de Adrian Georges-cu, [i Ultraviolen]\, de Bog danCo[a, iar la Casa de Pariuri Lite-rare am vorbit despre Lucru demân\, de Alice Popescu, WholeLotta Love, de Maria Balaba[, [i~n gr\dina de la moar\, de M\d\li-na Rotaru. Motiva]ia mea e sim -pl\: toate sunt c\r]i excelente. Maimult de atât nu mai spun, dac\sunte]i interesa]i, merge]i dum-neavoastr\ spre ele.

Dac\ tot am ajuns la c\r]i, vede-tele târgului, cum ar veni, ar fi ca-zul s\ m\ opresc pu]in [i la ele. Separe c\, din cele aproximativ 1 mi-lion de volume aduse la Bookfest,peste 1.000 dintre acestea au fostnout\]i. Mult, mai ales dac\ ne ra-port\m la bro[ura – abia publicat\[i `n limba român\ (prin proiectulALDUS) – Industria c\r]ii `n Euro-pa: Un tablou `n premier\, elabo-rat\ de Federa]ia Editorilor dinEuropa, sau la Barometrul de Con-sum Cultural (realizat de INCFC),care con]ine ni[te informa]ii dezo-lante cu privire la pia]a editorial\

româneasc\ – cum ar fi c\ 23%dintre responden]i nu cump\r\nici m\car o carte ̀ ntr-un an [i doar17% cum p\r\ ̀ ntre cinci [i zece c\r]i.

Extrem de multe titlurifoarte bune

Din punct de vedere calitativ, credc\ st\m bine. Au ap\rut extrem demulte titluri foarte bune, multepromi]\toare, atât traduceri, cât[i c\r]i autohtone. La acest dinurm\ aspect consider c\ edi]iaBookfest a stat extraordinar: c\r -]ile române[ti remarcabile publi-cate acum sunt foarte numeroase,spre deosebire de al]i ani. Autoriprecum Bogdan-Alexandru St\ -nescu, Lavinia Brani[te, AndreiDósa, Bogdan Co[a, Ana Rotea,Doina Ioanid, Andrei Cr\ciun,Radu Paraschivescu, Iulian T\ -nase, Mihai Radu, Lucian DanTeodorovici, Radu Jorgen sen, Tu-dor Ganea, Andrei Cornea, AlexTocilescu etc. au revenit cu volumenoi de poezie sau proz\, unele pen-tru adul]i, altele pentru copii,toate foarte bune (`mpreun\ cucele anterior men ]io nate mai sus).S\ nu mai vorbesc de cele recente,lansate [i anterior târgului, cumar fi c\r]ile semnate de IoanaNicolaie, Alice Popescu, CarmenTinderle, Simona Antonescu, Au-rora Liiceanu, Adrian Georgescuetc. Nici `n ceea ce prive[te non-fic]iunea nu st\m r\u deloc: avemacum de citit un proasp\t volumcoordonat de Vintil\ Mih\ilescu[i unul de Lia Faur [i {erban Axinte,unul scris de Mircea C\rt\ rescu,unul de Andrei Ple[u, altul deRadu Vancu, dou\ de jurnalisteleEmilia {ercan [i Ramona Ursu oride Magda R\du]\ [.a. Iar dac\ad\ug\m la toate acestea [i debu-tan]ii, care au dat volume sur-prinz\toare – zic la `ntâmplareprimele nume care ̀ mi vin ̀ n minte:

Maria Balaba[, Mara Wagner,Adrian Mih\l]ianu, Irina Dobres-cu, R\zvan Exarhu, Gabriel Achim[.a. –, ajunge]i imediat la p\rereamea: autorii români au revenit `nfor]\. Multe dintre c\r]ile scriito-rilor de mai sus au fost [i `n topu-rile celor mai bine vândute volumede anul acesta. De fapt, am sen -za]ia c\ fic]iunea, memorialistica[i literatura de specialitate româ-neasc\ n-au ar\tat mai bine caacum `n ultimii cel pu]in zece ani.Ceea ce, personal, m\ bucur\ foar-te tare. V\ `ncurajez cu c\ldur\ s\merge]i [i s\ scotoci]i libr\riile `nc\utarea volumelor autohtone,merit\ cu vârf [i-ndesat.

Al doilea as al Bookfestului deanul acesta a fost sec]iunea Junior,extins\ [i `nc\rcat\ cu ateliere,`ntâlniri, discu]ii, proiec]ii, jocuri[i c\r]i, c\r]i [i jocuri. De altfel,pia]a româneasc\ de c\r]i pentrucopii se extinde din ce `n ce maimult, lucru absolut minunat (era[i vremea). Sper la o `nflorire [imai puternic\. Iar al treilea punctforte al salonului curent a fost,cum deja am afirmat, ]ara invitat\de onoare: Suedia.

La deschiderea Salonului Inter-na]ional de Carte Bookfest, Ionu]Vulpescu, ministrul Culturii [iIdentit\]ii Na]ionale, spunea, prin-tre altele, c\ „este necesar\ o `ncu-rajare continu\ a pie]ei de carte,prin intermediul campaniilor delectur\, prin `ncurajarea unui sis-tem na]ional de achizi]ie a c\r]ii,urm\rindu-se o democratizare aaccesului la cultur\“. A[ vrea s\`nchei aceste rânduri dorindu-nenou\, tuturor, ca acesta s\ nu fieun simplu discurs, ci s\ vedem [iceva ac]iuni curând. Cine [tie, poa-te Bookfestul de anul viitor (cândSUA vor fi invitatele de onoare) arputea avea, astfel, mai multe punc-te forte decât slabe.

Lansarea volumului Povestea lui Genji de Murasaki Shikibu, ap\rut la Editura Polirom, `n prezen]a Excelen]ei Sale domnul Kanji Tsushima, a Excelen]ei Sale domnul Kisaburo Ishii, ambasadorul Japoniei în România, a Angelei Hondru [i a lui Bogdan-Alexandru St\nescu

Drag\ Shani – [i sper s\ `mi per -mi]i s\ `]i spun astfel, fiindc\ e[timai tân\r\ decât mine cu patruani, am\nunt care deja mi se parescandalos –, nu mai [tiu nici oscriitoare din lume care la doartreizeci de ani s\ fi cunoscut suc-cesul dumitale `n mod justificat.A[a, autoare de bestselleruri, harDomnului, au tot existat. Dar care[i s\ [tie s\ scrie, nu.

Drag\ Shani, ]i-am citit Oame-nii eternit\]ii, abia `ntors dintr-oc\l\torie ̀ n teritoriile ocupate, cumli se spune `n Israel. La mine `n]ar\, acele locuri se numesc `nc\Palestina. Ziarist de pres\ scris\,am c\l\torit dincolo de Zidul de

Ap\rare de la Ierusalim [i am adu-nat pove[ti, tragice, cum altfel?,ale oamenilor care tr\iesc acolo.

Am ajuns pân\ la Râul Iordan,[i m-am uitat `ndelung la adoles-cen]ii israelieni care p\zeau fron-tiera. M-am gândit la gândurilelor, dar eram foarte departe de a[ti care sunt ele cu adev\rat.

Mi-ar fi pl\cut s\ privesc [ispre cer, dar `n Orientul Mijlociuarareori po]i s\ prive[ti cerul.Soarele e orbitor. {i din aceast\imposibilitate cred c\ se nasc mul-te dintre problemele noastre, aici,pe p\mânt.

Mi-am amintit de prima tine-re]e. ~n prima tinere]e am locuit [i

eu o vreme `n Tel Avivul dumnea-voastr\ [i la fiecare pas ̀ ntâlneamtineri [i tinere care `[i odihneauarmele pe genunchi. ~n autobuze,`n trenuri, `n campusul univer-sit\]ii. Veneam dintr-o Europ\ ca-re avusese naivitatea s\ cread\ c\armele sunt din trecut. Imagineam\ tulbura. Nu am servit ̀ n arma-ta ]\rii mele, nu [tiu s\ folosesc omitralier\, iar asta mi se pare o bi-necuvântare.

Sunt c\r]i f\r\ de care putemlini[ti]i tr\i pân\ la sfâr[itul tim-pului. Oamenii eternit\]ii nu estedintre ele. De Oamenii eternit\]iiavem nevoie. Aceast\ istorie a ti-nerelor femei care intr\ ̀ n armatastatului Israel, fiindc\ a[a le-o ce-re timpul prezent, o mo[tenire atrecutului care nu a trecut. {i nu enimic de f\cut, fetele `[i servescpatria, a[a cum [i mamele lor [i-au servit patria (m-a `ncântatacest fragment: „Când mama aveaoptâ[pe ani, o contactau avioaneprin sta]ie. Trei ani a a[teptat s-ocontacteze avioane prin sta]ie.Când o contactau avioanele dinFor]ele Aeriene, mama le d\deapermisiunea s\ aterizeze. Aveau

nevoie s\ aterizeze ca s\ ali men -teze cu combustibil. Era `ntr-obaz\ de alimentare. Era contro-loare aerian\. A[teptau s\-i aud\vocea proasp\t `n\sprit\ de pri-mele ]ig\ri fumate [i de efortulde a ascunde cât de tân\r\ era.F\r\ permisiunea ei, avioanelenu puteau s\ aterizeze. Aveau ne-voie de ea când zburau [i east\tea `n turnul de control [i-[idesena fe]e pe bra]ul brun, gân-dindu-se la ce glume urâte poates\ le toarne b\ie]ilor din baz\când ie[ea din tur\“).

Drag\ Shani, eu cred c\ o carteeste mare dac\ ne las\ m\car unpersonaj memorabil, dar tu ni le-ail\sat pe Yael, Avi[ag [i Lea, [i nicinu [tiu care dintre ele m-a uimitmai mult. Probabil c\ Yael, da,trebuie s\ fi fost Yael. Mi-ar fipl\cut s\ existe `ntocmai [i s\ opot `ntâlni. Vezi bine, sunt bolnavde literatur\.

Drag\ Shani, [i mai mult, dac\nu cel mai mult, mi-a pl\cut ̀ n Oa-menii eternit\]ii umorul dumita-le. Ai un umor formidabil, date fi-ind armele din Orientul Mijlociu,sau poate c\ tocmai de aceea. Am

râs sau m\car am surâs `n fiecarecapitol, poate [i atunci când nu s-ar fi cuvenit. Sunt multe teoriicu privire la rezisten]a evreilor `ncurgerea lor prin timp pân\ la Is-raelul de ast\zi.

Shani, [i nu [tiu dac\ asta ]i-aipropus, m-ai convins c\ umorul asalvat acea lume, [i c\ tot el `nc\ osalveaz\.

Pace.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Cartea Oamenii eternit\]ii nu se tem niciodat\(traducere din limba englez\ de Ioana Filat) a fostpublicat\ la Editura Polirom `n 2014.

Scrisoare c\tre Shani Boianjiu

Prin geam, `l v\d pe vecinul meupensionar – \la care m-a interogatdac\-s scriitor, c\ l-a-ntrebat cic\o doamn\ – cu mâna pe poar t\. N-am sonerie. M\ gândesc c\ ovrea ceva. Ies repede [i m\ apro-pii. Omul tresare ca [i cum ar fifost la furat:

— Vai, m-a]i prins! zice ru[inat.Observ c\ are un cle[te ̀ n mân\.— Ce s-a-ntâmplat?— P\i, m\ scuza]i, v-am f\cut

un clenci din sârm\ la poart\, c\ odeschide vântul [i a intrat asear\un câine [i v-a trântit, m\ tem,ro[iile [i ardeii la p\mânt. Toat\noaptea n-am `nchis un ochi degrij\.

***

~n ultima vreme, noaptea m\ tre-zesc cu câte un greier ̀ n cas\, careintr\ ziua prin u[a l\sat\ des-chis\. ~l descop\r când, vorba vi-ne, cânt\. Acum trebuie s\ beauun whisky, s\ fumez o ]igar\, s\-mifac un plan, ca s\ am curaj s\-lprind. ~n schimb `mi amintesc odup-amiaz\ fabuloas\ de tihn\ `ncopil\rie, când tot ce-am f\cut ore`ntregi a fost s\ vânez un greier depe malul [an]ului opus casei mele.

L-am v\zut cum o taie `n p\ -mânt, am trecut drumul, am des-chis poarta, am luat o can\ cu ap\,m-am `ntors [i-am turnat-o `n

gaur\. Tot c\ram ap\ cu cana dincurte – o secund\ nu m-a dus ca-pul s\ vin cu g\leata –, turnam [ia[teptam greierul s\ ias\. Ca s\-lprind ̀ n palm\ [i s\-i spun chestiaaia cu „Cri-cri-cri!/ Toamn\ gri/Nu credeam c-o s\ mai vii“. De[iera var\ [i cald ca acum. Nicidup\ zece c\ni nu ie[ise, dar eu n-aveam nici un deadline, mi sep\rea c\-l pot a[tepta [i o via]\.

}in minte cum m\ uitam fix,nemi[cat, `n buza dintre umbr\ [ilumin\, cu palmele f\cute c\u[.Dac\ n-am [ti de zen, a[ spune c\ l-am inventat eu atunci. Mai stâr-neam curiozitatea câte unui trec\ tor

care m\ scotea din trans\, mereucu aceea[i `ntrebare:

— M\i, da’ ce faci tu acolo?R\spundeam mereu la fel, `n

[oapt\:— Prind un greier.{i nimeni nu mai lungea vorba,

nu insista. Trec\torii erau mul]u -mi]i [i l\muri]i definitiv de r\s -puns, p\reau c\ ̀ n]eleg [i respect\preocuparea mea, spunându-[i `nsine: „Aaa, p\i acu’ are noim\. Co-pilu’ \sta nu-i tâmpit – cum cre-deam –, prinde greieri, face cevaimportant, s\-l las\m `n pace“.

{i dup\ ore de zen, de c\rat ap\cu cana, greierul a ie[it, a tras ogur\ de aer, [i-a stors antenele, iareu l-am prins [i l-am b\gat `ntr-ocutie de chibrituri special golit\pentru moment. L-am scuturat de

vreo câteva ori ̀ n cutie, la ureche –poate cânt\. N-a cântat. Nu i-ammai spus poezia cu „vecina lui fur-nic\“ [i „acum joac\, dac\-]i vine“.Mi s-a f\cut nu [tiu cum mil\ de el[i i-am dat drumul `n iarb\.

***

~n pia]a mare din Chi[in\u exist\cel pu]in dou\ femei ames te cate`n mul]ime, care strig\ la inter-vale regulate, cumva cotit, ap\satprintre din]i, dar nu prea tare, ca[i cum ar vinde droguri pe submân\:

— Otrav\! Otrav\!Iar una are [i o completare l\ -

muritoare: — Otrav\! Otrav\! Iarb\, furnici

[i guzgani!

