peter moon reston b. nicholas-v3 piramidele din montauk-o calatorie in universul constiintei 10

8/12/2019 Peter Moon Reston B. Nicholas-V3 Piramidele Din Montauk-O Calatorie in Universul Constiintei 10

1/128

Preston B. Nichols & Peter

Moon

O cltorie n universul contiineiVol. 3 Piramidele din Montauk

CUPRINS:

Cuvnt nainte. Dedicaie. Introducere. Partea !nti de Peter Moon. Ca"itolul # ntoarcerea la Montauk. Ca"itolul $ % c&e'tiune de "ro"rietate. Ca"itolul 3 Proce'ul Montauk. Ca"itolul ( Inve'ti)aia e'te 'u*minat+. Ca"itolul , De'co"erirea "iramidelor. Ca"itolul - Sentina nedrea"t+ !n "roce'ul indienilor Montauk. Ca"itolul /ri*ul din Montauk. Ca"itolul 0 De'co"erirea actului de "ro"rietate. Ca"itolul 1 2amanul indienilor Montauk. Ca"itolul # 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e. Ca"itolul ## Montauk 7i Reeaua. Ca"itolul #$ 2colile Mi'terelor. Ca"itolul #3 Reeaua mor5o)enetic+. Ca"itolul #( 9araonii din Scoia. Ca"itolul #, 9araonul 7i !nele"ciunea antic+. Ca"itolul #- /a&uti. Ca"itolul # % i'torie a "lanetei Marte. Ca"itolul #0 Mo7tenirea marian+. Ca"itolul #1 nele"ciunea "ierdut+. Ca"itolul $ P&reeii 7i cat&oliii. Ca"itolul $# % 'curt+ i'torie a lumii. Ca"itolul $$ %ra cea mai !ntunecat+ a na;i'mului. Ca"itolul $3 Ian 9lemin) 7i cone


2/128

Ca"itolul $- Cartea le)ii. Ca"itolul $ Siriu'ienii. Ca"itolul $0 Poate Dumne;eu '+ tr+ia'c+ !ntrun cine= Ca"itolul $1 6a*alon. Ca"itolul 3 Recviem.

Partea a doua de Pre'ton 6. Nic&ol'. Introducere. Ca"itolul 3# >n'am*lul 'u*teran din Montauk. Ca"itolul 3$ Sticla mi'terelor. Ca"itolul 33 6+ieii din Montauk. Ca"itolul 3( /ran'mi'iunile din Montauk. Ca"itolul 3, >cceleratorul de "articule. Ca"itolul 3- ?inia tim"ului. @"ilo).

Aeul Montu te "rive7te !n tim" ce "+trun;i !n univer'ul luiB c+utnd 'ecretele

'anctuarului '+u din vec&ea /e*a. ?umina "lanetei "e care o )uvernea;+B MarteB "+trunde"rin "orile tem"lului 7i 'e re5lect+ a'u"ra 5ormelor )eometrice care 'im*oli;ea;+matricea de;volt+rii noa'tre evolutive. Du"+ cel deal Doilea R+;*oi Mondial a 5o't iniiat un "roiect de cercetare demare anver)ur+B urm+rindu'e 5inali;area e


3/128


4/128

a't5el !nct '+ a5ecte;e "otenial mintea unei alte "er'oane. n 5inalB Proiectul P&oeni< a"ermi' mai *una !nele)ere a manierei !n care 5uncionea;+ mintea uman+B )enernd un"otenial uria7 de control al minii. Proiectul 'a concreti;at !ntrun ra"ort c+tre Con)re'Bcare a di'"u' a*andonarea 'aB inclu'iv de teama ca 'enatorii 7i con)re'menii '+ nu 5iecontrolai ei !n7i7i.

Intere'ele "rivate care au contri*uit la 'u'inerea "roiectului nu au a'cultat !n'+ dedeci;ia Con)re'uluiB !ncercnd '+ convin)+ armata de ideea c+ acea't+ te&nolo)ie "utea 5i5olo'it+ !n tim" de r+;*oi "entru a controla minile inamicilor. Un )ru" re'trn'B dar cure'ur'e 5inanciare nelimitateB a luat deci;ia !n 'ecretB 'e "are !n le)+tur+ cu re'"on'a*iliiarmateiB de a crea o nou+ *a;+ de cercetare la Cam" JeroB o *a;+ militar+ de;a5ectat+care a"arinu'e cndva 5orelor aerieneB locali;at+ la Montauk PointB !n 'tatul Ne ork.?ocaia a 5o't alea'+ deoarece aici e


5/128

niciodat+ la Montauk. ?a 'curt tim" du"+ acea't+ ceart+B el a !nce"ut '+ "ercea"+crm"eie dintro via+ de'"re care anterior nu 5u'e'e con7tient. Du"+ ce a vor*it cu maimuli oameni de 7tiin+ 7i in)ineri a'ociai !ntrun 5el 'au altul cu Proiectul MontaukBPre'ton a !nele' ce 'a !ntm"lat de 5a"t. Se "are c+ era 'u"ravieuitorul unei viei du*leB!n care a lucrat !n acela7i tim" !n Montauk 7i !ntro alt+ locaie.

De'co"eririle lui Pre'ton au 5o't con5irmate de un *+r*at ciudatB "e nume DuncanCameronB care a a"+rut la "oarta 'a !n anul #10,. Duncan avea o a"titudine ie7it+ dincomun "entru anali;a "'i&ic+ 7i 'u'inea c&iar c+ ar 5i 5o't antrenat !n ace't domeniu deNS> KNational SecuritL >)encL. 9+r+ '+i '"un+ nimic de'"re le)+turile 'ale "er'onalecu MontaukB Pre'ton la du' "e Duncan '+ vi;ite;e ;ona 7i a r+ma' uimit '+ con'tate c+ace'ta cuno7tea "er5ect *a;a militar+ Kacum de;a5ectat+B amintindu7i c+ ar 5i lucrat el!n'u7i acolo. Se "are c+ Duncan 5u'e'e "rinci"alul medium 5olo'it "entru el 6ielek. Din '"u'ele lui Pre'ton 7i DuncanB 'e "are c+ Proiectul Montauk a atin' "unctul

culminant la data de #$ au)u't #103B cnd 'a de'c&i' un "ortal tem"oralB dar lucrurile au'c+"at de 'u* controlB a7a c+ Duncan a convocat mai multe "er'oane 7i au luat &ot+rrea'+ *oicote;e "roiectul. n tim" ce 'e a5la "e Scaunul de la Montauk Kun a"arat conectat larece"torii radio e;oterici "e *a;+ de cri'tale care tran'miteau )ndurile unui tran'mi+tor)i)anticB Duncan a eli*erat o *e'tie uria7+ din 'u*con7tientul '+uB care a di'tru'literalmente "roiectul. Du"+ ace't de;a'truB 'u"rave)&etorii "roiectului au luat 'u*itdeci;ia '+ !l a*andone;e. n con'ecin+B )urile de aer 7i intr+rile c+tre !nc+"erile 'u*terane!n care 'e derulau e


6/128

nou+ c+l+torie la Montauk. Cea mai '"ectaculoa'+ in5ormaie "rimit+ a 5o't de'co"erirea"otrivit c+reia Proiectul Montauk era le)at !ntrun mod mi'terio'B dar indu*ita*ilB de celmai mare oculti't al tuturor tim"urilor: >lei'ter CroleLB de'cri' uneori "rin a"elativul:Ecel mai male5ic om din lumeF. Potrivit ra"oartelorB CroleL a 5olo'it el !n'u7i anumite"ractici de ma)ie 'eu elei'ter CroleLB dar nu am )+'it nimic. /otu7iB '"re 'ur"ri;a meaB

am a5lat nu numai c+ ma)icianul a vi;itat Montaukul !n anul #1#0B dar c&iarmenionea;+ un anume EDuncan CameronF !n auto*io)ra5ia 'a. > urmat a"oi un lun) 7irde 'incronicit+i le)ate de 5amiliile Cameron 7i CroleL Kde'"re care am vor*it "e lar) !n% nou+ c+l+torie la MontaukB dar nici o in5ormaie le)at+ de 5raii il'on nu a ie7it laiveal+. Semni5icaia ace'tor 'incronicit+i Kle)ate de numele Cameron 7i CroleL miadevenit mai clar+ du"+ ce am a5lat de e urmat o nou+ 'erie de 'incronicit+i incredi*ileB care mau condu' lacunoa7terea Eaccidental+F a unui "rieten al lui Cameron !n tim"ul unei c+l+torii de a5aceri!n Cali5ornia. >m a5lat a't5el c+ 5emeia locuie7te !n "artea de ve't a JollLoodului 7i !n'curt tim" am aGun' '+i "ove'te'c "er'onal de'"re @lei'ter CroleL. >ce'ta nunumai c+ mia m+rturi'it c+ !7i amintea de 5a"tul c+ tat+l '+u a vor*it de'"re 5raii il'onBdar mia 5urni;at 7i dove;i ire5uta*ile c+ era !ntradev+r 5iul lui >lei'ter CroleL. >mado a veri5icat e


7/128

Potrivit relat+rii lui >madoB >lei'ter lar 5i a7e;at "e ace'ta !ntro )aur+ din 'tnc+B a c+reidirecie indica cu "reci;ie ?on) I'landB !n 'tatul Ne ork. Cam aici 'e termin+ "ove'tea relatat+ !n % nou+ c+l+torie la MontaukB care de'crieun lun) 7ir de de'co"eriri uimitoare care neau demon'trat c+ Pre'ton nu 5a*ulea;+ 7i c+raionamentele 'ale 'unt corecte. De alt5elB ace'ta a 5o't "rinci"alul 'co" al c+rii

re'"ective. n "lu'B ea a demon'trat c+ 5orele care 'au mani5e'tat !n cadrul ProiectuluiMontauk aveau o le)+tur+ inconte'ta*il+ cu oculti'mul. De7i !n lucrarea anterioar+ am "re;entat o reea 5a'cinant+ de in5ormaii 7i deintri)iB )reu de e)alatB ace'tea nu neau "ermi' !nc+ '+ tra)em conclu;iile 5inale. De7i ner+m+'e'er+ 5oarte multe !ntre*+ri 5+r+ r+'"un'B cartea a reali;at totu7i un o*iectiv 5oarteim"ortant: a demon'trat c+ Proiectul Montauk e'te le)atB !ntrun 5el 'au altulB de 7colilemi'terelorB acele or)ani;aii 'ecrete care ecea'ta e'te "remi'a de la care vom !nce"e !n cartea de 5a+:Piramidele din Montauk: o c+l+torie !n univer'ul con7tiinei. Dedicaie.

?a data de $ octom*rie #113B Vir)inia E4innLF Nic&ol' 'a 'tin' din via+B lavr'ta de de ani. 4innL era mama lui Pre'ton Nic&ol' 7i lucra'e ca "ro5e'oar+ de )ramatic+B 5iind !nacela7i tim" o arti't+ 7i o mu;ician+ talentat+. n "lu'B avea marea calitate de a le mer)e lainim+ celor care o cuno7teau. Printre ace7tia m+ num+ram 7i eu. Dia)no'ticat+ cu cancer la 'n cu a"roa"e ;ece ani !nainte de a muriB medicii iaumai dat 7a'e luni de via+B dar ea a 'ur"rin' lumea medical+ cram"onndu'e de via+.Voina ei de a tr+i era 5oarte "uternic+B a7a c+ 'u"ravieuit numeroa'elor o"eraiic&irur)icale la care a 5o't 'u"u'+. 2ia uimit doctorii 7i toi cuno'cuii. >m !ntlnito "e 4innL de mai multe ori 7i a 5o't 5oarte dr+)u+ cu mineB de7ivi;itatorii erau !n )eneral inui la di'tan+ de teama "o'i*ilelor in5ecii. ntro ;iB ma

'unat "entru ami mulumi c+ lam aGutat "e Pre'ton cu Proiectul Montauk. De7i 4innLnu credea !ntrea)a "ove'teB era convin'+ c+ avea un 'm*ure de adev+r. C&iar !n ;iuare'"ectiv+B Pre'ton mia '"u' c+ 'a !ntre*at de multe ori care e'te adev+ratul motiv care o5ace '+ 'e cram"one;e cu atta di'"erare de via+. Pornind de la alte conver'aii "e care leavu'e'em anterior cu elB mam )ndit c+ 5emeia ar "utea deine anumite in5ormaii "ecare ar dori '+ le 5ac+ "u*liceB eventual le)ate de 5raii il'on. Pre'ton nu era 5oarte'i)urB dar mia m+rturi'it totu7i c+ mama 'a 7ia adu' aminte c+ ar 5i citit de'"re 5raiiil'on "e vremea cnd era la cole)iuB !n Skidmore. ntruct *oala lui 4innL nui"ermitea '+ "rimea'c+ vi;itatoriB nu am avut "n+ atunci "o'i*ilitatea '+i "un !ntre*+rile)ate de ace't 'u*iect. Sur"rin;+torB o a'emenea "o'i*ilitate mi 'a o5erit cu o lun+ 'audou+ !nainte de a muri. /ocmai termina'em de tran'mi' o emi'iune radio5onic+ !n care !l aveam ca invitat"e Pre'ton 7i "e care am inuto aca'+ la el. Pe'te cteva ore urma '+ tran'mitem "artea adoua a emi'iuniiB dar "n+ atunci aveam cteva ore li*ere. Pre'ton era o*o'itB a7a c+ 'aculcatB iar eu am avut !n '5r7it oca;ia '+ 'tau de vor*+ cu 4innL. Nu numai c+ ar+ta5oarte *ineB dar era 7i 5oarte *ine di'"u'+. >m avut o conver'aie lun)+B !n mare "artele)at+ de Montauk. >m !ntre*ato dac+ 7tia ceva de 5raii il'on 7i mia r+'"un' c+ !7iaminte7te cu 'i)uran+ c+ a citit de'"re ei. 9+cu'e cndva "arte din clu*ul de


8/128

"ara"'i&olo)ie din Skidmore 7i mia '"u' c+ emeric+. Neam 5+cut cuno'cut+di'"oni*ilitatea de a acorda interviuri la cele mai im"ortante "o'turi de radioB *a c&iar amdat anunuri de o "a)in+ !ntrun ;iar re5eritoare la cea dea ,a aniver'are a@merica au !nc+ li*ertate de e


