personalitatea si invatarea

8/17/2019 Personalitatea si invatarea

1/3

TUDOR CORINA-ALEXANDRA

AN III, SERIA 2, GRUPA 8

Raport – Psihologia educa ieiț

Personalitatea i învă areaș ț

În cadrul seminarului de Pshilogia Educa iei s-a desfă urat ca temă de lucru o activitate de tipț șJigsaw, pe care fiecare dintre student a trebuit sa o ducă până la bun sfâr it. Despre metoda Jigsaw suntșcunoscute următoarele lucruri aceasta este o strategie de !nvă are cooperativă, care este folosită de maiț bine de trei"eci de ani. Este o metodă prin care studen ii pot acoperi o cantitate mare de informa ii !ntr-unț țtimp relativ scurt, sunt introduse perspective diferite pe aceea i temă, creea"ă interest pentru subiectulșrespectiv i poate fi vă"ută i ca strategie de cercetare. #odul !n care se desfă oară activitatea de acest tipș ș șeste următoarea studen ii sunt !mpăr i i !n grupe cu număr egal de membrii, de la $ până la % membrii iț ț ț șli se dau materialele care urmea"ă a fi studiate. &iecare membru al grupului prime te o por iune dinș țmaterial. După ce fiecare a studiat informa iile primite, studen ii se amestecă dinnou, formând grupuriț țcare să con ină câte un membru din fiecare echipă 'ț (ronson, )*+. a finali"are al acestui e/erci iu,țcolegii mei au ales câte un membru al echipei nou formate, care mai târ"iu a pre"entat !n fa a celorlal iț ținforma iile studiate.ț

0ema pe care am ales să fac raportul este Personalitatea i învă areaș ț . Echipele care au pre"entat!n "iua respectivă au avut următorii membrii echipa ) - #onica 1eicu, &lorentina Popescu, ristinaP!r an,2tela 3alescu 4 echipa 5 - 1oriana #arculescu, (le/andra Pietrăreanu, 6eroni7a 62, laudia 8oanașapatina 4 echipa $ - 9adu :acanu, Dragomir ;abriela, #elechett 6lad, Delia #anciuc i echipa < -ș=ngureanu 9aluca, >anganu 9aluca, raciun ;abriel, Pap #aria 2ilvia. 9epre"entan ii echipelor nouțformate au !mpăr it tabla !n mai multe păr i, umrând ca mai apoi !n fiecare "onă să fie scris câte un cuvântț țcheie descoperite de ace tia !n materialele pe care le-au studiat. riteriile scrise pe tabla de ace tia au fostș ștemperamentul, caracterul, aptitudinile, stima de sine, creativitatea iș inteligen aț .

( a cum a preci"at i &ontana ')*%? , !ntre personalitatea elevului i natura, chiar i structuraș ș ș șmaterialului de !nvă at e/istă o legătură strânsă.ț E@senc7 ')*%? vedea personalitatea ca pe o Asumătotală a modelelor comportamentale pre"ente ale organismului determinate de ereditate i mediu 4 ea areșoriginea i se de"voltă prin interac iunea func ională a patru sectoare principale !n care sunt organi"ateș ț țaceste patru mari modele comportamentale sectorul cognitiv 'inteligen a, sectorul conativ 'caracterul,țsectorul afectiv 'temperamentul i sectorul somatic 'constitu ia.Aș ț

(stfel, colegii mei au caracteri"at temperamentul ca fiind latura dinamică, repre"entând tempo-ul implicării !n activitate, diferen iind mai multe feluri precum activ, hiperactiv, !ncet i lipsa uneiț șschimbări. &ăcând referire la trăsăturile identificate de E@senc7, s-a putut observa o diferen ă !n modul deț!nvă are !ntre cei e/traver i i cei intraver i. 2-a observat că la vârsta colarită ii, mai mult succes !nț ț ș ț ș ț!nsu irea achi"i iilor au copiii e/traver i, urmând ca mai apoi să cei introver i să se descurce considerabilș ț ț țmai bine !n mediul !nvă ământului superior 'ț Elliott, )*+5. (cest lucru este sus inut de faptul potrivitțcăruia cei e/traver i necesită pau"e mai dese pentru a se putea concentra pe cantitatea de informa ii careț țurmea"ă a fi asimilată, iar introver ii sunt capabili să ! i men ină aten ia pentru mai mult timp asupra unuiț ș ț țsubiect.