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Vecinul, un greier [i otrav\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

opinii « 5

Nu-i mare lucru. Oricine locuie[tela bloc cunoa[te sunetul \sta persis-tent [i sâcâitor, care parc\ ̀ ]i sfrede-le[te creierul. Ba poate chiar l-a produs el ̀ nsu[i – adic\ nu el, ci bor-ma[ina, nelipsitul instrument algospodarului veritabil, instrumen-tul contemporan de validare a viri-lit\]ii. Probabil c\ `n curând o s\

m\ simt obligat s\-mi cump\r [i euuna. Doar c\ firea mea panicard\m\ `mpinge s\ gândesc catastrofic.

Stau `ntr-un bloc comunist re-lativ vechi, construit pe vremealui Dej. E un bloc de c\r\mid\ cuapartamente micu]e, dar altfeldestul de decent. Când a fost ridi-cat, nu avea nici m\car `nc\lzire

central\, ci sobe tradi]ionale, culemne. ~n fiecare buc\t\rie `nc\exist\ o gur\ de aerisire ce d\ spreun horn comun, cu ie[ire pe aco-peri[. Mai apoi s-au instalat re]ea -ua de `nc\lzire central\ [i cea degaz, a[a c\ s-au g\urit pere]ii [i ta-vanele ce leag\ apartamentele `n -tre ele. ~n apartamentul nostru (ca-re `nc\ nu era al nostru) s-a maif\cut o gaur\ grosolan\ ̀ n pervazulgeamului, prin care s-a vârât firulgros al re]elei telefonice, iar apoi lu-crurile au r\mas o vreme a[a. Pân\la c\derea comunismului.

Dup\ aceea a venit libertatea,atâta cât\ a fost [i cât\ mai e. In-clusiv libertatea de a da g\uri. Li-bertatea, adic\ necesitatea `n]e -lea s\. Dau un tur prin apartament[i m\ uit la g\urile postrevolu]io-nare. Una de la indispensabilul ca-blu TV, când s-a g\urit delicat to-cul u[ii. Al\turi, `nc\ una, cevamai grosolan\, pentru cablul deinternet. O nimica toat\. Apoi, nu[tiu de ce, la un moment dat aufost schimbate ]evile de gaz din`ntreg blocul. Nu s-au f\cut g\urinoi, `n schimb s-au instalat ni[te]evi mai sub]iri, iar vechile g\uri

au r\mas prea mari, transformân-du-se `ntr-un fel de guri de comu-nicare `ntre apartamente: `i audmereu pe vecinii de jos sau de sus,aflu când merg la toalet\ – uneorichiar din gura lor – [i adesea mi-ros ce g\tesc ̀ n buc\t\rie. Nu e ne-ap\rat un motiv de nemul]umire:la urma urmei, a[a se strângleg\turile `ntre oameni, a[a aparec\ldura uman\ [i se creeaz\ spiri-tul de comunitate.

Cum verile ̀ n ora[ele mari suntgreu de suportat, acum vreo zeceani ne-am instalat [i noi, ca atâ]iaal]ii, un aparat de aer condi]ionat.Atunci am v\zut ce `nseamn\ ogaur\ adev\rat\, zdrav\n\, sfrede-lit\ cu un rotopercutor `n pereteleexterior al blocului. Zburau a[chiide tencuial\ [i buc\]i de c\r\mid\ro[ie `n toate direc]iile. La final ne-am trezit cu o gaur\ rotund\ [ifrumoas\, prin care puteai vâr`pumnul. Sau aparatul de aer con -di]ionat. {i m-am gândit c\ de-acumo s\ ne oprim aici.

Numai c\ vara trecut\ locatariiblocului nostru au decis s\ instale-ze contoare individuale de gaz. Afost angajat\ o firm\ specializat\,

care a venit `n fiecare apartament[i a `nceput s\ fac\ g\uri noi: una`ntr-un perete, alta ̀ n altul, o a tre-ia, regal\, deasupra u[ii. G\urimari, g\uri grosolane, prin careintr\ [i o ]eav\ de tun [i pe care n-ai decât s\ le tencuie[ti dup\aceea. ~ntre timp, prin apartamen-tele vecine borma[inile huruie `ncontinuare, se fac alte g\uri, seciuruiesc al]i pere]i – se instaleaz\centrale termice, ]evi, guri de ae-risire [i ce-o mai fi.

Cândva o s-o facem [i noi. O s\ne punem central\, o s\ ne in-stal\m ]evi noi `n pere]i. ~n casanoastr\ sunt prea pu]ine g\uripentru traiul modern. Dar am oviziune, o spaim\ permanent\: c\la un moment dat zidurile cl\diriio s\ se transforme `ntr-o sit\ `m -p\nat\ cu cabluri, aparate [i ante-ne ag\]ate greoi de ele [i-o s\ sepr\bu[easc\ `ntr-un nor de prafro[iatic, cu tot cu blocul moderni-zat. A[a-s eu, tem\tor. ~mi dau sea-ma c\ oamenii serio[i nu-[i bat ca-pul cu a[a ceva. O scria undeva [iEminescu, traducându-l pe MarkTwain: „Clan]! cu to]ii, fra]i iu -bi]i!/ Face]i g\uri unde [ti]i“.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

G\uri

Dragnea: Prieteni, nu merge nimeni`n vacan]\ vara asta pân\ nu dau eusemnalul c\ am ̀ nchis treaba.

Olgu]a Vasilescu: Eu mi-am de-pus demisia `n alb `nc\ de când amintrat `n guvern. Nu e de ajuns.(Liderul PSD Dolj `[i aprob\ [efa.)

Codrin {tef\nescu: E momentuls\ ne lu\m guvernarea `napoi. {icei de la ALDE sunt de acord cu noi.

Gabriela Firea se amuz\, dar nuintr\ `n discu]ie.

Liderul PSD Olt: N-am v\zutnimic la guvernul \sta. S\ plece, c\ne-au f\cut de ru[ine. M\ `ntreab\primarii prin teritoriu când re-zolv\m cu banii pentru drumuri, c\vor oamenii s\ blocheze [oselele.

Ecaterina Andronescu: S\ fimuni]i.

Liviu Dragnea: Ave]i alte obser-va]ii? Din Moldova nimic?

Deputat de Vrancea: Bun, decicum facem? Grindeanu e omul Sis-temului, ̀ l sus]ine Iohannis, nu maie al nostru.

Liviu Ple[oianu: Am fost vota]imasiv ca s\ facem bine oamenilor.{arpele veninos e cel mai periculos.S\-i retez\m odat\ capul.

Marian Neac[u: Dac\ nu mer -gem pân\ la cap\t m\car acum, nuvom mai fi `n stare de nimic. Pre-siunea va cre[te.

Senator PSD de Prahova: S\ nune pripim. PSD nu trebuie s\ piard\guvernarea. Neam]ul o s\ ne joace.

Liviu Ple[oianu: Mergem la sus-pendare, avem majoritate. D\m sa -larii la oameni, ce naiba, electora tulne sus]ine.

Ecaterina Andronescu: Ruga]i-l[i pe Iliescu s\ se pronun]e pe temaasta. Experien]a lui ne ajut\. S\ p\s -tr\m unitatea PSD.

Codrin {tef\nescu: Suntem `nstare s\ facem ceva sau pisicar\mâne `ntreag\?

Lider PSD Timi[: Grindeanu arecre[tere economic\ de la 5,7 la sut\.Nu prea sunt argumente pentruschimbare.

Eugen Nicolicea: Dar cu Justi]iacum r\mâne? L-am pierdut pe Tu-dorel Toader, se comport\ ca unministru trimis de Bruxelles.

Codrin {tef\nescu: Da, da, tre-buie ras tot. Dac\ schimb\m, atuncine punem omul nostru la Jus ti ]ie.Tot radem.

Liviu Dragnea: Grindeanu [iViorel {tefan nici n-au fost ̀ n Parla-ment la legea salariz\rii. M-au su -p\rat amândoi. O s\ analiz\m cu re-sponsabilitate, dar e deranjant. Euvreau s\-mi p\strez calmul, dar `nmomentele astea chiar nu pot.

Olgu]a Vasilescu: Trebuie f\cutceva. V\ spun din start c\ nu vreaus\ fiu premier.

Dragnea: S\ facem evaluareacabinetului mai `ntâi. Nu vorbimacum de nume.

Gabriela Firea râde.Ecaterina Andronescu: L-am

sunat pe Iliescu, dar nu r\spunde laora asta.

Codrin {tef\nescu: Batem câm -pii aici. La fel am f\cut [i cu OUG 13.Suntem moi, o s\ ne alerge lumeacu pietre `n toamn\.

Ple[oianu: ~l chem\m pe Grin -deanu la partid [i `l punem `n fa]afaptului `mplinit. Facem un CExl\rgit [i spunem acolo tot ce avempe suflet. Guvernul e al nostru sauPSD a ajuns anexa guvernului? S\d\m r\spuns. Chiar luna asta.

Olgu]a Vasilescu: Da, s\ as-cult\m filialele, e bun\ ideea.

Liviu Dragnea: Eu nu vreau s\rupem partidul, dar vreau s\ neconsult\m.

Deputat de Giurgiu: S\-[i deademisia mini[trii, e cel mai bunsemnal.

Doina Pan\: For]\m cumva, darla Cotroceni cum facem? Iohannisne accept\ premierul?

Codrin {tef\nescu: Trebuie ju-cat tare. Grindeanu \sta nu mai epremierul nostru. Iohannis nu aremajoritate.

Discu]ia de mai sus este unaimaginar\, dar cam asta e atmos-fera `n PSD. Social-democra]ii auajuns s\-[i critice premierul, uniidin partid spunând c\ nu se mai re-spect\ programul de guvernare.Când iese la declara]ii, Liviu Drag-nea `[i arat\ sus]inerea fa]\ deGrindeanu, `ns\ e clar c\ s-a ruptlan]ul de iubire. Dragnea l-arschimba [i mâine pe Grindeanu, numai are ̀ ncredere ̀ n el. Sorinel nu-imai r\spunde la comenzi cum f\cea`n primele zile de guvernare.

~n timpul \sta, PSD se poticne[tetot mai tare. Una se discut\ la partidcu legea salariz\rii, altceva spune

ministrul de Finan]e, iar când e`ntrebat de ce nu se mai respect\programul de guvernare, Grin dea -nu n-are r\spuns.

Bugetarii amenin]\ cu pro tes -tele, PSD e prins ̀ n chingi. Din vinasa. E greu totu[i s\ explici oame-nilor de ce trebuie schimbat Grin -deanu. ~ns\ prelungirea scandalu-lui va eroda partidul. Iar mandatule lung.

E pu]in probabil ca premierulGrindeanu s\ demisioneze singur.Totu[i, PSD l̀ poate determina s\plece de la Palatul Victoria. Inclu-siv prin demisia mini[trilor fidelilui Dragnea sau chiar prin mo]iunede cenzur\. Problema e ce va faceIohannis. Pentru c\ plecarea luiGrindeanu va complica jocul po -litic, iar PSD are nevoie de acceptulpre[edintelui pentru a-[i impunepremierul.

Urmeaz\ o var\ politic\ fier -binte, de[i pe `nceput de an nimeninu anticipa atâtea [ov\ieli la PSD.Se joac\ nu doar guvernarea, ci [icontrolul asupra partidului. {i aten]ie, nu sunt doar dou\ tabere, citrei. Nu Grindeanu e pericolul celmare pentru Dragnea, pentru c\`nc\ n-are stof\ de politician cura-jos. Pe turnant\ vine Firea.

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Cum ar ar\ta azidiscu]iile pe WhatsApp`ntre liderii PSD

~n clipa când scriu textul de fa]\, dintr-un apar ta mentvecin se aude un huruit de borma[in\ nervoas\, careb\nuiesc c\ va continua mult dup\ apusul soa relui. E sâmb\t\, e zi liber\, numai c\ un vecin `[i instaleaz\central\ termic\, a[a c\ pere]ii lui au nevoie urgent\de multe, foarte multe g\uri.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

6 » muzic\

Wanda Luzzato – o „duduie precoce“devenit\ o mare artist\ `mplinit\

Inutil s\ c\uta]i numele WandeiLuzzato `n marile dic]ionare muzi-cale actuale, ultimul ap\rut fiindcel `n dou\ volume, Les GrandesViolonistes du XXe siècle, al luiJean-Michel Molkhou, sau `n bi -necunoscutele istorii ale violo -ni[tilor de prestigiu, semnate deHenry Roth, Boris Schwarz sauIon Sârbu. Atât cât am la `nde -mân\ `n bibliotec\ la ora redac -t\rii acestui articol biliografic, nuam g\sit nimic nici despre parti -ciparea lui George Enescu la im-portantul conclav al marilor vio-loni[ti, din 1932, cu ocazia primeiedi]ii a Concursului Interna]ionalde Canto [i Vioar\ de la Viena.

Cum o arat\ fotografia din livre-tul setului de discuri Wanda Luz-zato, Enescu se `ntâlnea acolo, `njuriul concursului, cu to]i imen[iisoli[ti [i pedagogi interbelici: AdolfBusch, Carl Flesch, Jenö Hubay,Bronislaw Hubermann, Jan Kube-lik, Georg Kulenkampff, Erika Mori-ni, ie[eanul de origine Arnold Rosé,Josef Suk, Josef Szigeti, Jani Szan-to, Heinrich Schachtebek, c\rora lise ad\ugau nu mai pu]in prestigio[iidirijori Clemens Krauss, GregorFitelberg, Erich Kleiber, PierreMonteux, [i Karol Szymanowski.Greu de visat un conclav „papal“muzical cu mai mare greutate, com-parabil, poate, doar cu cel de la Con-cursul de Pian de la Viena, ce avea s\urmeze, [i la care Cortot l-a lansat peDinu Lipatti.

George Enescu, `n calitate depre[edinte al Comisiei de selec]ie,era cel ce semna, la 8 iunie 1932,

certificatul de admitere a WandeiLuzzato `n competi]ie, pe baza examenului preliminar. Violo nis -ta era convocat\ la secretariatulConcursului la 11 iunie, cu preciziegerman\, `ntre orele 9 [i 11, pentrua i se comunica „data la care urmas\ apar\ `n fa]a juriului“.

Wanda Luzzato nu avea laaceea dat\ decât 13 ani. Se n\scusela Varese, `n 1919, `ncepuse s\studieze vioara la trei ani, iar lacinci ani d\duse primul ei concert.Admis\ foarte tân\r\ la Conserva-tor la Milano, ̀ [i lua diploma la nu-mai 12 ani, la clasa profesorului Al-berto Poltronieri, un violonist ital-ian de renume `n perioada inter-belic\, fondator al unui cvartet ce i-a purtat numele, iar apoi al unuiTrio format cu Alfredo Casella [iArturo Bonucci.