9/128

>7a cum am mai "reci;atB relat+rile din Proiectul Montauk nu 'unt nea"+ratadev+rate !n "ro"orie de #. % "arte din in5ormaii 'unt intuitive 'au au la *a;+ lecturi"'i&iceB dar e'te cert 5a"tul c+ ma)naii ma'media nu dore'c cu nici un "re '+ le dea"u*licit+ii. Cnd am "u*licat % nou+ c+l+torie la MontaukB nu 'a 5+cut nici o cam"anie

mediatic+ !n Gurul "roiectului no'tru. S+ vor*e7ti la radio de'"re oculti'm nu e'te deloc unlucru u7orB c+ci maGoritatea a'cult+torilor 'unt inui !n i)noran+ !n "rivina ace'tui'u*iect ta*u. @'te mult mai u7or !n 'c&im* '+ vor*e7ti de'"re c+l+toriile !n tim"B de7i 7iace't 'u*iect 'e a5l+ "e li'ta nea)r+ a 'tatu' Quoului "uterii. ?ucrarea Piramidele din Montauk !7i "ro"une '+ de'co"ere motivaiile "ro5unde"entru care ace'te 'u*iecte 'unt inter;i'eB mer)nd "n+ la a o5eri anumite r+'"un'urile)ate de circum'tanele creaiei. MaGoritatea celor care vor citi acea't+ carte vor a5la"entru "rima oar+ de ace'te in5ormaiiB 7i nu ne !ndoim c+ vor r+mne uimii. Cartea e'te'cri'+ !n "rimul rnd "entru eiB cu 'co"ul de ai 5amiliari;a cu 'u*iectul. n ceea ce !i"rive7te "e oculti7tiB c&iar dac+ ace7tia vor !nele)e mult mai u7or de'"re ce e'te vor*aB'untem convin7i c+ vor avea ei !n7i7i 'ur"ri;a unor inter"ret+ri com"let noiB de'"re care

nu au mai au;it. n 5inalB dorim '+ "reci;+m c+ lucrarea de 5a+ nu !7i "ro"une '+ milite;e"entru o doctrin+ o5icial+. @a nu re"re;int+ altceva dect re;ultatul cercet+rilor "e care leam 5+cut "er'onal 7i al in5ormaiilor la care am avut acce' dea lun)ul demer'ului meu.S"erana mea e'te ca ea '+ v+ 5ie de 5olo' "entru a !nele)e mai *ine circum'tanele"ro"riei dumneavoa'tr+ creaii 7i "entru a v+ o5eri anumite r+'"un'uri "e care nu lecuno7teai. Partea !nti de Peter Moon. Ca"itolul # ntoarcerea la Montauk. n vara anului #113B mu;iciana DenneL Colt a vi;itat Montaukul du"+ o c+l+toriede un an !n S"ania. ?i"'ind att de mult tim" din ar+ 7i din c+minul ei din ?on) I'landB

ea nu a au;it nimic de'"re "rima noa'tr+ carteB Proiectul Montauk: e


10/128

Pre'tonB DenneL 7i cu mine neam !ndre"tat a7adar c+tre 5arB "entru a a5la ce 'e"etrece. >m aGun' la in'talaia radar !nainte de c+derea 'erii. >cea'ta 'e a5la la mai "uinde doi kilometri de 5arB c+tre ve't. >ntena "ara*olic+ 'e !nvrteaB iar ln)+ ea em re'"ectat con'emnulB dar am dat roat+*unc+ruluiB !ncercnd '+ )+'im o alt+ intrare !n ;ona inter;i'+. Mer)nd "e drumB am 5o't 'ur"rin7i '+ vedem un mare crd de "+'+ri 'tnd "e olinie tele5onic+ ce conducea c+tre *a;+. Ciudat era 5a"tul c+ circa 1 dintre ele 't+teau!ncremeniteB cu ca"ul orientat !n aceea7i direcie. >m 'tri)at 7i am aruncat du"+ ele cu"ietre "entru a vedea dac+ "utem 'trni vreo reacieB dar 5oarte "uine 'au mi7cat din loc.Ct tim" am 'u"rave)&eat ;onaB "+'+rile nu 7iau 'c&im*at "o;iia. Mai tr;iuB Pre'ton lea 5ilmat "e camera video lundu7i ;*orul !ntro manier+ ciudat+. A*urau circularB ca 7icum ar 5i 5o't "rin'e !ntrun vrteG aerian. Pe 'curtB aveau un com"ortament incredi*il de'traniu. Drumul "e care am a"ucato mer)ea "n+ !n "artea o"u'+ a radarului. ntruct nu

e r+ma' '+ 'e intere'e;e 7i '+ vad+ ce "oate a5la. Cteva ;ile mai tr;iuB ma 'unat 7imia '"u' o alt+ "ove'te care i 'a relatat de cei de la Relaii cu Pu*licul. Se "are c+armata dorea '+ !i detecte;e "e militanii ara*i din %rientul MiGlociu. n +rile ara*e au5o't e


11/128

Iam relatat !ntrea)a "ove'te lui Pre'tonB care a r+ma' e


12/128

con'truit unul. De alt5elB !nainte de a vedea re'tul ima)inilorB el a "utut "re;ice o'umedenie de am+nunteB care 'au adeverit a"oi a"roa"e !n totalitateB cu una 'au dou+ecea't+ "ove'te 'adovedit a*'urd+B c+ci oamenii "ot 5i de"i'tai c&iar 7i de radarele o*i7nuite. Ce 'ar!ntm"la !n'+ dac+ ar 5i 5o't creat un Eradar de de"i'tare a ra;elor l+'ate de "articuleF=>ce't lucru ar e


13/128

@


14/128

Kcon5orm declaraiei lui 4eor)e ?ar'enB Su"rave)&etor al Parcului NaionalB 'u'inut+ 7ide o le)e 5ederal+ dat+ !n ace't 'co". Dac+ *a;a era !ntradev+r contaminat+B era a*'urd'+ antrene;i tru"e militare !n ace't mediu to


15/128

5ericireB nu nea o*'ervat. n tim" ce ne !ndre"tam c+tre ma7in+B am o*'ervat o "aGi7tea'cun'+. Nu em ru)ato '+ 'euite "e &arta im"o;itelor. >vea o a'emenea &art+ !n *irou. > 'co'o 7i neam uitat cu toii"e ea. Cam" Jero era trecut ca "ro"rietate a 'tatului Ne ork. @


16/128


17/128

Pre'ton a dat "e a'cun' drumul la camera video "e care o "urta a)+at+ la )t. > o*inuta't5el 'u5icient material audio "entru a "utea 'ervi ca "ro*+ !ntrun eventual "roce' deconte'tare a amen;ii. Cei mai muli americani 'unt di'"u7i '+ 'coat+ imediat , de dolari din *u;unar"entru a 'c+"a de ace'te amen;i. Nu era !n'+ ca;ul lui Pre'tonB Duncan 7i amicului

ace'toraB care 'au deci' '+ conte'te amen;ile la tri*unal. @ra o c&e'tiune de "rinci"iuB nude *ani 'au de tim". Cu oca;ia acea'taB ar 5i a5lat !n mod o5icial 7i cui a"arinea"ro"rietatea *a;ei Montauk. Prima !n5+i7are !n 5aa Curii de u'tiie din @a't Jam"tonB Su55olk CountLB 'a"rodu' la data de #1 mai #113. Numerele de !nre)i'trare ale do'arului erau 13(3(,B 13(3(- 7i 13(3(. udec+tor era %nora*ilul ame' R. etc&amB "rocuror era Mic&ael6ronB @'Q. K"rocuror adGunct al di'trictuluiB iar re"orter al curii era @lena McCla'&. n tim"ul !n5+i7+riiB domnul 6ron a ar+tat c+ cei trei erau acu;ai de aceea7icrim+ K!nc+lcarea "ro"riet+ii. ?a in5ormat de a'emenea "e Gudec+tor c+ ace7tia doreau'+ re;olve di5erendul "rin "roce' Guridic. Pre'ton a e


18/128

>cu;aii 'au "re;entat di'dediminea+ la "roce'. Deloc 'ur"rin;+torB toatecelelalte "roce'e "ro)ramate "entru ;iua re'"ectiv+ 'au inut !naintea ace'tuia. @ra o!ncercare evident+ de a i;ola ca;ul !n '"e+B a't5el !nct '+ "artici"e ct mai "uini oameni!n "u*licul '"ectator. ntradev+rB 'ala tri*unalului a r+ma' !n 5inal com"let )oal+B cuece'ta a a5irmatc+ lucra !n Poliia Parcului Naional al 'tatului Ne ork de nou+ aniB din care 7a"te 7i ia"etrecut la Montauk. > ad+u)at c+ a a*'olvit >cademia de Poliie a 'tatului Ne orkB5iind '"eciali;at !n Ja;matB radareB @V%C 7i munc+ de 'ecretariat3. Ru)at '+ de'crie indicatoarele am"la'ate ln)+ *a;+B o5ierul alker a '"u':E>ce'tea 'unt a7e;ate la 5iecare metru 7i a5irm+ clar c+ "ro"rietatea a"arine 'tatului NeorkB 5iind inter;i'+ acce'ului "u*licF. %5ierul alker a de"u' m+rturie c+ la data de , 5e*ruarie #113 a 5o't c&emat deDonald 6alcun' "entru motiv c+ ni7te intru7i ar 5i "+trun' !n "arc. Ia a7te"tat "e ace7tiala intrarea !n "arcB a7te"tnd '+ 'e !ntoarc+ la ma7in+. > recuno'cut !n 5aa curii c+ atuncicnd ia v+;utB ace7tia nu 'e a5la !n "artea interioar+ !m"reGmuit+ de )ard. >ce't lucru nula !m"iedicat !n'+ '+ !i amende;eB *a;ndu'e "e m+rturia lui Donald 6alcun'B carea5irma c+ acu;aii 'au a5lat mai devreme !n interiorul "+rii !m"reGmuite. Pre'ton 7ia!nc&eiat intero)atoriul !ntre*ndul "e o5ier dac+ ia v+;ut "er'onal !n interiorul curiiinterioare. R+'"un'ul a 5o't ne)ativ.


19/128

>cu;area la c&emat a"oi ca martor "e Donald 6alcun'. >ce'ta a a5irmat c+locuie7te la Cam" JeroB MontaukB Ne ork K!n an'am*lul de locuine din "artea denord a *a;eiB 5iind an)aGat de 'tatul Ne ork ca mecanic. 6alcun' a de"u' m+rturie c+ *a;a a a"arinut cndva armateiB avnd la acea vreme7i un )ard e


20/128

de !nce"erea "roce'uluiB !nclin '+ cred c+ !ntrea)a c&e'tiune e'te con'iderat+ enunul ad+u)a c+ E?a data de - ianuarie #10(B Con'iliul Munici"al al ora7ului@a't Jam"ton a ado"tat !n unanimitateB con5orm autorit+ii inve'tite !n el de ale)+torii 7i

le)i'laia 'tatului Ne orkB un act "otrivit c+ruia teritoriul de $0 de acri "e care >S4!7i "ro"unea '+l vnd+ a 5o't atri*uit de"artamentului de Parcuri 7i Con'ervare. >ctulnormativ are la *a;+ "rinci"iile corecte ale "re;erv+rii mediului natural 7i "lani5ic+riicomunitareB 5iind nece'ar "entru "roteGarea 't+rii de '+n+tate "u*lic+B a 'i)uranei 7i*un+'t+rii cet+enilor. Potrivit Codului %ra7ului @a't Jam"ton K'eciunea #,3#>B 'in)urele de'tinaiicare "ot 5i atri*uite terenurilor din acea't+ cate)orie 'unt: #. terenuri de )ol5 7i de teni' $.re;ervaii naturale 7i locuri de vn+toare 3. "arcuri (. locuri de recreaie 7i "laGe ,.cl+diri a'ociate cu de'tinaiile de mai 'u'B cum ar 5i: clu*uri '"ortiveB cl+diri "entruadmini'traie 7i !ntreinere. Con'iliul decretea;+ c+B "otrivit le)iiB nu "ot 5i con'truite "e terenurile din acea't+cate)orie Katt tim" ct 'e vor !ncadra !n acea't+ cate)orie alte cl+diriB ca'eB &oteluriBmoteluriB *locuri de locuine 'au alte 'tructuri re;idenialeB comerciale 'au indu'trialeF. >nunul continua "reci;nd intenia autoarei de a *loca vn;area "ro"riet+ii *a;eiaerieneB "entru a menine a't5el cla'i5icarea actual+ a terenului. Mam !ntre*at cum a 5o't"o'i*il+ 'c&im*area cla'i5ic+rii a't5el !nct '+ "ermit+ con'truirea unei in'talaii radar !n;ona re'"ectiv+H


21/128

Un alt articol din Ne ork /ime'B datat - 5e*ruarie 7i 'emnat de ?ind'eL4ru'onB era intitulat E%5iciali )uvernamentali !ncearc+ '+ "roteGe;e o 'u"ra5a+ de terena"arinnd )uvernului la MontaukF. >utorul 'cria !n el: EDe"artamentul >"+r+riicon'truie7te o *a;+ militar+ Kla Montauk camu5lat+ 'u* a"arena unui 'at de "e'caricon'truit "e acea't+ "laG+ i;olat+ 7i vulnera*il+. Nici un du7man nu a !ncercat vreodat+ '+

'e a"ro"ie de +rm !n acea't+ ;on+F. Se "are c+ nu a au;it niciodat+ de di5eritele !ncerc+riale na;i7tilor de a co*or! "e +rmul Montaukului. Mai multB &a*ar nu avea c+ "oate celmai mare du7man al umanit+ii !7i avea c&iar atunci 'ediul la *a;a din Montauk. >rticolulmai "reci;a c+ in'talaia radar a 5o't !nc&i'+ cu trei ani !n urm+ 7i c+ terenul a 5o't declaratdi'"oni*il. EPreocu"at de de5icitele *u)etareB Pre7edintele Rea)an a ordonat acum doi ani)uvernului '+ vnd+ terenurile di'"oni*ile a5late !n "ro"rietatea )uvernului "entru areduce a't5el datoriile 5ederale. Pn+ atunciB terenurile con'iderate di'"oni*ile erau cedate'tatelor contra unei taS4 '+ vnd+ "ro"rietatea. Num+rul din 5e*ruarie al Ne ork /ime' "re;int+ un articol !n care 'e 5ace"reci;area c+ Gudec+torul ?eonard D. e"el 9ederal+ a !m"iedicattem"orar 4uvernul '+ vnd+ o 'u"ra5a+ de teren de $0 de acri a"arinnd 5o'tei *a;eaeriene de la Montauk. @l a emi' o &ot+rre care !i "ermitea 4uvernului '+ "rimea'c+o5erte !n cadrul unei licitaii "u*liceB dar nu 7i '+ vnd+ terenul !nainte de a 'e !n5+i7a!naintea tri*unalului. > doua ;iB /ime' a "u*licat un nou articol re5eritor la *a;a militar+B !n care 'e

