1

2017

Filiala Judeţeană Sibiu a UAR nu răspunde de informaţiile prezentate

în articolele preluate din ziare. Întreaga răspundere o poartă autorii

acestor articole sau, după caz, redacţia.

BULETINUL INFORMATIV UAR REDACTAT LA FILIALA SIBIU

IUNIE

CUPRINS

I.SEMNALE

-Concursuldearhitectură„Casamică-CasaCUIB”

II.INFO

1. INFO1-BALULARHITECȚILOR2017.Parteaadoua,dearh.MirceaȚIBULEAC.

2. INFO2-ForumuluizonaldearhitecturăşiurbanismMOLDOVAREPER2030,deAna

DONȚU.

3. INFO3-Expozițiedeacuarelășigrafică,arh.MirceaCorcodel,deAnaDONȚU&arh.

CosmaDUNEL.

4. INFO4-Vernisajexpozițiedeacuarelă„LĂCAȘEDECULT”-arh.IonBÂRLĂDEANU,

deAnaDONȚU.

5. INFO5-Lansareacărțiidluidr.arh.LucaMateiSTOIAN„Interferențearhitecturale

italieneînarhitecturamodernăromânească”,dec.arh.LucianMIHĂESCU

III.PRIMIMDELACITITORI

-Bănci,scaune,saltelepubliceînlume,delac.arh.LucianMIHĂESCU

IV.VIEŢILEASCUNSEALEORAŞULUI-SERIALPENTRUMINTE,INIMĂŞI

ARHITECTURĂ,dearh.DorinBOILĂ:

-Ominunelacaresuntemmartori

V.AGERPRESS

SEMNAL1tehnoredactare:AnaDONȚU

Concursuldearhitectură„Casamică-CasaCUIB”

INFO 1 Balularhitecțilorromânid e a r h . M i r c e a Ț I B U L E ACfoto&video-arh.MirceaȚIBULEAC

A doua zi a evenimentului, 13mai2017, a demarat ıntr-o atmosfera destinsa,urmareaexcelenteizileprecedente,pecareampetrecut-ocuceicareaufacutpartedingrupulexcursionistilor.Excursia,pecareamdescris-opelargınbuletinuldinlunatrecuta,a fost oferita participantilor de catreCESAROM,producatordeplaciceramicacuolungaistoriemarcatadeproduseinovatoare,cumarfigresiacurelief,vizibilasiaziınGaradeNordsimajoritateastatiilordemetroudinBucuresti.

SIMPOZION„S.O.S.PATRIMONIUL”

Cuputintimpınainteaorei10,SaladeConferinte a Cazinoului din Parcul CentralCluj s-a animat de prezenta arhitectilorclujeni si a celor veniti din toate colturiletarii,bucurosisaserevadasigatasaiapartela cel mai important eveniment al breslei,care anul acesta a ımplinit 126 de ani deex i s ten t a . Dup a cum se s t i e , Ba lu lArhitectilor Romani este un eveniment alUn iun i i A rh i te c t i l o r d in Roman i a ,mostenitoarea Societa t i i ArhitectilorRomani,ınfiinteazaın1891.Cutoateacestea,ıncepandcuanul2001,OrdinulArhitectilordinRomania, proaspat nascut ın acel an, adeven i t un par tener t rad i t iona l ı norganizarea acestui eveniment, marcandamical, aproape fara exceptie, unitateabreslei arhitectilor. I�nainte de a relatadesfasurarea simpozionului, vreau sa vaaduc la cunostinta care au fost expozitiilecareauınsotitlucrarilelui.

LaCazinouldinParculCentral:

1.ColegiulAcademic(planseoriginale),deCristianRUS.

2.StareaPatrimoniului,deVirgilPOP.

3.CastelulSâncraiAlba,deAdrianaMATEI,NarcisasiRazvanTURCANU.

4. Patrimoniul românesc - acuarelă, deVasileMARCU.

5.CasadeCulturăBlaj,deVladRUSU.

Inauguratîn26februarie1891Parteaadoua:Simpozion,expoziții,Balul

Grafică:AdrianARAMĂ,Tușpehârtie.

LaPalatulBanffy,actualulMuzeudeArtă:1.PatrimoniulfamilieiBanffy-DanasiIonutJULEAN.

Tot la capitolul expozitii, consider camerita mentionat faptul ca ın intervalul13:00-15:00azileirespective,participantiilaBalaupututvizitagratuitMuzeuldeArta,alta facilitate acordata de organizatoriiBalului, deoarece au achizitionat 200 debiletecuconditiaca,ınaceazimuzeulsafieoferitınexclusivitateparticipantilorlaBalulArhitectilor.

Revenind laCazinouldinParculCentral,var e l a t e z c r o n o l o g i c d e s f a s u r a r e asimpozionului:

10:30 - 11:00 Cuvântările dedeschiderealucrărilor

Calitatea de moderator a detinut-oMihai RACU, vicepresedinte a Filialei UARdin Cluj. Prima personalitate care a fostinvitata sa ia cuvantul a fost reprezentantagazdei propriu-zise, tinand cont de loculunde se desfasura evenimentul, doamnaAdriana MATEI, distinsa personalitate amediului academic clujean, presedinte alFilialeiUARdinCluj.

Cum procedez de obicei, voi relatacatevasecventealediscursuluifiecaruiadincei care au luat cuvantul sau au sustinutconferintepediferitesubiecte,urmandca,lafinalul capitalului, sa punem link-urile cuajutorul carora puteti descarca ıntreagacuvantarepecareamınregistrat-ovideo.

Dna Adriana MATEI ne precizeazaratiuneaevenimentului:„…afostunmotivdealansaotemă,dealansaunmesajcătrelume,cătrebreaslaarhitecțilorși,bineînțeles,cătreo f i c i a l i tă ț i . Î n cazu l de fa ță , t emasimpozionuluișisubiectuldeclarației,pecarele vom lăsa la finalul lucrărilor, se referă lasalvarea patrimoniului și poartă numele deS.O.S.PATRIMONIUL”.

I�n final,pe lista lunga amultumirilor

adresate celor care au contribuit la

organizarea evenimentului, pe bun merit,

cumne-amconvinscutoticeiprezentilaCluj,

dnaMATEIaadaugat:

„Aș dori sămulțumesc din tot sufletul

colegilor mei mai tineri care au muncit pe

brânci, cu care ne-am întâlnit în fiecare

săptămână laceasdesearășiamstatpână

târziu înnoapteca să stabilimniște lucruri.

AceștiasuntdlMihaiRACU,dlIonuțJULEAN,dl

MarcelCRIȘANșidlDragoșDASCĂLUcareau

făcut parte din acest colegiu director. La

acesteședințeauvenitmereudlMITREAșidl

GUTMANN,care,deasemenea,ne-auacordat

tot ajutorul. Mulțumesc pentru sprijin

doamneiIleanaTUREANUșidomnuluiȘerban

ȚIGĂNAȘ. Vă doresc succes la toți și să vă

simțițibine!”.

M i c ro fonu l e s te p re lua t de l a

moderator de doamna presedinte al UAR,

Ileana TUREANU, care ıncepe discursul

multumind ın mod special domnului

presedinteSerbanTIGA� NAScaestealaturide

noisi,bineınteles,ıntregiiasistente.Voicita

catevapasajedinadouaparteadiscursului,

caremis-auparutfoarteimportantecaidei

deretinut:

„Momentulîncarebreaslaîșipermitesă

aduneînjuruleigenerațiiledearhitecțicareo

populeazăestemomentulîncaregenerațiacu

experiență și mai în vârstă se întâlnește cu

colegiimaitineri.Amavutocazia,înexcursia

de ieri, să vedem că întâlnirile acestea sunt

utile și interesante și pentru cei tineri, și

pentru cei cu experiență. Legăturile care se

stabilesccuacestprilejvorda,suntconvinsă,

mai departe rezultate, pentru că trebuie să

predăm ștafeta, și ocaziile, din păcate, sunt

limitate.

Vremcareuniuneaceastasăfieprilejul

unei mai bune colaborări în cadrul breslei,

între organizațiile noastre. În sensul acesta

ne-am organizat balul de ziua președintelui

Filialei OAR-Transilvania, dl Szabolcs

GUTTMANN.Lamulțiani!Amziscăesteprilej

săîntindemomânădepaceșideprietenie.

Vremsănemanifestămpublic,vremsă

ne împrietenim și să strângem prietenia în

cadrul breslei, vrem să tragem semnalul de

alarmă în legătură cu patrimoniul, față de

care, știm cu toții, sunt momente de mare

răscruce,pentrucătrebuiesăvizămeducația,

deoarecenedămseamacăunadinproblemele

majore este lipsa de educație a populației,

legatășideviațalocalităților.

Vizămprindemersulnostruautoritățile

competente,pentrucăsalvareapatrimoniului

înseamnă să ne asumăm și o viață nouă pe

care să o dăm clădirilor de patrimoniu. Nu

putem faceunmuzeu, săcirculămprintr-un

muzeu al arhitectur i i . Monumentele

restauratetrebuiesăreintreînviațanoastră

dezicuzi,ceeacenuesteosarcinăușoară,de

lafuncționalitatepânălatehnicileaprobateși

abordate.

Mulțumim Clujului că ne-a găzduit și

pentrușansapecarene-aacordat-osăvedem

niștemonumentecutotulșicutotulieșitedin

comun. Mulțumim pentru organizarea

impecabilădepânăacumîntreguluicolectiv.

Datorăm prezența noastră la Cluj colegului

nostru Mihai RACU, care ne-a invitat la

întâlnirea cu președinții de la Tulcea.

MulțumimmultdoamneiMATEI!Esteperfect

ceațifăcutpânăacum,vămulțumimșisper

ca,pânălasfârșitulzilei,părereameadepână

acumsăoîmpărtășeascătoțicolegiimei”.

Personalnupotdecatsafiudeacordcu

doamna presedinte. Comunic si pe aceasta

cale organizatorilor ca mie mi s-a parut,

participand din 1995 la toate balurile, cu

exceptiaceluidelaIasi,caafostunuldintre

cele mai reusite baluri. Cand afirm acest

lucru, o fac avand ın vedere ıntregul

ansambludeactivitatiincluseıneveniment,

nunumaibalulpropriu-zis.

Nuamfostprezentacolo,darceeace

amobservatcuochiulcuivacarenunumai

organizeazaevenimente,dar siparticipa, si

imortalizeazapepeliculazecidealtele,este

atitudineapozitivasientuziasmulpecarel-

amsurprinslaorganizatori.Dnapresedinte

MATEI a omis sa mentioneze alte doua

persoane tinerecurol important ın reusita

evenimentului. Ma refer la sotia lui Ionut,

DanaJULEAN,si,nuınultimulrand,„bomba”

energeticaOanaBUCEA,secretarulexecutiv

alFilialeiOAR-Transilvania.

Toticeicareaufostprezenti, inclusiv

personalulnostruoperativdelaUAR,nupot

sa nu-mi dea dreptate, din experienta

colaborarii cu ea si a faptului ca, ın seara

balului,dupazilesinoptideefort,afost,pot

spune,animatorulprincipalalatmosfereisi

aldansului.Nupotsamaabtinsadeconspir,

ınaintedea-ivenirandul, faptulca laacest

bals-adansatmaimultdecatlaoricarealtul.

Revin la cuvantarile din deschidere.

Vreau sa remarc ceva interesant caremi-a

atras aten t ia . Este vorba de durata

discursurilor.Modululafostdetreiminute.

Al doamnei MATEI a durat 3 module, al

doamnei TUREANU doua, iar dl Șerban

ȚIGĂNAȘs-aıncadratınunulsingur,scurtsi

laobiect.

Invitatsaiacuvantul,ne-aspus,dupa

obisnuitulsalutadresatcelorprezenti,ca:„să

vorbeștidesprepatrimoniulconstruitaavut,

areșivaaveasens.Credșiamconvingereacă

discuția despre patrimoniu, că protecția

patrimoniuluitrebuiesăfieunacareincludeși

nuexclude,careîiincludepetoțișinudoarpe

cei care s-au dedicat, îi apropie pe toți

arhitecțiidegrupulcelorcareatingcumintea

șifaptalorclădirilecareexistă.Acestlucrunu

s-a întâmplat,darsperdintotsufletulsăne

îndreptăm către așa ceva. Dacă protecția

patrimoniului, lucrul cumonumentele vor fi

numaialeuneielite,pregătitespecialpentru

aceasta,șinuvadispunedesprijinultuturor,

această elită nu va avea șanse să-și ducă

misiunea la bun sfârșit, să acopere ceea ce

trebuieacoperit.Credcutăriecespun!

Arhitectura care există trebuie să fie

atrăgătoare,prietenoasă,să-șiformezeochiul

deavedea,dincolodenișteruine,potențialul

șifarmeculuneiconstrucțiivechi.Așspune,cu

alte cuvinte, același lucru pe care l-a spus

doamna președinte TUREANU, că, dacă

restaurareaseconcentrează,sereferănumai

lasubstanțaconstruitășinulaoameniicare

vorfolosiclădireaaceea,misiuneanuestenici

pejumătateîndeplinită!”.

Link cuvântări în deschidere:

https://we.tl/4pXpCdKZka

Decene-afelicitat?Citez:„Amînțelescă

sunteți o comunitate, o uniune, un univers,

cum se spunea, și mă bucur foarte mult de

acestlucru,pentrucăoameniiastăzitindsăse

atomizeze și să trăiască însingurați, iar

natura umană este una socială, adică omul

este o ființă socială, care încămai tinde să

trăiascăîmpreunăcualții.Iardumneavoastră

v-ați unit printr-un fel de unitate socială a

acestei admirabile bresle, care este breasla

arhitecților”.

Probabil ca informatia domnului

rectorseaflaınmemorialuidinaltevremuri

sinuaaflatdenecazurilepecare leavem,

datorateınprimulranddezbinariicarene-a

caracterizat breasla ın ultimii ani, de

tendintele uneori exagerate de preluare

fortataaputeriidecatre„lupiitineri”,cumi-

amnumiteu.

11:00-11:30dlacad.prof.univ.dr.IoanAurelPOP,„Trecutulistoric-patrimoniu

național/universal”.Dupaaceastaultimacuvantaredebunvenit,scurta,darlaobiect,pe

careaadresat-odlpresedinteTIGA� NAS,s-atrecutlaprezentarileinvitatilor.I�nconsecinta,la

pupitrul salii s-a prezentat primul vorbitor, ın persoana rectorului Universitatii „Babes-

Bolyai”dinCluj,dlacad.prof.univ.dr.IoanAurelPOP,acaruiprelegereapurtattitlulde

„Trecutulistoric-patrimoniunațional/universal”.