La Viena, tân\ra Wanda aveas\ intre `n concurs `ntr-o com-panie mai mult decât impresio -nant\, cu Gioconda De Vito [i aziuitatul Karol Szenassy (ce au `m -p\r]it premiul I), cu RicardoOdnopossof, ce avea s\ devin\curând prim-violonist `n Orches-tra Filarmonicii din Viena, [i maipu]in cunoscutul Roland Charmy(pla sa]i pe locul al II-lea), cu Anto-nio Abussi, Sieg fried Borries [iMario Traversa (clasa]i pe locul alIII-lea). Wanda c\p\ta un merito-riu premiul IV, `nso]it de cincisute de [ilingi din partea unui im-presariat de concerte [i, lucrul cel mai important, o invita]ie din par tea lui Jenö Hubay de a studiacu el la Budapesta.

Avea s\ studieze [i s\ r\mân\apoi `n Ungaria ani `ndelunga]i,pân\ dup\ cel de-al Doilea R\zboiMondial, iar lumea muzical\ o ser-beaz\ acolo pân\ ast\zi. A[a seface, `n parantez\ fie spus, c\ au-torul livretului setului de discurirecent ap\rut, Gianluca La Villa,care de]ine arhiva violonistei, a]inut recent o conferin]\ `n capita-la Ungariei ca omagiu [i prezen-tând al\turi de CD-urile RhineClassics [i excep]ionalul album dedou\ discuri publicat de companiaMeloclassic (MC 2026) cu `nre -gistr\ri de muzic\ de camer\ dinanii 1955, 1956 [i 1960, p\strate `nArhivele Radio de la Stuttgart(Süddeutscher Rundfunk).

Premiul la Concursul de la Vie -na i-a facilitat Wandei Luzzato`nceputul unei cariere muzicale `n`ntreaga Europ\, iar `ntre escaleleei s-a aflat [i Bucure[ti, `n noiem-brie 1935. Cronicile de epoc\ nu at-est\ un concert tocmai fericit, de[icu un program excep]ional, Wan-da Luzzato interpretând Concertulpentru vioar\ [i orchestr\ de Men -delssohn. Sala ar fi fost pe jum\tategoal\, notau criticii epocii, a c\ror]int\ predilect\ era dirijorul, Al-fred Alessandrescu. ~n opinia luiTraian {elmaru, „solista WandaLuzzato a `ncercat s\ `nviorezepu]in publicul cu o demonstra]ietehnic\ merituoas\ pe Concertulde Mendelssohn, dar n-a reu[it“.Nu este clar dac\ tân\ra Wanda, lacei 15 ani ai ei, a avut o sear\proast\ sau indispozi]ia criticilorera cauzat\ de dirijor. Virgil Gheor -ghiu vorbea despre o „duduie pre-coce“ care „a cântat [...] afectuos,(dac\ vre]i efectuos)“.

Mai pu]in pornit, de[i [i el cu to-tul indispus de „lipsa de tempera-ment [i autoritate“ a lui AlfredAlessandrescu, Mihail Sebastian,alias Flaminius, scria despre con-certul de la 25 noiembrie 1935: „DraWanda Luzzato, solista de joi sear\a Filarmonicii, un copil ce posed\talente certe muzicale, a cântatConcertul pentru vioar\ [i orches -tr\ de Mendelssohn, care nu este

un examen prea u[or pentru un violonist. L-a cântat, totu[i, cu si -guran]\ [i f\r\ nici o ezitare. Vârs-ta ei tân\r\ face [i mai remarcabilacest succes. Am zice chiar aceast\«isprav\ frumoas\». Dra Luzzatocânt\ cu sârguin]a fermec\toare acopiilor, cu acea aten]ie [i seriozi-tate ce dau gra]ie tinerilor virtu ozi.Ea are toate [ansele s\ de vin\,crescând, o artist\ `mplinit\“.

Wanda Luzzato a devenit, nu exist\ nici o `ndoial\, o artist\ `m -plinit\ [i mi-ar fi pl\cut ca arhiveles\ p\streze Concertul pentru vioa -r\ [i orchestr\ de Beethoven inter-pretat de ea la Budapesta, imediatdup\ r\zboi [i dirijat de ConstantinSilvestri. Cariera ei avea s\ se`mplineasc\ `n urm\toarele dou\decenii, `n concerte `mpreun\ cuFerdinand Leitner, Carlo MariaGiulini, Rudolf Moralt, Peter Maag,Efrem Kurz, Franco Caracciolo[.a.m.d. Avea s\ se retrag\ de pescen\ la numai cincizeci de ani, lafel ca [i Gioconda De Vito, carespusese – reaminte[te Gianluca LaVilla `n livretul setului de discuriRhine Classics – c\ prea mul]i mariarti[ti nu au g\sit de cuviin]\ s\ seretrag\ la timp, `nainte ca maniera

lor imaculat\ de a cânta s\ fie p\ -tat\ [i ap\sat\ trist de b\trâne]e.

~n mod ciudat, Wanda Luzzatonu a ̀ nregistrat pentru casele de dis-curi. Colec]ia de opt CD-uri rea -lizat\ de Emilio Pessina [i GianlucaLa Villa este constituit\ `n con-secin]\ din arhive radio: 1954, unrecital de camer\ de la RTF/ORTF;1955-1960, muzic\ de camer\ p\s -trat\ `n Arhivele SDR (Süddeut -scher Rundfunk); 1957-1973, `nre -gistr\ri de camer\ [i Concertul deGlazunov, f\cute pentru SRF-RadioBasel; 1973, un concert live, Men -delssohn, difuzat de Radio SvizzeraItaliana; 1955-1979, Concertele deCeaikovski, Ghedini, Mendelssohn,[i multe sonate ̀ n posesia ArhivelorRadioteleviziunii Italiene; 1968, unrecital cu Ernst Lush de la BBC. Latoate se adaug\ importante `nre -gistr\ri live, din repeti]ii [i piesepentru vioar\ solo p\strate `n arhi-va privat\ a violonistei.

Sper s\ v\ fi trezit interesul pen-tru aceast\ mare violonist\ aproa -pe uitat\, care `l elogia pe Hubay,profesorul ei, spunând c\ i-a l\satdrept mo[tenire „un sunet pur,transparent, amplu [i plin de spi -rit, dar niciodat\ aspru, un ritmsolid [i o memorie perfect\“.

Cu pu]in timp `n urm\, deschizând al doilea set de discuri al Colec]iei „Arta Viorii“ („TheArt of Violin 2“), publicat sub egida companiei Rhine Classics (RH-002) de cei doi maripasio na]i ai viorii din Italia, Gianluca La Villa [i Emi lio Pe ssi na, am avut surpriza s\-l des -cop\r pe George Enescu [i semn\tura sa `n dou\ fotografii ale livretului. Setul `i estededicat violonistei, ast\zi aproape uitat\, Wanda Luzzato, potrivit subtitlului – ce preiao declara]ie a profesorului ei – „cel mai talentat elev al lui Jenö Hubay, dup\ [Franz von]Vecsey“. Cele opt CD-uri scot la lumin\ pentru prima dat\ „`nregistr\rile nepublicate1955-1979“, remasterizate de Emilio Pessina `n format 24bit/96Khz.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Juriul Concursului de Vioar\ de la Viena în 1932 cu George Enescu în centru

Dup\ numai trei ani de la primaedi]ie, `n 1990, Premiul Europapentru Teatru [i-a ad\ugat unconfrate, Premiul „Europe PrizeTheatrical Realities/Premiul Eu-ropa pentru Realit\]i Teatrale“,vizând ini]iativele `nnoitoare dincâmpul teatral. Competi]ia a cu-noscut extensii, c\ci mediul arte-lor spectacolului a primit-o foartebine, ca pe o modalitate de a relie-fa personalit\]i inovatoare alecrea]iei scenice. Astfel `ncât, din2002, „Europe Theatre Prize“ afost recunoscut de ParlamentulEuropean [i de Consiliul Euro-pean ca „organiza]ie de interescultural european“, emblema devenind o recunoa[tere a rezonan - ]elor crescânde pe care le-a ob]i -nut `ntr-un timp scurt, `n perime-trul artistic al continentului.

„Europe Prize Theatrical Rea-lities/Premiul Europa Realit\]iTeatrale“ `[i concentreaz\ aten]iaasupra „interdisciplinarit\]ii, in-tegr\rii [i cooper\rii dintre teatru[i alte arte“, cum se precizeaz\ `nregulamentul de acordare. Dis-tinc]ia „]inte[te [i `ncurajeaz\ten din]e [i ini]iative teatrale euro-pene, `n toate formele, articul\rile[i expresiile, privind, de aseme-nea, muzica [i dansul ca variantede expresie ale teatralit\]ii“. Ceeace urm\re[te Premiul „EuropaRealit\]i Teatrale“ este sublinie-rea calit\]ilor surprinz\toare aleunei opere, valoarea unui creator,el putând fi acordat unei compa-nii, unui artist, unui ansamblu, ca

„o oportunitate pentru `ntâlnirea[i confruntarea diferitelor moduride expresie ale teatrului euro-pean“. Pe lâng\ „caracterul inova-tiv [i originalitatea operei“, unuldintre criterii, nu definitoriu, darluat `n calcul, este [i varietateageografic\.

Juriul care decide atribuireaPremiului ia `n considerare obaz\ de consultare foarte larg\,apelând la un consiliu extinsalc\tuit din membri ai UniuniiTeatrelor Europene, Asocia]iei In-terna]ionale a Criticilor de Tea-tru, Institutului Interna]ional deTeatru al UNESCO, Asocia]ieiFestivalurilor Europene [i ai Eu-ropa: Uniunea {colilor [i Acade-miilor de Teatru, fo[ti laurea]i,fo[ti membri ai juriilor, reprezen-tan]i ai unor festivaluri europenede prim rang, critici de la cele maiimportante publica]ii. ~n ideeaunei acoperiri cât mai cuprin -z\toare a ceea ce se petrece mainou [i mai interesant pe scenacontinental\, fiecare expert solici-tat s\ fac\ nominaliz\ri are drep -tul s\ propun\ [ase arti[ti saucompanii, toate nominaliz\rile fi-ind confiden]iale.

Edi]ia a XIV-a va avea loc la Roma

Pân\ acum, au fost premia]i ar -ti[ti [i organiza]ii din Belgia, Ce-hia, Elve]ia, Finlanda, Fran]a,Germania, Italia, Islanda, Lituania,Letonia, Marea Britanie, Olanda,

Polonia, Portugalia, Rusia, Ser-bia, Spania, Suedia, Ungaria. Prin -tre ei se afl\ Anatoli Vassiliev, Ei-muntas Nekrotius, Cristoph Mar-thaler, Simon McBurney, RoyalCourt Theatre, Alvis Hermanis,Thomas Ostermeier, Romeo Cas-tellucci, Rimini Protokol, SashaWaltz, Kristof Warlikowski, PipoDelbono, Rodrigo Garcia, JoelPommerat etc. Nici un reprezen-tant al României! Explica]ia estecomplex\ [i porne[te din faptul c\arti[tii no[tri sunt ̀ nc\ prea pu]incunoscu]i ̀ n afara grani]elor, fiindabsen]i din marile festivaluri eu-ropene. România a lipsit de la Avig -non, din selec]ia oficial\, de pild\,mai bine de 19 ani, pân\ când Tea-trul Na]ional „Radu Stanca“ dinSibiu a fost acolo cu Solitaritate,crea]ie a Gianinei C\rbunariu(2015). Iar situa]ia se repet\ [i cualte festivaluri importante, chiar[i cu cele din fostele ]\ri comunis-te. Din p\cate, participarea româ-neasc\ la schimbul de valori eu-ropene e minimal\, cultura noas -tr\ fiind mai ales una care absoar-be (traduceri, arti[ti, spectacoleinvitate). A[a `ncât, de regul\, eisunt nominaliza]i doar de criticiiromâni solicita]i s\ fac\ propu-neri. Condi]ia eliminatorie pen-tru ca un artist sau o companie s\ intre pe lista `na intat\ juriuluieste s\ ob]in\ cel pu]in dou\nomina liz\ri.

~n scrisoarea-invita]ie de a m\ralia grupului de exper]i euro-peni, aproape 300, care fac nomi-naliz\ri pentru valoroasa distin c]ie,dr. Alessandro Martinez, secreta-rul general al Europe Thea tre Pri-ze, preciza: „V-am fi foarte recu-nosc\tori dac\ a]i putea coopera`n selectarea candidaturilor pen-tru edi]ia a XIV-a a Europe PrizeTheatrical Realities, trimi ]ându-ne propuneri“. Ceea ce am [if\cut. M-am orientat c\tre câ]i vatineri [i câteva companii, ale c\ -ror nume nu le pot face publice,care au schimbat estetica teatru-lui autohton `n ultimele decenii.Am considerat c\ e de datoria meas\ sprijin arti[ti tineri, creativi,deschi[i la noile tendin ]e, care s-au impus, oferindu-le [ansa de-aintra astfel `n aten]ia unui juriude speciali[ti europeni. Sunt multecazuri de creatori care au trebuit

s\ a[tepte câ]iva ani pân\ când s\ob]in\ distinc]ia, candida]i cugreutate estetic\ (Joel Pommerat,din 1999 pân\ `n 2016, par exem-ple). Deocamdat\, dintre ai no[tri,pe lista de a[teptare sunt RaduAfrim, Gianina C\rbunariu, Bo -csardi Laszlo, C\t\lina Buzoianu.Prin eforturile lui Emil Boroghi -n\, ceremonia de la edi]ia a XIII-a afost g\zduit\ de Festivalul Sha-kespeare de la Craiova (2016).Abia anul trecut, i-a revenit luiSilviu Purc\rete un Premiu spe-cial din partea pre[e dintelui Ju-riului, criticul de teatru GeorgeBanu, [i a institu]iilor organiza-toare ale evenimentului.

Edi]ia a XIV-a a „Europe PrizeTheatrical Realities/Premiul Eu-ropa Realit\]i Teatrale“ va avealoc la Roma, `n decembrie, va du-ra o s\pt\mân\ [i e gestionat\, catoate edi]iile, de asocia]ia cu ace-la[i nume.