"reci;a c+ un avocat din Man&attan "e nume ack e"rin a licitat #B1 milioane de dolari"entru "ro"rietateB !n numele com"aniei o'&ua Sundance Inc. e"rin nu a de;v+luit ceintenii avea !n le)+tur+ cu terenul. Un "urt+tor de cuvnt al >S4 a 5+cut "reci;area c+ lalicitaia care a durat $ de minute au "artici"at doi o5ertani. n num+rul din #$ 5e*ruarieB ane Perle; a 'cri' un articol din care re;ult+ c+ !ndi'"uta le)at+ de "ro"rietatea terenului a intrat 7i Secretarul de 'tat re'"on'a*il de interneilliam P. Clark. >ce'ta a luat "artea Munici"alit+ii @a't Jam"ton 7i a 'cri' o 'cri'oareadre'at+ >S4 !n care le recomanda ace'tora '+ "+'tre;e 'tatutul de "ro"rietate a 'tatuluiNe ork. Pro"unerea lui era ca *ucata de teren cuno'cut+ 'u* numele de Cam" Jero '+5ie cedat+ Parcului Naional Montauk Point !n 'c&im*ul unui teren de #$, de acri cedaicor"oraiei 9ire I'land National Sea'&ore. >lt5el '"u'B 'ecretarul de 'tat "ro"unea un'c&im* de terenuri. Intere'ant e'te 5a"tul c+ 'cri'oarea 'a a aGun' la >S4 cu numai o ;i!nainte de licitaie. Se "are c+ di5erii o5iciali de la tot 5elul de de"artamente 5+ceau!ncerc+ri di'"erate '+ "re!ntm"ine trecerea "ro"riet+ii !n mini "rivate. Un nou numeintrat !n 'cen+ a 5o't cel al 'enatorului Patrick MoLni&an. >ce'ta a indicat o le)e care le"ermitea celor de la >S4 '+ tran'5ere o "ro"rietate 5ederal+ 5+r+ ta


22/128


23/128

"oate 5i v+;ut de de"arte Kori din care 'e "oate "rivi de"arteF 'au Eloc de o*'ervaieF.De7i acea'ta e'te 'emni5icaia cea mai acce"tat+ a cuvntuluiB nimeni nu "oate 5i a*'olut'i)ur a'u"ra ei. Dac+ "rivim lucrurile din "er'"ectiva le)endei MontaukB 'emni5icaia deEloc de o*'ervaieF "are cea mai "otrivit+B dac+ ne )ndim la o "rivire "rin 5ere'treletim"ului. Marea 'ur"ri;+ "e care am tr+ito 7i la care m+ re5eream mai 'u' nu 'e re5er+

!n'+ la de5iniia cuvntului MontaukB ci la o in5ormaie 'u"limentar+ "e care amde'co"erito !n tim"ul inve'ti)aiei. n tim" ce c+utam re5erine cu "rivire la ?on) I'landB am o*'ervat o carte )roa'+.Numele autorului era Eil'onF. >m 'co'o imediat din ra5t. Intitulat+ I'toria inutului?on) I'land 7i 'emnat+ de Ru5u' Rockell il'onB cartea nu avea indem de'co"erit totu7i o li't+ cu re5erine ale ilu'traiilorB din care unaera numit+ EPiramidele din MontaukF. >m de'c&i' la "a)ina 3# 7i am )+'it "o;a unei'tructuri !n 5orm+ de "iramid+B cu o !n+lime de circa 7a'e metri. n 5aa ei 'e a5la un om.?a di'tan+ 'e "uteau vedea alte dou+ 5ormaiuni 'imilare(. n mod curio'B nu am )+'itnici o meniune 'cri'+ re5eritoare la "iramide 'au la Montauk !n !ntrea)a carteH ?ucrarea a5o't "u*licat+ !n anul #1##B deci e'te evident c+ 5oto)ra5ia a 5o't 5+cut+ cu ceva tim"

!nainte. Per'onalB nu am au;it niciodat+ de ace'te "iramide. Voi detalia 'u*iectul maitr;iuB dar deocamdat+ m+ voi limita '+ vor*e'c de de'co"eririle mele din *i*liotec+. Urm+torul lucru "e care lam a5lat a 5o't c+ dialectul indienilor Montauk 'a"ierdut. Se '"une c+ 4eor)e P&aroa& a 5o't ultimul care cuno7tea ace't dialect. P&aroa&era 7e5ul indienilor Montauk 7i 'a adre'at !n lim*a 'a nativ+ lui o&n ?ion 4ardiner !nanul #10. Relatarea a5irm+ de a'emenea c+ numele de P&aroa& ocu"+ un loc cu totul'"ecial !n i'toria inutului Montauk. 9amilia P&aroa& era !nrudit+ cu 7e5ul de tri*Landanc&B cuno'cut ca cel mai mare !ntre toi 7e5ii de tri*B numele a"+rnd !nnumeroa'e documente locale re5eritoare la di'"utele le)ate de "ro"rietate. %amenii al*iau "u' 't+"nire "e Montauk !nc+ de la 'o'irea lor !n ?on) I'land. > mai eu a"+rut a't5el o 'umedenie de lucruri noiB dar nu 7tiam !nc+ cum '+ le le).>'ociaia dintre "iramide 7i numele de P&aroa&, te ducea imediat cu )ndul la @)i"tul>ntic. C&iar 7i Ereducerea la 'clavieF a lui Ste"&en P&aroa& 7i a indienilor Montauk dec+tre un om "e nume Par'on' mi 'a "+rut o coinciden+ ironic+B innd cont de ackPar'on' 7i de le)endele le)ate de el "e care leam de'cri' !n % nou+ c+l+torie la Montauk.@ra )reu '+ conte7ti e


24/128

acea't+ lim*+ a"roa"e moart+. Se "are c+ acorda o a'emenea im"ortan+ ace'tei "ro*leme!nct a c+l+torit "n+ la ?on) I'land !n '"erana de a o re;olva. e55er'on a )+'it numaitrei 5emei *+trne care mai vor*eau vec&iul dialect. @l 7ia notat al5a*etul 7i numeroa'ecuvinte de voca*ularB 'c&ind c&iar un 5el de dicionar. Nu era o lucrare e 5o't 'alvat+ doar o mic+ "arte a manu'cri'ului. Mia 5o'tim"o'i*il '+ nu m+ !ntre* de ce nu a revenit !n ?on) I'landB de vreme ce 7ia dat attao'teneal+ "rima oar+. Iam adre'at toate ace'te !ntre*+ri lui enn >rt&urB un amic deal meu care "are'+ 7tie mult mai multe in5ormaii dect ai "utea credeB !ndeo'e*i cu "rivire la Montauk.>m vor*it de'"re el !n lucrarea % nou+ c+l+torie la MontaukB unde am "ove'tit c+ 7iae


25/128

cu cla'a !ntro etla' era 5iul lui Uranu' K;eul '"aiului 'au al cerului 7i 5ratele lui C&rono' K;eultim"ului. Deloc !ntm"l+torB c+rile care conin &+ri 'unt cuno'cute 'u* numele deEatla'eF. ?e)enda re5eritoare la 'u'inerea "+mntului "e umerii lui >tla' era de 5a"t ometa5or+ a ideii c+ "laneta noa'tr+ e'te 'u'inut+ !n tim" 7i '"aiu de o reea de linii care'e inter'ectea;+. @a are la *a;+ 5orme )eometrice tridimen'ionale care acionea;+ ca o'tructur+ 'c&eletic+ a "laneteiB "utnd 5i "rivite ca ni7te oa'e care 'u'in materia "lanetar+. Potrivit mitolo)iei )rece7tiB >tla' era tat+l PleiadelorB cuno'cute 7i 'u* numele deCele 2a"te SuroriB mit care 5i)urea;+ !n a"roa"e toate le)endele le)ate de creaie aletri*urilor "rimitive. S"re etla' a 5o't "+rintele 'telelor KanteriorlorB iar reeaua )eometric+ ce 'u'ine "+mntul 'e e


26/128

numit+ mor5o)enetic+B !ntruct 'e a5l+ !ntro rotaie con'tant+ !n di5erite direcii 7i e'te!ntro continu+ mi7care. EMor"&F !n'eamn+ mi7careB iar E)eneticF 'e re5er+ la 5a"tul c+ d+na7tere univer'ului a7a cum !l cunoa7tem noi. /ra'area )ra5ic+ a ace'tei imen'e reele aetlantida. Putem vor*i a't5el de o nou+ core'"onden+B dat+ 5iind cone


27/128


28/128

?ucrurile au luat a't5el o nou+ !ntor'+tur+. ?a !nce"utul 'ecoluluiB Curtea Su"rem+a Statului Ne ork a declarat ra'a indienilor Montauk com"let di'"+rut+. >m 'tudiatmai !n "ro5un;ime "ro*lema 7i am de'co"erit o adev+rat+ dram+ uman+B care nu 5acealtceva dect '+ adncea'c+ 7i mai mult mi'terele de la Montauk. Ca"itolul -

Sentina nedrea"t+ !n "roce'ul indienilor Montauk. Du"+ ce am a5lat de "ierderea dre"turilor de "ro"rietate ale indienilor MontaukBmam du' la *i*lioteca din @a't Jam"ton ca '+ inve'ti)&e; "roce'ul. M+ !n'oea un"rieten *un cuno'c+tor al *i*lioteciiB care ma condu' !ntro !nc+"ere '"ecial+B !n care totce aveai de 5+cut era '+ 'electe;i din catalo) materialul doritB iar *i*liotecarul il aducea. >m recuno'cut imediat numele *i*liotecarei care ma aGutat. >cea'ta !mi 5u'e'erecomandat+ cu un an !nainte de Dick &iteB "re7edintele Societ+ii I'torice MontaukBcare mia '"u' c+B "e tim"uriB 5emeia a 5+cut '+"+turi ar&eolo)ice la MontaukB dar era5oarte reinut+ !n a vor*i de'"re de'co"eririle 'ale. Nu iam '"u' nimic *i*liotecarei deace't lucruB dar iam ar+tat 5oto)ra5ia "iramidelor 7i am !ntre*ato dac+ a au;it vreodat+de ele. Sa mulumit '+ rd+ 7i mia r+'"un' c+ arat+ ca ni7te dune de ni'i". Cel "uin

a"arentB nu avea in5ormaii 'emni5icative cu "rivire la "iramideB dar avea totu7i oatitudine re5ractar+. >m "re5erat '+ nu in'i't. Iam '"u' doar c+ 'unt intere'at de "roce'ulindienilor Montauk. Mia adu' imediat un volum uria7 !n care era !nre)i'trat !ntre)ul"roce'. Cartea "+rea 5oarte vec&e. 9emeia mia "u'o "e ma'+ 7i mia '"u' c+ o "ot citiinte)ralB dac+ dore'c. Mi 'a "+rut c+ de"i'te; o und+ de de;)u't !n vocea eiB nu la adre'ameaB ci a !ntre)ii a5aceri. >m !nce"ut '+ 'tudie; ca;ul 7i am a5lat 5oarte multe lucruriintere'ante de'"re indienii Montauk. Pe #3#( octom*rie #11B Curtea Su"rem+ a Statului Ne ork 'a !ntrunit !ntroE'e'iune '"ecial+F !n Su55olk CountLB Ne ork. Reclamani erau indienii din tri*ulMontaukB re"re;entai de 7e5ul lorB Landank P&aroa& Kun de'cendent al 7e5uluiLandank la care neam re5erit anterior. >cu;ai erau urm+torii: an >nn 6en'on 7i

MarL 6en'onB ecea't+ diver)en+"ro5und+ de o"inii a condu' la mult+ con5u;ie 7i la o mare revolt+ atunci cnd ?ion4ardiner a ac&i;iionat "+mntul de la 7e5ul de tri* Landanc&. Cnd ace'ta din urm+ a


29/128

dorit '+7i reocu"e terenulB 'e "are c+ ?ion 4ardiner Ea uitatF !n mod deli*erat de!nele)ere. >vocaii am*elor "+ri 7tiau 5oarte *ine ce 'imt indienii 5a+ de "+mntul lor.Princi"alele lucruri "e care le reclamau indienii au 5o't !nre)i'trate a't5el: ES+ le 5ierecuno'cute dre"turile lor de ocu"are a terenului 7i '+ 5ie anulate a't5el dre"turile de

"ro"rietate ale 5amiliei 6en'onB "entru c+ ace'tea: a au 5o't o*inute "rin violarea le)ilorace'tui 'tat * au 5o't o*inute 5+r+ '+ in+ cont de 5a"tul c+ dre"turile indienilor a'u"ra"+mntului din Montauk tre*uiau "re;ervate intacteB indi5erent de te'tamentele 5amiliei6en'onF. % mare "arte a di'"utei a 5o't centrat+ a'u"ra momentului tran'5erului de"ro"rietate a'u"ra 5amiliei 6en'on. ?a dou+ 'ecole du"+ ce munici"alitatea @a't Jam"tona ac&i;iionat "+mntul din MontaukB ace'ta a 5o't vndut 5amiliei 6en'on. Dre"turileindienilor a'u"ra "+mntului erau '"eci5icate e