I�nopiniamea,cutoatecasuntıntr-odilemadacasamabucursaunu,dlrectorseafla

ıntr-oeroareinformationala.Afirmacestlucru,deoarecedumnealuisi-aınceputcuvantarea

felicitandu-ne,asa,global,petotidinsala,farasafacaodistinctiedegradsaufunctie.

Fiindınsaunpesimistmoderatsauun

optimist cu masura, mai traiesc ınca cu

speranta ca exista sansa sa ne reabilitam

relatiileinterne,safimmaiinteligentidecat

mareamasapopularasisanedamseamaca

estemomentulsaneoprimdindegradarea

relatiilorinterne.

Afirmatia sper ca nu este gratuita si

faptulcasuntzonealetariiundeconvietuirea

celordoua organizatii estepasnica si chiar

cooperatoare ma face sa sper la mai bine.

ChiarsicolaborareaexcelentadelaClujıntre

UARsiOARmafacesafiuoptimist.

Revenindladiscursuldomnuluirector

Ioan Aurel POP,mentionez ca subiectul pe

care l-a ales nu a avut legatura directa cu

patrimoniul construit, deoarece, cum a

marturisitlaınceput,nuaavutdegand„să

vândă castraveți grădinarului”. I�n zece

module de cuvantare, adica ın circa 30

minute,cuıngaduintanoastra,ne-avorbitde

unalt feldepatrimoniucumemorie.Acest

lucru se numeste istorie si se poate defini

astfel: „Istoria este memoria colectivă a

omenirii” sau, poate la fel de frumos spus,

„este prezentul oamenilor care au trăit în

trecut”.

Din aceasta cauza, considera ca

eroareaistoricilorcarenusebucuradeprea

multaaudientaesteca „prezintă trecutul în

mod eronat, ca pe ceva mort, în loc să-l

prezintedupăcumeraelînminteaoamenilor

carel-autrăitcaprezent”.

I� n c i uda f ap tu lu i c a l u c r a r i l e

simpozionului au demarat cu mai bine de

jumatate de ora ıntarziere, prezentarea

domnului rector a durat dublul timpului

acordat ın program, adica cincisprezece

minute. Nu stiu ce parere au avut ceilalti

participanti , eu ınsa marturisesc cu

sinceritate ca mi s-a parut extrem de

interesanta si,ınciudafaptuluicaaalesun

subiect diferit de cel al patrimoniului

construit , s-a legat perfect de cel al

patrimoniuluiconstruitsiaexplicat,defapt,

de ce exista ın realitate o atitudine atat de

defavorabila fata de patrimoniul construit.

Mabazezcandfacaceastaafirmatiepechiar

primul text care ne-a aparut pe ecran:

„Trecutul,fiindconsideratputredșiodios,este

adeseaasociatcunostalgiainutilă,culipsade

spirit practic , cu prostia ș i chiar cu

naționalismul.Deaceeauniiajungsăcreadă

căceeaceafostșis-aînvechittrebuiedistrus,

casăfacăloc«noului»”.

Dinpacate, trebuiesamarturisesccu

jenasiprofitandcasuntemnumaiıntrenoica

am auzit asemenea pareri exprimate si ın

randul arhitectilor. Din fericire, nu sunt ın

numarpreamaresim-ambucuratdecateori

amavutocaziasa filmezlamanifestarileın

care foarte multi colegi tineri prezentau

proiecte care se refereau la patrimoniul

construit, pornind cu cele care inventariau

obiectivelecareurmeazaa fisalvatesauar

trebui salvate, pana la cele care prezentau

restaurarireusitesireconversiidesucces.

Ma despart cu greu de prezentarea

foarte interesanta a domnului rector al

U.B.B.-Clujsivainvitsaourmaritila:

Linkvideo:https://we.tl/pwf3BvzR4E

Link slide-uri: https://we.tl/2y0DKHGhoQ,

https://we.tl/vLmcMxYcAP

11:30-12:05 Conf. dr. arh. Vasile

MITREA„Patrimoniulîntreierișimâine-

cazulCluj”

Dupa cum observati si prezentarea

colegului nostru de la Cluj a depasit

considerabil timpul de15minute alocat ın

program fiecarui prezentator. Nu a fost

ınsotita de proiectii, dar a captivat atentia

prin continutul interesant al discursului.

Aflam, de pilda, ca, ın regimul comunist

instaurat dupa razboi, interesul pentru

patrimoniu nu s-a ridicat la nivelul

propagandei, pentru ca prioritatile politice

eraucutotulaltele.

Nuınultimulrand,unadintreacestea

e r a r e a l i z a r e a u n u i c a d r u u r b a n

reprezentativ pentru noul regim printr-o

arhitectura nationala ın forma socialista ın

continut, iar ıntr-un asemenea context

marturiile trecutului erau nedorite. I�n

strategia anilor '80, pe care au aplicat-o

arhitectii clujeni, ca sa ımpiedice exagerari

generate de cultul personalitatii, s-a aflat

„organizareauneisuitedeconcursurideidei

în cadrul Institutului Județean și a unuia

național, ce au avut ca temă alegerea unui

amplasament, pe axa Piața Unirii - Piața

Mărăști,pentrunoulcentrucivic.

Suita de concursuri, continuând până

aproape de 1989, a rămas fără un final

edificat,darceeaces-amaterializat,totuși,a

fost o tratare reprezentativă a traseului

prezidențialîntrePiațaPăcii,actualăLucian

Blaga,undesețineaudiscursurileșiPlatforma

Industrială”.

Au urmat o serie importanta de

aprecieri si despre patrimoniul construit,

legea 422, lista monumentelor si alte

probleme care framanta specialistii ın

domeniu.

Linkvideo:https://we.tl/MNQUHNMOfE

I�naintesafiminvitatisafacemopauza

decafea,atentiane-afostretinutadedoamna

AndreeaBODOLA,directordemarketingal

companieiCESAROMCERAMICS-sponsor

platinum, fara de care balul si, mai ales,

programulprimeizilearfiavutdesuferitsau

multe dintre evenimentele conexe nu ar fi

pututfiorganizate.

AmaflatcuplacerefaptulcaCESAROM

este o firma cu capital integral romanesc,

avandoistoriedepeste50deani.Compania

a devenit, ıncepand cu 2004, membra a

grupuluiaustriacLasselsberger,acestafiind

unul din cei mai renumiti producatori

europenisimondialideplaciceramice.

„Săîmbătrâneștipământul,focul,apași

aerul,săfacicevadurabil,cugrijă,pricepereși

pasiunetimpdepeste50deani,săaicurajul

deacălcaprimulpeundrumnebătătorit,săai

priceperea de a crede în nou, în tine și în

ceilalți,astaînseamnăTRADIȚIE.Săîțialegi

partenerii, să-i asculți și să le încredințezi

tradițiadepeste50deaniînseamnăîncredere

căeiovorpurtacucinstemaideparte.”

DoamnaAndreeaBODOLA ısi ıncheie

prezentarea amintind ca exista serii de

produse dedicate special breslei noastre, a

arhitectilor, pe care le putem consulta si

achizitionadelastandulspecialamenajatpe

terasa cazinoului. Ca si pe parcursul

conferintei de la ınceperea lucrarilor si ın

pauze, doamna director a fost permanent

prezenta printre arhitectii participanti,

oferindexplicatiisiraspunzandlaıntrebari.

Desiafostdecurandinvestitaınfunctie,ınca

de lavizita ın fabrica,amremarcat, ınmod

deosebit, prestatia si pasiunea cu care ne

prezentaCESAROM,ceeacetradusınseamna

caTRADITIAcontinua!

13:00-13:40 prof. em. dr. arh.AdrianaMATEI-PatrimoniulMariiUnirii

Marturisireadelaınceputulprelegerii,pe care doamna arhitect a facut-o cusinceritate, a fost ca acest proiect,MuzeulUnirii si Sala Unirii, pe langa multe alteproiectefacuteınacestdomeniu,i-aproduscea mai mare dezamagire. Atitudineaoficialitatilor fata de acest patrimoniu esteprincipalulmotivalacesteidezamagiri,faptcareadeterminatcareferatulsafieprezentatı n c a d r u l s i m p o z i o n u l u i „ S . O . S .Patrimoniu”.Aceastaatitudinedeneglijarese manifesta si ın acest an, care precedesarbatorireaa100deanidelaMareaUniredela1Decembrie1918.

Prezentareapropriu-zisaıncepecuunistoricaldezvoltariiCetățiiAlbaCarolina,ilustratprinproiectareaunorharti istoricecare prezinta obiectivul ıncepand cuperioadaromana,medievalapanaınepocaıncare ambitiamilitarilor austrieci a facut casuprafataei,initialadecca40ha,saajungala100ha.IntentiaImperiuluiAustriacafostsagaseasca rezolvare pentru cat mai multepozitiisiıntarirideapararesisatransformecetatea ıntr-un bastion de aparare si, ınacelasi timp, ıntr-unarsenalcaresadevinaarsenalul principal al Transilvaniei. I�ntr-ohartadin1903apar,pentruprimadata,celedouamonumente-MuzeulsiSalaUnirii.

I�nparalelcuremarcilenegative,facutepe baza unei imagini proiectate avand operspectiva aeriana din 2011, doamnaprofesorafirma:„Așadupăcumbineștiți,înschimb, Cetatea, așa-zisă Alba Carolina, adevenituncentruturisticextremdeapreciatșidevizitat.Areunfluxdevizitatoriuriașcarecreștedelaanlaanșiesteunsucces,așzice,enorm, pe care cei care l-au inițiat și l-aurealizat merită toate felicitările, chiar dacăe s t e o s e r i e d e c r i t i c i l e g a t e d eprofesionalismul restaurării zidurilor, caresuntsăpatedejapânălatreimetrișiașamaideparte; deocamdată cei care se bucură nusuntspecialiștii,ciceicarevădnișteamenajărisuperbe și o atmosferă cu totul și cu totuldeosebită”.

Referitor la cele doua obiective, care,de fapt , sunt subiectul pr incipal a lreferatului,doamnaprofesorfaceodescrieredetaliata,ınsotitadeimagini,ainterventiilorcares-aufacutde-alungulexistenteilor,cubune s i cu re le . Pentru c a in ten t iaseminarului este de a trage un semnal dealarma, voi spicui cateva remarci negative,cumarfi:

„S-auintrodusniștestructuridinbetoncare dublează structura inițială în ambeleclădiri lateraleșicare,desigur,cădisoneazăputerniccuceeacearfitrebuitsăfiestructuraautent ică , care ar f i putut f i cumvaconsolidată.S-auintrodusniștecasedescări,totașa,bineînțeles,dinbeton,făcuteînsensulfluidizării circulațieimuzicale, un lucru bunpânălaurmă.[...]

Deci au fost lucruri făcute destul dintopor, ca să zicem așa, cu mai puținprofesionalism.Erauaniicândnusețineaatâtde mult cont de t ipul de intervențieprofesionistă. Carta de la Veneția eraproaspătăîn1964șilanoinupreapătrunsese,așacăsănumaivorbimdespreintervențiileacestea”.

Despre starea cladirii aflam ca niciaceastanuesteınregula,deexemplu:„S-auridicatapașimucegaiulpânălaetaj,undearfifost cazul să fie mai puțină umezeală, înschimbeavinedinpod,pentrucăpodulesteextrem de «stocurat», ca să spun așa, țiglastricată (planșeul din lemn) și așa maideparte, tencuit la intrados, primeșteumezeală, care uitați-vă că se observă lapereți și așa mai departe. Prin urmare,lucrurile stau extrem de prost. Podul estespectaculos,este făcutdintr-oserie întreagăde diafragme, foarte interesante - de tipmediteranean, am aflat și eu cu ocaziastudiuluitehnicalstructuriișialșarpantei-șiareunecartsuficientdemarepentruaputeafimansardat; de altfel, l-am și propus pentrumansardare[...]

La fațadănuamintervenitpreamult,

nu am realizat paletarul cromatic, care

deocamdatănu-mipreaplace,nuamvrutsă-l

păstrezpeacelași,darmaiaveamîncăplanul

de execuție, PT-ul a fost predat, dar în

momentul execuției putem stabili o culoare

maiconvenabilăcarepânăacumanueste.

Cevoiamsăvăarătșisăvăspun,șicu

astatermin,suntavatarurileacestuiproiect.

Au fost câteva situații în care am pierdut

foartemulttimpșinervi.Înprimulrândvreau

săvăspuncăproiectul,dincauzafaptuluică

nuștiuundeaufostoficialiiînperioadacând

trebuiaupredateaceleproiecteeuropenepe

axacinci,cinci-unu,careprevedeauprotecția

monumentelor,arămasfărăfinanțare.[...]

Dincauzaacestuifapt,proiectulaajuns

lamânaoficialităților,careauoferitosumă

derizorie,pecareauscos-olalicitație.Eunu

amlicitatlaaceastăclădire.Amfostsolicitată

săajutlarealizareaproiectului”.

Descriereaproblemelorıntampinatea

continuat si, ın concluzie,doamnaprofesor

Adriana Matei a precizat ca scopul pentru

careafacutaceaprecizareafostcasaarate

catestededeplorabilaatitudineacelorcare

au comandat acel proiect, e vorba de

ConsiliulJudetean.Prezentareas-aıncadrat

perfect ın tema simpozionului „S.O.S.

Patrimoniu” si o puteti urmari ın detaliu

descarcand imaginile pe care le-am luat la

fatalocului:

linkvideo:https://we.tl/vgSaXfRtFB

linkcapturiecran:https://we.tl/cTlJOWb08e

13.40 – 14.20 prof. dr. arh. Virgil

POP, secretar Comisie de cultură Cluj.

StareaPatrimoniului

Precumampututvedeaceicareaufost

prezenti la Cluj, de jur-ımprejurul salii se

aflauasezatepesevaletepanourileexpozitiei

carepurtaacelasinumecucelaldiscursului

lacareasistam,ambelefiindadaptatetitlului

simpozionului-„S.O.S.Patrimoniu”

Am sustinut chiar de la ınceput ca:

„Discursul va fi despre probleme grave și

negative,nucăașfiundefetist,existășiacest

domeniualprotejăriipatrimoniului,evident,

șifoartemultelucruripozitive,darmultmai

multenegative”.

Ca dovada a celor afirmate, prezinta

chiarexemplulcladiriiıncareneaflam,care

ın urma cu cativa ani era amenintata cu

disparitia.