Ceremonia va fi integrat\ `nmanifest\rile de s\rb\torire a ce-lor 60 de ani care au trecut de lasemnarea Tratatului de la Roma[i G7, iar `n acest context a deve-nit un program special al Ministe-rului Culturii [i al pre[edinteluiRepublicii Italiene. Edi]ia 2017 vafi cu atât mai special\ cu cât areloc `n anul al treizecilea de cândmult râvnitul premiu se acord\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

teatru « 7

România [i Premiul„Europa pentru Teatru“

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Istoria „Europe Theatre Prize/Premiul Europa pentruTeatru“ a `nceput `n 1987, ca proiect-pilot al ComisieiEuropene. La vremea aceea, pre[edinte al forului eraJacques Delors, iar comisar pentru Cultur\, Carlo Ripadi Meana. Melina Mercouri, cea care a lansat [i `ncu-rajat circuitul capitalelor culturale europene, a sus]i -nut acordarea Pre miului, sub patronajul ei acordân-du-se la prima edi]ie (`n 1987, lui Arianne Mnouchkine[i Théâtre du Soleil). Un sprijin substan]ial [i constanta venit [i dinspre Jack Lang, fost ministru al Culturii`n Fran]a, `n prezent pre[edintele Asocia]iei care ges-tioneaz\ deliber\rile [i acordarea.

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

8 » actualitate

Iulia Blaga

~n acest an a fost evident c\ juriulcompus din Pedro Almodóvar(pre[edinte), Maren Ade, JessicaChastain, Fan Bingbing, AgnèsJaoui, Park Chan-wook, Will Smith,Paolo Sorrentino [i Ga briel Ya -red, deci patru femei [i cincib\rba]i, a orientat palmaresulspre un statement mai mult po -litic, `ndreptând trei premii c\tredou\ dintre cele trei filme sem-nate de femei [i aflate `n curs\.Adic\ i-a dat Premiul de regieSofiei Coppola pentru The Be-guilded – film care a `mp\r]it cri -tica, fiind considerat de unii („Va-riety“) o sc\dere de form\ [i unplus de calofilie pentru talentatacineast\, de al]ii (IndieWire) unuldintre cele mai bune filme dinCompeti]ie; respectiv premiilepentru scenariu [i interpretaremasculin\, date filmului You WereNe ver Really Here, scris & regizatde Lynne Ramsay [i cu JoaquinPhoenix `n rolul principal. N-amapucat s\ v\d filmul lui Ramsay,cineast\ `n care am `ncredere [idespre a c\rei ultim\ realizaream citit numai lucruri bune. Nuvreau s\ spun c\ Ramsay [i Cop-pola au fost premiate doar pentrusexul lor, dar cred c\ a contatmult, dovad\ declara]iile mem-brelor juriului la conferin]a depres\ de dup\ ceremonia de `n -chidere când au deplâns `n fruntecu Jessica Chastain faptul c\ fe-meile nu au fost suficient repre -zentate `n filmele pe care le-auv\zut. O dat\ c\ nu e adev\rat [i,pe urm\, cum s\ `i ceri unui ci -neast (b\rbat sau femeie) s\ fac\filme cu femei sau cu pan selu]esau cu nectarine pentru c\ sunt ̀ nminoritate? Unde mai e libertateade expresie?

~n acest an agitat, când multelucruri sunt cu fundu-n sus, festi-valurile de la Cannes [i Berlin [i-au inversat pu]in rolurile. Con-sacrat ca tribun\ a cinemaului po -litic, Berlinul a premiat cu Ursulde Aur nu filmul care era `n drep -t\]it s\ câ[tige din toate punctelede vedere (inclusiv politic), Cea -lalt\ parte a speran]ei/The OtherSide of Hope de Aki Kaurismäki,iar Cannes-ul, de[i a dat Palmed’or-ul unei satire plasate `n lu-mea artei, a inclus `n palmaresmai multe premii importantedpdv politic. Pe lâng\ premiile fe-minine, e cazul celui de-al doileapremiu ca importan]\, Grand Prixdu Jury, care s-a dus la produc]ia

francez\ 120 battements par coeurde Robin Campillo, un film ca undocumentar despre gru pul ac-tivist Act Up-France ca re s-a lup-tat la `nceputul anilor ’90 pentrudrepturile bolnavilor de HIV/SIDA[i care e `n esen]\ o pledoarie pen-tru libertatea fiec\ruia de a iubipe cine dore[te.

E de presupus c\ juriul a decispremiile `ntre The Square, deRuben Östlund, [i 120 battementspar coeur [i c\ num\rul de voturia f\cut ca The Square s\ fie uns celmai bun film din Competi]ia celeide-a 70-a edi]ii. Dac\ este cel maibun sau nu, are mai pu]in\ impor-tan]\. A[a cum a spus Clint East-wood la masterclass-ul ]inut `n

cadrul festivalului, `]i trebuienoroc s\ placi tuturor membrilorjuriului, lucru care se `ntâmpl\rar. Eastwood fusese `n 1994 pre -[e dintele juriului (`mpreun\ cuCatherine Deneuve) [i a m\rtu -risit c\, v\zând cât de diferite suntp\rerile oamenilor, nu a mai fostam\rât c\ n-a luat nici un premiupân\ atunci.

Nu am apucat s\ v\d The Squarepentru c\ `n dup\-amiaza aceeaaveam de scris (e epuizant s\ scriidoar noaptea când la 6:30 trebuies\ fii `n picioare). Presa l-a primitbine, de[i nu toat\ lumea a fost lafel de entuziast\. Nu el a fost le chou-chou de Cannes anul acesta – defapt, nici nu a existat un chouchou,

de[i Loveless-ul lui Andrei Zvi-aghin]ev a fost cel mai bine cotat`n revista „ScreenDaily“ pân\ aap\rut filmul lui Lynne Ramsay,care l-a egalat `n ultima zi. Eroullui The Square (o coproduc]ie Sue-dia/Germania/Fran]a/Danemar-ca) e curatorul unei galerii lamod\ din Stockholm, care duce ovia]\ prosper\ [i normat\ (con-duce o ma[in\ ecologic\ [i sus]inecauze umanitare diverse), darcare o ia pe ulei dup\ ce i se fur\telefonul. Noua expozi]ie a gale -riei, The Square, o instala]ie me -nit\ s\ stârneasc\ altruismul pu -blicului, beneficiaz\ de o campaniede promovare neobi[nuit\ care,`mpreun\ cu problemele eroului,

{I CANNES-UL A CREAT FEMEIA

Palmaresul celei de-a 70-aedi]ii a dat Cezarului ceea ce nu primise de multEu, dac\ a[ fi `n locul Sofiei Coppola, m-a[ fi sim]it prost s\ mi se dea un pre-miu la Cannes pentru c\ sunt femeie. Presaa titrat c\ ame ricanca „a f\cut istorie“,devenind a doua reprezentant\ a sexuluifrumos premiat\ pentru regie la cel maiimportant festival de film din lume, lucru

care nu se mai `ntâmplase din 1961, cândIulia Soln]eva fusese distins\ pentru Cro -nica anilor de foc. Lupta pentru egalitatea`n drepturi dintre femei [i b\rba]i trebuie,probabil, s\ treac\ printr-un moment `ncare talerele balan]ei s\ se dezechilibreze`n direc]ie contrar\ celei ini]iale (ceea ce

e valabil pentru toate minorit\]ile). Mo-mentul acesta a `nceput la Cannes acumun an sau doi, când s-a b\tut moned\ pefaptul c\ iat\, tot mai multe femei suntselec]ionate `n festival (de parc\ pân\acum n-ar fi fost selec]ionate pentru c\erau femei).

The Square, de Ruben Östlund

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

actualitate « 9

provoac\ ni[te reac]ii `n lan]. Fil-mul vorbe[te, `n cuvintele autoru-lui, „despre responsabilitate [i `n -credere, boga]i [i s\raci, cei careau puterea [i cei care nu au pu -tere, `ncrederea crescând\ acor-dat\ individualului `n defavoareacomunit\]ii [i despre ne`ncredereaoamenilor `n stat, media [i art\“.

Probabil c\, dac\ nu ar fi luattrofeul, filmul suedezului i-ar fiadus un premiu de interpretare luiClaes Bang, un actor mai cu noscut`n Danemarca natal\ decât `n Eu-ropa (de[i a jucat `n A Soap, dePernille Fischer Christensen, pre-miat la Berlin cu Jury Grand Prix[i Premiul pentru debut `n 2006).

120 battements par coeur, carea ie[it pe locul doi (spre dezam\ -girea membrilor echipei prezen]ila ceremonie), are mai puterniceaccente politice decât calit\]i ar -tistice. Regizorul s\u, Robin Cam -pillo (de regul\ scenaristul luiLaurent Cantet), a fost membruAct Up-Paris, deci descrie exis-ten]a acestui grup din interior, lu-cru care d\ credibilitate fiec\ruidetaliu. Sigur, e un film important[i unele scene sunt reu[ite, dar emult prea lung, prea am\nun]it,iar ambi]ia de a reconstitui un ta -blou cât mai complex e prea marepentru cât poate duce un lungme-traj. E un film asumat cu tem\, custindard, un film activist pân\ laultima celul\ – or, mie, `n cinema,`mi place s\ g\sesc ceva mai multdecât activism. {i, `n plus, stilulde joc pe care l-am v\zut [i `nPolisse (de Maiwen), adic\ „ia uitela noi, cum juc\m ca `ntr-un docu-mentar!“, m\ decupleaz\ de lapoveste. Campillo o fi scris scena -riul lui ~n clas\/Entre les murs,dar Laurent Cantet l-a regizat [iacolo chiar aveai sen za]ia c\ totule pe bune.

M\ rog, acela[i lucru (cinemapolitic) l-am auzit spus de câ]ivajurnali[ti despre A Gentle Crea-ture, filmul ucraineanului Ser -ghei Lozni]a care nu a luat pân\ laurm\ nimic, de[i „Variety“ d\ -duse `n bobi c\ va lua la Palmed’or. Filmul `n care joac\ [i Va-leriu Andriu]\ [i al c\rui directorde imagine e un alt basarabean,Oleg Mutu, a fost catalogat de uncritic str\in cu care am stat devorb\ drept propagand\, iar ocunoscut\ revist\ de specialitate aspus despre el [i despre Lovelessc\ sunt mizerabilism rusesc. Mise pare un ra]ionament demn decineva care accept\ libertatea deopinie `n limitele pe care le punesingur. A Gentle Creature se in-spir\ vag dintr-o povestire de Dos-toievski [i urm\re[te o rusoaic\(Vasilina Makov]eva) care pleac\din satul ei spre Siberia, undevrea s\ lase un pachet cu merindeso]ului `nchis pentru o crim\ pe

care n-a comis-o. Oleg Mutu faceminuni la camer\, iar Andriu]\ efoarte bun `n rolul episodic deb\rbat petrec\re], vulgar [i str\inde orice metafizic\. Po vestea eplasat\ `ntr-o perioad\ care arputea fi foarte bine a zilelor noas-tre, de[i Rusia pare s\ fie etern\,m\cinat\ de o inuma nitate con -ge nital\. P\cat c\ Loz ni]a pla -seaz\ la final o alegorie lung\ [iindigest\, `n deplin\ antitez\ custilistica de pân\ atunci. Probabilc\ atunci când a negociat premi-ile, juriul a ales cu bun\ [tiin]\doar unul din filmele despre Ru-sia `n palmares. Loveless era celmai soft…

Acum despre The Beguilded,de Sofia Coppola. Vine din univer-sul feminin al cineastei, de[i stilis-tic pare mai apropiat de TerrenceMalick decât de ce a mai f\cutpân\ acum Coppola. Povestea fil-mului din 1971, ̀ n care jucau ClintEastwood [i Geraldine Page (`n regia lui Don Siegel) devine `nmâi nile delicatei Sofia o povestefeminin\ care devine pe parcursfeminist\, pentru a se transforma`n cadrul final `ntr-o critic\ foartediscret\ a feminismului. Pentruc\ toat\ suflarea feminin\ din in-ternatul ]inut de Miss Martha(Nicole Kidman), care-l prime[tecu bra]ele deschise pe caporalulinamic r\nit (Colin Farrell) [i`ncearc\ s\-l seduc\ sfâr[ind prina-l ucide, `[i dovede[te `n finalcondi]ia de prizonier\ a propriilorlibert\]i. Feminismul are limitelelui – avertizeaz\ ultimul cadru `ncare femeile [i fetele arunc\ `nstrad\, ca pe un covor vechi, ca-davrul `n cear[af al caporalului,gratiile por]ii f\când mesajul maimult decât evident.

Kidman [i Farrell sunt la fel debuni `n The Killing of a SacredDeer de Yorgos Lanthimos, care afost premiat ex-aequo pentru sce-nariu. Lanthimos se inspir\ pefa]\ din tragedia greac\, dar con-struie[te un thriller psihologicplasat `n zilele noastre despre unchirurg care devine, al\turi de fa-milia sa, obiectul r\zbun\rii unui

adolescent al c\rui tat\ murisesub bisturiul s\u. E un film bun,dar existau scenarii mai bunecare puteau fi premiate.

Cel\lalt premiu pentru scena -riu s-a dus la You Were Never ReallyHere de Lynne Ramsay, un altthriller, `n care un veteran de r\z -boi (Joaquin Phoenix) parcurge ocurs\ contra cronometru pentru asalva o feti]\ dintr-o re]ea de pros-titu]ie. ~n acest an lupta pentruPre miul de interpretare mascu -lin\ a fost deschis\, cu mai mul]iactori care ar fi putut câ[tiga.Echivalentul feminin al premiu-lui a fost luat de nem]oaica DianeKruger, `n primul ei rol de limb\german\, ea stabilindu-se ̀ n Fran - ]a acum 25 de ani. Filmul lui FatihAkin, Aus dem nichts, e focusatpe o femeie al c\rei so] [i copilsunt uci[i `ntr-un atentat al ex-tremei drepte, iar ea `ncearc\ s\`[i fac\ dreptate.

~n palmares a intrat [i NicoleKidman, pentru care s-a inventatun Premiu Special cu ocazia celor70 de ani de festival, recompen-sând nu se [tie ce. Poate faptul c\australianca a avut patru filme `nSelec]ia Oficial\? Nu se dau pre-mii pentru asta. Sau poate rochiagen Lacul lebedelor cu care abaleiat pe covorul ro[u.

Pe ultima sut\ de metri maiapuc s\ spun doar c\ un alt juriuar fi premiat poate [i Good Time,thrillerul fra]ilor Josh [i BennySafdie care reviziteaz\ cinemaulanilor ’70, aducându-i lui RobertPattinson o compara]ie la care n-avisat niciodat\, cea cu Robert DeNiro (din Taxi Driver).

Una peste alta, a 70-a edi]ie nu afost la `n\l]imea presupus\ de oedi]ie aniversar\, pentru c\ a scos`n prima linie cinea[ti cunoscu]i,cu filme sub marile lor succese. E[i cazul lui Michael Haneke, alc\rui Happy End, o satir\ contem-poran\ despre o familie burghez\francez\, e `n vena obi[nuit\ acineastului, dar nu la tensiunea sacea mai `nalt\.

Asta a fost situa]ia, a[a s-au f\ -cut filmele anul \sta.