30/128

Dorind '+ a5lu mai multe am+nunte cu "rivire la "roce'B am contactato "e %liveP&aroa&B cea mai *+trn+ de'cendent+ a clanului P&aroa&B care tr+ie7te !nc+ !ntrun cartierm+r)ina7 din ?on) I'land. %live 'a dovedit ct 'e "oate de ama*il+B 5iind !ncntat+ '+aud+ c+ m+ intere'am de "roce'. Mia '"u' c+ tri*unalul a declarat ra'a indienilorMontauk di'"+rut+ !ntruct nimeni din "artea lor nu a a"+rut la "roce'. >ce't lucru nu era

adev+rat. >m )+'it "er'onal un ra"ort !n care 'e "reci;a c+ Gudec+torul ar 5i '"u': E@i*ineB nu ert&ur ce am de'co"erit de'"re indienii Montauk. Miar+'"un' c+ 'au 5+cut !ncerc+ri 'i'tematice de ai Edeni)raFB 5orndui '+ 'e c+'+torea'c+cu "er'oane din ra'a nea)r+. ?ucrul a 5o't "o'i*il "rin "rivaiuni economice 7i mani"ul+ri.Sco"ul era ca indienii '+ devin+ ra'a Ecea mai in5erioar+F. Dat+ 5iind atitudinea ra'i't+ dinacele vremuriB nu e'te de mirare c+ ne)rii erau "rivii !n ace't 5el. Mult mai uimitor e'te5a"tul c+ cineva 7ia "ro"u' '+ 'ca"e de indieni !n acea't+ manier+. Du"+ ce am a5lat ace'te in5ormaiiB lam vi;itat !m"reun+ cu Pre'ton "e oe

Pitone. oe e'te menionat !n lucrarea % nou+ c+l+torie la MontaukB unde 'e "reci;ea;+ c+e'te "ro"rietarul com"aniei @. /. 7i c+ eu 7i Pre'ton !l *+nuiam a 5i im"licat "n+ "e'teca" !n Proiectul Montauk. Iam "ove'tit lui oe ultimele noa'tre de'co"eriri cu "rivire laMontaukB inclu'iv conelei'ter CroleL 7i cu ack Par'on'. 2tia 5oarte *inede'"re ce vor*im 7i a 5o't de acord c+ am dat "e'te Eceva im"ortantFB du"+ cum 'ae


31/128

Con5u;ia le)at+ de dre"tul Guridic de "ro"rietate a'u"ra *a;ei Montauk "are '+ 5ie!ntreinut+ din toate direciile. Cteva luni mai tr;iuB Pre'ton a "rimit ve7ti de la un "rieten care cuno7tea o5emeie din tri*ul Montauk. >cea'ta nea relatat c+ indu'tria7ii au 5+cut e5orturi'i'tematice '+ le conte'te dre"tul la munc+ indienilor Montauk. Sco"ul era de ai 'u5oca

economic 7i de ai 'ili a't5el '+ 'e !nrole;e !n armat+. Pe 5ormularul de !nrolare tre*uiau'+ 'emne;e a"oi la ru*rica Ene)riFB a't5el !nct '+ nu mai "oat+ 5i inclu7i admini'trativ !nrndul indienilor americani. @ra ca un 5el de 'emn+tur+ c+ erau ne)ri 7i nu indieniMontauk. >vem dea 5ace cu un e


32/128

comunB acea'ta tre*uia '+ 'e m+rite cu tn+rul 7e5 de tri* al indienilor S&innecock !n"rim+vara anului #-,3. Urma '+ 'e in+ o mare ceremonieB "entru care 'au 5+cutnumeroa'e "re)+tiri 5e'tive. Printre invitai 'e num+rau ?ion 4ardinerB Ric&ard Smit& 7ialte nota*ilit+i en)le;e ale tim"ului. n noa"tea nuniiB un )ru" de indieni Narra)an'ett' din Connecticut au atacat

ta*+raB uci)ndui "e mire 7i "e ali nunta7i. Jeat&er 9loer a 5o't luat+ "ri;onier+. Inimalui Landanc& a 5o't "ro5und r+nit+. 2e5ul de tri* Nini)rate dorea o recom"en'+. n celedin urm+B ?ion 4ardinerB 5rate de 'n)e cu Landanc&B a aranGat 'c&im*ul. Ca r+'"lat+"entru ace't 'erviciuB Landanc& ia d+ruit o uria7+ *ucat+ de teren "e malul nordic al?on) I'land. 4ardiner ia vndut mai tr;iu terenul lui Ric&ard Smit&B iar ;ona a c+"+tatnumele de Smit&ton. /re*uie '+ menion+m c+ varianta de mai 'u' a"arine ra'ei cuceritoare. I'toriciiindieni a5irm+ c+ ?ion 4ardiner ar 5i mani"ulat !ntrea)a a5acere. n 5ondB cineva tre*uie'+l 5i averti;at "e 7e5ul de tri* Nini)rate de 5e'tivit+ile nu"iale care urmau '+ 'e in+.%ricare ar 5i varianta corect+B cert e'te c+ 4ardiner a avut o mare in5luen+ a'u"raindienilorB care 'a tran'mi' ulterior 7i de'cendenilor '+i. /ri*ul Montauk "are '+ 5i

di'"+rut ca urmare a Ecaldei "rieteniiF cu in5luenta 5amilie "olitic+ 4ardiner. ?a un moment datB DL'on citea;+ un 5ra)ment din Cronicile ora7ului @a'tJam"tonB 'cri'+ de David 4ardinerB care a5irm+ c+ Etri*ul Montauk a 5o't redu' !n tim"la o mn+ de cer7etori care nu num+ra mai mult de ##, *eivani 7i oameni de)radaiF.Pa'aGul a 5o't 'cri' "e la Gum+tatea 'ecolului al OIOleaB !n "erioada !n care 5amilia6en'on a !nce"ut '+i e


33/128

!ntre*au ade'ea de ce dore7te '+7i a'ume o 'arcin+ att de im"o'i*il+. 6o* mia '"u' !n'+c+ are vi;iuni cu 'tr+mo7ii '+i 7i c+ a "rimit o mi'iune din "artea ace'tora. Sarcina lui nue'te deloc u7oar+. ?ucrul care ma im"re'ionat cel mai mult la 6o* Coo"er era 5a"tul c+ nu dorea '+o*in+ !na"oi "+mntul indienilor Montauk "entru ca ace7tia '+ cultive "e el tutun 7i '+

con'truia'c+ tot 5elul de ca;inouri. Sco"ul '+u era '+ determine o tre;ire a con7tiinei 5a+de mediul !nconGur+tor 7i '+i !nvee "rin eu nevoie !n'+ de un avocat care '+

cunoa'c+ le)ile indiene 7i '+ nu 5ie intere'at e ad+u)at c+ un avocat indiande 5runte ar 5i '"u' odat+: ECel mai 5anta'tic ca; Guridic la nivel naional e'te cel alindienilor MontaukF. Din "+cateB el nu a "utut "relua ca;ul din motive "er'onale. Dac+ 'e )+'e'c doritori care '+ contri*uie la acea't+ cau;+B "ot 'crie "e adre'aPrietenii P&aroa&ilor K9riend' o5 P&aroa&'B 6o* Coo"erB P% 6o< #$-B @a't Jam"tonBNe ork ##13#$-. Poate cel mai uimitor lucru "e care lam a5lat de la 6o* Coo"er 'e re5er+ la ?e)eaNeinterveniei## din #13. ?e)ea a 5o't ado"tat+ la !nce"utul i'toriei Statelor Unite 7i'ti"ulea;+ c+ orice teren a5lat !n "ro"rietatea 4uvernului 5ederal la care ace'ta dore7te '+renune 'e !ntoarce la "ro"rietarul iniial. Su* incidena ace'tei le)iB c&e'tiunea

"ro"riet+ii a'u"ra Cam" Jero devine !nc+ 7i mai com"licat+. Dac+ 4uvernul 7iar"ro"une vreodat+ '+ renune la "ro"rietatea a'u"ra terenuluiB ace'ta ar tre*ui '+ 'e!ntoarc+ la indienii Montauk. Din "+cateB ace7tia au 5o't declarai ra'+ di'"+rut+ de CurteaSu"rem+ a Statului Ne ork. Dac+ acea't+ deci;ie Gudec+torea'c+ ar 5i anulat+B"reteniile indienilor Montauk de a7i vedea !na"oi "+mnturile ar 5i im"o'i*il decontracarat. Urm+torul "unct "e ordinea de ;i era '+ caut actul de "ro"rietate re5eritor la Cam"Jero "entru a vedea cine deine "ro"riu;i' !n "ro"rietate terenul. Ilu'traie. Ia;ul 5+r+ 5und. Ilu'traia "re;int+ un ia; !n 5orm+ triun)&iular+ 'ituat la norde't de DrumulIndu'trialB "e "artea o"u'+ lacului 9ort Pond. ?a "rima vedere "are '+ 5ie o e


34/128

trei a'emenea 'tnci la MontaukB cuno'cute uneori 7i 'u* numele de EUrma Co"iteiDiavoluluiF. Potrivit le)endeiB i;vorul care nu a mai 'ecat niciodat+ 'a tran'5ormat !ntim" !n ace't ia; 5+r+ 5und. Ca"itolul 0 De'co"erirea actului de "ro"rietate.

>m ar+tat !n ca"itolul ( c+ cel care tre*uia '+ "rimea'c+ terenul de la Cam" Jero"entru al ceda mai de"arte 'tatului Ne ork "entru a 5i tran'5ormat !n "arc eraDe"artamentul de Interne. Motivaia ace'tui tran'5er e'te evident+. Dac+ De"artamentulde Interne ar continua '+ dein+ !n "ro"rietate terenulB ar re;ulta c+ 'e a5l+ !nc+ !n cu'todia4uvernului SU>. Dac+ De"artamentul de Interne lar ceda 'tatului Ne orkB ar 5icon'iderat teren ie7it de 'u* Guri'dicia 4uvernului american 7iB con5orm le)iiB ar tre*ui!na"oiat indienilor MontaukB "ro"rietarii '+i iniiali. @videntB 'e 7tie c+ la ora actual+ terenul de la Cam" Jero 'e a5l+ 'u*'u"rave)&erea Comi'iei "entru Parcuri a Statului Ne orkB dar dac+ 'ituaia ar 5i 7ile)ali;at+B ar 5i im"o'i*il ca "e teritoriul re'"ectiv '+ 'e de'5+7oare "roiecte 'ecreteB attde *ine "+;ite.

Con'ilierul Coo"er mia '"u' c+ ar tre*ui '+ em o*'ervat c+ "l+cua de !nmatriculare a ma7inii avea inclu' num+rul ---. Mam )ndit '+i cer num+rul de licen+B dar !n cele din urm+ am renunat. Cnd mam!ntor' la ma7ina meaB am o*'ervat c+ acul kilometraGului era o"rit nici mai mult nici mai"uin dect la --B-. Miam dat 'eama c+ acea'ta era di'tana ectul nu a 5o't 'emnat !n'+ "n+ "e # 'e"tem*rie #10(.Re"re;entantul 4uvernului care la 'emnat la acea't+ dat+ a 5o't ame' . Coleman r.BDirector Re)ional al Serviciului "entru Pacuri NaionaleB Re)iunea >tlanticului deMiGlocB #(3 /&ird StreetB P&iladel"&iaB Penn'Llvania. Re"re;entantul 'tatului Ne orknu a acce"tat tran'5erul le)al dect "e data de #- octom*rie #10(. >ctul "reci;ea;+ clar c+ 4uvernul Statelor Unite ale >mericii cedea;+"ro"rietatea E"entru a 5i tran'5ormat+ !ntrun "arc naional 'au "entru 'co"uri derecreaieB !n *ene5iciul cet+enilor 'tatului Ne orkF. 4uvernul !7i re;erv+ !n'+ dre"tulde a lua din nou !n "ro"rietate terenul !n ca; de nece'itate le)at+ de a"+rarea StatelorUnite. >ctul e'te intitulat E>ct de Renunare la PreteniiFB ne5iind "ro"riu;i' un act detran'5er de "ro"rietate. n el 'e mai 'ti"ulea;+ 7i dre"tul 4uvernului Statelor Unite de a7i


35/128

"+'tra "ro"rietatea a'u"ra *o)+iilor din 'u*'olul terenului re'"ectiv 7i dre"tul de a7i croidrumuri de acce' !n vederea ecea't+ "revedere d+"ractic carte al*+ )uvernului de a e C>MP J@R% DIN P>RCU?N>8I%N>? M%N/>U P%IN/. >C@S/ /@R@N > 9%S/ D%N>/ D@ 4UV@RNU?9@D@R>?F. Dicionarul e*'terT' Ne orld de5ine7te cuvntul a dona a't5el: Ea d+ruiB!ndeo'e*i "entru o cau;+ 5ilantro"ic+ 'au reli)ioa'+ a contri*uiF. nainte de "u*licareB iam ar+tat ace't ca"itol unui a)ent imo*iliar care nu m+credea. Mia '"u' c+ un act de renunare la "retenii !n'eamn+ o renunare de5initiv+ 7iirevoca*il+ la orice 5el de "retenii a'u"ra "ro"riet+ii tran'5erate. Dre"turile a'u"ra

*o)+iilor 'u*'olului "ot con'titui o e


36/128

2amanul indienilor Montauk. >ctul de "ro"rietate al terenului din Montauk e'te o c&e'tiune ct 'e "oate deim"ortant+. 9+r+ a o minimali;aB mo7tenirea clanului P&aroa& 7i a 'tr+mo7ilor ace'tuia ne'ile7te '+ c+ut+m im"licaii !nc+ 7i mai "ro5unde. n calitatea 'a de lider recuno'cut al indienilor MontaukB 6o* Coo"er ma aGutat

'+ aGun) la de'co"erirea actului de "ro"rietate 7i '+ !nele) mai *ine adev+rata i'torie a"o"orului '+u. n continuareB mia 5+cut un 'erviciu !nc+ 7i mai mareB aranGndumi o!ntrevedere cu S&aron ack'onB 7amanul indienilor MontaukB de'cendent+ direct+ aclanului P&aroa&B cuno'cut+ 7i 'u* numele de Re)ina indienilor Montauk. Pe ln)+ &arul 7amanic "e care la "rimit de la 'tr+mo7ii eiB S&aron lucrea;+ 7i ca"reotea'+B conducnd totodat+ 7i o a'ociaie de aGutorare a co"iilor *olnavi de SID>.Du"+ ce neam !ntlnitB mia '"u' c+ indienii Montauk de'cind din ?eni ?ena"e dinDelaare ValleLB o mare con5ederaie care includea 3$ de 'u*divi;iuni. Potrivit tradiieiB?eni ?ena"e Eau elt5el'"u'B toi "urtau numele de P&aroa&. Indienii Montauk din ramura @a'tville erau !nrudii

cu eiB dar nu erau recuno'cui ca indieni MontaukB !ntruct au 5o't mutai 'i'tematic 7i nuau mai revenit !n arealul lor de re5erin+. Din cte mia ett S&aron ack'on ct 7i Ro*ert Coo"er miau '"u' c+ !ntrea)a i'torie aindienilor Montauk era re'cri'+ la ora actual+ de "ro5e'orul o&n Stron) de laSout&am"ton Colle)e. ?ucrarea e'te eutorul articolului a5irma c+


37/128

aciunile 'ale K"entru 'u'inerea cau;ei indienilor Montauk erau ire'"on'a*ile. 6o* mia'"u' c+ e'te de acord ca acu;aiile care i 'e aduc '+ 5ie veri5icate. Vam "ove'tit toateace'tea "entru a 'u*linia 5a"tul c+ "reteniile indienilor Montauk de a7i redo*ndimo7tenirea de dre"t !ntm"in+ o o"o;iie "uternic+. S"erana mea e'te ca cititorii care "otaGuta cu ceva la acea't+ cau;+ '+ intervin+ activ.