I�n continuare, pentru a nu abuza de

rabdarea cititorilor acestui articol, voi mai

puncta cateva idei interesante, spicuind si

citanddindiscursuldluiVirgilPOP.Reluando

idee a dlui Tiganas, el face precizarea ca

„acest patrimoniu trebuie protejat pentru

comunitateși,demulteori,sefacegreșealacă

este privit ca a fi al unei elite educate,

pricepute să-l întrețină, dar mai ales să-l

guste”.

Pe dl MITREA, care a sustinut, ın

discursulsau,caarfibinesanu„aratamcu

degetul”, ıl contrazice spunand ca este o

atitudine neconstructiva si ca „arătatul cu

degetul, până la urmă, este foarte folositor,

căci,altfel,decesătotvorbeșticândnuarăți

cudegetul?”.

Spre licitatiile care se fac si pentru

restaurarea monumentelor de patrimoniu,

ıntr-o societate dominata de coruptie si

ticalosie,cumesteceaıncaretraim,estecel

mai dificil de „aratat cu degetul”. Da ca

exemplunegativfaptulcaexistasituatiicand,

culmea,onestitateaafostdevinapentruca

licitatia a fost castigata de cel care a oferit

pretulcelmaimic,decinuafostniciohotiela

mijloc.

„Ce este de făcut în această situație?

Lucrul acesta cu licitațiile se întâmplă și la

proiectederestaurare,pecândnoinedorim

pentrumonumentelenoastrece-imaibun,nu

ce-imaiieftin!”

La concluzii si la „aratat cu degetul”,

citandu-l din nou pe dl TIGA� NAS, dl Virgil

POPprecizeazaca,desipatrimoniultrebuie

protejat pentru comunitate, „de fapt ,

comunitatea se rușinează de propriul

patrimoniu. Apropo de mutația culturală

dinspreOrientcătreOccident,într-obiserică

micădin lemncomunitatea își vede trecutul

umil și rușinos, într-unmodcu totul eronat,

trecutuletrecutșinu-lpoțischimba,dareste

patrimoniușiniciîntr-uncaznudemolarealui

vaducelaschimbareaniveluluidecivilizație!”.

Pentru amanunte puteti descarca

ınregistrariledepeurmatoarelelinkuri:

linkfoto:https://we.tl/jRvZCav6do

linkvideo:https://we.tl/0DW1f45t9K

14.55–15.20dr.arh.asist.Cristian

RUS-„ColegiulAcademic«RegeleCarolal

II-lea»-80deanidelainaugurare”

„O fericită coincidență face ca exact

peste30dezile,pe13iulie,săseîmplinească

80deanidelainaugurareaclădirii,unadintre

cele mai spectaculoase și valoroase clădiri

realizateînperioadainterbelicăînClujșinu

numai”.

I�ncontinuaredomnulRusaprezentat

un studiu de caz referitor la restaurarea si

reconversiaprimuluiteatrumaghiardinCluj

construitın1821„clădirecareîn1906,cânda

fost inaugurat actualul teatru, a căzut în

ruină,nemaifiindfolositdecâtcadepozit.”

Proiecteledetransformarealocalului:

1923-arhitectiiC.POMPOIUsiG.CRISTINEL

1926-1927 - ing. G. BALS s i arh. M.

CHEREMBACH

1934–1937–arh.GeorgeCRISTINEL

S-afacutotrecereınrevistaaacestor

etape,careauavutmomenteinteresante,din

povestirealorreiesindatmosferadeepocasi,

maiales,avatarurileavizarilor,episoadecare

seregasescfaraexceptiesiınzilelenoastre.

Prelegereaacontinuatcuodescriere

amanuntita a ultimei etape realizate de

arhitectul George CRISTINEL, arhitect cu o

o p e r a r em a r c a b i l a , a c a r u i l i s t a

impresionanta de concursuri la care a

participat,ınintervalul1914-1930,cuprinde

29 titluri.Lucrarile realizatesuntmultmai

multe-97-pecareleregasimnotatechiarde

GeorgeCristinelınseptembrie1953.

Sfarsitul acestui arhitect exceptional

estetrist.Lavarstade69deani,ın1960,ınca

eraangajatpentrucasa-sicastigeexistenta,

ınlipsaoricaruivenit,dupacarefaceocerere

l a M in i s te ru l Munc i i ı n so t i t a de o

recomandare data de Uniunea Arhitectilor,

prin care cere o pensie de merit avand ın

vedereıntreagasaactivitateprofesionala.Se

pare ca nu mai apuca sa beneficieze de

aceastapensie,deoarece,dupamoarteasa,ın

1961, vaduvei sale i se acorda o pensie de

urmas.

Linkfoto:https://we.tl/giLUakv6Gs

Linkvideo:https://we.tl/h9s8aKFn0M

15.30-16.05 MASĂ ROTUNDĂ .PatrimoniularhitecturalînRomânia.

DECLARAȚIA DE LA CLUJ.Simpozion„S.O.S.Patrimoniul”.13mai2017:

„ R e s t a u r a r e a m o n um e n t e l o rarhitecturaleesteunactmoralcarerestituiedemnitatea unor valori culturale aleumanității pe care suntem datori să leconservăm, să le perpetuăm existențapăstrându-le vii, capabile să-și transmitămesajulgenerațiilor viitoarepentru câtmaimultăvreme.

M onumen t u l a r h i t e c t u r a l e oenciclopedieculturală,osursăneprețuitădeinformație,ocuantăde identitate,o fărâmădinistorialoculuișialumii,iarlecturarealuineoferăoexperiențăunicășideseoriprofundemoțională. Ambientul în care acesta vacontinuasăexistearputeasă-ldistrugăsau,dimpotrivă, să-i sporească valoarea, iaraceastadepindedenoi,darmaidegrabădeatitudineareprezentanțilornoștrialeși.

După anii ´90, numărul Cartelor, alDeclarațiilor și al activității autoritățilorinternaționale s-a întețit exponențial.Tu r i smu l c u l t u ra l a l ua t un a vân textraordinar pe plan mondial, reușind săsalveze de la dispariție orașe, centre sauansambluri istorice, locuri, regiuni, cetăți,palatesauzonearheologice,iaracesteacțiunide restaurare, revitalizare, restituire,protejare și conservare au devenit oexcepțională resursă de revitalizare,resuscitareeconomicășiculturală.

Deși activitatea de restaurare apatrimoniului arhitectural urban și rural aprins viață și în România, în special dupăintrarea noastră în Uniunea Europeană,trebuiesăremarcămcăaceastasemanifestăpunctual fără să constituie o preocuparemajorăaautorităților.

Asistămdinpăcatelafenomenultotmai

răspândit al dispariției unor monumente

prețioase care se adaugă abominabilelor

demolăriintenționatealeregimuluiceaușist.

NumailaClujsuntnumeroaseexemple

demonumentepecaledeafipierduteînparte

din cauza retrocedărilor, dar și aneputinței

autoritățilordeagăsisoluții:PalatulBanffy,

Hotelul Continental, Muzeul de Istorie al

Farmaciei, Monumentele de pe Cetățuie,

adăugându-sedemolăriloranterioare,cumar

fiCasaCălăului,MoaraRoșieș.a.m.d.

Toate acestea justif ică tematica

simpozionului organizat cu ocazia Balului

Arh i tec ț i lor 2017 sub semnul S .O.S .

PATRIMONIUL și a declarației constituite la

finalulacesteimanifestări,cares-adoveditafi

de o înaltă ținută culturală, științifică și

profesională

Considerăm că pentru a ne putea

bucuraîncontinuaredemoștenireacarene-a

fost lăsată trebuie să acceptăm câteva

realitățiconcrete:

1. Patrimoniul cultural reprezintă o

resursă neregenerabilă, care odată afectată

numaipoatefirecuperatăintegral.

2. Prinextensianoțiunilordepatrimoniu

(afișată în actele emise oficial la nivel

mondial) se observănevoia totmai acută a

clasăriitotmaimultorconstrucții,ansambluri

sausituridevaloare,iarcriteriiledeclasare,

deși corecte și nuanțate acum, ar trebui

extinseatâtprinridicareavaloriidevechime

laperioaderecente,câtșiprinatențiaasupra

valoriilorintangibile.

3.CreștereanumăruluipozițiilorListei

MonumentelorIstoricesedovedeșteafiinvers

proporționalăcucapacitateaadministrativă

de gestiune a acestora la toate nivelurile:

locale,regionale,naționale.

4. Obiectivele de patrimoniu, prin

importanțapecareoaudinpunctdevedere

cultural și istoric, au o valoare infinit mai

mare decât cea de inventar a construcției

(care se pierde complet odată cu trecerea

timpului)sauceaaterenului.

5. Legislația legată de cunoașterea și

analiza monumentelor istorice ar trebui să

tratezediferitconstrucțiileparazitaredecele

ale monumentului autentic, astfel încât, la

momentultranzacției,acesteasăfieevaluate

independent.

6. Situația juridică amultor obiective

valoroase (regim de proprietate, litigii,

proprietarimultipli,retrocedăriobținuteprin

proceduridubioase,documenteeronatecum

arfi:CărțiFunciare,HărțiCadastraleetc.)face

camonumentele să fie lăsate într-o starede

degradare.

7. O carte a construcției devine astfel

obligatorie, iar existența saar elucida toate

neajunsuriledemaisus.

8.Criteriiledeselecțiepentrunumirea

președinților comisiilor locale, regionale și

naționale nu mai există de mult. Deseori

aceștianusuntarhitecți,nusuntdeoformație

apropiată acestei profesii, iar decizia le

aparține.Arfinormalcadecidențiisăaibă,pe

de o parte, criterii similare cu cele ale

experțilorMCC (pecare îi judecă), iarpede

altăparte-unmandatlimitatîntimp.

9.SubfinanțareaexcesivăaMinisterului

Culturii, dar și a Primăriilor, Consiliilor

Județene cu privire la resortul patrimonial

conduc la a t i tud in i reprobabi le a le

autorităților,cumarfi:renunțarealaproiecte

d e re s taurare a monumente l o r d in

ansamblurile urbane în favoarea simplei

zugrăviria fațadelor, scoaterea la licitațiea

unor monumente valoroase la sume de

pornire derizorii având drept consecință

rezervaspecialiștilordeaaplicaș.a.m.d.

10.Protejarea și punerea în valoarea

patrimoniuluisepoaterealizadoarprinbuna

colaborare și prin efortul comun al tuturor

autorităților de resort atât ale statului, ale

societățilorprivate,fundațiilor,ONG-urilor,al

experților, cât și al proprietarilor și al

societății,înansamblulei.”

Textul declaratiei, pe care sper ca ati

avutpacientasa-lcititicuatentie,arezultat

dupapunereacaplacapaluarilordecuvant

pe parcursul celor peste 35minute cat au

durat discutiile. Au fost prezenti toti

conducatorii de la varful celor patru

organizatiiprofesionale: IleanaTUREANU-

UARCentral;AdrianaMATEI-UARFil.Cluj;

Serban TIGA� NAS - OAR Central si Szabolcs

GUTTMAN-OARFil.Transilvania.

Linkvideo:https://we.tl/oYkTrsX80O

Linkfoto:https://we.tl/xxYjUaufq6

Linkcapturi:https://we.tl/EO006un1CX

BALULARHITECȚILOR13mai2017

Dupa50depaginiıncareamdescrissiilustrat evenimentele conexe care s-aupetrecut la Cluj, ma aflu ın situatia sa vaprezintevenimentuldebaza;balulpropriu-zis.

I�ncepandcuora17:00participantiiaufostasteptatisasoseascasisapetreacaclipeplacute ın ambianta baroca a PalatuluiBanffy,celmaiimportantpalatbarocurbandin Romania, aflat ın pericol din cauzaretrocedarii.

Pentru cititorii nostri care nu suntarhitecti si chiar si pentru colegiimei o sarepet cateva date despre acest evenimentanual, cu o traditie de peste 125 ani, carecelebreazaınfiintareaSocietatiiArhitectilorRomani. I�n mod traditional el este uneveniment al Uniunii Arhitectilor dinRomania,dar,dinanul2001,anulınfiintariiOrdinuluiArhitectilordinRomania,balulseorganizeaza ımpreuna cu acesta, marcandunitatea breslei arhitectilor. Aumai fost ınultimiianisicatevaexceptii,dartotulseparecaarevenitlanormal,ceeacepentrumineafost o veste buna, pe care am tinut sa osubliniez,deoarecenuasmaidorisaaudcavor mai aparea fisuri ın colaborarea celordouaorganizatii.

Nu este momentul unor asemeneaanalize,nupentrucanuar fi importantdetrasconcluzii,pentrucapeviitoristoriasanusemairepete,cipentrucalaClujatmosferaafostpozitivasi,ınmodvadit,alasatimpresiauneicolaborariexcelenteıntreUARsiOAR,prezente de multe ori discrete, din pacatemai putin vizibile ın spatiul public. Ca defiecare data evenimentul si-a propus sa fiemaimultdecatosarbatoareabreslei.Dupacumatipututcitiındocumentuldeclaratiei,de aceasta data semnalul S.O.S. a avut casubiect protectia patrimoniului, un subiectdeintereslargcare,dinpacate,constatamcanuesteluatınseriosdemajoritateasocietatiicivile,deadministratiapublicadestatsi,dece nu, ca sa nu privim numai ın curteavecinilor, nici de unii membri ai bresleinoastre.

Cuacesteideiintroductiverolulmeuse

varezumadoarlaaalegeimaginifotocatmai

sugestive, pe care le-am surprins la bal.

I�naintedeadacuvantulunorpersoanefoarte

autorizate sa-si expuna parerea, mai fac o

singuraremarca.

Statistic vorbind, am constatat ,

ıncepanddin1995,decandamparticipatla

toate evenimentele de acest gen, c a

barometrulcelmaicredibil,carenevaspune

cums-ausimtitparticipantii,estedansul.

LaClujs-adansatfoartemult!

Doamna presedinte Adriana MATEI

mi-aspuscaeanuvreasa-sispunaparerea,

pentrucaafacutpartedintregazdesipoate

nuvafidestuldeobiectiva.I�nschimb,mi-a

remissprepublicareadouaziscrisoareape

carei-atrimis-oimediatdoamnapresedinte

IleanaTureanu:

„Stimată doamnă arhitect Adriana

MATEI, doresc să vă transmit, și pe această

cale, felicitările și mulțumirile mele și ale

colegilor mei cele mai călduroase pentru

remarcabilaorganizareaBaluluiArhitecților

din acest an, un punct important pe harta

culturalăaClujuluișialbresleiarhitecților.