Selec]ia Oficial\ – Competi]ie

La Palme d’or – The Squarede Ruben Östlund

Grand Prix du Jury – 120 bat-tements par coeur de RobinCampillo

Prix du Jury – Loveless deAndrei Zviaghintev

Premiul pentru regie – SofiaCoppola pentru The Beguilded

Premiul pentru scenariu ex-aequo – The Killing of a SacredDeer de Yorgos Lanthimos [iYou Were Never Really Here deLynne Ramsay

Premiul pentru interpretarefeminin\ – Diane Kruger pentruAus dem nichts de Fatih Akin

Premiul pentru interpretaremasculin\ – Joaquin Phoenixpentru You Were Never ReallyHere de Lynne Ramsay

Premiul Special cu ocaziacelei de-a 70-a edi]ii a festivalu-lui – Nicole Kidman

Selec]ia Oficial\ –Un Certain Regard

Premiul Un Certain Regard –Lerd de Mohammad Rasoulof(Iran)

Premiul pentru interpretarefeminin\ – Jasmina Trinca pen-tru Fortunata de Sergio Castel-litto (Italia)

Premiul poeziei cinemaului –Barbara de Mathieu Amalric(Fran]a)

Premiul pentru regie – Tay-lor Sheridan pentru Wind River(SUA)

Premiul Juriului– Las hijas deAbril de Michel Franco (Mexic)

xxxxxxxx

La Palme d’or pentru scurt-metraj – A Gentle Night de XiaoCheng Er Yue (China)

Men]iune – Kato de TeppoAiraksinen (Finlanda)

Selec]ia Oficial\ – Cinéfondation

Premiul I – Paul est la deValentina Maure (INSAS, Belgia)

Premiul al II-lea – Heyvan deBahram & Bahman ARK (Ira -nian National School of Cine-ma, Iran)

Premiul al III-lea – Deuxégarés sont morts de TommasoUsberti (La Fémis, France)

Premiul Caméra d’or pentruun film de debut din orice sec -]iune – Jeune femme de Léo norSeraille (Fran]a)

Premiul Oeil d’or pentru undocumentar din orice sec]iune –Visages Villages de Agnès Var-da [i JR

Men]iune Oeil d’or – Makalade Emmanuel Gras

Sec]iunile paralele

Quinzaine des Réalisateurs

Premiul Art Cinema pentrulungmetraj – The Rider de ChloéZhao

Premiul SACD pentru unfilm ̀ n limba francez\ ex-aequo –Lover for a Day de Philippe Gar-rel [i Let The Sunshine In deClaire Denis

Premiul Europa Cinémas La-bel pentru un film european – ACiambra de Jonas Carpignano

Semaine de la Critique

Marele Premiu Nespresso –Makala de Emmanuel Gras(Fran]a)

Premiul Révélation France 4 –Gabriel e a montanha de FellipeGamarano Barbosa (Brazilia)

Premiul Découverte LeicaCine pentru scurtmetraj – Lesdesheredados de Laura Ferrés(Spania)

Premiile FIPRESCI

Competi]ie:120 battements par minute de

Robin Campillo Un Certain Regard:Tesnota de Kantemir Balagov Premiu pentru un film de de-

but sau al doilea film Quinzainedes Réalisateurs sau Semainede la Critique: A fábrica de nadade Pedro Pinho (Portugalia), pre -zentat `n Quinzaine des Réali -sateurs

xxxxxxxx

Premiul juriului ecumenicCompeti]ie:Hikari de Naomi Kawase

PALMARESCANNES 70

120 battements par coeur,

de Robin Campillo

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

10 » interviu

Interviu realizat de George Onofrei

Au fost cinci zile de Bookfest,a fost foarte mult\ lume. Cev\ spune edi]ia din acest an aBookfest despre starea editu -rilor din România?

Putem s\ conchidem cu siguran]\c\ se consolideaz\ din ce ̀ n ce maiputernic un segment de pia]\ alc\r]ii pentru copii, [i din punct devedere al ofertei editoriale, [i dinpunct de vedere al r\spunsuluipublicului.

Este o explozie pe aceast\ni[\?

Exact, o explozie, atât a vizitato-rilor cu copii de mân\, a activi -t\]ilor pentru copii derulate deedi turi, cât [i a num\rului de ti-tluri pe care fiecare editur\ le-a pre -g\tit pentru acest segment de pia -]\. Poate d\ Dumnezeu ca `ntr-unviitor nu foarte `ndep\rtat s\avem pia]\ de carte ceva mai s\ -n\toas\ `n România.

S\ fie semin]ele pentru ur m\ -toarea genera]ie de cititori?

Dac\ nu ud\ nimeni semin]eleastea, nu cred c\ au cum s\`ncol]easc\. Iar editorii ̀ [i cam factreaba, mai mult decât se face nucred c\ putem s\ sper\m. Proble-ma trebuie c\utat\ de acum laMinisterul Educa]iei, care ar tre-bui s\-[i asume o misiune de a cul-tiva dragostea de citit `n rândulcopiilor – ceea ce nu s-a `ntâmplatpân\ acum.

Ce am observat cam la fie -care târg de carte: discre -pan]a `ntre costurile pe careun editor [tie c\ le are pentrua aduce pe pia]\ un titlu [ipre]ul per volum, relativmic, din punct de vedere aleditorilor, [i un public carese uit\ foarte bine `n buzu-nar. Pentru mul]i dintre ceidin public, c\r]ile au un pre]destul de mare.

Este o percep]ie totu[i neprobat\de cifre. Am lansat cu prilejulacestui salon Bookfest o bro[ur\

f\cut\ de Fe dera]ia European\ aEditorilor. Acolo se vede foarteclar cum a evoluat pre]ul mediu alc\r]ii raportat la indicele armo-nizat al pre]urilor bunurilor deconsum, fie `n cele 28 de state careconstituie `nc\ UE, fie `n zona eu-ro, care cuprinde 19 state; pre]ulmediu al c\r]ilor a fost constantmai mic decât pre]ul mediu albunurilor de larg consum. Deci infla]ia nu s-a reflectat `n cre[ -terea pre]ului c\r]ilor, cât `n rân-dul celorlalte m\rfuri. Nimeni nuse plânge c\ brânza e scump\, c\laptele sau ou\le s-au scumpit,toa t\ lumea are impresia c\ doarc\r]ile sunt scumpe. Dar astavine din faptul c\ ne `ntâlnim rarcu c\r]ile [i din acest motiv avemimpresia c\ avem de-a face cuc\r]i scumpe.

Nu poate fi vorba despre oform\ de scuz\, care denot\dezinteres per ansamblu?

E un mecanism de autoap\rare:„Nu-mi cump\r c\r]i pentru c\sunt scumpe [i prin urmare nu lecitesc“. Evident c\ despre astaeste vorba. Dac\ oamenii ar avea

la dispozi]ie o libr\rie la fiecare500 m, cam cum ar fi normal, lu-crurile ar sta cu totul [i cu totulalt fel. ~ns\ `n România sunt 200 [iceva de libr\rii `n toat\ ]ara.

Iar aceste mari târguri decarte, `ntre care se num\r\ [iBookfest, vin mai degrab\dintr-o necesitate [i de multeori acoper\ disfunc]iona li -t\]ile cu care ne confrun t\m`n industria de carte.

Evident, acoperim astfel lipsa unorlibr\rii, nu doar `n Bucure[ti,pentru c\ [i Gaudeamus, [i Book-fest au edi]ii locale. ~n ]ar\, undeajung cele dou\ evenimente se`nregistreaz\ [i un reviriment `nceea ce prive[te vânzarea de carte`n libr\rii. Aceste evenimente ajut\oamenii s\ vad\ c\r]ile, s\ vad\ au-torii [i apoi le creeaz\ – pe cât posi-bil – obiceiul de a intra `n locuri `ncare mai exist\ c\r]i. Dar acestelocuri sunt din ce `n ce mai pu]ine.

Ca o not\ personal\, mi separe c\ Bookfest, lucru pecare `l vedem cam la fiecare

târg de carte, a ar\tat o pia]\care are o serie de mari edi-turi, ajunse la maturitate, cuo selec]ie excelent\ de titluri.Este suficient s\ stai o zi`ntreag\ ca s\ vezi oferta edi-torial\ [i e imposibil s\ nuremarci colec]iile foarte binearticulate, trendurile, faptulc\ g\sim c\r ]ile care acumsunt la mod\ `n lume, tra -duse `n limba român\, cu de-calaje foarte mici fa]\ deoriginal.

România este foarte bine racor-dat\ la nou t\]i, dar pe de alt\parte `n treaga pia]\ de carte dinUE trece printr-un fenomen simi-lar: editorii muncesc din ce `n cemai mult, scot din ce `n ce maimulte titluri, pentru un adaoscomercial din ce `n ce mai mic.Pentru c\ a sc\zut [i num\rul depersoane angajate `n edituri, `ntimp ce a crescut volumul demunc\, ca [i num\rul de titluri, asc\zut pre]ul [i evident a sc\zut [imarja de profit. Peste tot ne con-frunt\m cu o situa]ie similar\; darceea ce `n alte p\r]i este un val, `n

România este deja o pr\ pastie. Ed-itorii din România mun cesc foartemult ca s\-[i recupereze investi]ia`ntr-un titlu. La noi, 800-1.000 de exemplare reprezint\ un tirajmediu pe care, dac\ l-ai vândut,po]i s\ pl\ te[ti salariile `n lunaaceea – ceea ce ̀ n alte p\r]i e de râs.

{i atunci cum a ajuns Româ-nia pe ultimul loc la con-sumul de carte raportat lapopula]ie? La nivel euro-pean, avem o cifr\ care estemagic\ `n basme, dar maidur\ `n realitate; vorbim de-spre 3% popula]ie care cum -p\r\ carte `n România, fa]\de o medie european\ de19%. Toc mai `n condi]iile `ncare exist\ editorii care mun -cesc tot mai mult, cu o echip\tot mai mic\. {i la num\rulde titluri, `n raport cu ce sepu blic\ `n restul UE, nu sun-tem deloc provinciali.

Ofert\ exist\. Trebuie s\ facemprecizarea c\ acest 3% se refer\ lacei care au achizi]ionat carte de peinternet. Ne l\ud\m cu cea maimare vitez\ la internet, dar doar3% din popula]ie `[i comand\c\r]i astfel. Acest canal de vân-zare [i distribuire a c\r]ii `nRomânia ̀ nc\ func]ioneaz\ defici-tar. Trei euro se consum\ anualpentru c\r]i `n România per capi-ta, pia]a de carte de la noi este de60 de milioane de euro.

Cât era acum 10 ani?

Se dusese spre 120 de milioane, daratunci, `n 2007-2008, intrase `n vi -goare legea tichetului de o sut\ deeuro pentru cadrele didactice, carea fost un boom pentru pia]a decarte, 20 de milioane de euro auvenit numai de acolo. Ea a fost ̀ ns\repede abrogat\, ascuns\ `ntr-o or-donan]\ de urgen]\ [i apoi uitat\.

Spre ce ne `ndrept\m?

Cu aceast\ vitez\, ne `ndrept\msigur spre un zid de care ne vomface terci. Dac\ nu vom `ntoarcevolanul, sigur ne izbim de un zid[i acolo r\mânem. Pentru c\ `npia]a de carte din România numai este loc s\ mergem `n jos. De -cât dac\ disp\rem.

DIALOG CU MIHAI MITRIC|, DIRECTORUL EXECUTIV AL ASOCIA}IEI EDITORILOR DIN ROMÂNIA

Despre Bookfest [i pia]ade carte de la noi

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

actualitate « 11

Bogdan-Alexandru St\nescu [i Copil\ria lui Kaspar Hauserla Ia[i [i la Bucure[ti

n Invita]i, al\turi de autor: Lucian Dan Teodoro -vici, Bogdan Cre]u.

n Moderator: George OnofreiJoi, 22 iunie, de la ora 19:00, Editura Polirom [i

C\rture[ti Verona (Str. Arthur Verona, nr. 13-15, Bu-cure[ti) v\ invit\ `n Gr\dina secret\ la o `ntâlnire cuBogdan-Alexandru St\nescu [i romanul s\uCopil\ria lui Kaspar Hauser. Vor vorbi, al\turi deautor, Carmen Mu[at [i Cezar Paul-B\descu. ~ntâl-nirea va fi moderat\ de Virginia Costeschi.

Roman de maturizare, roman al deform\rii, 12 povestiri cu acela[i narator, toate aceste variantesunt corecte [i, `n acela[i timp, departe de a descrie cuexactitate Copil\ria lui Kaspar Hauser, o reinterpretare

a motivului literar al copilului crescut de lupi. Ro-manul lui Bobi]\, pasager al tramvaielor ceau[iste,explorator al vechilor crematorii [i al [antierelor dinBerceni, este [i unul dedicat Bucure[tiului, surprins`n perioada sa de trecere de la socialismul luminos lade mocra]ia original\.

Dar cea mai important\ r\mâ ne explorarea me -moriei `ntr-o proz\ ce se hr\ne[te din materia vâs-coas\ a melancoliei.

T\tu]u • Ion Maiorescu • Balkan • Barbut • Cremato-riul • Spre Cioc\ne[ti, C\l\ra[i • Duhul din lamp\ •Scriu despre Ashbery • Popa Mihai • Ninge `n Tyria• Playing it hard • Knossos

Luni, 19 iunie, de la ora 18:00, la Teatru FIX din Ia[i (Str. Cuza Vod\, nr. 10),Bogdan-Alexandru St\nescu va intra `n dialog cu publicul ie[ean, cu prilejulapari]iei recente a romanului Copil\ria lui Kaspar Hauser, publicat `n colec]ia„Ego. Proz\“ a Editurii Polirom, disponibil `n curând [i `n edi]ie electronic\.

Joi, 15 iunie 2017, ora17.00, Colegiul Noua Eu -rop\ v\ invit\ la O altfelde salat\ de var\ (`n stiliugoslav), o discu]ie des -pre literatur\, prie tenie,r\zboi, drame [i mâr[\viiale oamenilor, cu scrii -torii Daša Drndić (Croa -]ia), Dragan Velikić(Serbia) [i Filip Florian(România).

~ntâlnirea se va desf\[ura `nlimba englez\, f\r\ traducere, lasediul Colegiului Noua Europ\(Plantelor 21, Bucure[ti).

Daša DRNDI� (n\scut\ la Za-greb) a studiat limba [i literaturaenglez\ la Universitatea din Bel-grad [i a ob]inut un master `nteatru [i comunicare la Universi-tatea Southern Illinois din StateleUnite ale Americii, beneficiind deo burs\ Fulbright. La `ntoarcerea`n Europa, s-a dedicat cercet\riiproto-feminismului, ob]inând titlul

de doctor cu o tez\ pe aceast\ tem\la Universitatea din Rijeka. Timpde aproape 20 de ani, a lucrat cadramaturg [i produc\tor `n De-partamentul de Teatru de la RadioBelgrad, scriind aproximativ 30de piese, care au fost difuzate atât`n Croa]ia, cât [i `n afara gra -ni]elor ]\rii.