Di'cutnd cu S&aronB mam *ucurat '+ a5lu c+ indienii Montauk !7i 'trn)rndurile "entru a lu"ta "entru dre"turile lorB dar am dorit '+ a5lu dac+ 7tie ceva 7i de"iramidele din Montauk. 6o* Coo"er nu au;i'e de ele. Iam ar+tat lui S&aron o co"ie a5oto)ra5iei 7i ea mia dat un r+'"un' ct 'e "oate de intere'ant. Mia '"u' c+ indienii nucon'truie'c niciodat+ 'tructuri 'im"leB care !i "ermit '+ !i dai imediat 'eama cere"re;int+. n )eneralB cl+dirile lor a'cund di5erite mi'tere. > mai remarcat c+ "iramidele'unt aliniateB lucru de a'emenea neo*i7nuit "entru cl+dirile con'truite de ei. n modnormalB )enul ace'ta de con'trucii 'unt circulare 'au !n 5orm+ de 'emilun+. Du"+ "+rereaeiB "iramidele din 5oto)ra5ie 'im*oli;au "ro)re'ul 7i nu erau con'truite de o civili;aietere'tr+. Iam "ove'tit a"oi le)enda "otrivit c+reia movilele aco"ereau "iramide alc+tuite

dintrun 5el de c+r+mi;i con'truite din "iatr+ al*+. Sa !ntre*at atunci dac+ nu cumva au5o't con'truite din "ietre luate din Stnca de Con'iliu. Ne7tiind ce !n'eamn+ acea't+Stnc+ de Con'iliuB am ru)ato '+mi e 5o't mutat+ din locaia ei iniial+ odat+ cu crearea cimitirului9ort Jill. 9elul !n care a aGun' 'tnca !n Montauk r+mne un mi'ter "n+ !n ;iua de a't+;i. 6i'erica comunit+ii Montauk. >5lat+ "e auto'trada MontaukB la e't de ora7B 6i'erica Comunit+ii Montauk a 5o'tcon'truit+ cu "ietre luate din cimitirele 'acre ale indienilor Montauk. Ca"itolul # 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e. ?a cteva mile 'ude't de cl+direa tran'mi+torului 7i la 'curt+ di'tan+ de 5arul dinMontaukB c+tre ve'tB 'e a5l+ 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e. De7i muli indieni Montauk nu mai7tiu ace't lucruB e


38/128

*roa7te e'toa'e. ?a "rima vedereB acea't+ ima)ine "are dea dre"tul a*'urd+. Dac+a"ro5und+m !n'+ 'im*olurile mitolo)iceB a5l+m c+ ace't mit re"re;int+ o meta5or+ careece'ta a 5o't !n'+ doar "rimul "a'al uluitoarei de'co"eriri a lui Stan /enen. Continuarea cercet+rilor a revelat 5a"tul c+al5a*etul e'te corelat 7i cu alte 5orme )eometrice. Poate cea mai remarca*il+ de'co"erire a 'a a 5o't le)at+ de )ru"area literelor "e"erec&i 7i reducerea lor matematic+ la 5orma cea mai com"act+ 7i mai ele)ant+ "e care a

"ututo )+'i. 9orma o*inut+ a 5o't una ct 'e "oate de neo*i7nuit+: un 5el de vrteGtridimen'ional. Uluitor era 5a"tul c+ dac+ "riveai vrteGul din $ de un)&iuri di5eriteB"uteai vedea toate cele $ de litere ale al5a*etului e*raic. ?a 5elB dac+ ineai o lumin+ !n'"atele unei ilu'traii 'olide a vrteGuluiB mi7cndo !n $ de un)&iuri di5eriteB "uteaivedea toate literele al5a*etului e*raic 'u* 5orm+ de um*re Kve;i 9i)ura (. Stan a aGun' la 5orma de vrteG )ru"nd literele cte dou+B dar mai e


39/128

3B linia care demarc&ea;+ cele 7a"te culori va "orni din centru 7i va evolua !ntro 5orm+'"iralat+ Kde vrteGB "e m+'ur+ ce rotim "ro5ilul !n Gurul acea't+ 'tructur+ ordonat+ a mentalului 7i a lim*iia 5o't cea care lea "ermi' *a*ilonienilor '+ 'e de;volte att de ra"idB deo"otriv+ '"iritual7i 5i;ic. Du"+ "r+*u7irea /urnului din 6a*ilonB "o"oarele au "ierdut ca"acitatea de a maivor*i lim*a divin+ 7i au 5o't "ede"'ite '+ nu 'e mai !nelea)+ unele cu altele. ncon'ecin+B 'ocietatea uman+ a de)enerat. /oate ace'te in5ormaii nu 5ac dect '+ demon'tre;e ceea ce orice ar&eolo) 7tie demult tim": c+ "o"oarele din vec&ime deineau o cunoa7tere 'u"erioar+ celei actualeB care'a "ierdut !ntre tim". Ne vom ocu"a mai de"arte !n acea't+ carte de cunoa7terea


40/128

'tr+mo7ilor no7tri. Nu tre*uie '+ uit+m !n'+ c+ revelaia nea "arvenit "ornind de la un locnumit 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e din Montauk. Ilu'traie. 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e. >cea'ta e'te "artea de ve't a 4ol5ului 6roa7tei 8e'toa'e. C+l+torul care intr+ !n

Cam" Jero din Parcul Naional Montauk "rin "artea de 'ude't Kcuno'cut+ 7i 'u* numelede intrarea "e'carilorB !ndre"tndu'e c+tre ;ona de "e'cuitB va )+'i r+m+7iele unui drum"avat care 5+cea "arte cndva din auto'trada Montauk. De aici "orne7te o c+rare !n)u't+care conduce la 4ol5ul 6roa7tei 8e'toa'e. Vrei '+ a5lai mai multe de'"re celelalte dimen'iuni= >m "re;entat !n ace't ca"itol doar o 'curt+ introducere la "reocu"+rile 9undaieiMeru Ko or)ani;aie non"ro5it 7i ale lui Stan /enen. Dac+ dorii '+ a5lai mai multe !nle)+tur+ cu ace'te temeB "utei 'crie la adre'a: /&e Meru 9oundation. P% 6o< #30 San >n'elmoB Cali5ornia 1(11

Mem*rii 5undaiei dein numeroa'e ca'ete 7i modele care em 5+cut "arial ace't lucru "rin c+rile "e care leam "u*licatB dar nune "utem o"ri !nainte de a "re;enta 7colile mi'terelor care au orc&e'trat !ntre)ul demer'.Nu "utem !nvinov+i 4uvernul Statelor UniteB ai c+rui mem*ri nu re"re;int+ dect'u"ra5aa oric+rei con'"iraii "o'i*ile. %rict de mult am doriB nu vom "utea aco"eri niciodat+ !ntrea)a a)end+ 7i toate'i'temele de !nv+are ale di5eritelor 7coli ale mi'terelor de "e "+mnt. % a'emenea 'arcin+ar 5i 'u"raomenea'c+. Putem de;v+lui !n'+ anumite a'"ecte elementare le)ate deactivitatea ace'tora. >m vor*it "n+ acum de'"re reeaua mor5o)enetic+. Ne vom ocu"a!n continuare de a"ariia 'tructurii reelei mor5o)enetice "rin evoluia 'olidelor lui PlatonKve;i ilu'traia. Cel care a 'tudiat ace'te 'olide a 5o't Platon Ka7a cum re;ult+ 7i dinnumele lor. @'te vor*a de cele cinci 5orme "rinci"ale ale )eometriei 'olidelor: tetraedrulBcu*ulB octaedrulB ico'aedrul 7i dodecaedrul. 9elul !n care evoluea;+ ace'te 5orme


41/128

)eometrice a re"re;entat !ntotdeauna o cunoa7tere *ine "+;it+ 7i 5erit+ de oc&ii lumiiB5iind e'enial "entru !nele)erea manierei !n care evoluea;+ univer'ul. >m vor*it deGa deace't "roce' !n ca"itolul "recedent 7i !l vom ece'ta indic+ "o;iiava'ului !n ra"ort cu alte "uncte 5i


42/128

c+ '5erele 'unt tran'"arente 7i c+ "rivim o ima)ine tridimen'ional+B con5orm ima)inii de"e "a)ina urm+toare: Cel deal treilea act de creaie ar con'ta !n introducerea unei a treia '5ereB care near conduce la a"ariia urm+toarei ima)ini: Nu !i tre*uie "rea mult+ ima)inaie !n "lanul *idimen'ional "entru ai da 'eama

c+ unirea di5eritelor "uncte de inter'ecie conduce la o*inerea unor triun)&iuriec&ilaterale. Dac+ mai ad+u)+m o '5er+ 7i o 'u"ra"unem "e'te "rimeleB la o di'tan+ e)al+de un centru comunB o*inem un tetraedru. /etraedrul re"re;int+ o 5orm+ 5oarte '"ecial+B!ntruct "rin du"licare "oate da na7tere unui cu*B unui octaedruB unui ico'aedru 'au unuidodecaedru. Proce'ul e'te cuno'cut ca evoluia 'olidelor lui Platon. Solidele lui Platon 'unt de5inite ca o 'erie de cinci 5orme matematiceB unicele"o'i*ile !n )eometria tridimen'ional+B ale c+ror linii 7i un)&iuri 'unt e)aleB dnd a't5elna7tere unor 'u"ra5ee "lane e)ale !ntre ele. %rice 5orm+ care e


43/128

ale ener)iei 'e inter'ectea;+ 7i interacionea;+ unele cu altele a"ar di5erite a'"ectemecanice. S"re em vor*it !n lucrareaanterioar+ de remarca*ilele 'incronicit+i le)ate de numele de Cameron. >7a cum vom


44/128

demon'tra !n continuareB acea't+ "er'oan+ 7i ve&iculul '+u 5i;ic 'unt conectate la reea!ntro manier+ dea dre"tul n+ucitoare. Ca"itolul #$ 2colile Mi'terelor. In5luenarea Reelei Mor5o)enetice e'te cuno'cut+ 'u* numele de 7tiina @ner)iei

Mor5iceB 5iind a"anaGul de 'ecole al E2colilor Str+vec&ii nele"ciuni 7i ale Mi'terelorF.ProteGat+ de 'im*oli'mul )eometriei 'acreB acea't+ cunoa7tere a 5o't re;ervat+ doar celorEtre;iiF 'au EiniiaiF. >ce'te 7coli 7iau con'acrat dintotdeauna e5orturile !n direcia 'tudiului con7tiinei7i naturii realit+ii. De aceeaB e'te de datoria lor '+ de'co"ere necuno'cutulB '+ 5ac+cercet+ri de "ionierat 7i '+ comunice de'co"eririle lor !n "rivina celorlalte 't+ri alerealit+ii. Una din 5unciile lor cele mai im"ortante ar tre*ui '+ 5ie inte)rarea cunoa7teriido*ndite 7i tran'5ormarea ei !ntrun "ro)ram educaional evoluioni't. ?ucrurile ar 5i 5o't minunate dac+ dea lun)ul tim"ului ace'te 7coli nu 'ar 5i!m"+rit !n )ru"uri "olari;ateB care au intrat !n con5lict unele cu altele !n ceea ce "rive7tecur'ul "e care ar tre*ui '+l urme;e evoluia umanit+ii. >u a"+rut a't5el di5erite 'i'teme

de convin)eri 7i con'trucii reli)ioa'e re'"on'a*ile de )&idarea com"ortamentului moralal oamenilor. Con5lictele dintre ele au de)enerat !n r+;*oaie 7i au condu' la indi5eren+5a+ de valorile morale. n ace't conte


45/128

converte'c la iudai'mB ci "entru a v+ demon'tra dincolo de orice du*iu c+ "roce'ulcreaiei a 5o't im"rimat cndva !n minile 7i !n 'u5letele 'tr+mo7ilor no7tri. >l5a*etul'an'critB cel )rece'c 7i cel ara* 'unt caracteri;ate 7i ele de acea't+ 'imetrie divin+B iarace't lucru e'te "ro*a*il vala*il 7i !n ceea ce "rive7te alte lim*i ale >ntic&it+ii. Unicul motiv "entru care cartea Proiectul Montauk a 'trnit atta intere' e'te le)at

de 5a"tul c+ de'crie o 'erie de evenimente remarca*ileB care tre;e'c curio;itatea.Princi"ala te;+ a c+rii e'te c+ umanitatea "oate )enera un a'emenea cm" de con7tiin+!nct '+ mani"ule;e materiaB ener)iaB tim"ul 7i '"aiul. Un a'emenea cm" a 5o't )eneratla MontaukB cel "uin "entru o 'curt+ "erioad+ de tim". >ce't lucru e'te demn deremarcat "entru 'im"lul motiv c+ umanitatea a "ierdut le)+tura cu "roce'ul de creaie.Dac+ toat+ lumea ar "utea "artici"a la ace't "roce'B nimeni nu ar 5i 5o't "ro*a*il intere'atde carte. Re;ult+ c+ ece'te 'tructuri "ot 5i larndul lor redu'e la cele cinci 'olide "latonice de'"re care am di'cutat mai 'u'. @voluia7i interaciunile ace'tor 5orme KtetraedrulB cu*ulB octaedrulB ico'aedrul 7i dodecaedrul


46/128

'unt 'tudiate de a7anumita )eometrie 'acr+. /oate le)ile 7tiinei 5i;ice au la *a;+ ace'te'tructuri. >tomiiB moleculeleB 5ul)ii de ;+"ad+ 7i 5lorile toate re'"ect+ Gocul ace'tor 5orme)eometriceB din care re;ult+ di5erite )rade de armonie. Pro)re'ia matematic+ "oate 5icon'tatat+ cu u7urin+ !n /a*elul Periodic al elementelor c&imice. ntrea)a *iolo)ie "oate