Balul Arhitecților și evenimentele pe

carele-aprilejuitautransmiscelorprezenți,

darșipubliculuilarg,unmesajaparte,afost

multmaimultdecâtunprilejdeîntâlnire,a

fost ocazia de a cunoaște, dezbate și de a

deschidenoicăidepromovareșiluptăpentru

recuperareapatrimoniului.

Cluj-Napoca,unorașnobil,încărcatde

istorieșidetradiție,defrumos,încareartaîși

aresălașeternșiprincontribuțiaarhitecților,

s-a dovedit cadrul perfect pentru acest

evenimentdereferințăpentrubreaslanoastră

șinunumai,învremecePalatulBánffy,după

multăvreme,aavuto luminășiostrălucire

aparte.

Vă asigur, doamna profesor Matei, de

toatăadmirația,mulțumirea și recunoștința

participanțilorlaacestminunateveniment.

Cu aleasă considerație, arh. Ileana

TUREANU,președinteUAR.”

„Lacald”,cumsespune,amobtinut,a

douazidupabal, ıncadouaopinii.Unadin

pieselegrelealeechipeiorganizatorilor,un

pachet de energie inepuizabila, a fost

s e c re t a r u l g e n e ra l a l OAR F i l i a l a

Transilvania, dna Oana BUCEA, care mi-a

scris:

„Organizarea la C lu j a Ba lu lu i

Arhitecților… a fost greu, a fost ușor, a fost

mult, a fost puțin… e greu de spus. Cei care

organizeazănuvorputeaspuneniciodatăcă

estepreamic,preamărețsaupreaboem.Un

lucruestecert:Afostfrumos!Afostelegant!A

fostsavuros!

Suntemobosiți?Cusiguranță!

Suntemmulțumiți?Cusiguranță!

Vom fi aici și la edițiile viitoare? Cu

siguranță!

Amînvățatalăturideceicuargintînpăr

ce înseamnă organizarea unui astfel de

eveniment, am ascultat cu răbdare toate

s f a t u r i l e p e ca re au do r i t s ă n i l e

împărtășească, am adăugat o notă de

contemporan într-undecordemultprezent,

amîncercatsătransmitemunsemncelorcare

nuvormaifi,cămoștenirealornuvafiușor

uitatășiamreușitsăîmpletimîmpreunăprin

dans și voie bună linia ce pare că desparte

generațiile.

Suntem mulțumiți ș i onorați de

eforturiledeprezențădepusedemulțidintre

participanțișisuntemmândridecuvintelepe

careaceștia le-aulăsatgajpentruviitoarele

ediții!

Cutotrespectul,vămulțumimtuturor!”

Alt organizator tanar, cult, plin de

energie pozitiva, pe care l-am prezentat ın

primaparteaarticoluluidinbuletinul lunii

mai, Ionuț JULEAN, ne-a adresat celor

prezentilaClujurmatoarelecuvinte:

„A fost pentru prima dată când am

participatlaBalulArhitecților,darcredcăa

fostfoartefrumos.Încalitatedeorganizator,

amavut foartemari emoții, însă cred căau

fost constructive. A fost nu numai un

evenimentmondenreușit,cimaialesunactde

cultură-olecțiedespredecență,unexercițiu

d e d emoc ra ț i e ș i o v i z i un e d e s p r e

multiculturalitate. Iar peisajul cultural

transilvănean,afostgazda…

Ne-a onorat participarea baronului

BanffyBelacare,practic,afăcutcanoisăne

simțimlaunbaladevărat,nuîntâmplătorîn

PalatulBanffy. Considercămesajulsimbolic

pecareamdoritsăîltransmitemafostînțeles

întrutotul.

Mulțumesc tuturor celor care ne-au

sprijinit și oaspeților care ne-au onorat cu

prezențalatoateevenimentele.”

I�n timp ce redactamacest articol,m-amrazgandit,vapromisesemcaeunuosamaiintervinınarticol,dupacevoireproducecuvintele celor care mi-au trimis mesaje.Vizionand imaginile,m-amgandit ca existaposibilitateacaopartedinceicarevorcitiarticolulsanuledescarce.I�nacestcaz,misepare important sa spicuiesc si sa reproduccatevafragmentedindiscursurilecelorcareau luat cuvantul ın timpul desfasurariibalului.

Nuıntamplatoramprecizatcas-aluatcuvantul ın timpul balului, deoarece acestlucrus-aıntamplatınjurulorei19:00.

Nuesteunsecretpentrucineaurmaritca mine de 22 ani comportamentularhitectilorcandseıntalnesccaintraıntr-ofreneziecaresemanifestaprindiscutiiıntreei,greudeıntreruptdefiecaredata.N um a icinenuaorganizatevenimentecuarhitectinucunoasteacestobicei.Euostiufoartebinesi , mai ın gluma, mai ın serios, i-amcaracterizat pe colegii mei ca sunt „nevorbiti”.

De aceasta data, organizatorii, careınca o data si-au aratat priceperea, auprocedatcorect.Aulasattimp,casiceicertaticu punctualitatea sau care au venit dedepartesaajungalabal,savizitezeexpozitia,aflata la intrare s i care ne prezenta„PatrimoniulFamilieiBanffy”-autori:IonutsiDanaJulean.Panourileleputetidescarca,dandclickAICI.

Dupa ce au socializat, colegii mei aupututfiatentiladiscursulgazdeioficiale,dnaAdriana MATEI, pe care Oana BUCEA ainvitat-o lamicrofon, ın jurulorei19:30, sicarene-aspus:

„Vădorescdintotsufletulsăvăsimțițibine,sănevedemșialtădată,săvădistrați,sădansăm,sănebucurămdeprezențaaceastafrumoasă în mijlocul unui palat atât deminunat, care este puțin în paragină, daravemtotceeacene trebuiecasăne simțimbine, 20 minute de muzică clasică și pecunoscutul actor Petre BĂCIOIU, care vadestindeatmosfera.Vămulțumescșivădorescîncontinuarepetrecereplăcută!”.

Dupareprizamuzicalacareaurmat,la

primapauzaaquartetuluiformatdintineri

instrumentisti care au interpretat la doua

viori, o viola si un violoncel, piese clasice,

OanaBuceaainvitatlamicrofonpresedintii

prezenti. Pe rand s-au apropiat Șerban

ȚIGĂNAȘ, Szabolcs GUTTMANN care

ımpreunaauinvitat-o,ınaplauzelegenerale,

pednaIleanaTUREANUcasalisealaturesi

ımpreunasaurezebunvenitparticipantilor.

Spercaimaginilesaredeacatdebines-

a simtit doamnaTUREANU ıntre acesti doi

ınaltireprezentanti,silapropriu,silafigurat,

aiOrdinuluiArhitectilor.

Va d i t p l a c u t impre s i ona t a d e

atmosferacedomneaacolo sidecumtoate

tensiunile disparusera ca prin farmec,

doamnapresedintene-auratunbunvenitsi

ne-a mai spus ca: „Este primul bal la care

particip eu și mi se pare minunat, așa că

dumneavoastră care ați fost lamulte baluri

avețitermendecomparațieșiașvreasăiasă

balulcelmaibaldinanulacesta.L-amfăcut

special în cinstea Filialei Transilvania și de

ziuadluiGUTTMANN.Așvreacabalulacesta

săfiesemnulunitățiiuneibresle,dintreUARși

OAR,șioatmosferăcaldășiprietenoasăîntre

toategenerațiiledearhitecțipecare-iavem

aici.Ceimicisăsesimtăbinecunoi,ceimarisă

sesimtăbinealăturidestudențișicutoțiisă

fimfamiliadearhitecțipecarene-odorim.Vă

dorescosearăplăcută!”.

Veselie mare, zambete si schimb de

amabilitati, ın timpcemicrofonulajunge la

ȘerbanȚigănașcarene-aspus:„Amînvățat

delaceidinaintecăbalurilesuntdeschisede

președinții Uniunii și ulterior și de cei ai

Ordinului.BineațivenitlaCluj!

Aț i ma i f o s t a i c i mu l ț i d i n t r e

dumneavoastrăîn2008,cândafostprimulbal

laCluj,defapt.afostoserienemaipomenită

care a început la Sibiu în 2007, în 2009 la

Brașov,2010 la Iași,2011 laSinaia,2013 la

TimișoarașiapoirestullaBucurești.Maisunt

locurifrumoaseînțaraasta,darcredcăv-ați

întors aici, la Cluj, deoarece au fost niște

oameni careaupus suflet și credcăesteun

motiv suficient pentru a vă avea aici și vă

mulțumesc.

MăîntrebaMircea(adicăsubsemnatul)

dacăammaivisatceva,pentrucălaultimele

douăedițiiamcititunvispecarecicăl-așfi

avut.SpredezamăgireataMircea,nuammai

visatnimic,pentrucăsuntatâtdeocupat,sunt

atâtdemultelucruridefăcut,încâtdormtun,

darspercă,dupăcenedestindemșipetrecem,

săfacemceeacemaiestedefăcutîmpreună,

așa cum spunea Ileana. Bine ați venit!

Petrecerefrumoasă!Lamulțiani,Sobi!(adică

SzabolcsGUTTMANN)”.

Daca tot am facut precizarea cui i se

spuneSobi,ıncontinuareosamafolosescde

acestdiminutivcucareeusuntobisnuitde

peste30deanidecandsuntprietencuelsi

dinanii'80,decandformasemungrupdin

care facea parte si Radu MEDREA si Ion

BUCUR, cu care ıncercam sa aparam prin

toate mijloacele patrimoniul construit al

Sibiului.

Revenind la bal , Sobi a preluat

microfonulsine-aspuscaseıntamplabalul

laCluj:„Nuneapăratcăamfiavutnoiaceste

idei, ci pentru că am devenit înțelepți ca să

înțelegemcăgenerațiilecarevindupănoiau

ideipoatemaibunedecâtcelepecarele-am

avutnoișicătrebuiesă-ilăsămsăofacăpână

lacapăt.Dincauzaastasuntemaiciașacum

suntem”.

BanuiesceucaSobi,cubinecunoscuta

lui diplomatie, a vrut sa explice indirect

pentruceicareauprimitcuretineresichiar

mairauvesteacalaClujbalulsevaıntampla

ıntr-uncort,mergandpanaacoloıncatsanu-

lonorezecuprezenta.Ulteriorm-amıntalnit

cu multi dintre ei care mi-au marturisit

sincercalepareraudupaceauauzitcatde

reusit a fost tot evenimentul simai ales ca

balulpropriu-zisafostunsuccesmare.

Nu o sa insist asupra detaliilor

discursului lui Sobi, pe care ıl veti putea

descarcadepe linkulde lasfarsit,darosa

redaucatevapasajedincene-aumarturisit

cei doi domni pe care Sobi i-a invitat la

microfon. Au fost ın fata noastra dl Bela

BANFFY, urmasul familiei mostenitor al

imobilului, si Ionut JULEAN, organizator si

unuldinceidoiautoriaiideiicabalulsase

desfa soare ıntr-un cort cu peretii s i

acoperisultransparentınasafelca,doarcu

foarteputinaimaginatie,sa-tiınchipuicaesti

ın curtea palatului, monument de exceptie

care trebuie si el salvat de la degradarea

accelerata. Cel de-al doilea autor, Mihai

RACU,tanarulvicepresedintealFilialeiUAR

Cluj,probabilcaeraiesitdincortdeoarecenu

aaparutsielınfatanoastracasa-laplaudam

pentru idee si mai ales pentru faptul ca a

contribuitefectivlatraducereaeiınfapt.

Cu scurtele cuvantari ale celor din

urma invitati, se ıncheie seria cuvantarilor

gazdelor, care se retrag la mesele lor ın

aplauzeleasistentei,pecareımipermitsao

caracterizezcafiindmultumitadeprogramul

manifestarilorconexe siaevenimentului ın

totalitate.

Linkcuvântări:https://we.tl/kWiGvGRapt

M-am straduit sa fiu foarte concis ın

relatareaevenimentuluidelaClujsimavad

totusinevoitsavacerscuzepentrucelepeste

saizecidepagini,61ıntotal,dacaleadaugam

sipecele29dinbuletinulprecedent.Nuam

putut sa-l redactez ın mai putine pagini,

deoareceevenimentulafostatatdedensın

momente importante, ıncat scurtand

relatareaasfiomislucruriimportante.

I�nchei relatarea aducandu-va aminte

cadupa„barometruldansului”,laCluj,labal

s-a dansat mult si, ce este mai important,

toat a lumea, indiferent de varst a , a

participat . De ce? Banuiesc datorit a

atmosferei placute si a muzicii bine alese,

ıncaobilaalbapentruorganizatori.

Fruntile au fost descretite de actorul

Petre BĂCIOIU si, nu ın ultimul rand, de

dialogulpecareacestal-aavutcutalentatul

nostrucolegEugeniuPĂNESCU,hatrucumıl

cunoastetoatalumeasicarene-aprezentat

„CarteaGriaArhitecturii”,desprecarene-a

dezvaluitcaaveaobanderolaneagrapanala

venireadluiTiganaslaconducereaOAR.Din

pacatenuaprecizatsicareaufostmotivele

pentrucarearenuntatlaea.I�naceacarteam

fost invitati sa scriem cu totii, spunand

asistenteicaımpreunacuimaginilepecare

le-amfacuteuvordeveniomarturieistorica

despre etapa pe care o strabate breasla

noastra.Dinaforismele cititede simpaticul

actorıncheicudouadintreele:

„Bărbații au descoperit focul, dar

femeileaudescoperitcumsăsejoacecuel”;

„Femeileșipisicilefacceeaceleplace,

iarbărbațiișicâiniiartrebuisăseobișnuiască

cuideea”.

Linkmomentevesele:https://we.tl/VcTCcxFeTC

Linkdansșivoiebună:https://we.tl/dExrfyh1l3

Intentionat am lasat la final textul pecaremil-atrimis,laıntoarcereadinconcediulpetrecut ı n C ipru , d l . arh . SzabolcsGUTTMANN, deoarece el face si o micasintezaaevenimentuluiınıntregimealui,catsioconcluziedefinal,multmaicompletasimaipertinentadecatasfiıncercatsaofaceu.

SOS MONUMENTE LA BALULARHITECȚILORDIN2017

„Pretext:BalulArhitecțilordindatade13mai2017.

Locul Balului: curtea palatului BánffydinCluj,realizatîn1773-86deBánffyGyörgy(1746-1822) ca benef ic iar ș i JohannEberhardtBlaumann(1733-1786)caarhitect.Din 1951 funcționează ca Muze de Artă, înprezent este în curs de litigiu juridic șiretrocedareparțialăpebazaunortestamentedubioasecătredescendențiiservitorilor(???)...