Critic literar [i autoare de pro -z\ [i poezie, Drndi a publicat: Bel-ladonna (2012), April in Berlin(2009), Sonnenschein (2007), Leicaformat (2003), Doppelgänger (2002),Totenwande (2000), Canzone diguerra (1998), Maria Czestohow-s ka still shedding tears or Dying in

Toronto (1997), Stone from heaven(1984), Way to Saturday (1982).

Filip FLORIAN (n\scut `n 1968,Bucure[ti) a lucrat `ntre 1990 [i1992 ca redactor la s\pt\mânalul„Cuvântul“, iar apoi, pân\ `n 1999,când a renun]at la jurnalism, a fostcorespondent al posturilor de radioEuropa Liber\ [i Deutsche Welle.

A publicat patru romane: Dege -te mici (2005), B\iu]eii (al\turi deMatei Florian, fratele s\u; 2006),Zilele regelui (2008) [i Toate buf -ni]ele (2012). De-a lungul timpului,a fost recompensat cu nu meroasepremii literare, printre care cel al

Uniunii Scriitorilor din România,al Muzeului Na]ional al Litera-turii Române, al revistei „Ro -mânia literar\“ [i al Galei indus-triei de carte din România.

~n str\in\tate, romanele saleau fost publicate `n paisprezece]\ri: Germania, SUA, Spania, Ita -lia, Marea Britanie, Polonia, Un-garia, Norvegia, Slovenia, Bul-garia, Slovacia, Macedonia, Tur-cia [i Egipt.

Dragan VELIKI� (n\scut ̀ n 1953,Belgrad) a crescut `n ora[ul croatPola, pe coasta M\rii Adria tice.~ntre 1972 [i 1976 a studiat li te -ratura universal\ la Universitateadin Belgrad.

~ntre 1991 [i 1995 a fost colabora-tor al publi ca]iei s\p t\mânale„Vreme“, iar `ntre 1995 [i 1999 afost redactor-[ef al editurii Radio -ului B92 din Belgrad.

Veliki a publicat zece romane:Via Pula (1988), Astrakhan (1991),Hamsin 51 (1993), The North Wall(1995), Dante’s Square (1997), TheCase of Bremen (2001), Dossier Do-maszewski (2003), The RussianWindow (2007), Bonavia (2012), The

Investigator (2015), trei c\r]i deproz\ scurt\ [i cinci c\r]i de eseuri.

Colegiul Noua Europ\ (NewEurope College – NEC) este un institut de studii avansate din Bu-cure[ti, fondat `n anul 1994 de c\ tre Andrei Ple[u. Scopul pro -gra melor academice [i al eveni -men telor organizate de NEC estede a consolida cercetarea ̀ n dome-niul [tiin]elor umaniste [i sociale[i de a facilita leg\turile dintre in-telectualii români [i colegii lordin lumea `ntreag\. Prestigiul in-terna]ional al Colegiului a fostconfirmat prin primirea `n 1998 aPremiului „Hannah Arendt“, in-stituit pentru a `ncuraja eforturi exemplare `n domeniul `nv\]\ -mân tului superior [i al cercet\rii.~n anul 2014, Andrei Ple[u a pri -mit European Citizen’s Prize, carecunoa[tere pentru ini]iativafon d\ rii NEC, o institu]ie ce a con-tribuit `n mod substan]ial la con-solidarea spiritului european `nRomânia [i la difuzarea valoriloreuropene `n vecin\tate [i `n lume.

Evenimentul este organizat `ncadrul programului Europe nextto Europe, cu sprijinul Riksban -kens Jubileumsfond, Suedia.

Discu]ie despre literatur\ cu scriitorii Daša Drndić, Filip Florian [i Dragan Velikić

– Fragment –

Da, `n temerile mele exista un mo-tiv, [i nu unul `ntâmpl\tor. ~ntin-zându-[i `n joac\ mrejele nu foartepreten]ioase `n jurul lui Miatlev,baroana nu uita `ns\ nici de ]elulprincipal, ci doar a[tepta semnalulprielnic. Nu putea cu nici un chips\ uite cum, odat\, la bal, dup\ cesuveranul dansase cu ea, privirealui o descoperea mereu `n mul]i -mea extaziat\ a doamnelor [i ca-valerilor, [i lumina cald\ a ochilorlui mari ajungea pân\ la ea [i-i po-runcea s\ nu-l dea uit\rii. ~n frivo-litatea fastuoas\ [i lacom\ de lacurte, acest lucru nu putea r\mâ-ne neobservat [i curând a devenitapanajul multora. Sim]ind primej-dia, am `ncercat `n toate felurile [icât mai delicat s\-i dau de `n]elesprin]ului meu c\ pentru el situa]iaia o `ntors\tur\ nefavorabil\. El`ns\ n-a acordat nici o importan]\aluziilor mele. ~n loc s\-l dezmeti-ceasc\, ele, dimpotriv\, l-au a]â]at[i mai tare, dar deznod\mântulf\g\duia s\ nu `ntârzie.

~ntr-adev\r, cum am presupus,curând, adorabila, dar [ubreda ca-lea[c\ a iubirii, `n care prin]ul go-nea cu pasiunea lui, s-a n\pustit`n jos din vârful muntelui abrupt[i s-a sf\râmat, f\cându-se ]\n d\ri.Miatlev se plânse `n gura mare denenorocul s\u [i, la spovedanie,nu uit\ s\ pomeneasc\ numele ri-valului, m\rturisind duhovniculuic\-l chinuie sentimentul urii fa]\de unul Nicolae.

— Cine-i b\rbatul \sta?— Un nobil, vecinul meu, r\s -

punse Miatlev `n [oapt\.— Resemneaz\-te [i iart\-l.Ie[ind din biseric\, Miatlev

râse amar. N\zbâtia de copilan-dru [trengar nu izbuti s\-i t\m\ -duiasc\ rana vie. Prin]ul se sim]i[i mai umilit... De la biseric\ opor ni pe jos, ca s\ se mai r\coreas -c\ `n gerul de ianuarie. Cu toatec\ era o zi `nsorit\, vântul `i p\ -trundea `n suflet [i mantaua c\p -tu[it\ cu blan\ aproape c\ nu-l fe-rea de suli]ele de ghea]\. Ca unf\cut, ceea ce-i spori [i mai multv\lm\[agul sentimentelor, `n spa-tele lui se auzea tot mai distinctscâr]âitul greoi al unor pa[i, deparc\ o iscoad\ misterioas\ se a]i -nea neab\tut pe urmele lui. Eraupu]ini trec\tori. Miatlev se `n -toar se de câteva ori [i de fiecaredat\ scâr]âitul `ncet\ brusc. Cândse opri pentru o clip\, pa[ii seoprir\ [i ei. Prin]ul `[i continu\drumul, pa[ii se auzir\ din nou,nici prea aproape, nici prea de-parte, r\sunau limpede [i greoi,`n dezacord cu ai lui, `nfunda]i [igr\bi]i. Opri o birj\, `[i `nveli pi-cioarele `nghe ]ate cu p\tura ve-che [i, ̀ ndat\ ce birja se urni, auzidin nou scâr]âitul cunoscut. Cândcalul o porni la trap, pa[ii se`nte]ir\. Disperat, prin]ul `ntoar-se capul [i abia atunci pa[ii sedep\rtar\ [i se stinser\.

Acas\ d\du porunc\ s\ fie `n -cuiate bine u[ile [i s\ nu fie primitnimeni, decât „acea doamn\“, eu

[i [chiopul, dac\ va ap\rea pe ne -a[teptate la Petersburg.

Parc\ presim]ise: [chiopul `[if\cu apari]ia f\r\ ̀ ntârziere. ~n ca-mer\, azvârli [uba lui Afanasi, iarcând acesta se f\cu nev\zut, `[ismulse barba fals\ [i-l s\rut\ peprin] pe obrajii palizi, zâmbind.

— V\ s\rut pe obraz. Primi]idarul modest al unui surghiunit.~n statul \sta, ca s\ nu zic mai r\u,sunte]i singurul pe care nu mi-esil\ s\-l s\rut... Cu toate c\ nu e celmai pl\cut lucru ce poate fi d\ruitunui singuratic minunat ca dum-neavoastr\... Dar eu nici nu amalt ceva. Doar demnitatea, ca s\ nuzic mai r\u...

Ascult\ povestirea lui Miatlevdespre dragostea lui nefericit\ [istrâmb\ din nas.

— V-am `ndr\git pentru c\era]i indiferent fa]\ de curte, iardumneavoastr\, ca s\ nu zic mair\u, v-a]i vârât `n cocina asta.Poate c\ v\ face `ntr-adev\r pl\ce-re. A]i mers la aceast\ doamn\pom\dat? Da?... A]i stat la pala-vre? De ce? Are un bust frumos?...(~ntr-adev\r, frumos, ̀ [i zise Miat-lev). A]i tr\nc\nit acolo verzi [iuscate... Iar acest, ca s\ nu zic mair\u, loc]iitor al lui Dumnezeu pep\mânt, p\zitor stra[nic al mora-lit\]ii, Ursul nostru, care mai multca de orice se teme de ̀n gr\direapropriei puteri, [ti]i dumneavoas -tr\ cum vorbe[te \sta cu femeile,cu femeia pe care, ca s\ nu zic mair\u, [i-a pus ochii? „Apropie-te,dr\gu]o (prin]ul imita cu iscusin -]\ poza lui Nikolai Pavlovici). Hai,hai, arat\-te. O, dar e[ti o splen-doare! Unde te-au ]inut ascuns\pân\ acum? Ha-ha... Nu cumva te-au ferit de mine?“ „Sunt feri-cit\, m\ria ta !...“ „Crezi c\ te po]i

ascunde de mine? Hai, r\s pun -de...“ „O, m\ria ta!...“ „Bine, bi ne,v\d c\ arzi de ner\bdare... [i ce te`mpiedic\? S\ mergem `n aparta-mentul meu... Ai grij\ ̀ ns\ [i pref\-te c\ mergi s\-]i ar\t portretele me-le...“ „O, m\ria ta!...“ „Ai mai fost`n camerele mele? Nu? Atunci o s\vezi cât de modest este monarhult\u. Vino mai aproape, mai aproa-pe, ̀ ]i spun... Ce ai tu acolo?...“ „Ah,m\ria ta !...“ (Miatlev izbucni `n

hohote de râs). {i a[a mai departe,ca s\ nu zic mai r\u. Iar minunatulprin] vars\ lacrimi, ̀ nchipuindu-[ic\ doamna lui e dus\ la tiran `ntrebaionete... Dar ele sunt toate ni[tetârfe [i de-abia a[teapt\ prilejul fe-ricit. Le place mocirla... Acolo to]isunt un amestec de barbarie mon-gol\ [i mâr[\vie bizantin\, masca-te sub ve[mânt europenesc. Ames-tec de ignoran]\ [i `ngâmfare. Pecând dumneavoastr\...

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

12 » avanpremier\

AUTORUL

BULAT OKUDJAVA (1924-1997) a fost poet, roman-cier, scenarist, cânt\re] [i compozitor sovietic de origine georgiano-armean\. Tat\l s\u, unul dintremembrii de frunte ai Partidului Comunist, avea s\ fieexecutat ̀ n timpul Marii Terori staliniste, iar mama,trimis\ `n Gulag, unde a petrecut optsprezece ani. Afost combatant `n cel de-Al Doilea R\zboi Mondial.

A debutat cu volumul de versuri Lirice (1956), urmatde Insulele (1959), Tobo[arul vesel (1964), GenerosulMartie (1967), Arbat, Arbatul meu (1976). O direc]ieparticular\ ̀ n proza sa este marcat\ de romanele fan-tezii istorice S\rmanul Avrosimov (1969), C\l\toriadiletan]ilor (1978) [i ~ntâlnire cu Bonaparte (1983). Acompus peste 200 de cântece pe versurile poemelorproprii, `mpletind `n melodiile sale muzica popular\ruseasc\ cu stilul [ansonetelor fran]uze[ti.

Bulat Okudjava –C\l\toria diletan]ilor

CARTEA

Mazilit de ]ar la conacul s\u de la periferia Petersburgului, melan-colicul prin] Miatlev `[i petrece zilele `n triste]e, departe de `ndelet-nicirile potrivite rangului [i de tovar\[ii s\i din regimentul de hu-sari. Anul este 1840, iar }arul Nicolae I st\pâne[te ca un tiran,`nconjurat de camarila lui, de spioni [i de conspiratori. Când }aruld\ semne c\ [i-ar dori-o ca amant\ pe fermec\toarea baroneas\ decare Miatlev e `ndr\gostit, prin]ul nostru cade `n cea mai neagr\melancolie. ~ntr-o zi, Miatlev salveaz\ o tân\r\ de sub ro]ile uneitr\suri `n plin\ goan\, o duce acas\, o `ngrije[te [i se `ndr\goste[tenebune[te de ea. Via]a lor pare s\ se `ndrepte spre un f\ga[ fericit,`ns\ Alexandrina e disperat\: `ntr-o bun\ zi ea dispare, iar prin]ulpleac\ `n c\utarea ei.

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din romanul C\l\toriadiletan]ilor de Bulat Okudjava, traducere din limba rus\ [i note de Nicolae Iliescu, care va ap\rea `n curând `n colec]ia „Biblioteca Polirom. Esen]ial“ la Editura Polirom.

Ce po]i spune când o trup\ desprecare nu se [tie c\ s-a destr\mat`ncepe s\-[i publice „arhivele“, s\-[i reediteze discurile `n box-set-uri de lux, s\-[i recondi]ioneze`nregistr\rile mai pu]in reu[itedin punct de vedere tehnic? Primab\nuial\ cade asupra chestiuniicomerciale: „uite c\ [i \[tia `nceps\ trag\ de bani“. A doua suspi-ciune vizeaz\ latura creativ\: tipiin-au ce mai aduce nou [i, decât s\se autopasti[eze, scot inedite, [ti-ind c\ fanii ador\ asemeneabun\t\]i. ~n fine, a treia ipotez\decurge dintr-o viziune estetic\asupra fenomenului rock: grupulcare procedeaz\ astfel a ajuns`ntr-un stadiu de clasicizare pri-mar\. E cazul germanilor de laRammstein.