5i redu'+ la 5orme )eometrice 7i '"irale Kelicele moleculelor de >DN care deriv+ din celecinci 'olide "latonice. Mecanica ace'tor 'olide e'te "ractic in5init+ 7i nu con'tituieo*iectul de 'tudiu al ace'tei c+ri. Ceea ce ne "ro"unem noi e'te '+ identi5ic+m "roce'ul5uncional al evoluiei 7i '+ demon'tr+m c+ el re'"ect+ Gocul ace'tor cinci 5orme. @lei'ter CroleL. Cnd 5olo'eau cuvntul mor5olo)ieB 4oet&e 7i Steiner 'e re5ereauinclu'iv la 'tudiul 5ormei 7i 'tructurii "+mntului. De5iniia din dicionar a cuvntuluiacce"t+ ace't "unct de vedere. De aceeaB "utem '"une c+B !n 'ineB cuvntul 'u)erea;+ orelaie !ntre a'"ectul *iolo)ic 7i cel 'trict 5i;ic al e


47/128

tele"atic+B tuturor maimuelor din aceea7i '"ecie care tr+ie'c "e "+mntB inclu'iv celorcare 'e a5l+ i;olate "e o in'ul+. ECea dea o 'uta maimu+F e'te denumirea )eneric+ amaimuei care !7i 'c&im*+ "rima com"ortamentulB !nv+nd ceva nou. >"roa"e orice om !n;e'trat cu o minim+ 'en'i*ilitate 7i inteli)en+ "oate "erce"ecu u7urin+ acea't+ reea ener)etic+. Nu e'te 'u5icient !n'+ '+ acce"t+m eu a"+rut a't5el di5erite '"eciiB5iecare !m"+rt+7ind cu 'emenii lor acelea7i coduri electroma)netice. /oate au !n'+ unnumitor comun: codul electroma)netic elementar "e care !l numim via+. @ner)ia trece dela di5eritele '"ecii !n reeaB 7i inver'B reeaua acionnd ca un de"o;it uria7 de in5ormaii.Sim"la o*'ervare a vieii 7i a evoluiei ne "ermite '+ ne d+m 'eama c+ viaa evoluea;+ !n

con5ormitate cu un "ro)ram le)ate de toate creaturile care au tr+it vreodat+ "e "+mnt.@ner)ia din Reeaua Mor5o)enetic+ acionea;+ ca un com"uter. >m "utea e5ectua un!ntre) 'tudiu a'u"ra reelei "ornind de la terminolo)ia com"uterelor. Nu e'te euto'trada in5ormaiilor care circul+ dea lun)ul reelei a 5o't numit+ de Carl un)E'u*con7tientul colectiv adormitF. 9iind cu toii conectai la reeaB acea't+ auto'trad+"ermite comunicarea direct+ !ntre '"ecii a7a 'e ece'te cor"uri ener)etice 'untcuno'cute "rin denumiri "recum: cor"ul vital K5i;icB emoionalB a'tralB mental 'au cor"ulener)iei 'u*tile. @le !nconGoar+ ve&iculul cor"ului 5i;ic. %ri de cte ori a"are un )ndBace'ta e'te "relucratB 5iind "erce"ut ca o tul*urare a cm"urilor 'u*tile. n 5inalB cor"ulemoional creea;+ o ima)ine vi;ual+ 7i )ndul e'te tradu' "e nivelul )ro'ier al lim*aGului.>7a 'e e


48/128

?a 5el ca 7i alte '"eciiB umanitatea !7i creea;+ o matrice ener)etic+B cuno'cut+ !nca;ul ei ca E5orma ondulatorie K'u*til+ uman+FB 5iind alimentat+ ca un 'in)ur cor" dec+tre E'u*con7tientul colectiv adormitF. >7a 'e en)lia. Dac+ mer)em dea lun)ul ace'tui meridianc+tre 'udB aGun)em la ruinele 'cu5undate ale >tlantideiB vi;i*ile cu claritate !n ;onaIn'ulelor Carai*e. Meridianul continu+ a"oi dea lun)ul in'ulei Ji'"aniolaB renumit+

"entru cultura ei voodooB 7i aGun)e la Mac&u Picc&uB ora7ul 'acru al inca7ilor. >7e;at la nord de >tlantidaB Duncan 7ia e5ectuat lucrarea "e 'olul 'acru alindienilor americani 7i !n a"ro"iere de oa'ele 5amiliei P&aroa& din Montauk. Mo7tenireare)al+ a ace'tei 5amilii !7i are r+d+cini "rea vec&i !n tim" "entru a "utea 5i de'co"eriteBdar e'te cert c+ indic+ '"re continentul "ierdut al >tlantidei. Sarcina lui Duncan a con'tat !n a mani"ula ener)iile dea lun)ul reelei "+;itemult+ vreme c&iar de 5amilia P&aroa&. >le)erea locaiei Kcimitirul !n care erau !n)ro"ateoa'ele lor ia "ermi' lui Duncan '+ acce'e;e !nele"ciunea "ierdut+ a ace'tor "a;nici'tr+vec&i ai reelei. Duncan a devenit un canal "er5ect "entru ener)ia clanului P&aroa&!ntruct "ro"ria 'a )enealo)ie !7i are 'or)intea !n 5amiliile 5araonilor din @)i"tB de'"recare @d)ar CaLce 7i alii au a5irmat c+ "rovin din >tlantida.

Pove'tea ace'tor in5ormaii !nce"e cu de'co"erirea numelui lui Duncan Cameron!n auto*io)ra5ia lui >lei'ter CroleLB intitulat+ Con5e'iunile lui >lei'ter CroleL. ?a"a)ina 3-#B autorul vor*e7te de un anume ?udovic CameronB cuno'cut 7i 'u* numele deEDuncom*eF 'au EDuncanFB care dorea '+ reuni5ice naiunile celtice !ntrun im"eriu. ?a"a)ina 3-- el 5ace o nou+ re5erire la Duncan CameronB citnd din Mac6et&: ES+l tre;e7ti"e Duncan din 'omnul lui= Mia7 dori '+ "oi 5ace ace't lucruF. M+ !ntre* dac+ S&ake'"eareB a c+rui o"er+ e'te con'iderat+ o tran'criere a Ca*alei!ntrun "lan literalB nu vor*ea c&iar de Duncan Cameron al no'tru. ?a vremea re'"ectiv+nu am !nele' 'emni5icaia ace'tei de'co"eririB dar miam ima)inat intuitiv c+ Mac6et& a5+cut "arte din ar*orele )enealo)ic al lui Duncan. Doi ani mai tr;iuB am "rimit un tele5onde la on Sin)erB care a adu' mult+ lumin+ a'u"ra ca;ului. on ma 'unat din 'enin 7i mia'"u' c+ a citit o carte !n care 'e demon'tra c+ Mac6et& de'cindea direct din 5araonii@)i"tului. /ocmai atunci citeam eu !n'umi un 'tudiu re5eritor la 5araoni. Cartea de caremia vor*it on 'e numea Mac6et&: Marele Re)e al Scoiei 7i era 'emnat+ de Peter @lli'. Potrivit in5ormaiilor din acea't+ carteB celii "rovin din IndiaB de unde au mi)ratc+tre @)i"tB 'u* conducerea lui Niul. >ce'ta 'a c+'+torit cu 5iica 5araonuluiB ScotaB care adat na7tere unui 5iu numit 4aid&eal 4la'. 9araonul acelei e"oci era C&ent&re'B cuno'cut7i 'u* numele de Ram'e' II K5iecare 5araon avea cel "uin cinci nume di5erite. n tim"ul


49/128

"er'ecuiei evreilorB celii au 5o't 'ilii '+ "+r+'ea'c+ @)i"tul. @i 'au !ndre"tat c+trePale'tinaB >5rica de NordB iar a"oi S"ania 7i Irlanda. Du"+ ce 'au 'ta*ilit !n In'ulele6ritaniceB 7iau numit re)atul ScoiaB !n onoarea ScoteiB 5iica 5araonului. @ra evident c+'coienii erau 5oarte mndri de mo7tenirea lor '"iritual+B care !i unea cu 5araonii@)i"tului.

@ce7tia au "ro5itat de *un+tatea lui emeit de "utere 7i a5lat 'u* in5luena anumitor vr+GitoareB Mac6et& la uci' "e

Re)ele Duncan 7i a "reluat domnia. > condu' re)atul cu mn+ de 5ier 7i a eliminat !nmare "arte criminalitatea din ar+. Din "+cate "entru elB a avut 'oarta maGorit+ii tiranilor:nu a avut !ncredere !n nimeni 7i nimeni nu a avut !ncredere !n el. Cnd iam "ove'tit lui Pre'ton Nic&ol' ace'te in5ormaiiB el 7ia adu' aminte "eloc c+ numele real al Re)elui Duncan era >le a5lat ace't lucrucu mult tim" !nainte de al cunoa7te "e DuncanB de la un "ro5e'or de en)le;+ din liceu.Pn+ la ora actual+ nu am "utut veri5ica acea't+ in5ormaieB dar numele Re)elui Duncan7i ale 5amiliei 'ale 'unt identice cu cele din ar*orele )enealo)ic al clanului Cameron. /oat+ acea't+ anali;+ indic+ o 5u;iune a mo7tenirii 5araonice a 'coienilor K"rin"er'oana lui Duncan Cameron cu mo7tenirea 5araonic+ a indienilor Montauk !n mareainter'ecie a tim"ului numit+ Montauk Point. @videntB 'au 5+cut de'tule )re7eli. Dac+ nu ar 5i 5o't a7aB nu ai mai 'ta a't+;i !nactuala realitateB citind acea't+ carte. Ve&iculul )enetic al lui Duncan a 5o't 5orat 7iutili;at )re7it. @l a 5o't 'ilit '+ intre !n reeaB acce'nd a't5el cunoa7terea 7i ener)ia'tr+mo7ilor '+i. >cea't+ 5orare a ener)iei 5araonilor nu a condu' !n'+ dect la o mare'tare de con5u;ie 7i la de;a'tru. Nu e'te deloc de mirare c+ in)redientul cel mai im"ortantcare li"'e7te din cultura ;ilelor noa'tre 'e re5er+ la rolul 5araonului. Ne vom ocu"a mai!ndea"roa"e de ace't lucru !n ca"itolul urm+tor.


50/128

Ca"itolul #, 9araonul 7i !nele"ciunea antic+. n >ntic&itateB "+;itorul !nele"ciuni 'tr+vec&i care avea acce' la reea era5araonul. n @)i"tB 5araonul era de5init ca omul care une7te cur'ul 'u"erior 7i cel in5erioral Nilului. n mod evidentB avem dea 5ace cu o de'criere 'im*olic+ a 5u;iunii celor dou+

triun)&iuri Kunul cu vr5ul !n 'u' 7i cel+lalt cu vr5ul !n Go' care alc+tuie'c !m"reun+Si)iliul lui Solomon Kmai "o"ular cuno'cut 'u* numele de Steaua lui David. /riun)&iulcu vr5ul !n 'u' indic+ ener)iile 'u"erioare 7i lumile e;oterice. Cel cu vr5ul !n Go're"re;int+ lumea e


51/128

con'iderat+ anticamera 7i ilu'trea;+ creaiaB !n tim" ce "iramida de Go' e'te con'iderat+anticamera 7i ilu'trea;+ di'tru)erea. Se creea;+ a't5el un e5ect de )aur+ nea)r+)aur+al*+. m"reun+B cele dou+ "iramide alc+tuie'c un octaedruB adic+ e7a cum am mai a5irmatB omul numai are acce' la adev+rata cunoa7tere. Marea Piramid+ de la 4i;e& nu re"re;int+ altceva dect Gum+tatea 'u"erioar+ aunui octaedru con'truit "entru "unerea !n re;onan+ cu reeaua mor5o)enetic+ a"+mntului 7i "entru acce'ul la alte realit+i "aralele. % alt+ curio;itate le)at+ de MareaPiramid+ e'te le)at+ de 5a"tul c+ "e "ereii ei au 5o't de'enate toate a'"ectele vieii de ;icu ;i a e)i"tenilorB cu e


52/128

nu tre*uia !m"+rt+7it dect celor iniiai !n 7colile mi'terelor. Dac+ ai !nele' "rinci"iilecare 'tau la *a;a octaedruluiB 'unt convin' !n'+ c+ ai reali;at !n mare m+'ur+ la ce 5olo'eaacea'ta. In5ormaiile de'cri'e mai 'u' demon'trea;+ c+ reeaua mor5o)enetic+ a"+mntului aco"er+ numeroa'e realit+i di5eriteB nu doar "e aceea !n care tr+im noi.

Piramida e)i"tenilor era o "oart+ care "ermitea acce'ul la ace'te realit+i 7i la in5ormaiilede an'am*lu ale reelei. n conclu;ieB "iramida era locul ma)ic a'cun'B iar 5araonul era re"re;entantul"er'onal al ace'tui 'ecret. ntruct orice 5orm+ de cunoa7tere re"re;int+ o "utere"otenial+B 'arcina 5araonului era aceea de a "+;i 'ecretulB "entru a "+'tra a't5el ec&ili*rul!ntre lumile de 'u' 7i cele de Go'. @videntB 5araonul era doar un om. Pe ln)+ elB mai ecea'ta e'te'emni5icaia ideii c+ el e'te autorul Marii Piramide a5lat+ !n re;onan+ cu reeaua"+mntuluiB "e care a con'truito ca locuin+ "entru 'ine. Rolul '+u era acela de a 'ervi ca"unte !ntre dimen'iunea noa'tr+ tere'tr+ 7i celelalte dimen'iuni. 9iind ;eul numerelorB /a&uti nu a 5o't im"licat doar !n "roce'ul de creaie.Scrierile 'ale au !nre)i'trat !ntre)ul "roce' 7i cunoa7terea care a 'tat la *a;a lui. Dealun)ul i'torieiB ace'te in5ormaii au 5o't tran'mi'e de la o )eneraie la alta de 'ociet+ile'ecrete care au marcat civili;aia.