Textul: SOS Monumente, urmează să secoaguleze într-o «Declarația de Cluj», dinparteacelorafectațidesoartamonumentelordinRomâniadeastăzi...

LoculConferinței:FostulChioșc-CazinodinParculCentral,realizatdinbanipubliciîn1896-97,conceputdearhitectulPákeyLajos(1853-1921),restauratdinfonduriEuropeneșireinauguratîn25mai2012

Preludiu Conferință și Bal: excursia din jurul Clujului din data de 12 mai 2017,sponsorizatădefirmaCESAROM-Lasserberger,cuofabricăretehnologizatăpentrurealizareadeplăciceramice,gresie și faianță înCluj.ExcursiaadebutatcuvizitaSalineidinTurda,restauratădin fonduriEuropene în2010 și extinsă în2012-2014, cuunpopas laCasadeoaspețiIonRațiudinTurda,înprezențadescendentuluiIndreiRațiu.AuurmatlocalitățileRăscrucișiBonțida,cucâteunpalatBánffy,primulrealizatîntreanii1752-1755,astăzifărăfuncțiune,înproprietateaConsiliuluiJudețeanCluj,aldoileacaansambludeclădiridetipCastel,afostrealizatînmaimulteetape,între1437și1890,astăzifiindun«laborator»deexcepție al restauratorilor, privind perfecționarea specialiștilor în domeniu și antrenareavieții culturaledecătrenouladministratorFundațiaTransilvaniaTrust, începândcuanii2008,peoperioadăde49deani.

DupădouăsăptămânidelaevenimentulBalulArhitecțilordin13mai2017,amajunsînsfârșit să reacționez în scris, la invitația colegului nostru Mircea Țibuleac, referitor laimortalizareaimpresiilordin12și13mai,subpretextulBalului.

Poatecemiseparecelmaielocventcaamintire,stareade«cebinecăamfostîmpreună».Cucolegiarhitecțișiparțialcufamiliilelor,dintoatățara,amavutșansasăpetrecemdouăzileîmpreună, să cutreierăm o parte din împrejurimile Clujului, să ascultăm discursuri pemarginea patrimoniului moștenit, să avem atitudini comune pentru salvarea valorilorconstruite-declarațiadelaCluj,SOSmonumente-șisăfimîmpreunăsubuncorttransparentdincurteapalatuluiBanffydinCluj,inclusivcuundescendentalfamiliei,careadatdelucrupevremuriceluimaitalentatarhitectaltransilvaniei,casăedificeacestpalatbaroc...

Este bine că ne-am obișnuit deja ca în momentele de reprezentare a breslei săsărbătorim,măcarodatăpean,frumusețeaactivitățiidearhitectșisăcuplămcugânduribuneprivindmoștenireaarhitecturală.Adevenitobicei,dupăceaavutșansacaevenimentulsă depășească granițele Bucureștiului încă din anul 2007, când Balul Arhitecților a fostcopărtașalCapitaleiCulturaleEuropenedinSibiu.

ÎnaintesăaflămdataexactăaBaluluidin2017,amavutdejaosurprizădinparteasoției,pentruasărbătoriziuameadenaștere-din12mai-,cuoexcursiedeosăptămânăpeinsulaCiprului.Dupăclarificareaevenimentuluipedatade12-13mai,amreacționatdestuldeneașteptatlaofertainițială,spunândcă,regret,darnupotrataexcursiadinTurda-RăscrucișiBonțida...Astadacontraofertă...

AtunciîncănuamștiutcăosăamșiadouașansăpentruCipru,imediatdupăbal,cuosăptămânăprolongare.Astfel,ampututsavurapedeplin,cașicopărtașalorganizatorilor,senzațiilelocal-patriotismului,chiarmaimult,datoritădivulgăriiacestorsărbătorifamilialelaînceputulbalului,decătrepreședinteleUAR,dnaIleanaTureanu,amavutșansasăsimtșioexpansiuneamomentului,delainteresulfamilialcătrebreaslă.Vămulțumesctuturorcelorcareațiorganizatîndetaliușicelorcareațiacceptatinvitația.Estebinesănufiisingur-măcardeziuata-maimult,estefoartebinesăsimțicăsuntemîmpreună.

DupăceamajunsînsfârșitșiînCipru-înperioada18-25mai-amavutosăptămânădisponibilăpentrureflexiiasupraproblemelorprivindpatrimoniulmoștenit.Estedenecrezutceînseamnă,defapt,săfieunteritoriuatâtdeatractivpentrutoți.Nicipăsărilemigratoarenupotajungepediferitelecontinentefărăsăîșitragăsufletulpeaceastăinsulă.Caatarepoțigăsirelicve din toate culturile Mării Mediteraneene, dacă faci un efort în vizitarea siturilorarheologice.Darviațacotidianănearatăcăorgoliileși intereseleetnice,religioasenupotpromovaniciastăziunCipruunitar-nicicadrapel,ceeaceestearătatdoarpelângădrapelulUniuniiEuropene,pepartedesudalinsulei.ÎnrestvomvedeacăacestCipruestetensionatpedeopartededrapelulgrecescpeparteadeSud,respectivdedrapelulturcescpeparteadeNord.Iar între cele două teritorii trebuie să parcurgem și astăzi granița unui gard din sârmăghimpată.CentrulistoricalcapitaleiNicosia,cuocetatecirculară,fortificatăcuunsprezecebastioane renascentiste identice, poate să ne dea mai multe explicații privind starea șivaloareadefaptapatrimoniuluimoștenit.Orașulnumaiesteunulșiinamiculnumaiesteînexteriorulzidurilor.Fortificațiacontemporanăimprovizatăesteînmiezulcetățiișinuestededicatprotecțieivalorilor,ciestedoarodelimitareaintereselorconflictualealebăștinașilor.Poțisătrecicuunpașaportpeaceeașistradădelasudsprenordsauinvers,poțisăvizitezimonumentepeambelepărți,dartoleranțașipaceanecesarăpentruasavuraacestevaloriestegarantatădoardeforțeleNATO.Oarecareestecostulacestorunitățimilitare,fațădebugetulpunerii în valoare a edificiilor moștenite? Oare ruinele, ca și mărturii a neînțelegerilorcontemporane,prevestescunnoustratarheologicpentruviitor?Oarecareesterețetauneiconviețuiriechitabile?

Cuineadresămînprimulrând,cândfacemodeclarațieprivindSOSMONUMENTE?

Sănerevedemcubineînprimăvaraanului2018”.

arh.GUTTMANNSzabolcs-István,președinteleOARTransilvania

Linkpoze:https://we.tl/ticqseTLws

Linkcapturidintimpulfilmărilor:https://we.tl/iDECuRMw1s

LAREVEDERE,ÎN2018!

INFO 2

ParteaI

MOLDOVAREPER2030deAnaDONȚU

Filiala Teritoriala Bacau-Neamt a

Ordinului Arhitectilor din Romania a

organizat,ınperioada9-11iunie2017,editia

a treia a Forumului zonal de arhitectura si

urbanism MOLDOVA REPER 2030, dedicat

proiectieideviitorateritoriuluiMoldoveide

peambelemalurialePrutului.

Forumul2017pastreazaliniatematica

initiala, abordand problematica organizarii

teritoriale, a cailor de comunicatie, a starii

demografice si a conditiilor de mediu

spec i f i c e a ce s te i z one geogra f i c e ,

considerata la ora actuala unul din polii

saracieiınEuropa.

I�nceletreiziledeıntalniri,arhitectiisi

urbanistii si-au expus punctele de vedere

asupraurmatoarelorsubiecte:

· COOPERARE T ER I TOR I A LA� –

INFRASTRUCTURA� REGIONALA�

· DISCONTINUITATE – CONTINUITATE

SPATIALA�

· CAPACITATEA OPERATIONALA� A

ORGANIZATIILORPROFESIONALE

· ORASULVA� ZUTDEAPROAPE

Cunoscutepersonalitatidindomeniul

arhitecturii siurbanismuluidinRomania si

RepublicaMoldova,ımpreunacumembriai

comunitatii de afaceri si ai autoritatilor

centralesilocaleauanalizatposibilesolutii

pentru viitorul dezvoltarii echilibrate a

acestui teritoriu pe care traiesc circa zece

milioanedeoameni.

foto&video-arh.MirceaȚIBULEAC

I�ndeschiderealucrarilorconferintei,a

vorbitdnaarh.LilianaBÂRGU,presedinteal

OAR – Filiala Bacau-Neamt: „Participarea

semnificativă a profesioniștilor din domeniu

la prezentările, dezbaterile și concluziile

precedentelor ediții ale Forumului, ecourile

acestora în presă, au demonstrat interesul

deosebitpentrutematicaprivindimagineape

care acest teritoriu văduvit până acum de

mariproiecteovaaveaînaniicareurmează.

SperămcaaceastăatreiaedițieaForumului

MOLDOVAREPER2030săfie încăunpas în

declanșarea unei emulații comune care să

genereze și să pună în practică un contract

social între arhitecți, politicieni, tehnicieni,

constructori și cetățeni, printr-un tip de

atitudineșiacțiune„smart”carepoatefaceîn

scurttimpdinzonaesticăaEuropeiunspațiu

dezvoltat armonios, cu o înaltă calitate a

vieții”.

Mode ra to ru l p r ime i s e c t i un i ,

C O O P E R A R E T E R I T O R I A L Ă –

INFRASTRUCTURĂ REGIONALĂ, a fost dl

arh.ConstantinAMÂIEI:„Tematicapecare

amales-oînaceastăedițieaforumuluiesteo

extensie a temelor generale cuprinse în

declarațiadelaBacău,careafostsemnatăîn

2015,laprimaedițieaforumului,decătrecei

doi președinți ai organizațiilor profesionale

dinRomâniașiRepublicaMoldova.Înaceastă

primă secțiune vom discuta despre rolul și

ro s tu l urban i smulu i în dezvo l tarea

economică”.

Primul conferentiar a fost dl dr. arh.

urb. Nicolae ȚARĂLUNGĂ, director al

I n s t i t u t e f o r H o u s i n g a n d U r b a n

Development Studies (IHS) Romania, cu o

prezentare int i tu la t a „S trateg ia de

Dezvoltare Durabila a Judetului Bacau”:

„Realizareastrategiilordedezvoltarespațială

reprezintăînultimultimp,pentrumultețări,

inclusiv România, instrumente de corectare

atât a eșecurilor pieței libere, cât și a celor

administrative centrale și locale. Abordarea

unor instrumente, precum poli de creștere,

coridoareledecreșteresauzonelespecialede

dezvoltareeconomică,auajutatlacreșterea

mase i economice urbane , impl ic i t a

densitățilordemografice,daraucondusșila

dezvoltarea orașelor secundare ș i a

vecinătățilorrurale”.

Link video: ,https://we.tl/3SuBTOAylL

linktext:https://we.tl/kmd0eN7o8Z

Urb.IoanaIVANOV,PartenerAsociat

CIVITTARomania,aprezentat„SIDUBacau

2014-2030 – Abordarea integrat a a

dezvoltariiurbane”: „Strategia Integratăde

Dezvoltare Urbană (SIDU) actualizează

Strateg ia de Dezvo l tare Durabi lă a

Municipiului Bacău (2011), urmărind atât

abordarea modalităților de identificare și

rezo lvare a problemelor ș i nevoi lor

comunității din punct de vedere economic,

social și de mediu, cât și crearea unei

administrații publice eficiente, în beneficiul

dezvoltăriisocio-economicelocale.Totodată,

actualizarea strategiei a constituit o

necesitateîncontextulnouluicadrufinanciar

multianual al Uniunii Europene, noua

perioadă de programare generând, prin

condiționarea finanțării proiectelor din

fondurieuropene,actualizareastrategiilorde

dezvoltare la toate nivelurile teritoriale”.

Linkvideo:https://we.tl/yfbWTWwjxX

linktext:https://we.tl/VGLHD0W844

Arh.YanaMAKSYMCHUK, Biroul de

arhitectura si design Addline Cernauti,

Ucraina:„Amfăcutoanalizăpentruavedea

cumvafiCernăuțiulpeste15ani.Maiîntâiam

studiat tendințele spre care se îndreaptă

orașul și cât din ele s-au realizat. În prima

etapă, grupele de lucru s-au concentrat pe

fiecare sferă a vieții orașului. Grupele care

s-auocupatdeaceastaauavutdreptdeviză

„maipuținecuvinte,maimulteimagini”.Îna

douaetapă s-au studiat clădiriledinoraș și

împărțireapezone.Deexemplu,eimportant

săcunoaștemîncareparteaorașuluiesteo

concentrare mai mare a populației. De

asemenea, a fost analizată rețeaua de

transportșiinfrastructurasocială”.

Arh.Danylo SEMENTSOV, Biroul de

arhitectura si design Addline Cernauti

Ucraina:„EuvoicontinuaprezentareaYannei.

Ea a vorbit despre ce s-a realizat, iar eu -

despreceeacedorimsărealizămmaideparte

și voi prezenta lucruri concrete. Vom face o

analizăstructuralăaorașului,concentrându-

ne asupra centrului istoric. Vom elucida

punctele forte și punctele slabe. Se remarcă

faptul că orașul se dezvoltă în mai multe

centre,nuînunulsingur,deaceeatrebuiesăle

acordăm o atenție specială și să susținem

acest lucru. Intenția noastră e de a face

construcțiile mai compacte. Vrem să ne

concentrămpedezvoltareainternăaorașului,

nupeteritoriiledinexterior”.

Linkvideo:https://we.tl/ZrXIDSNb1O

Ing.SergheiSEVERIN, sefulgrupuluiINCP „Urbanproiect”, a vorbit despre„Prespectivele dezvoltarii tezauruluiarhitecturalnational,identificateprinPlanulde amenajare a teritoriului «Rezervatiacultural-naturala Orheiul Vechi»”, cu oprezentare grafica realizata de arh. OlgaGANICENCO, arhitect-sef proiecte INCP„Urbanproiect”: „În anul 2016, INCP«Urbanproiect» a fost contractat de cătreMinisterulMediuluialrepubliciiMoldova, învederea realizării proiectului Planul deamenajareateritoriului«Rezervațiacultural-naturală Orheiul Vechi», proiect finanțat deUSAID. Importanța lucrării, atât pentrubeneficiar,câtșipentrunoicaautori,constăînfaptulcăobiectulcercetăriidateesteunuldinsiturile cu cea mai mare valoare naturală,istorică și arhitecturală de pe teritoriulMoldoveidintrePrutșiNistru”.