~n 2015, editarea pe vinil a tutu-ror discurilor `i f\cea ferici]i pecei care [i-au permis circa 250 deeuro, cât costa setul spartan am-balat. A urmat In Amerika, un dublu DVD/Blu-Ray, cu show-ulfulminant de la Madison SquareGarden, 2010. Bonus: incursiuneainedit\ `n istoria trupei, cu sec-ven]e decupate din realitatea Ger-maniei divizate de Zidul ce a mar-cat nu doar destinul tragic al unuipopor, ci chiar pe al umanit\]ii eu-ropene a secolului XX. {i acum, oalt\ nestemat\ `n colec]ie: Ram-mstein: Paris (2017, Universal).Trebuie s\ recunosc f\r\ ezitarec\ este cel mai bine lucrat film pecare o forma]ie de calibrul Ramm -stein putea s\-l primeasc\. Meri-tul apar]ine regizorului suedez

Jonas Åkerlund, supervizat cum-va (prin asociere) de Ridley Scott,nume ce garanteaz\ pelicule de-osebite. ~ns\ – [i asta e musai deprecizat – dac\ vizual nu i se poaterepro[a nimic, despre sunet credc\ e mixat f\r\ inspira]ie. De[i flu-xul audio bifeaz\ cele dou\ stan-darde HiFi – 2.0 LPCM [i 5.1 DTS-HD, rezolu]ie 24bits/48kHz –, im-presia de ascult\tor love[te incre-dul\ pragul dezol\rii: sunetul elipsit de relief. Vocea se pierde `nambian]\, `n loc s\ percuteze pecanalul central, chit\rile par ni[teefecte de sintetizator, clapele`mbrac\ totul `ntr-o mantie izi-nit\. Doar tobele ies `n eviden]\,`ns\ [i ele f\r\ gr\simea necesar\unei audi]ii consistente. Ca s\ m\verific, am scos din raft DVD-uldin 1999, Live aus Berlin. Acolo,sunetul surround, de[i compri-mat Dolby la 448kbs, este atât debine distribuit `n spa]iu `ncât amtr\it r\sf\]ul pruncului `ncurajatde ciripitul p\s\rilor s\ cedezesomnului. {i mi-am amintit, cu

nostalgie, de concertul Ram-mstein din 2013, pe t\p[anul Ro-mexpo. O mul]ime de fani renun -]aser\ s\ intre `n ]arcul rezervatpl\titorilor (care oricum nu ve-deau mare lucru din ce se petre-cea pe scen\), [i-[i cheltuiau cu fo-los banii pe bere, tol\ni]i comodpe iarb\ `n fa]a pavilionului ro-tund, unde PA-ul b\tea impecabil.

Am\nuntele astea tehnico-su-netiste nu diminueaz\ câtu[i depu]in meritul filmului. Cele dou\concerte din 6 [i 7 martie 2012, dinPalatul Omnisports, Paris-Bercy,s-au filmat `n HD cu 30 de camere.Imensul material video rezultat afost prelucrat minu]ios de-a lun-gul a patru ani, montat `n stil vi-deoclip, cu adaosuri de efect [i cuambi]ia de a reda ce-i mai bun dinatmosfera s\lii de spectacol. Izbân -da ]â[ne[te din ecran, indiferentc\ vezi filmul `ntr-o sal\ de cine-ma sau pe display-ul unui telefonde[tept. Toate conceptele grafice,marca Rammstein, sunt prezente,intens [i straniu colorate. Nu lipsesc

fl\c\rile, nici sângele, nici ventila-toarele tip bunc\r, nici artificiile,nici hainele culese par c\ din vreoghen\. Urm\rit\ de sus, masa despectatori `n mi[ care aduce cu la-va unui vulcan `n fierbere. Titlu-rile pieselor, fiecare cu alte carac-tere, vin sus]inute de zgomote, ca`n flash-urile internetice. Nu [tiice s\ elogiezi mai `n tâi: efortulpost-produc]ie sau ho t\rârea uneitrupe care nu [i-a spus ultimul cu-vânt? Finalul e ca-n filmele adora-te de publicul se lect: Fruhling inParis. Edith Piaf ar c\dea pe spateauzind asta...

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

opinii « 13

Rammstein, Paris

M-am uitat [i eu câteva minute laconcertul caritabil al Arianei Gran -de, organizat la Manchester la os\pt\mâna dup\ atacul terorist dela concertul ei, soldat cu 22 de vic-time. La concertul-tribut au partici-pat, prin tre al]ii, Katy Perry, JustinBieber, Coldplay, Miley Cyrus [iPharrell Williams. ~n afar\ demine, s-au mai uitat 76 de milioanede oameni. S-au strâns 9 milioanede dolari, `n scopuri caritabile. Ari-ana Grande [i-a f\cut un tatuaj.

F\r\ s\ fie o expresie a unuimare act artistic, concertul a f\cutceea ce [i-a propus s\ fac\: a unit

50.000 de oameni `n jurul unei idei,a strâns bani, a pus pe fruntea oa-menilor ideea c\ nu ne este fric\.Face parte acum din [irul nume -roaselor concerte care au adunatarti[ti [i public sub umbrela uneicauze: `ncepând cu un concert pen-tru Bangladesh din 1971, care aatras aten]ia lumii c\ un ciclonomorâse 500.000 de oameni `n alt\parte a lumii, trecând prin celebrulconcert pentru Africa din 1985 dinurma c\ruia am r\mas cu We arethe world [i cel pentru combatereafoametei din Etiopia. ~n anii ’90 [i2000 s-au organizat mai multe astfelde concerte, pentru a atrage aten]iaasupra ̀ nc\lzirii globale, iar cel mai

recent fusese organizat ̀ n amintireavictimelor ucise `ntr-un club gaydin Orlando, Florida.

{i de fiecare dat\, dup\ fiecareastfel de concert, apare `ntrebarea:cât de caritabile sunt cu adev\rataceste concerte? Pe de o parte, sestrâng bani, iar asta este un fapt.Dar sunt o expresie a altruismului?Dac\ participan]ii la concertul dinManchester, de exemplu, erau cuadev\rat altrui[ti, oare de ce estenevoie s\ primeasc\ la schimb unbeneficiu (participarea la concert)pentru a face o dona]ie? {i dac\ oa-menii sunt atât de buni, de ce au`ncercat 25.000 de oameni s\ ob]in\bilet gratuit spunând c\ au f\cut

parte din cei 14.000 de participan]ide la concertul unde s-a petrecut atacul? Dac\ arti[tilor le pas\ atâtde mult `ncât s\ cânte pe gratis, oa-re de ce nu renun]\ la o buc\]ic\ m\ car din imensa lor avere ca s\ do neze acelor cauze? Cum, dup\ unconcert realizat pentru a trage unsemnal de alarm\ legat de s\r\cia ex-trem\, se pot sui `ntr-o limuzin\ [imerge `n camerele lor de cinci stele?{i cât de valoroase din punct devedere moral sunt dona]iile ce lor careapoi ̀ [i afi[eaz\ mândru acest lucru?

Exist\ mai multe studii legate demotivele personale ale carit\]ii, careau ajuns, cu toate, la aceea[i con-cluzie: don\m ca s\ ne sim]im maibine `n leg\tur\ cu propria persoa -n\. Dar de ce ar fi acest sentimentinferior unei carit\]i izvorâte din vi-nov\]ie sau dintr-o mil\ superi oa -r\? Iar sentimentul de fericire – ceacreat\ prin dona]ii [i cea sim ]i t\ `nleg\tur\ cu propria persoan\ –joac\ un rol important ̀ n sus]ine rea

ideii de caritate. Iar celebrit\]ile potface mai mult bine atunci când `[iofer\ timpul [i energia decât propriiibani. Conceptul se nume[te „filan -tropie catalic\“: atunci când câ]i vaoameni care ar putea s\ do nezemul]i bani fac mai mult bine in-spirând o mul]ime mult mai ma rede oameni s\ doneze sume mai mici. Pe lâng\ fonduri, conteaz\ [inum\rul total de oameni c\rora lepas\ de o problem\.

~n privin]a concertului din Man-chester, exist\ ceva emo]ionantdin colo de aspectul caritabil: r\s -punsul prin art\ [i unitate `n fa]aviolen]ei. E un r\spuns dat instin c -telor din creierul reptilian. ~mi amin -te[te de o anecdot\ auzit\ recent: `ntimpul unui asediu al ce t\]ii Car-cassonne, o prin]es\ a aruncat pes -te zidurile ora[ului un purcelu[ hr\ -nit doar cu cereale. La scurt timp,asediul a `ncetat. Poate dac\ arun -c\m cu fericire `n toate p\r]ile,putem ob]ine acela[i efect.

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Europa are deja o rutin\. Se `ntâmpl\ o nenorocire,Turnul Eiffel [i Colo sseu -mul [i o cl\dire din Aus tra -lia se aprind `n culorile ]\riiafectate. Ne schim b\mpoza de profil. Câte va zilelumea se ceart\ pe Face -book legat de civili za]ii,religii, dreptul la intimi ta -te. Se distribuie intens câ -te va discursuri generoase.Apoi via]a continu\.

Je suis bun\ [i generoas\De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

n Buddy Holly: „Dac\ ar fi s\ m\ gân-desc la `nceputuri, atunci trebuie s\`ncep cu Buddy Holly. Buddy a muritcând eu aveam 18 ani, iar el 22. Când l-amascultat prima oar\, m-am sim]it foarteaproape de el. Ca [i cum am fi fost rude,ca [i cum ar fi fost fratele meu mai ma-re. Buddy cânta muzica ce-mi pl\ cea, omuzic\ al\turi de care am crescut, uncountry de filme western, rock’n’roll,rhythm and blues.“

n Marii autori clasici: „Aveam prin-cipii [i sensibilit\]i [i o viziune infor-mat\ asupra lumii, deprinse de la [coalaprimar\. Don Quijote, Ivanhoe, Robin-son Crusoe, C\l\toriile lui Gulliver, Po-veste despre dou\ ora[e [i restul – lectu-rile clasice din [coala primar\ care `]i

formeaz\ felul de a vedea lumea, careaduc o `n]elegere a naturii umane [i unetalon. M-am servit de toate acesteacând am ̀ nceput s\-mi scriu versurile.“

n Moby Dick: „Este o carte fasci-nant\, o carte plin\ de drame intense [idialoguri dramatice. E un melanj. Toa-te miturile: Biblia iudeo-cre[tin\, legen-dele britanice, Sfântul Gheorghe, Per-seu, Hercule – to]i vân\tori de balene.“

n Nimic nou pe frontul de vest: „Este o poveste de groaz\. Este o cartecare te face s\-]i pierzi copil\ria, cre-din]a `ntr-o lume ra]ional\, empatia.E[ti prins `n capcana unui co[mar, as-pirat `ntr-un vârtej de moarte [i dure-re. Am `nchis aceast\ carte [i am pus-odeoparte. N-am vrut s\ mai citesc alt\carte despre r\zboi [i n-am mai f\cut-ovreodat\.“

nOdiseea: „A]i trecut [i voi prin ma-re parte din `ntâmpl\rile din aceast\carte. {i vou\ vi s-au pus droguri `n pa-harul cu vin. {i voi a]i ̀ mp\r]it patul cuo femeie care nu era femeia voastr\. {ivoi a]i fost sedu[i de voci magice, devoci blânde cântând melodii stranii. {ivoi a]i parcurs drumuri la fel de lungi,iar vântul v-a suflat `n contra.“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

14 » interna]ional

Bob Dylan: muzele unui Nobel al literaturii

Suplimentul lui Jup

~n mult `ntârziatul s\u discursde acceptare a premiuluiNobel pentru literatur\, ]inut`n cele din urm\ pe 4 iunie,Bob Dylan [i-a evocat muzeleliterare, enu merând arti[tii [ioperele care l-au inspirat. Prin -tre altele, pe list\ se reg\sesc:

{oferul care salveaz\c\r]ile aruncateJosé Alberto Gutierrez este de 20 de ani [ofer de salu-britate la Bogotá, Columbia, cu o misiune personal\:recupereaz\ [i salveaz\ c\r]ile aruncate la gunoi.

Misiunea acestui „domn al c\r]ilor“, a[a cum estenumit, a `nceput `n 1997, când, spune el, „am desco-perit c\ oamenii arunc\ la gunoi c\r]ile. Atunci am`nceput s\ le recuperez“.

Chiar de la prima carte salvat\, un exemplar dinAnna Karenina, Gutierrez a `nceput s\ ia c\r]ilearun cate [i s\ le duc\ acas\, ̀ n cartierul muncitorescNueva Gloria. De-a lungul anilor, casa i s-a umplutde volume, transformându-se ̀ ntr-o adev\rat\ biblio-tec\. Vecinii au `nceput s\ `mprumute c\r]i de la el,pentru a ajuta la lec]iile copiilor.

~n 2000, Gutierrez, so]ia [i copiii lui au transfor-mat cei 90 de metri p\tra]i ai parterului casei `ntr-obibliotec\ gratuit\ ce a primit numele de „For ]a cu-vintelor“. Succesul i-a dep\[it a[tept\rile.

Luz Merry, so]ia lui, a deschis [i un „spital al lite-relor“, recondi]ionând c\r]ile recuperate din pubele.

Pasiunea pentru c\r]i, spune Alberto Gutierrez, i-a fost insuflat\ de mama sa, care citea copiilor sear\

de sear\, `n apartamentul cu o singur\ camer\ al fa-miliei. S\rac fiind, Gutierrez nu a f\cut decât [coalaprimar\. De când a pornit ̀ n misiunea lui, a reu[it s\`[i continue studiile [i se preg\te[te, `n iulie, s\ `[idea bacalureatul.

Acum, „For]a cuvintelor“ a ajuns s\ fie cunoscut\pe tot continentul, Gutierrez fiind invitat la saloaneale c\r]ilor din Santiago de Chile, Monterrey (Mexic)[i, evident, Bogotá. ~n acela[i timp a `nceput s\ pri-measc\ importante dona]ii de carte, având mai multevolume decât ajunge s\ ofere gratuit. Ast\zi, majori-tatea celor 25.000 de volume care compun bibliotecanu mai sunt scoase din gunoaie.

Fiindc\ nu mai au spa]iu, so]ii Gutierrez au `nce-put s\ str\bat\ Columbia, distribuind c\r]i `n regiu-nile defavorizate sau izolate. Au ajuns chiar s\`mpart\ volume ̀ n zone ̀ n care ac]ioneaz\ for]ele ar-mate revolu]ionare FARC dup\ ce unul dintre lup -t\tori i-a contactat, cerându-le s\ trimit\ c\r]i rebeli-lor care se preg\tesc s\ se `ntoarc\ la via]a civil\dup\ acordul de pace din noiembrie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Florin Irimia, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ [i tarifele po[tale.