53/128

Unul din marile 'ecrete ale lui /a&uti a 5o't a7anumitul "roce' al tetra)rameiB decare "oate ai au;it. >"are !n 6i*lie 7i !n dicionarB dar adev+rata cunoa7tere a termenuluie'te ocultat+ !n mod deli*erat. C+rile de ma)ie 7i 'ociet+ile 'ecrete de'criu uneorianumite a'"ecte ale tetra)rameiB dar a5irm+ de 5iecare dat+ c+ ace'tea 'unt elei'ter CroleL 7ia dat 'eama de'"re ce e'te vor*a 7i a a5irmat c+ literele odBJB Vau 7i J core'"und elementelor 5ocB a"+B aer 7i "+mnt. @le re"re;int+ un 'im*ol altat+luiB adic+ al "rinci"iului "rimordial din care 'a n+'cut ulterior mama "rinci"iul5eminin 'au ne)ativ. 9u;iunea dintre cei doi d+ na7tere 5iuluiB care e'te mo7tenitorul lor.

Din 5u;iune 'e mai na7te !n'+ 7i o 'or+ )eam+n+. Datoria tat+lui e'te '+ 5ac+ din 5iic+mirea'a 'aB "entru ca ea '+ "oat+ "relua rolul mamei 'ale. Cnd 5iica !l !m*r+i7ea;+ "etat+lB din 5u;iunea lor 'e rea"rind "uterile /at+lui "rimordial K"rinci"iul iniiator al!ntre)ului "roce'. Nu e'te vor*a de'"re un rit al ince'tuluiB ci de un "rinci"iu ma)ic care't+ la *a;a !ntre)ii creaii. CroleL cuno7tea mai multeB dar a "re5erat '+ nu de;v+luite totce 7tia. n mod evidentB acea't+ 5ormul+ "oate 5i inter"retat+ !n 5elurite moduri. Marele 'ecret al tetra)ramei e'te le)at de etimolo)ia cuvntului. Pre5iDNului. Intere'ant e'te c+ num+rul total al 5eelor )eometrice de "e cele dou+ elice e'te--.---. >7a 'e e


54/128

"laneta noa'tr+ e'te *a;at+ "e car*onB deoarece atomii ace'tuia nu li"'e'c din nici unor)ani'm viu. Car*onul are 7a'e electroniB 7a'e "rotoni 7i 7a'e neutroni. >vem a7adar dinnou dea 5ace cu num+rul ---. CroleL nu era doar "er5ect con7tient de 'emni5icaia num+rului ---B dar era 7i5oarte intere'at de /a&uti. 2ia dedicat ultimii ani de via+ termin+rii uneia din cele mai

*une c+ri ale 'aleB intitulat+ Cartea lui /&ot&B con'iderat+ a't+;i cea mai mare autoritate!n materie de /arot. Cuvntul E/arotF include literele />R%B care au o 'emni5icaieintere'ant+. %culti7tii a5irm+ c+ />R% deriv+ de la R%/>B care !n'eamn+ Eroat+F Kdealt5elB cele "atru litere 5ac "arte inte)rant+ din cuvntul ErotaieF. @timolo)ia cuvntuluine conduce din nou la termenul de EtortFB care !n'eamn+ acela7i lucru Kr+'ucire 'aurotaie. Con'tat+m c+ "e m+'ur+ ce avan'+m cu 'tudiul no'tru re5eritor la in5ormaiile'acreB conce"tul de tetraedru 7i cel de rotaie Kcare are o im"ortan+ e)al+ revin cu totmai mult+ "utere. n ca"itolul "recedent am demon'trat c+ rotaia tetraedrului e'temaniera !n care 'e mani5e't+ realitatea !n di5erite dimen'iuni. Dac+ nu avem nici o !ndoial+ c+ >lei'ter CroleL 7ia l+'at am"renta a'u"raMontaukuluiB "utem '"une acela7i lucru 7i de'"re /a&uti. %rdo /em"li %rienti' 'au

%/% are o loG+ numit+ /a&uti care 'e !ntrune7te re)ulat la Montauk. 2e5ul %/% main5ormat cu o anumit+ oca;ie c+ a "u*licat cartea lui ack Par'on'B ?i*ertatea e'te o 'a*iecu dou+ t+i7uriB !n tim" ce !7i vi;ita 5raii din Montauk. Putem '"une c+ 7irulcore'"ondenelor nu are "ractic '5r7it. n e'en+B /a&uti e'te un ;eu Kadic+ o 5uncie creatoare a univer'ului care deinetoate in5ormaiile 'acre. > el&a&iraB !n'eamn+ Marte. n ca"itolul urm+tor vom anali;a o "arte a i'torieiantice a "lanetei ro7ii. Ca"itolul # % i'torie a "lanetei Marte. Planeta Marte 'a a5lat la ori;ontul con7tiinei umane mai mult dect orice alt cor"cere'cB cu e


55/128


56/128

Dac+ "rivim cu mai mult+ atenie 'cenariul marianB vom de'co"eri c+ !n anul#13 au e


57/128

articole e'te re"rodu' inte)ral "e "a)ina urm+toare. Vom vor*i mai tr;iu !n acea't+ cartede un eSJIN4/%NB $ au)u't develo"area unui 5ilm 5oto)ra5ic o*inut "rin"relucrarea unor 'emnale radio !n tim"ul "erioadei de $1 de ore !n care Marte 'a a5lat ladi'tana cea mai mic+ 5a+ de "+mnt a adncit mi'terul "unctelor 7i liniuelorrece"ionate de o"eratori 'e"arai de la mai multe 'taii din ar+. C. 9ranci' enkin' din a'&in)tonB inventatorul unui a"arat "e care la numitEma7ina de tran'mi'ie continu+ a me'aGelor radio5oto)ra5iceF a 5o't ru)at de dr. David/oddB "ro5e'or emerit de a'tronomie la >m&er't 7i or)ani;ator al 'ociet+ii internaionalede Ea'cultareF a 'emnalelor "rovenite de "e MarteB '+ 5ac+ acea't+ !nre)i'trare.

9ilmulB cu o lun)ime de # metri 7i o l+ime de #, centimetriB "re;int+ unaranGament al*ne)ru de "uncte 7i liniueB marcate de intervale care dau na7tere unei 5eeumane de'enat+ 'c&ematic. EPer'onalB nu cred c+ re;ultatele o*inute au vreo le)+tur+ cu MarteFB a declaratdomnul enkin'. EDu"+ "+rerea meaB 'unetele !nre)i'trate 'unt re;ultatul inter5erenei'emnalelor radio. 9ilmul "re;int+ o 5a+ uman+B care 'e re"et+ la intervale de o Gum+tatede or+. @'te o curio;itate "e care nu o "utem e


58/128

/entic&itate menionea;+ c+ !ntrea)a noa'tr+ "erce"ie a'u"ra tim"uluia 5o't "ro5und in5luenat+ de "laneta Marte. n'u7i calendarul no'tru are la *a;+activitatea ace'tei "lanete. /otul a !nce"ut "rin o*'ervarea de c+tre 'cri*ii *i*lici ami7c+rilor "lanetei Marte. ntruct ace7ti 'cri*i nu tr+iau 5oarte multB evaluarea unor"erioade mai lun)i de tim" de"indea de calendarul ace'tor mi7c+ri. n acele tim"uriB

i'toria era "rivit+ cu ali oc&i dect !n "re;entB con'iderndu'e c+ "re;entul e'te "uternicin5luenat de ea. Potrivit acelor o*'ervatori din vec&imeB !ntre Marte 7i P+mnt entic&itate#-. Un alt lucru "e care lau o*'ervat i'toricii din >ntic&itate a 5o't acela c+ la 5iecare#0 aniB Martie 'e a"ro"ie !n'"+imnt+tor de mult de "+mnt. @


59/128

tre*uit recon'truiteB c+ci "o;iia lor devia'e cu -7 5a+ de cea anterioar+. >'t5elB !nce"utul"rim+verii 'a modi5icat de la data de #, martie la $# martie. >cea't+ "erioad+ dere!nnoire a 5o't marcat+ de ;eia I'&tarB identi5icat+ cu Venu' Ka7a cum '"uneam maidevremeB 'e "are c+ "laneta Venu' a 5o't im"licat+ !n ace't eveniment co'mic care 'ar 5i"utut 'olda cu o coli;iune !ntre cele dou+ "lanete. Un 5e'tival "+)n o '+r*+torea "e

I'&tar !n acea't+ "erioad+ a anului 7i !n'u7i cuvntul Pa7ti Kn.n. @a'ter !n lim*a en)le;+Bcitit I't+r deriv+ de la numele ace'tei ;eie. Pe de alt+ "arteB ;odiacul a'trolo)ic !nce"e cu 6er*ecul Kn.n. >rie' !n lim*aen)le;+B identi5icat cu >re'B ;eul )rec al r+;*oiului. Romanii iau dat lui >re' numele deMarte. @videntB con'telaia 6er*ecului e'te )uvernat+ de Marte. /oate ace'te in5ormaiidemon'trea;+ !n mod clar c+ !ntre)ul no'tru 'i'tem de marcare a tim"ului !l con'ider+ "eMarte 5ora "rimordial+ a cerului. Cele ,B$, de ;ile ad+u)ate la data de $- octom*rie au condu' la marcarea ;ileirecoltei la 3# octom*rie. n "re;entB acea't+ ;i e'te cele*rat+ !n SU> ca >ll&allo' @ve'au Jalloeen. Pentru 'tr+mo7ii no7triB acea't+ ;i era ece'ta e'te un num+r c&eieB !ntruct anumitetradiii con'ider+ c+ el 'im*oli;ea;+ num+rul anilor "e care ia tr+it C&ri'to'B viaa 'aavnd o in5luen+ 'u"rem+ a'u"ra con7tiinei umane. @videntB elt5el '"u'B !n i'toria umanit+ii 'a "rodu' cte un a'emeneacatacli'm la 5iecare #0 ani. Sc&im*+rile de "e "+mnt erau le)ate de acea't+ ciclicitate.I'toria ace'tor de;a'tre 7i a terorii "e care o in'taura Marte de cte ori 'e a"ro"ia de"+mnt iau adu' ace'tei "lanete re"utaia 'a de "lanet+ a lu"telor 7i a 5ocului. Potrivit 7tiinelor oculteB "+mntul e'te 'ituat "e o or*it+lea)+nB care 5avori;ea;+viaa. n >ntic&itateB Marte 'a a5lat "e aceea7i or*it+lea)+n 7i !n mod normal ar 5i tre*uit'+ 5ie centrul vieii !n 'i'temul no'tru 'olar. n viitorB "+mntul va ie7i din acea't+ or*it+lea)+nB iar cea care va intra !n ea va 5i Venu'. >cea't+ i"ote;+ are la *a;+ 5a"tul c+'i'temul 'olar e'te modelat du"+ 'tructura atomuluiB 5iind "rede'tinat '+ 'e "r+*u7ea'c+cndva !n 'ine. ntrun a'emenea 'cenariuB viaa tre*uie '+ 'e mute "eriodic dac+ dore7te'+ 'ca"e de e7a 'e e


60/128

Prin 'ecolul OVI 'au OVIIB data >nului Nou a 5o't mutat+ la # ianuarie. Sco"ulace'tei mut+ri era tocmai acela de a !nde"+rta '"aima oamenilor de Marte 7i de a ani&ilacultul lui 6aal. Muli oameni !7i aminte'c c+ 6aal era vielul de aur 'au ;eul 5ertilit+ii din5ilmul Cele ;ece "orunci. 6aal a 5o't totodat+ 7i un mare ora7 al >ntic&it+iiB locali;at lanord de CairoB 5iind mai cuno'cut a't+;i 'u* numele de Jelio"oli'. ?a 5el cum Cairo a

5o't numit du"+ "laneta MarteB cultul lui 6aal a 5o't de ori)ine marian+. @van)&eliile"omene'c un e"i'od !n care a"o'tolul Pavel condamn+ cultul lui 6aal "e Colina luiMarte. ?e)enda lui Moi'e din Vec&iul /e'tament "ove'te7te c+ ace'ta a ru"to cu 6aal'au cu tradiia marian+B dar e'te intere'ant de notat 5a"tul c+ 5ondatorul &a'idi'mului Ko'ect+ elt5el '"u'B dac+ 'n)ele dumneavoa'tr+ are un R& "o;itivB !n'eamn+ c+ 'tructuradumneavoa'tr+ )enetic+ e'te 'imilar+ cu cea a maimuei din acea't+ '"ecie. De vreme ceau un alt ti" de 'n)eB "utem "re'u"une c+ ace7ti oameni nu "rovin de "e "+mnt. @


61/128

a't5el a a"+rut Ecre7tini'mul 4raaluluiFB care "redica acelea7i mi'tere 'tr+vec&i 'u* 5ormale)endelor cre7tine. >cea't+ tactic+ lea "ermi' merovin)ienilor '+ 'ca"e de mnia6i'ericii. Mi7carea 4raalului a aGun' la a"o)eu odat+ cu le)endele de'"re Re)ele >rt&ur7i Cavalerii Me'ei Rotunde. Se '"une c+ ace7ti cavaleri au c+utat S5ntul 4raalB de'"recare credeau c+ ar conine 'n)ele lui C&ri'to'. Re)atul lor le)endar era cuno'cut 'u*

numele de CamelotB care nu !n'eamn+ altceva dect %ra7ul lui Marte#. Mai e


62/128

totalitatea '"ectrului electroma)netic. EJuF e'te omonimul "er5ect al cuvntul &ue Kn.n.nuan+ de culoareB ceea ce e7a cum e'te normalB !ntoarcerea !ncivili;aie 7i relatarea incredi*ilei 'ale "ove7ti au 'trnit un intere' enorm. 9oarte mulioameni doreau '+ a5le ce 'e a'cunde dincolo de ace'te 7coli ale mi'terelor 7i ce !n'eamn+de 5a"t '+ 5ii ade"t. ?a toat+ acea't+ intri)+ 'e mai adau)+ 7i 7coala iniiatic+ a luiMadame 6lavat'kLB !n care 'e vor*ea de e)i"teniB atlaniB 'irieni 7i alte mi7c+ricon'iderate e'eniale !n crearea di5eritelor 7coli ale mi'terelor. @n;i. Con5orm '"u'elor lui illiam'onB ace'te !nre)i'tr+ri dataudintro "erioad+ vec&e de (,. de aniB mer)nd "n+ la un milion de ani. @l a 5o'ti;*it de 5a"tul c+ nativii din >n;i de'enau &+ri ale lui Marte "e va'ele lor din lutB care"re;entau locaii )eo)ra5ice de la 'u"ra5aa "lanetei. >tt !n >merica de Sud ct 7i !n %rientul nde"+rtatB cele mai im"ortantein5ormaii le)ate de ace'te arte5acte 'e re5ereau la ni7te t+*lie de cri'tal "e care erauilu'trate te&nici de elevare a con7tiinei umanit+ii. Printre ace'tea 'e num+rau