Link video: ,https://we.tl/ZVCskI1hErlinktext:https://we.tl/b5iFVG9I0J

Dr. arh. urb. Florentina IUGAN ,Centrul de Excelenta ın Urbanism „IonMincu”, aprezentat lucrarea „Bunepracticideplanificareurbana ınmunicipiulGalati”:„MunicipiulGalațiademaratopoliticăactivădeplanificareurbanăînultimadecadă,odatăcu inițierea actualizării planului urbanisticgeneral care, ulterior, a fost însoțită deelaborareaanumeroasestudiidespecialitateprivind potențialul de dezvoltare urbană lanivellocalșiîncontextteritorial,precumșideplanuri urbanistice zonale cu reglementăriurbanistice detaliate pentru zona-cheie dinmunicipiu. Planul Urbanistic General alMunicipiuluiGalați(PUGGalați),elaboratdeUniversitateadeArhitecturășiUrbanism«IonMincu» București, a fost distins cu PremiulBienalei Naționale de Arhitectură 2016 –Secțiunea «Arhitectura spațiului public șiurbanismul»,fiindapreciateînmoddeosebitaspectul inovator și complexitatea acesteidocumentații”.

Linkvideo:https://we.tl/ZwEEcwMDqt

linktext:https://we.tl/FhvRboCLaD

Prof. dr. arh. Florin MACHEDON,Universitatea de Arhitectura si Urbanism„Ion Mincu” Bucuresti, a vorbit despre„Planul Urbanistic General Piatra Neamt”:„CâtevasugestiipentruPUGPiatraNeamț:1.Săserezolve traficuldificil (sufocă50%dincirculația orașului), vechile centuri suntinsuficientepentruorașcanoddecirculație;2.PiatraNeamțsăfiebazadeplecareaturiștilorpentru excursii la mănăstiri și în munți –trebuie localizate dotări de loisir pentrutimpuldintreexcursii;3.Creștereabunăstăriiorașului–estelegatănudoardedezvoltareaserviciilor, ci și de cea a industriei, aceastatrebuie amplasată în afara orașului șidezvoltată la scară mică; 4. Valorificareaposibilităților de recreere pe lac, natație,pescuit;5.Întreținereaspațiilorverzi–acum20deani,PiatraNeamțeraunorașalflorilor”.

Linkvideo:https://we.tl/83zMnRMt1u

Arh.SorinGABREA–DirectorGeneralWestern Outdoor Bucuresti, a prezentat„Conversieurbana – studiude cazGRIRO”:„După1950,într-oțarăvlăguităderăzboișide profunde schimbări de structură socială,aflată sub ocupație militară sovietică, aî n cepu t o impo r tan tă p e r i oadă d ereconstrucție națională. Capitala, dar șicelelaltemaricentreurbane,aufostasaltatede masedeoamenisăraci,încăutaredelocuridemuncă.Schițadesistematizaredin1968afost, probabil, documentul de planificareurbană care a produs cele mai importanteefecte. În principiu, în jurul unui nucleucentral – orașul interbelic, delimitat cuaproximațiedeinelulprincipaldecirculație,urmau să fie realizate mari cartiere delocuințe, care alternau cu mari platformeindustriale.Astfel,relațiaceamaiimportantă,reședință-locdemuncă,urmasăserealizezepe coroana circulară, pe circuitul cel maiscurt,fărăafectareazoneicentrale”.

Linkvideo:https://we.tl/BU837edwH7

linktext:https://we.tl/sqOoAlJC17

Conf. dr. arh.EmilDragoșCIOLACU,Fa c u l t a t e a d e A r h i t e c t u r a „ G . M .Cantacuzino” de la Universitatea Tehnica„Gheorghe Asachi” Iasi, initial trebuia saprezinte lucrarea „Regenerare urbana -manual de bune practici”, ulterior ınsa apregatitoalta temadespreArhitecturaArtNouveau,maialespentrucadatade10iunie,ziua ın care a conferentiat, este ziua ArtNouveau:„ÎnMoldova,îngeneral,șiînIași,înspecial, arhitectura de factură Art Nouveauesteextremderarășicuatâtmaivaloroasă,darabundăexempleleîndiversevariantedearhitectură neoromânească. Stilul ArtNouveau înarhitectura Iașiului se regăseștemaialesîndetaliidisparatesauîninterpretărilocaledatorateatâttradiției,câtșidepărtăriide sursa ideologică. La nivelul programelorarhitecturale, stilul a cuprins, în egalămăsură, locuințele individuale sau cele deraport,biserici,instituții,palatesaucastele”.

Prezentarea domnului Emil DragosCIOLACUaprovocatmaimultereactii,dintrecarevomredapescurtcateva.

Arh. Ion ANDRIU: „E o prezentarefoarte interesantă și provocatoare în sensprofesional. Nu sunt de acord cu un singurlucru: faptul că stilul neoromânesc este oexprimareastiluluiArtNouveau.Suntautoricare nu acceptă această idee. Dincolo deaceasta,esteoprezentarefoartebună”.

Arh.VladMODÎRCĂ:„Așvreasăfacoparalelă cu centrul istoric al Chișinăului.Recent în Chișinău au apărut mai multeclădiri, la insistențele Ministerului Culturiicareareîncomponențasaunașa-zisConsiliuIstoric,celcareestevinovatdeaparițiamultorfalsuri istorice, pe care le putem numi ArtNouveausauGoticulMilitar.S-aimpuscasăseconstruiască numai așa, drept care mulțiarhitecți buni din Republica Moldova aurefuzatsălucrezepentruzonaistorică.Astfel,dindictaturaMinisteruluiCulturii,noinumailuămproiectepentrucentrulistoric.Organulpubliclocalapierdutcontrolulasupraacestuiproces”.

Linkvideo:https://we.tl/RthxSCxEi4

V o m c o n t i n u a r e l a t a r e aevenimentului în numărul următor alBuletinuluiInformativ.

Linkfoto:https://we.tl/dtarbcj2cJ

INFO 3 Expozițiedeacuarelășigrafică

arh.MirceaCorcodeldeAnaDONȚU&arh.CosmaDUNEL

Marti, 23 mai, ora 17.00, la la

CentruldeCulturaArhitecturaladinstr.Jean

LouisCalderonnr.48,aavut locvernisajul

expozitieideacuarelasigraficaaarhitectului

Mircea CORCODEL. La vernisaj au fost

prezentialtidoiarhitectiacuarelisti:Cosma

DUNELsiLiviuBRANDABUR.

CosmaDUNELaprezentatexpozitiasi

avorbitcumultaaprecieredespreautorulei:

„MirceaCORCODELseexprimăextraordinar

prinacuarelă,punândînvaloareminunatele

fațadeșiperspective.Esteunmareexponental

pensuleișiculorii,careși-afăcutunobiceidin

atreceprinlumefărăaparatuldefotografiat,

sau și cu aparatul de fotografiat, dar

folosindu-și mai mult memoria vizuală și

curiozitateadeaînțelegeceeacedesenează.

Unarhitectbuntrebuiesăaibăcalitateade«a

vedea», să știi să vezi, să înțelegi și să

reproduci.MirceaCorcodelștie«săvadă»...Mă

întreba odată o doamnă care este diferența

între un arhitect și un acuarelist. Diferența

este că un arhitect iese la pensie, iar un

acuarelistnu”.

foto&video-L.MIHĂESCU&R.HATEA

Mircea CORCODEL ne-a marturisit:

„Decândmăștiuamdesenat,ampictatsau

ammodelat.Nuștiudacăceeacemăfacesă

desenezsenumeștecrezartistic...Înoricecaz,

ceeacemăfacesămăocupdeacestuniversal

artelor plastice, deși eu sunt arhitect, este

faptulcă celedouădomeniiseînrudescșise

completeazăreciproc.

Aexperimentașiainovacredcăesteun

feldecrezartistic.Suntexperimenteculturale,

suntgesturisausentimenteexprimateliberîn

contextediferite”.

Evenimentulafostınregistratvideosi

ılfacemdisponibillaurmatorullink:

https://we.tl/OwJUCgIeWL

Autorulasustinutsiunmasterclassde

acuarelapecareılputetidescarca , iarAICI

imaginilefotoAICI.

I�n continuare prezentam textul scris

dedlarh.CosmaDUNEL.

Era o vreme... candprezentarea unui

proiect era practic imposibil a s i de

neacceptat fara a folosi transparenta si

cromatica pe care acuarela le pune la

dispozitia arhitectului. Arhivele ne ıncanta

cunenumarateexemplealeoperelormarilor

arhitecticarefaceaudintr-ofatadadeproiect

un obiect de arta. Am fost martorii unei

demonstratii de virtuozitate a prezentarii

perspectivei cu prilejul retrospectivei

Haralamb(Bubi)Georgescu,colegdeatelier

al lui Horia Creanga sau cu prezentarea

fatadeiBanciiNationaleaRomanieifacutade

catreBogdanGheorghiu.

Ast azi un randu, o perspectiva

acuarelata, chiar daca apar, rareori, ın

prezentareaunuiproiectdearhitectura,sunt

simpleaccidente si,poate,tocmaidinacest

motiv, sunt remarcabile. Astazi studentul

arhitect dispune de alte mijloace de

expunere grafica, servitepe tava de fratele

computer, indispensabil actualmente

proiectarii si prezentarii lucrarilor de

arhitectura. Manualitatea („Laba”) nu mai

estecalitateadebazaaunuibunproiectant,

poatedoarınatingerearapidasiselectivaa

tastelor.

Cuatatmaimult, apicta ın culoride

apa, a folosi tehnica armonizarii si a

nuantarii culorilor ınseamna, astazi, nu un

apanaj al profesiei, ci un hobby, practicat

doar de cei care sunt manati de alte

impulsuriinterioarepecareuniilenumesc

TALENT.

Este cazul colegului nostru arhitect

Mircea Corcodel care, pe langa succesele

recunoscute pe plan profesional, gaseste

timpsafiesipoetalformeisiculorii.Asacum

metaforaestespadapoetului,transfigurarea

a r t i s t i c a e s t e u n e a l t a d e l i c a t a a

plasticianului.

DupacumDoamnaacuarelei,arhitecta

Ligia Podorean Ekstrom, ın „O istorie

povestită a culorilor de apă”, defineste

acuarelaca„înveșnicireaclipeiprinculoare”,

astfel siartistulceseascundesubumbrela

arhitecturii ısi prenoteaza trairi, imagini si

culoripecareleexprimaplasticprinceeace

putemnumifarasagresimoperedearta.

Am avut privilejul si bucuria de a

patrundeınatelieruldecreatieartisticaalui

Mircea. Lucrarile ınramate se amesteca

printre cele ın studiu sau ınca umede.

Imaginea este coplesitoare, dar ceea ce

dezvaluieintimitateaartistuluiteizbestela

rasfoireacarnetuluideschite.Fiecarepagina

marturisesteoaventura,uncontactcuviata

plantelor,acladirilor,aoraselor.Oaventura

schitata ın detaliu, cu linie si culoare.

Transfigurarea artistica este ulterioara, ea

facandsubiectuluneiasaumaimultorlucrari

cevorpurtasemnaturaarhitectuluiMircea

Corcodel.

CosmaDunel

INFO 4 Expoziția„LĂCAȘEDECULT”

arh.IonBÂRLĂDEANUdeAnaDONȚU

A rh i t e c t u l c on s t a n t e an I on

BÂRLĂDEANU,nascutınDeltaDunarii,dar

stabilitınorasuldelamalulMariiNegredupa

absolvirea Institutului de Arhitectura „Ion

Mincu”, desi a participat la foarte multe

expozitii colective ale arhitectilor, care se

organizaulagaleriiledeartaaproapeanual,

primasaexpozitiepersonalaadeschis-oın

2015,laBucuresti,candaımplinit80deani,

dupacareamaiexpuslaConstantaın2016.

Anul acesta a expus din nou la

B u c u r e s t i , l a C e n t r u l d e C u l t u r a

ArhitecturaladinstradaJeanLouisCalderon,

ın perioada 6-11 iunie . Expozitia de

acuarele, intitulata „Lăcaședecult”, a fost

vernisataındatade8iunie,ın prezentarea

altor arhitecti acuarelisti precum dl arh.

LiviuBRANDABUR, EmanoilMIHA� ILESCU,

GheorgheLEAHUsiCosmaDUNEL.

Arh.LiviuBRANDABUR:„Tehnicalui

IonBÂRLĂDEANUestedeosebitdecomplexă

șirapidă,este,defapt,vârfultehniciidedesen.

Îlfelicitpentrucăesteprezentadouaoarăla

Centrul de Cultură Arhitecturală cu o

expoziție”.

foto&video-L.MIHĂESCU,R.HATEA&M.ȚIBULEAC

Arh. Gheorghe LEAHU: „Noi avem o

meserie superbă, astfel încât nu putem

confunda arhitectura cu nimic din jurul

nostru. Constat că, în domeniul artelor

plastice,foartemulțiarhitecți,printrecareși

ceidefață,șiceicareaulucrărileexpuse,au

găsit o completare superbă sufletească,

pentru ca, din când în când, să facă, în fața

monumentelorpecarele-auînvățatlașcoală,

câteoacuarelă”.

Arh.CosmaDUNEL:„Amparticipatîn

ultima vreme la omulțime de vernisaje ale

expozițiilordeacuarelășimi-afăcutplăcere

săaducînfațacelorlalțiaceastăpreocupare

deosebită a arhitecților. Venind la expoziția

domnuluiBÂRLĂDEANU,amfostde-adreptul

imoral:omulțimedelucrurivăzutecuochiul

unui om care știe să privească și știe să

aștearnăpehârtie,pentrucăprinaceastane

deosebimnoideceilalți”.

Arh.EmanoilMIHĂILESCU:„Euvăvoi

vorbidespreomulIonBÂRLĂDEANU.Esteun

om cu o structură specială: născut în

Dobrogea,comunaC.A.Rosetti,areoorigine

modestă,obișnuită,dareunomcuunsuflet

uriaș,cudarulprieteniei,pecarepuținiîlau,

cu iubirea de semeni, de monumente, cu

dragosteapentrubiserici-toateasteasevăd

înexpozițialui”.

Deladlarh.IonBÂRLĂDEANU,aflam

caestepasionatdecalatoriisinupleacade

acasa fara caietul de schite si acuarele. I�i

place sa faca schite la fata locului si sa le

ınnobilezeprinculoare:„Acuareleleprespun

o tehnică spontană și nu îmi reușesc

întotdeauna. Nu lucrez acasă, în atelier,

deoarecenu-miiesenimic.Așam-amînvățat

dinfacultate,lucrezlafațalocului.