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

PE SCURTn Spre bucuria fanilor, un nou al-

bum BD cu Corto Maltese, al doileade dup\ moartea creatorului perso-najului, italianul Hugo Pratt, va filansat pe 27 septembrie. Noua aven-tur\ a lui Corto Maltese se nume[teEquatoria, este din nou realizat\ deechipa spaniolilor Juan Días Canales[i Ruben Pellejero [i va fi prepubli-cat\ `n aceast\ var\ `n „Le FigaroMagazine“.

n Eminem intr\ `n Oxford En-glish Dictionary, care propune mainou o defini]ie a termenului „Stan“evocat `n cântecul cu acela[i titlu alrapperului. Stan, personaj al piesei,este cel mai mare fan al lui Eminem, dezechilibrat [i destinat unuifinal tragic. Conform defini]iei din Oxford English Dictionary, unStan este „un fan prea zelos sau obsedat de o anume celebritate“ [ipoate fi folosit [i `n expresia „a fi un Stan“.

n A `ncetat din via]\ scriitoarea britanic\ Helen Dunmore, lavârsta de 64 de ani. Las\ `n urm\ o oper\ literar\ important\ com-pus\ din c\r]i pentru copii, romane [i poezii.

n Un exemplar din Mein Kampf pus `n vânzare la Festivalulc\r]ii de la Nisa la standul unui buchinist a provocat indignarea pu-blicului.

nWonder Woman, filmul (feminist) cu supereroina vedet\ a edi-turii DC Comics, nu a mai fost prezentat la un festival de film dinAlger dup\ ce programarea lui a inflamat re]elele sociale [i a dus laapari]ia unei peti]ii care cerea interzicerea lui. Organizatorii festi-valului spun c\ retragerea filmului ]ine de probleme legate de drep-turile de exploatare [i nu are leg\tur\ cu interpreta rolului princi-pal, actri]a israelian\ Gal Gadot, care `n 2014 a ap\rat ofensiva israelian\ `n Gaza `ntr-o postare pe Facebook.

n Thom Yorke, liderul forma]iei Radiohead, a r\spuns cereriilui Roger Waters [i Ken Loach, al\turi de alte zeci de arti[ti, de a nuconcerta la Tel Aviv, ̀ ntr-o campanie de boicotare cultural\ a statu-lui Israel. „Nu face decât s\ propage discordia. Nu `ncuraja]i nicidialogul, nici ̀ n]elegerea reciproc\“, a comentat Thom Yorke ̀ ntr-uninterviu acordat revistei „Rolling Stone“.

n Regizorul Abdellatif Kechiche, câ[tig\tor la Cannes `n 2013 cuBlue Is the Warmest Colour, vrea s\ `[i scoat\ la licita]ie premiulPalme d’Or pentru a-[i finan]a noul film, Mektoub, My Love.

Terry Gilliam [i DonQuijote: sfâr[itulblestemului?

La `nceput de iunie `ns\, Gilliama anun]at triumf\tor c\ a termi-nat, `n sfâr[it, film\rile. Este [isfâr[itul blestemului pentru DonQuijote?

A fost nevoie de 17 ani de luptecu morile de vânt pentru caOmul care l-a ucis pe Don Quijo-te, cum este numit filmul, s\ajung\ `n acest stadiu.

~n 2000, prima tentativ\ deadaptare a romanului lui Cervantes

e[ua spectaculos `n Spania. Unproiect cu Johnny Depp, VanessaParadis [i Jean Rochefort pe afi[.

Du[manii lui Quijote? O serieaparent f\r\ sfâr[it de catastro-fe: ploi diluviene care au distrusdecorurile, o hernie de disc carel-a incapacitat pe Jean Roche-fort (interpretul titularului hi-dalgo), avioane NATO de la bazavecin\ care provocau un va-carm asurzitor la fiecare sfertde or\ [i tot a[a.

Toate aceste ordalii prin careau trecut Terry Gilliam [i filmuls\u au fost imortalizate `ntr-undocumentar explicativ numitLost in La Mancha (2002 – foto).

Gilliam a jurat s\ ignore posi-bilul blestem care ar fi ap\satasupra c\r]ii lui Cervantes [i ca-re a mai imobilizat [i alte proiec-te de adaptare (de exemplu, cel allui Orson Wells) [i, pân\ la urm\,a strâns din nou bani [i s-a apu-cat de lucru.

~n noua versiune a filmului,Adam Driver (interpretul rolu-lui negativ din ultimul StarWars) este un publicitar care re-vine `n Spania [i d\ peste un omcare pretinde a fi Don Quijote(britanicul Jonathan Price, eroullui Gilliam din Brazil). Al\turide ei poate fi reg\sit\ [i ucrai-neanca Olga Kurylenko.

Nici noul film nu pare s\ fiescutit de probleme: autorit\]ileportugheze l-au acuzat pe TerryGilliam c\ ar fi distrus par]ial om\ n\stire din Tomar, unde aces -ta a filmat, acuza]ii respinse decineast.

Anun]ul termin\rii film\ri-lor a fost primit cu mult umor de fanii lui Terry Gilliam, careau pos tat comentarii precum:„Calm, tot ce a filmat poate luafoc `nainte s\ termina]i monta-jul“ sau „Poate c\ pelicula va fimâncat\ de o ras\ necunoscut\de insecte“.

Chiar dac\ nu va fi rea li -zat\ niciodat\, adap ta -rea romanului lui Cer van -tes de c\tre regizo rulTerry Gilliam are deja asi gurat locul `n istoriedrept „cel mai blestematfilm“, `ntr-atât de multsoarta s-a `n crâncenat`mpotriva acesteiproduc]ii.

Cea mai fericit\ zi din via]a lui Ol-li Mäki e inspirat dintr-un caz real, celebru `n Finlanda, când, la17 august 1962, primul meci dinCampionatul Mondial de Box s-a]inut la Helsinki. Atunci, tân\rulboxeur Olli Mäki, proas p\t trecutla boxul profesionist, a fost `nvinsf\r\ drept de apel de americanulDavey Moore. ~n 1960 Mäki fusesescos din delega]ia olimpic\ a Fin-landei, eveniment pe care el l-a in-terpretat ca pe o `nfrângere psiho-logic\ pe care avea acum [ansa dea o r\scum p\ra; o problem\ supli-mentar\ era c\ trebuia s\ boxeze`ntr-o ca tegorie mai mic\, sub 57de kilograme, prin urmare tre-buia s\ piard\ din greutate foarterepede. ~n Finlanda toat\ lumease a[tepta ca Olli Mäki s\ `nving\,patriotismul dep\[ind pân\ laurm\ a[tept\rile realiste: finlan-dezul fusese campion european deamatori `n 1959, dar Davey Mooreavea totu[i 64 de victorii.

Plecând a[adar de la o povesteal c\rei final toat\ lumea `l [tia,Juho Kuosmanen a realizat un filmsuperb filmat, ̀ n alb-negru, despresportivul care, chiar când trebuies\ se `narmeze cu agresivitatepentru un meci dificil, `[i d\ sea-

ma c\ s-a ̀ ndr\gostit de o prieten\din copil\rie.

La Festivalul de la Cannesunde, fire[te, filmul a avut pre-miera mondial\, critica interna -]ional\ l-a `ntâmpinat cu mult\simpatie, f\când uz de epitete pre-cum: fermec\tor, amuzant, tan-dru, melancolic, de o sensibilitatespecial\, numindu-l printre altele„o od\ dezarmant de pl\cut\adus\ pierderii inocen]ei“ sau „omic\ minune realizat\ cu o m\ -iestrie impecabil\“. S-a remarcat[i c\ e aproape un film anti-box(spre deosebire de Rocky, Cinevaacolo sus m\ iube[te/SomebodyUp There Likes Me, Campio nul/The Champ, Taurul furios/Ra -ging Bull, Cinderella Man sau Ofat\ de milioane/Milion DollarBaby). Spre deosebire de eroiiacestor filme, Olli nu are suficientspirit combativ [i nici nu se simteconfortabil `n postura de sportivprofesionist `n a c\rui obliga]ieintr\ [i interviurile & fotografiilede promovare. E un b\iat simplu,care nu e ̀ nc\ format. Cineva spu -nea la Cannes: „Filmul e unic da-torit\ amestecului de dram\ de-spre box cu caractere masculineputernice [i comentarii despre

entertainment [i latura financiar\a sportului profesionist, cu povesterural\ [i discret\ de dragoste“. Ollinu e un boxeur a[a cum ne-auobi[nuit filmele de gen. El e o per-soan\ modest\, binecrescut\, sen-sibil\ [i complet neagresiv\, cuatât mai mult cu cât `l `nmoaie [idragostea. Normal c\ `]i pui `ntre-barea dac\ ̀ [i dorea atât de mult s\câ[tige titlul mondial.

E interesant [i cum filmul pune`n ecua]ie sentimentele private,cum e dragostea, cu publicitatea,`ntr-o epoc\ – cea de azi – `n caremult\ lume promoveaz\ despre si-ne o imagine departe de cea real\.

Juho Kuosmanen (care a fostinvitat anul trecut la FestivalulLes films de Cannes a Bucarest), apovestit la Institutul Francez din

Bucure[ti cum l-a cunoscut pe eroul lui ̀ n 2011, dezv\luind [i fap-tul c\ `n ultima secven]\, cea `ncare Olli [i Raija se `ndep\rteaz\de camer\, cele dou\ persoane `nvârst\ care le iau locul sunt chiarOlli [i Raija Mäki.

Foarte elaborat vizual, cu mul -t\ grij\ de a ar\ta aidoma fil meloranilor ’60, dar [i de a fi fidel epociipân\ la detaliu, filmul e mai im-presionant prin asta decât modali-tatea de tratare a subiectului. Po -vestea de cre[tere a lui Olli e atâtde discret\ ̀ ncât Kuosmanen, carea scris scenariul `mpreun\ cuMikko Myllylahti, are dificult\]i`n a-i revela subtilitatea [i d\ maimult impresia c\ o scap\ printredegete, de[i filmul are [i destulescene foarte bine construite.

Re la]ia lui Olli cu Raija e gra -]ioas\ la modul ideal [i nostalgic\prin imaginea lui Jani-Petteri Pas-si, dar e insuficient construit\ dra-maturgic. Aproape c\ nu `n]e legic\ eroul e `ndr\gostit pân\ n-oafirm\ cu gura lui. Cu toate astea,performan]a lui Kuosmanen de adebuta cu un film atât de dificil e denet\g\duit, iar `n timp probabil c\neajunsurile de con ]inut se resorb,f\când loc unui soi de nostalgiepentru par tea vizual\ a filmului,deci salvându-i amintirea. Adic\probabil ceea ce [i-a [i propus – s\fie o pies\ nostalgic\, hr\nit\ deaburii amintirii [i imagina]iei.

Cea mai fericit\ zi din via]a lui OlliMäki/ Hymyilevä mies, de JuhoKuosmanen. Cu: Jarkko Lahti, OonaAirola, Eero Milonoff, John Bosco Jr.

N-avem o[ti, dar iubirea de mo[iee un zid, b\i, Baiazid! Iat\ o formu-lare care nu mai poate servi `nzilele noastre politicii de ap\rarea ]\rii. Nu c\ nu ar mai exista iu-birea de mo[ie, fereasc\ sfântul!Doar c\ nu po]i s\ te mai r\]oie[tila Baiazid, la Vladimir sau la Atti-la cu zidul \sta, c\ s-ar putea s\ ]i-o iei peste ochi.

Cu alte cuvinte, ne trebuia unzid mai gros. De dup\ care s\strig\m c\ nu ne este fric\ de bau-bau. Este o strategie pe care amaplicat-o `nc\ din clasa `ntâi, cândne f\ceam prieteni cu cel mai so -lid b\iat din clas\ pentru a neasigura c\ ceilal]i copii nu se iaude noi. La nivel de oameni mari [ide ]\ri moderne, zidul \sta secheam\ NATO [i toate statelemembre au obliga]ia de a con-tribui cu câte o c\r\mid\, o c\l -dare de var sau m\car un chirpic,c\ fier betonul e adus de SUA. ~ncazul ̀ n care nu ]i-ai respectat cotade materiale de construc]ii, trebuie

s\ apelezi la varianta psihologic\,`n care te duci la colegul \la solid[i `i aduci aminte cât este el detare [i cât de mult `l stimezi. Prinurmare, domnul Iohannis s-a ho -t\ rât s\ `i spun\ personal domnu-lui Trump c\ ca el nu mai g\sim,iar domnul Trump s\ fie total deacord cu asta. Plus o eventual\asigurare c\ r\mânem de parteaaia bun\ a zidului, feri]i de dihanii.

A fost `nchiriat un avion [me -cher, cu reac]ie [i cu marmur\ laveceu, fiindc\ a[a mi se pare nor-mal s\ arate un avion din care

practic coboar\ un stat `ntreg`ntrupat `ntr-un om. C\ cic\ \lamai vechi, Tarom, a fost scos dinuz fiindc\ `i tot c\dea câte ceva [ise temeau s\ nu cad\ cu tot cu om.Ni[te frico[i! Dom’le, când te duciundeva s\-]i reprezin]i statul, tre-buie s\ cobori din ceva care s\ teduc\ cu gândul la ]ara ta. Ce pro -bleme atât de grave putea s\ aib\,m\ rog, avionul nostru? Nu maiexist\ mecanici [i sârm\? Nuputea domnul Iohannis s\ spun\ orug\ciune pentru c\l\torit f\r\ in-cidente? La ce debit verbal are, ar

fi fost ceva de genul: „Tat\l nostrucare e[ti… [i al Sfântului Duh,am aterizat!“.

Lumea vorbe[te [i este, pebun\ dreptate, nemul]umit\. C\noi mergem cu tramvaiul [i el sel\f\ie prin ozeneuri, pe baniino[tri. Ce, ̀ i c\dea fundul dac\ luaun tren? Sau, dac\ vrei neap\rats\ zbori, hai s\ construim o cata-pult\ transatlantic\. Frumos, cumotive populare sculptate pe ca -drul din lemn. Cu vânt bun dinspate, ̀ n trei zile cazi ̀ n curtea Ca-sei Albe. {i `ntreg mapamondulva fi impresionat [i speriat, pen-tru c\, crede]i-m\, nici un stat nu[i-ar mai permite vreodat\ s\ nemu[te de cur, fiindc\ va [ti c\oricând poate c\dea peste el o oal\cu ulei `ncins.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 569» 10 – 16 iunie 2017

16 » fast food

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia BlagaCineva aici jos m\ iube[te

569

Cea mai fericit\ zi din via]a lui Olli Mäki, debutul `nlungmetraj al lui Juho Kuosmanen, a ob]inut anultrecut premiul sec]iunii Un Certain Regard la Cannes[i a reprezentat Finlanda `n cursa pentrunominaliz\rile la Oscarul pentru un film vorbit `n alt\limb\ decât engleza. Kuosmanen e unul dintre copiiiCannes-ului. A cucerit Premiul al III-lea la sec]iuneafilmelor de [coal\ Cinéfondation (2008) cuscurtmetrajul Roadmarkers, dup\ care a luat Premiul I`n aceea[i sec]iune cu Painting Sellers (2010).

Din zbor