63/128

re"re;ent+ri )eometrice care creau o ilu;ie tridimen'ional+B invocnd a't5el "o'i*ilitateaece't lucru ar "ermite nu doaracce'ul la o ener)ie li*er+B ci 7i o !ntrea)+ 'c&im*are de con7tiin+ a umanit+ii. M+celulc+lu)+rilor a !nce"ut la 'curt tim" du"+ ce na;i7tii au a5lat de la ei acea't+ in5ormaie. 4ndirea american+ normal+ a e"ocii "e care o tr+im nu "oate acce"ta dect cumare )reutate ideea c+ ace'te t+*lie "ot "roveni de "e Marte. Dac+ ne aducem aminte decore'"ondena care e


64/128

'u"ra5eele "lane ece'tea erau !m"+rite !n %c&iul Dre"t al lui Joru' 7i %c&iulStn) al lui Joru'. n 5i;iolo)ieB oc&iul dre"t core'"unde emi'5erei cere*rale 'tn)iB ac+rei natur+ e'te intelectual+B liniar+ 7i analo)ic+. Nu e'te de mirare c+ %c&iul Dre"t al luiJoru' 'e "reocu"a e


65/128

!n lumina in5ormaiilor "re;entate !n acea't+ carteB e'te evident c+ ?ao /;u a 'tr+"un'v+lul dimen'iunii noa'tre 7i a "+r+'ito. 9aimo'ul "+;itor al "orii din le)enda c&ine;+re"re;int+ o analo)ie evident+ cu "+;itorii "orilor ace'tei dimen'iuni. Cine 'tudia;+taoi'mul cu aGutorul c+rii lui ?au /;u !7i d+ 'eama c+ "rinci"alul atri*ut al ace'tuia nuera !nele"ciuneaB virtutea 'au "erce"iaB ci o*'curitateaH @cea't+ "erioad+ e'te numit+ Lu)a. ntruct a


66/128

@


67/128

)ala 'e vor'cu5unda !n oceanB du"+ care 'e )r+*e'c '+ vnd+ "ro"riet+i imo*iliare !n Montanaa'cult+torilor creduli. Nu "oi dect '+ te minune;iW @


68/128

EcatolicFB care !n'eamn+ univer'al 'au inte)ru. >m*ele 5aciuni 'au n+'cut din 7colile!nele"ciunii 'tr+vec&i care au evnd o natur+ mai a)re'iv+B au c7ti)atr+;*oiul !m"otriva @)i"tului. @videntB a"ariia "&reeilor 7i a cat&oliilor nu 'a "rodu' !n @)i"t 7i re'"ectivItalia. I'toria lor e'te comun+B dar locali;area lor !n Gurul anului ;ero Kal na7terii lui Ii'u'e'te im"ortant+B !ntruct acea't+ "erioad+ a marcat un moment de cotitur+ !n con7tiina"lanetar+. Ca"itolul $#

% 'curt+ i'torie a lumii. Scurta i'torie a lumii "e care vo "ro"un !n ace't ca"itol !nce"e odat+ cu anul;ero. Nu miam "ro"u' '+ o5er aici un "unct de vedere e


69/128


70/128

@'te intere'ant '+ remarc+m c+ Pro5etul a "rimit ter&an)&elul 6unei Ve'tiri. 9iind un me'a)er al ve7tilorB 4a*riel core'"unde din "unct devedere ca*ali'tic lui /a&utiB creatorul S+lii Cunoa7teriiB ceea ce ne con5irm+ cine eraautorul real al ace'tei mi7c+ri. ?inia )enealo)ic+ a 5amiliei Pro5etului nu 'a 'tin'niciodat+. De7i con'iderai o 'ect+ rene)at+ de cor"ul "rinci"al al I'lamuluiB de'cendenii

'+i 'au 'ta*ilit !n raiul tuturor re5u)iailor "olitici: 9ranaB ara "&reeilor. n acel momentB cat&oliii controlau P+mntul S5ntB dar 'ituaia era dea dre"tulcomic+. P&reeii au "reluat controlul 7i au vndut !ntre)ul continent euro"ean "entru a7iduce Cruciadele. >u a"+rut a't5el armate uria7e !n numele lui C&ri'to' cu 'co"ul de aeli*era P+mntul S5nt de mu'ulmani. C&iar 7i co"iii au "u' mna "e armeB !ntro mi7carede mani"ulare care antici"a "roiectul *+ieilor din Montauk. ?e)enda lui Pier Pi"er aa"+rut !n acea't+ "erioad+B !n care a*u;urile !m"otriva co"iilor au !ntrecut oriceima)inaie. nc+ de la !nce"utB "&reeii au Gucat la am*ele ca"eteB a'umndu7i un rol maGorodat+ cu a"ariia Cavalerilor /em"lieri. Convin)erile lor 'unt "rea com"licate "entru a leanali;a aici detaliatB dar cert e'te c+ ei au cultivat le)enda "otrivit c+reia Ii'u' nu ar 5i

murit "e cruceB ci 'a re5u)iat cu re'tul 5amiliei 'ale !n 'udul 9raneiB lund cu el!nele"ciunea 'tr+vec&e a e)i"tenilor 7i a lui Moi'e. Urma7ii lor au r+ma' cuno'cui 'u*numele de cat&ariB 5iind "er'ecutai cu cru;ime 7i "ractic e urmat cucerirea @)i"tului 7i c+utarea !nele"ciunii'acre. De'"re ace'te a'"ecteB i'toria o5icial+ nu vor*e7te nimic. Na"oleon a 5+cut de


71/128

a'emenea e5orturi '+ "un+ mna "e 'ulia lui ?on)inu'B "e care a "o'edato cndva Carolcel MareB dar a"roa"e !ntrea)a 'ocietate "&ree din @uro"a a con'"irat cu 'ucce' '+ !l!m"iedice. De7i atunci cnd la in'ultat "e Pa"+ a acionat ca un "&reeB a'"iraia lui eraaceea de a uni5ica !ntrea)a lumeB ceea ce era un conce"t catolic. Se "are c+ Na"oleon a5o't o 5i)ur+ com"lett cre7tini'mul ct 7ii'lamul au a"+rut din reli)ia mo;aic+B dar evreii !7i "ierdu'er+ "uterea la ei aca'+ 7i auredevenit un tri* r+t+citor. Monar&iile @uro"ei nu au ar+tat niciodat+ o 'im"atie deo'e*it+5a+ de evreiB ar+tndu'e di'"u'e '+i i;)onea'c+ la cel mai mic 'emn de ne!nele)ere. nacea't+ atmo'5er+B mem*rii 5amiliei Rot&'c&ild au reu7it '+ a'mut+ monar&iile una!m"otriva alteiaB con'truind o *a;+ de "utere evreia'c+ 'u* 5orma 'i'temului *ancarinternaional. @ra o 'im"l+ c&e'tiune de 'u"ravieuire ra'ial+. ntre alteleB au "reluat

5uncia de *anc&eri a tem"lierilorB care 5u'e'er+ 'ilii '+ intre !ntrun con de "enum*r+. 9amilia Rot&'c&ild a orc&e'trat !ntrea)a *+t+lie de la aterloo Kin5luenndB"ro*a*ilB inclu'iv 5u)a lui Na"oleon de "e In'ula @l*aB cu 'co"ul de a "roduce un cra& la6ur'a din ?ondra. 9iind evreuB Rot&'c&ild !i 'im"ati;a "e "&reeB c+ci ceea ce !ncerca el '+r+'toarne era e'ta*li'&mentul catolic. Ironia 'orii 5+cea ca monar&iile euro"ene '+ 5ie deorientare catolic+B !nclinndu'e !n 5aa autorit+ii Pa"eiB dar !n 'ecretB maGoritatea re)ilorau 'u*'cri' la orientarea cat&arilorB 5iind convin7i c+ E'n)ele lor al*a'truF de'cindeadirect din C&ri'to'. Su*tilit+ile 7i conen)lican+ a r+ma' o in'tituie de'tul decatolic+. Se "are c+ unul din 'co"urile ei maGore a 5o't acela de a menine 'u* controlvec&ile convin)eri celtice Kinclu'iv "e "&ree. Iaco*iii lau con'iderat "e re)ele ame' II Kcuno'cut 7i ca re)ele ame' VII alScoiei ultimul re)e cu dre"turi de"line al Marii 6ritanii. n "arteB ace't lucru 'a datorat7i Pietrei din SconeB "e care 5u'e'er+ !ncoronai toi re)ii le)itimi. Se '"unea c+ "iatra


72/128

deine "uteri ma)iceB motiv "entru care era "+'trat+ !ntro a*aie din @. Pert&'&ireB dinScoia. @dard I a luat !n'+ "iatra 7i a "la'ato 'u* 'caunul !ncoron+rii din e'tmin'ter>**eL. n ace't 5elB 'e '"une c+ re)ii >n)liei au E5uratF re)atul Scoiei. /oate ace'tea 'au "etrecut du"+ domnia lui ame' II. 9amilia ace'tuia eracuno'cut+ 'u* numele de StuartB iar mo7tenitorul le)itim al tronului era "rinul C&arlie cel

9rumo'B care a 5o't nevoit '+ 'e a'cund+ !n 9rana du"+ de"o'edarea 5amiliei 'ale de"utere. Prinul C&arlie cel 9rumo' a 5+cut o tentativ+ no*il+ de a reveniB a 'trn' o armat+de ,. de oameni 7i a !nce"ut '+ m+r7+luia'c+ '"re ?ondra. De7i a 5o't a7te"tat de oarmat+ de #. de oameniB la care 'e ad+u)au alte 3. de tru"e 'u"limentare carea7te"tau !n a5ara ?ondreiB i'toria con'emnea;+ 5a"tul c+ "anica 'a in'taurat !n !ntrea)aca"ital+. %amenii di'"reuiau monar&ia *ritanic+B iar re)ele 7tia 5oarte *ine ace't lucru.?a 5el de *ine 7tia 7i C&arlie cel 9rumo'B care 7ia continuat 5+r+ team+ mar7ul c+tre?ondraB convin' c+ oamenii 'im"li 'e vor al+tura cau;ei 'ale no*ile 7i "+)neB i;)onindarmata re)elui. >vea "ro*a*il toate motivele '+ cread+ ace't lucruB !ntruct *ritonii nuaveau nici un alt 'im*ol !n Gurul c+ruia '+ 'e adune. Din "+cate "entru elB '5etnicii '+i erau5ie la7iB 5ie '"ioniB !m"iedicndul '+7i continue mar7ul c+tre inima ora7ului. n cele din

urm+B a 5o't nevoit '+ 'e retra)+ 7i '+ 'e a'cund+. @n)le;ii lau urm+rit "rin !ntrea)aScoieB iar viaa ia 5o't 'alvat+ de un anume Duncan Cameron cnd a c+;ut de "e o'tnc+. Clanurile Cameron 7i Mar Kcel din urm+ locuia !n MarB un di'trict din>*erdeen'&ireB !n Scoia Mar era de a'emenea titlul dat '5inilor 7i clericilor din 6i'ericaIaco*it+ au avut o in5luen+ deci'iv+ !n 'u"ravieuirea "rinului C&arlie cel 9rumo' 7i !ntran'miterea mai de"arte a luminii "&reeilor. Unul din cele mai amu;ante incidente le)ate de 5u)a "rinului C&arlie cel 9rumo''a "rodu' atunci cnd ace'ta 'a a'cun' !n In'ula SkLe de ln)+ Dun CannB un dealvulcanic !n 5orm+ tronconic+. @timolo)ia e


73/128

in5luen+B mem*rii clanului au "re5erat '+ r+mn+ !n um*r+. Se '"une c+ cea mai mare"arte a Con'tituiei ar 5i 5o't 'cri'+ de un mem*ru al clanului il'onB un anume ame'il'on. @videntB nu e'te emericaB 'emn c+ 5u'e'e creat+ onou+ colonie a li*ert+ii Kcon5orm tradiiei "&reeilor. De7i Statele Unite !7i c7ti)a'er+ li*ertateaB cat&oliii au !ncercat '+ 'u"un+ noul'tat 5inannd R+;*oiul Civil declan7at de Coroana 6ritanic+. Du"+ ce acea't+ tentativ+ adat )re7B cat&oliii au "re5erat '+ 'e 5olo'ea'c+ de in'trumentele 5inanciare "entru a7icon5irma "o;iia de unitate total+. De'co"erirea re;ervelor de "etrol a condu' la a5irmarea

clanului Rocke5ellerB iar acea't+ indu'trie e'te 5olo'it+ 7i a't+;i ca in'trument "olitic. Primul R+;*oi Mondial a 5o't declan7at !n mare "arte ca urmare a animo;it+iidintre cat&oliii *ritanici 7i re'tul euro"enilorB care aveau un re'entiment !m"otrivaS5ntului Im"eriu Roman. ?a vremea re'"ectiv+B Marea 6ritanie 'u5oca economic@uro"aB dac+ nu cumva c&iar !ntrea)a lume. 9amilia Rot&'c&ildB care a luat "artea "&reeilor att tim" ct ace't lucru ia 'ervit intere'eleB a !m*r+i7at cau;a Im"eriului 6ritanicBdeclan7nd ceea ce )ermanii aveau '+ numea'c+ violul @uro"ei. > urmat un r+;*oi a*ilorc&e'tratB care a l+'at 4ermania !ntro 'tare de 'clavie economic+ 5a+ de Im"eriul6ritanic 7i de intere'ele 5inanciare ale *anc&erilor din ace'ta. ?ucrurile au luat o !ntor'+tur+ nea7te"tat+ atunci cnd Jitler a reu7it '+ "un+ mna"e Sulia lui ?on)inu'B cea a5lat+ cu mult tim" !n urm+ !n "o'e'ia lui Carol cel Mare.

Jitler nu 7ia !nce"ut adev+rata cam"anie militar+ dect du"+ ce a reu7it '+ o*in+tali'manul. @l a 5o't ar&eti"ul 'u"rem al cat&olilorB !ncercnd '+ unea'c+ !ntrea)a lume'u* 'tindardul unuia din cele mai 'acre 'im*oluri ale lumii: 'va'tica. ?a ora actua

peter moon reston b. nicholas-v3 piramidele din montauk-o calatorie in universul constiintei 10

Documents