Lucrărivechinupreaam,deșidesenez

din copilărie și, ca să am acces gratuit la

cinematografe, desenam afișe pentru filme.

Celemai dragi lucrări alemele sunt cele în

careestereprezentatăapa,DeltaDunării”.

Fiind din zona Deltei, l-a avut drept

mentor pe Constantin GĂVENEA, unul

dintre cei mai importanti acuarelisti din

Romania: „Învățătorul GĂVENEA, care mi-a

fostprofesordedesenlaLiceul«SpiruHaret»

dinTulcea,este,dinpunctulmeudevedere,cel

mai bun acuarelist din țară”, a adaugat

arhitectul.

linkvideo:https://we.tl/CSLQEvUZkD

linkpoze:https://we.tl/ZwEEcwMDqt

linklucrări:https://we.tl/Qy9skjOMU8

INFO 5 Lansaredecarte

dr.arh.LucaMateiSTOIANdec.arh.LucianMIHĂESCU

Luni,12iunie2017,ora17:00,la

Centrul de Cultura Arhitecturala al Uniunii

Arhitectilor din Romania (U.A.R.), din str.

Jean Louis Calderon, nr. 48, sector 2,

Bucuresti, a avut loc prezentarea cartii

Interferențe arhitecturale italiene în

arhitectura modernă românească, scrisa

dedr.arh.LucaMateiSTOIAN,publicatade

Editura IglooMedia, cu sprijinul Ordinului

ArhitectilordinRomania.

I� n cadrul evenimentului a fost

vernisataexpozitiacuacelasititlu.Alaturide

autor,auluatcuvantul:arh.LiviuBrandabur,

reprezentantul Uniunii Arhitectilor din

Romania (U.A.R.), Academicianul Razvan

Theodorescu, presedintele Sectiei de Arte,

Arhitectura si Audiovizual a Academiei

Romane, prof. dr. arh. Sorin Vasilescu,

p re s ed in te l e Comis i e i Na t i ona le a

MonumentelorIstorice.

Volumul chestioneaza critic sursa de

inspiratiecreativaaarhitectilorromanidin

perioada interbelica si demonstreaza ca

vasta productie de opere arhitecturale

italiene a avut un rol important, cu efecte

detectabile, ın devenirea modernitatii

romanesti.Carteaarelabazaocercetarede

actualitate, bine documentata fotografic,

care se doreste un mijloc de familiarizare

critica cu operele unora dintre cei mai

reprezentativiarhitectiromani si italieniai

stiluluimodern.

foto-RĂZVANHATEA

AcademicianRăzvanTheodorescu:

„LucaMatei Stoian este reprezentantul unei

generații tinere de arhitecți extrem de

promițătoare,așspune,foarteeuropene.Este

produsulșcoliiromâneștidearhitectură,este

elevul unuia dintre importanții profesori ai

Universității de Arhitectură, prietenul meu

prof.arh.SorinVasilescu.

Ceeacea reușitarhitectulLucaMatei

Stoian este să realizeze o expoziție absolut

remarcabilă,cuodeschideredeorizonturiși

ea absolut remarcabilă în ceea ce privește

relați i le italo-române în arhitectura

interbelică. Acestea erau lucruri intuite de

unii,raționalismulitalianșiarhetipurilesale

înspațiulromânesc,însăLucaMateiStoiana

demonstrat impecabil legăturile între

arhitecturamodernă românească și o Italie

mussoliniană,oItalietotalitară,încareînsăse

făceaarhitecturădebunăcalitate.

Spre deosebire de lumea nazistă sau

stalinistă, lumea mussoliniană a produs

arhitectură de calitate și relațiile Italiei cu

România, mai ales, ale „Accademia di

Romania”, care a adăpostit foarte mulți

arhitecțiimportanți,uniidragisufletuluimeu

șiamintirilormele,cumafostGrigoreIonescu,

Horia Theodoru, Richard Bordenache sau

Ște fan Bal j , oameni care au produs

arhitecturădebunăcalitatesauaurestaurant

impecabilmonumentelenoastre.

În orice caz, lui Luca Matei Stoian îi

datorămaceastădeschidere,carenucontează

numaipentruistoriaarhitecturii,cicontează

pentruîntreagaistorieaculturiiromânești.”

Dr.arh.LucaMateiStoian:„Neaflăm

astăzi laCentruldeCulturăArhitecturalăal

Uniunii Arhitecților din România pentru a

prezenta, a valorificapatrimoniul românesc

de arhitecturămodernă în relație cu cel de

facturăitaliană.

Astăzi,esteprezentatăocarteavândla

bază o cercetare de actualitate, bine

documentată fotografic, care se dorește un

mijloc de familiarizare critică cu operele

unoradintreceimaireprezentativiarhitecți

românișiitalieniaistiluluimodern;cartecea

avut lansareaîn lunamartieaacestuianla

InstitutulCulturalRomân,ocarteceaavutun

impact extraordinar, înprimul rând,asupra

arhitecților, dar și asupra publicului larg

interesat de arhitectura modernă din

Româniaanilor'30.

Lucrarea contribuie la o mai bună

înțelegerea arhitecturiimoderne românești

în contextul modernității europene prin

interferențelearhitecturaleitalo-române.

Aces t even iment reprez intă un

instrumentconvingătorprincarearhitectura

româneascămodernăesteridicatălarangde

arhitectură modernă internațională și

valorificată ca o arhitectură perenă de

patrimoniu.”

I�nanii'20,opleiadadeilustriarhitecti

romani,scolitilaRoma,ıntelegsiasimileaza

arhitecturamodernaitalianasiointegreaza

ın operele lor la reıntoarcerea ın tara.

AsemenealuiMarcelloPiacentini(unadintre

celemaireprezentativefigurialearhitecturii

mussoliniene, punte de legatura ıntre

arhitectiidediversetendintesiDuce),Duiliu

MarcuafostremarcabilularhitectalRegelui

Carol al II-lea, emanand spiritul unei

monarhiiprospere.

Realizarile arhitecturale ale unor

creatori precum Grigore Ionescu, Richard

Bordenache,NicolaeCucusiNicolaeLupu,de

ocalitateexceptionala, formati laRoma,au

ramas exemple de modernitate pentru

istoriaarhitecturiinoastre.

Creatiile marilor arhitecti moderni

primesc-prinacestacarte-ocheiedelectura

suplimentara si un argument ın favoarea

aprecieriilorlajustavaloare.Prinnoutateasi

complexitatea ıntelegerii modernitatii

europene, cartea aduce o perspectiva

suplimentara ın valorificarea arhitecturii

romanestidinperioadainterbelica.Lucrarea

contribuie la o mai buna ıntelegere a

arhitecturiimoderneromanestiıncontextul

modernitatii europene prin interferentele

arhitecturaleitalo-romane.

LucaMateiStoianestedoctorarhitect,

membru al Ordinului Arhitectilor din

Romania, artist vizual, designer, bursier

„VasileParvan”(2012-2014)laAccademiadi

Romania, Roma, Italia, unde realizeaza

expozitii internationale personale si

colective de arta si arhitectura. Sustine

prelegerisiconferintelafacultatidedesignsi

arh i tec tura d in I ta l ia , Germania s i

Danemarca.

I�nRomania, ın 2013, castiga premiul

sectiuniiImaginedeArhitecturalaAnualade

Arhitectura2013cufotografia„Palazzodella

CiviltaItalianaColosseoQuadrato”.Bazandu-

sepeocercetareamplasibinedocumentata

castiga, ın 2015, sesiunea de finantare a

Ordinului Arhitectilor din Romania cu

proiectul editorial intitulat „Reflexe ale

arhitecturiimoderneitalieneınarhitectura

romaneasca” si, ın 2016, cu proiectul

editorial„Interferentearhitecturaleitaliene

ınarhitecturamodernaromaneasca”.

delac.arh.LucianMIHĂESCUtehnoredactare: Ana DONȚU

Bănci,scaune,saltelepubliceînlume

OMINUNELACARESUNTEMMARTORI

Seıntamplafoarterarsapotiparticipa,fiesifarasa

realizezi adevarata dimensiune, la un eveniment epocal ın

istoria omenirii ! Din toate datele, pe care astazi le putem

adunaıntimpfoartescurt,asistam,lapeste2000deanidupa

Hristos,laoreasezareaistorieiviiacomunitatilordepetoate

continentele, a ıntregii societati omenesti... Pentru o scurta

analiza, ne vom referi mai mult la continentul nostru,

principalul creuzet al dezvoltarii lumii, asa cum a ajuns ea

pana la ınceputul mileniului III, si marcat de energia

civilizationalaaCrestinismului.

Lumeacrestina,ajunsaladouamileniideconstructiesimodelandrelatiilecucelelalte

lumicultural-spiritualedepetoatecontinentele,aınceputsaregreseze,atacataatatdirect

(prin razboaie conventionale si neconventionale), cat si indirect – prin toatemijloacele

tehnologicedeazi,prin„razboiulıntrucuvant”.S-aajunslaoadevarataimplozieınultimele

decenii, mai ales ın vechile natiuni europene, dar si ın zonele cu populatie tanara, cu

Crestinismındezvoltare,dinAsia:

- Ateiisisatanistiiaupatrunsıncercuriledeconduceredinmarilecapitaleeuropene;

legislatiapromovataınutimuldeceniuprinorganismeleUniuniiEuropeneacapatataccente

bizaresioricumneconformestadiuluiıncareseaflasocietatileamalgamatealevechiului

continent.

- Catolicii pervertiti de marxism si paganism au confiscat multe dintre bisericile

congregatiilordinAmericalatina.

- I�nS.U.A.sedesfasoaraoluptacrancenaıntreultimiicrestinipebaricadesimareea

ateist-neo-pagana (plus „fascistii de extrema stanga”, cum bine ıi denumeste L. Orasel,

consilierlaWashington).

- I�nAsiasiAfricareligiilemilitante,bazateınfondmaiputinpetextelesacrecatmai

multpeideologiipolitice(„razboiulsfant”...)aucolonizatcelemainumeroasenatiuniale

planeteisifurnizeaza„ınproportiedemassa”milioanedemartiricrestini,doarınultimii

zeceani!

- Necredinciosiidin conducerea ruseasca,mascati ın crestiniortodocsi, duco lupta

subterana, continua si nemiloasa, asupra popoarelor dreptcredincioase din Crimeea,

Ucraina,Basarabia,GeorgiasiArmenia!Aceastaluptaestesprijinita,cufonduriimposibilde

apreciatcamarimesiprovenienta,petoatecailedeinfluentare,propagandasimanipulare,

raspanditeıntoatelimbilepamantului,printreneamurileEuropei,Asiei,AmericiisiAfricii–

underublelemascateındolarimurdarescsuflete,biserici,partidesipresa!!

VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ

dearh.DorinBOILĂtehnoredactare:AnaDONȚU

Vechile natiuni crestine din Europa nu ısi mai pot sustine decent industria,

agricultura,sistemeledesanatate sipensii,dreptcareapeleaza la importuldemanade

lucru,calificatadarsinecalificata,prilejdemiscaridemassefaraDumnezeu,darsiocaziide

actiuneliberaamafiilortransfrontaliereıngrozitoare:

- Dinspreacestenatiuninevintotmaidesvestitotmaitriste–regiuniıntregi,aflate

departedemarileorase,sepustiescdelaanlaan...biserici,cimitire,sateıntregi, ferme

agricole,muntialtadatalocuiti,devintinuturialeumbrelorsideznadejdii!Fenomenuleste

flagrantsiınEuropadeest,printreortodocsi:ıntregestulUcrainei(aflatınrazboihibrid),

ıntreg nordul Bulgariei, nordul Greciei, toata fosta Jugoslavie la interior (numai coasta

Adriaticiiaparenormala...)

- UnfenomenspecialsepetrececumarilemanastiridinGrecia,Bulgaria,Macedonia(ca

sa nu vorbim despre cele catolice...), care raman fara traitori (desi pelerini mai sunt),

icoaneledinfresceseacoperadepaianjenisideuimire!

- Italieniiısioferadisperatimonumenteridicatecuravnacrestina–biserici,palate,sate

ıntregi–pegratis,oricuilepoateıntretine!!(acestioricinevorputeafiıncurandmusulmani,

chinezi,mafioti...)

- Mai pragmatici, anglo-saxonii transforma constructiile crestine ın locuinte,

restaurante,cluburil.g.b.t.,salidefitness...I�nMareaBritanies-audesfiintatdoarınultimii

ani400debisericicrestinesis-auconstruitsauamenajat600demoschei!!

Unmareanalistamerican-polonez,ZbigniewBrzezinskispuneadecurandca: „Un

Occidentcaresefragmenteaza,secontractageopolitic,careintraınrecesiunespirituala,ar

putearedesteptavechileresentimenteistoriceeuropene...”

I�nacestcontextinter/extern,neputemıntrebadacanune-arfifostmaibine,noua,

romanilor, sub lucrarea acelui pilon institutional traditional care este si ramane

MONARHIA; aici, ın marginea Europei, tocmai ın asemenea perioade, Monarhia poate

asiguraCOERENTASICOEZIUNEAnatiunii!!Doarcanatiuneanusestiedacamaipoate

realizacorectceiseıntampla,dacamaipoatevotaıninteresulpropriu,dacasemaipoate

uitaınoglinda...

AGERPRESSdelaarh.DorinBOILĂtehnoredactare:AnaDONȚU

SmartCity2018

Proiectul-pilotdeSmartCitydelaAlbaIuliaesteunulpentrucare

noiam investit, ınprimul rand ın resursaumana, iarde lamomentul

lansariiGhiduluispecificsipanaınprezent,amcontractat48deproiecte

deorasinteligentpentruconceptulSmartCitydin2018,aanuntat,ıntr-o

dezbatere de specialitate,NicolaieMoldovan, citymanagerul orasului

Alba Iulia. “Dincolo de un parteneriat public-public cu Ministerul

Comunicațiilor, care este postat și cunoscut la nivel public pe site-ul

ministeruluișipesite-ulPrimărieiMunicipiuluiAlbaIulia,noiamtrecutînmodconcretlaîncheiereaunor

parteneriate cu diferite companii care, după anunțul făcut de Ministerul Comunicațiilor, și-au arătat

interesuldeavenișideacunoaștecaresuntrealitățiledinorașulAlbaIulia,șicumpotsăîncadrezefoartebine

șisărăspundăfoartebinenevoilormunicipiuluinostru,delaproduselaservicii.Companiileimplicatesuntfie

dinzonamultinaționalelor,fieanaționalelorsauStart-Up-urilor.Aufostfoartemultecompaniicarene-au

vizitat,ne-aucunoscut,ne-auîntrebatceproblemeavemșicenevoișis-auîntorsacasăînforurilededecizie.