2/3



#ai departe au fost tratate aptitudinile, acestea fiind abilită i !nnăscute, latura instrumentală Bițe/ecutivă a personalităCii, fiind un suport pentru reu ita colară. 8dentificarea acestor aptitudini de cătreș ș profesor oacă un rol foarte important pentru elev, acestea putând fi eficienti"ate dacă recunoa terea lor seșface de timpuriu. eea ce pot face profesorii !n aceeastă privin ă este fructificarea activită ilorț țe/tra colare ale acestora, antrenarea lor !n activită i cât mai variate dar i cultivarea interesului pentruș ț ș

activită i cât mai variate.ț

Caracterul are următoarele componente cea cognitivă i cea afectivă i volitivă. omponentaș șcognitivă cuprinde cuno tiin ele pe care le are elevul !n ceea ce prive te diferen ele dintre bine i rău,ș ț ș ț șfiind mecanismul de ba"ă pentru luarea unor deci"ii corecte din punct de vedere moral. ea afectivă ișvolitivă face referire la sistemul de valori al elevului, care aută la efectuarea udecă ilor morale.țEvaluarea aceasta este o e/presie a sentimentelor individului, a valorilor pe care acesta le are. 6alorileconsiderate a fi de ba"ă sunt respectul, responsabilitatea, corectitudinea, interesul, dreptatea, cinstea ișvirtu ile civice.ț

=rmătorul repre"entat al echipelor de e/per i a pre"entat conceptulț imaginii de sine, al stimei de

sine, aceasta repre"entând care anume este imaginea pe care o elevii despre propria persoană. Printre punctele atinse de colegii mei, au fost i cele potrivit căreia imaginea de sine se creea"ă prin e/isten aș țunor autoevaluări, desfă urate !n diferite situa ii'ș ț 1egovan, 5??%. Elevii se autoanali"ea"ă făcândcompara ii cu cei din urul lor. E/istă, astfel, compara ii interne, elevul putându- i compara re"ultateleț ț șob inute !n diferite activită i la o anumită perioadă de timp, re"ultatele !n acela i domeniu de-a lungulț ț știmpului, compararea re"ultatelor cu scopurile sale i !n cele din urmă compararea re"ultatelor !n diferiteșdomenii !n func ie de eforturile depuse de acesta pentru a le finali"a. Pe lângă compara iile interne, maiț țsus men ionate, e/istă i compara ii e/terne facute !n raport cu nivelul mediu al abilită ilor colare, alț ș ț ț șclasei, nivelul peste mediu al celor din clasă i al celor din afara colii. ercetările !n acest domeniu auș șdus la conclu"ia că elevii care au un nivel mai !nalt al stimei de sine vor avea mai multe succese, sunt prefera i !n fa a altora, fiind considera i populari i vor avea o atitudine mai po"itivă fa ă de mediul colarț ț ț ș ț ș

i de clasa din care fac parte, feedbac7-ul dat de profesor având cea mai mare pondere !n de"voltareașimaginii de sine.

În cele din urmă, s-a auns i laș creativitate, aceasta fiind atât un proces de sine stătător, dar i unș produs. ;.. (llport, introduce termenul FcreativitateA !n psihologie pentru a desemna o formaCiune de personalitate. În opinia lui, creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestarea personalităCii, respectiv la aptitudini 'inteligenCă, atitudini sau trăsături temperamentale. ( adarșcrativitatea este prin natura sa e/presivă, productivă, inventivă i inovativă.ș

Prin pre"entarea pe etape, fiecare echipă alegandu- i componentele care urmea"ă a fi pre"entate,șs-a reu it finali"area cu succes al e/erci iului Jigsaw, reu ind prin această manieră să men ină interesulș ț ș ț

celor din sală. 2-a putut, astfel, evita pre"entarea aceleia i informa ii de către fiecare repre"entant alș țechipelor de e/per i, atrăgând astfel aten ia colegilor pre"en i !n cadrul seminarului.ț ț ț

Bibliografie


3/3



). (ronson, E. ')*+. The jigsaw classroom 2age.5. Elliott, . ')*+5. Personalit@ factors and scholastic attainment. British Journal of Educational

Psychology, 42'), 5$-$5.$. E@senc7, >. J. ')*%?. imensions of !ersonality '6ol. % 0ransaction Publishers.

personalitatea si invatarea

Documents