Delauniiamprimitdejadeciziiledeparteneriat,cualțiisuntemînfazadenegociere,iaralțiiprobabilcăse

maigândesc.Maisuntșicompaniicarenuauconsideratcăeoportunsănefacăvreoofertă”,amentionat

Moldovan.

AcestaaprecizatcadelaaproximativunandeziledelaanuntulfostuluiministrualComunicatiilor,

MariusBostan,aufostcontractate48deproiectedeorasinteligent.“Acesteasuntparteaunorprotocoalede

colaborareaprobatedecătreConsiliulLocalșidecătreforuriledecizionalealeunorcompaniimultinaționale,

naționalesauStart-Up-uri”,aspusMoldovan.Potrivitoficialului,proiectelecontractateaufostorganizate

pe10verticalede interes, ce se regasesc si ın recomandarileUniuniiEuropene. “Noi le-amorganizat

(proiectele,n.r.)cașigândireșidinpunctdevederealcolaborăriișicooperăriirespectândcele10verticalepe

careprobabillecunoaștețicutoțiișipecareleregăsimînrecomandărileUniuniiEuropeneînparteneriatul

pentru inovare în comunități și orașe inteligente. Sunt 10 verticale pe care noi amacumulat o serie de

colaborăricufirmeîndomeniulmobilitățiiurbanesustenabile,îndomeniulsănătății,educației,turismului,

siguranțeipublice,administrației,smartbusiness,energieverdeșifondullocativ”,aadaugatcitymanagerul

orasuluiAlbaIulia.

Printre companiile care sunt în colaborare cu PrimăriaMunicipiului Alba Iulia se află Orange

România,Microsoft,Siemens,Philips,TelekomRomânia,CloudSoft,SolarEcosauFastOrder.“Câteva

dintrecompaniilecaresuntîncolaborarecunoi,începânddeanultrecutși,înspecial,delaînceputulacestui

anpânălazisunt:OrangeRomânia—cu14proiectesemnatepentruAlbaIulia,dintrecaredouămaisuntde

finalizat,Microsoft,Siemens—unbusinesscasepeAlbaIuliafinalizatșicare,îndatade4iulievafifăcut

public la Londra, într-un eveniment alDiviziei de planificare strategică a companiei; vorbimdespre un

businesscasesimilarcuceledinLondra,Bruxelles,AberdeeenșiIstanbul,Schreder—pentruiluminatpublic

inteligent,Philips—ofertăconcretăînfazadeimplementare,10firmedinITClusterdelaClujcu20de

proiecteasociate,FlashLighting—pentruzonadeiluminatpublic,ZTE,APERO(AsociațiaProcesatorilorde

PlățiElectronice),TelekomRomânia,cuofertăpecareîncăoașteptăm.Deasemenea,suntoserieîntreagăde

companiicarenuauocertărecognoscibilitatenațională,darproduselecolaborăriiconvenitecuacesteale

prețuimlafeldemultșiacreacoperădomeniiîncarenuexistăabsolutnicioofertă,niciunoperator.Vorbim

desprecompaniicaHypermedia,Arxia,ParkingPlus,CloudSoft,SolarEcosauFastOrder—acestadinurmă

unStart-Uplocal”,aexplicatCityManagerulorașuluiAlbaIulia.

Pedealtăparte,NicolaieMoldovanasubliniatcăunprimpasfăcutînderulareaimplementăriide

soluțiișiproiecteinteligentes-aconcretizatîninvestițiaînresursaumană.“Certestecăprimulproiectpe

carenoi,caadministrație,l-amconsideratcăeutilafostsăcreămîninterioruladministrațieilocaleoechipă

deoameni care să seocupede relația cu companiile interesate săneoferteze înproiectul-pilotdeoraș

inteligent.Măbucurcă,astăzi,oprimăriededimensiunimediicumesteceaaMunicipiuluiAlbaIuliaare

capacitateasăpunăînfațacompaniilorcarevinlanoioechipădinamicăformatădinoptpersoanecarese

ocupăînceamaimareparteatimpuluidecolaborareacufirmeleincluseînproiectuldesmartcity.Noi

credemcăprimainvestițieșiceamaiimportantăesteceaîncarenoitrebuiesăînțelegem,oameniicare

lucrămînadministrație,despreceestevorba,dincolodeconcepte,demanuale,strategiisaughiduri.Prima

noastrădecizieafost,așadar,săinvestimînoamenișisă-ipunemladispozițiaacestuiproiect”,aafirmat

Moldovan.ReprezentanțiaiorașelorșimunicipiilordinRomâniaalăturidefurnizoridesoluțiișiaplicații

detipsmartaufostprezenți,pe30mai,laBucurești,ladezbatereanațională“SmartCity2017–2020”.

SatulPiscu,dincomunailfoveanăCiolpani,afostdesemnatSatulCulturalalRomânieiîn2017

Pe28mai,AFSR–AsociațiaCelemaifrumoasesatedinRomaniaaorganizatîmpreunăcuMuzeul

SatuluiDimitrieGustidinBucurești,competiția-programSATELECULTURALEALEROMANIEI,edițiaaIV-

a.Acestprogramcultural lansat in2014subpatronajulAmbasadeiFranței inRomâniașiaDelegației

Valonia–Bruxellesaredreptobiectivpromovareapatrimoniulculturalșituristicalesatelorromânești.41

decomunedinRomâniaaudepusundosarpentruobtinereatitluluideSATCULTURAL,dar13comuneau

fostinvitatesăsusținăcandidatura(pachetulcultural,minim5evenimente)înfațajuriuluidespecialitate.

Inurmaevaluariișijurizării,înfinala,aufostdesemnateSATELECULTURALEALEROMÂNIEI2017:

1. Piscu (comuna Cioplani), județul Ilfov – reprezentat de Asociația Piscu Nostru (Adriana și Virgil

Scripcariu)–1151puncte

2.Vorona,județulBotoșani,reprezentatdePrimarȘtefanAurel–1101puncte

2.SângeorgiudeMureș,județulMureș,reprezentatdePrimarSófalviS.SándorSzabolcs–1075depuncte

2.Bonțida,județulCluj,reprezentatdePrimarCărhaţAurelEmil–1075puncte

3.Miroslava,județulIași,reprezentatdeConsilierȘtefanSusai–1057puncte

4.Săvârșin,județulArad,reprezentatdePrimarVodiceanIoan–1047puncte

5.Tulgheș,județulHargita,reprezentatPrimarVancuMarcel–1035puncte

6.Deda,județulMureș,reprezentatdePrimarCadarLucreția–1023puncte

7.Tarcău,județulNeamț,reprezentatdePrimarGăinăIoan–940puncte

8.Lujerdiu(Cornești),județulCluj,reprezentatdePrimarDorelJulean-897puncte

9.Băcia,județulHunedoara,reprezentatdePrimarAlbaFlorin–782puncte

10.Dragomirești,județulDâmbovita,reprezentatdePrimarVlădescuDragoș–782puncte

LasecțiuneaCOMORILEROMÂNIEI,aufostacordatepremiile:

1.ComunaVălișoara,județulHunedoara,reprezentatădePrimarMirceaRovinar–pentrurenovareași

promovareapatrimoniuluireligios(bisericilesatului)

2.ComunaDoicești,județulDâmbovița,reprezentatădePrimarIsmailMircea

3.TarafulComuneiVorona,județulBotoșani

4.AnsamblulComuneiDeda,județulMureș

5.Meșterulpopular–GheorgheȚugui,comunaVorona,județulBotoșani

6.Meșteterpopular–LăcrămioaraPop,comunaTulgheș,județulHarghita

7.AnsamblulcomuneiTarcău,județulNeamț

8.PensiuneamodelLujerdiu,Cornesti,judCluj

Comunele au realizat o expozitie intitulata COMORILE ROMÂNIEI, amenajând standuri de

prezentarealecomorilorculturaledinlocalitățilelor.

ADDENDA–iatacineesteînspateleacestuisuccesdinzonaruralapre-bucureșteană:

ŞcoalaPrimarăAgatoniaestecelmai temerarproiectalAsociaţieiGaspar,Baltasar&Melchior.

SuntemunONGînfiinţatdeofamiliedeartiştilaPiscu(fam.Scripcariu),unfostsatdeolari,dinapropierea

Bucureştiului. Din anul 2006 desfăşurăm proiecte de promovare a patrimoniului cultural local şi

românesc,îngeneral,adresatînspecialcopiilordarşiadulţilor.Ces-arealizatpânăînprezentsepoate

vedealawww.piscu.ro<http://www.piscu.ro/>.ŞcoalaPrimarăAgatoniasevreaoşcoală,însensulmai

largalcuvântului,unlocîncarenepropunemsăformămuntipdesensibilitateşiopreocuparepentruceea

ceculturaautenticăpoateoferi:frumos,valoros,plindeînţelesşifolossufletesc.

Suntemoşcoalămică,aşacumerauodinioarăşcoliledesat.Aicisuntinstruiţi,însistemclasic,copii

dinsatulPiscudarşidinsateînvecinate.Esteoinstituţiedeînvăţământprivat,autorizatădeMinisterul

Educaţiei,Cercetării,TineretuluişiSportuluidintoamnaanului2011.Primanoastrăgeneraţieaabsolvitîn

anul2015.Devizanoastrăeste„Patrimoniulpentrucopii”.Esteloculîncarene-ampropuscapelângă

cunoştinţele obişnuite ciclului primar, să cultivăm înmod constant preocuparea pentru patrimoniul

cultural.Considerămcăacestdomeniudecunoaştereestecumnusepoatemaipotrivitpentruopredare

integratăşiinterdisciplinară.Neconstituimastfelîntr-unlaboratordelucru,alecăruiexperienţedorimsă

leîmpărtăşimcâtmailarg.

Înprimii3anidefuncţionareşcoalaafostsusţinutăexclusivdeAsociaţiafondatoare.Începândcu

anul2014,am introdusocontribuţie lunarăde650 lei, careseplăteşte însădiferenţiat, în funcţiede

posibilităţilematerialealefiecăreifamilii. ŞcoalaPrimarăAgatonia,doreştesăcontribuielacreşterea

spiritualăaunorgeneraţii,ataşatedevalorileculturaleautentice,înprimulrândceleromâneşti.Vorfi

sperămacelegeneraţiicarevorştisăsehrăneascăsufleteştedinmoştenireapreţioasăaînaintaşilorşio

vorcultivapentruceicelevorurma.

ReferendumvalidînoraşulBăneasapentrurevenirealastatutuladministrativdecomună

PrefecturaConstanţaaanunţatcăa fostvalidatreferendumul localorganizatduminică,pentru

consultarea locuitorilor oraşului Băneasa în problema păstrării statutului administrativ urban sau a

reveniriilaorganizareaadministrativădecomună,majoritateavotanţiloroptândpentrucalocalitatealor

săfieunarurală.PrefectulAdrianNicolaescuadeclaratcă,dindatelecomunicatedeprimarulPaulColiş,în

urmanumărătoriioficiale,1.528decetăţenicudreptdevotdintotalulalegătorilor,reprezentând35,54%,

aurăspunsDalaîntrebareaprivindrevenirealastatutuldecomunărurală,laurneprezentându-se1.699

decetăţenicudreptdevot(39%).Pentrumenţinereastatutuluiurbanallocalităţiis-aupronunţat142

alegători,iar29debuletinedevotaufostdeclaratenule.Pentrucelepatrusecţiidevotaredinoraşul

Băneasaaufosttipărite4.321debuletinedevotreprezentând110%dinnumărulpersoanelorcudreptde

votdinlocalitate.

ȘerbanȚigănaș(OAR):ÎnRomânias-afăcutrenovaresuperficială,

orientatădoarcătreeficiențaenergetică

În România nu există o cultură a construirii consolidată, a declarat președintele Ordinului

ArhitecțilordinRomânia,ȘerbanȚigănaș.“NuexistăoculturăaconstruiriiconsolidatăînRomânia,caresă

neconducălaașticetrebuiesănedorimșicumsăobținemceeacenedorim.Înaldoilearând,Bucureștiulare

osituațieaparte—(…)existăfoartemultăactivitateîndomeniulconstrucțiilorșiinteresefoartemariși

atunciapareacestefect,haisăspunem,aluneieconomiicareduduieșiefoarteputernicășicăreiatrebuiesăîi

contrapuiunfoartebunadministratorsaugestionaralinteresuluipublic,pentrucăoriceseconstruiește

trebuiesăsatisfacăinvestitorul,orașulșinunumaipetermenscurt'construiește,vindeșifugi',ci'construiește

sustenabil,durabil,pentrugenerații'”,aexplicatȚigănaș.

Elspunecănuavăzut“suficienteadministrațiicaresăștiesăjoaceacestrolcoerent,pertinent,cu

succes,săfoloseascăenergiileeconomicecareexistă,oportunitățileșisănucedezelapresiunileșiambițiile

uneoridisproporționate,exageratealecelorcareinvestescșițintescprofituriuriașe”.

Câtpriveșteblocurileridicatepevremeacomunismului,președinteleOARsubliniazăcăsoluțiaîn

cazulloresterenovarea“profundă”,carenuînseamnădoartratareaanvelopeicumaterialtermoizolantși

cuofațadăîntr-oculoareproaspătă.“Dinpăcate, înRomânianus-afăcutrenovareprofundă,s-afăcut

renovaresuperficială,renovareorientatădoarcătreeficiențaenergetică.Multpreapuțin!Existăinstalații,

existăcalitateaaerului,existăhidroizolații,existătoatecomponentelecarenuaufostrevizuite laaceste

construcții”,adeclaratȚigănaș.

Prezentlaconferința“Arhitectul,formatordeopinieînsocietate”,deputatulVarujanPambucciana

subliniatcămenireaarhitecțilorestesăschimbecomunitățileîncaretrăiesc.“Suntde20deaniînpolitică.

Singurul lucru de care le este frică cu adevărat oamenilor ăstora sunt numerelemari. Dacă reușiți să

mobilizaținumeremariînjurulunorproiecte,vețireușisălefaceți,vețireușisăleducețiînainteșivețireuși

unlucrupecarepoatenuvil-ațipropus,darpecaremerităsăîlfaceți.Săschimbiocomunitateesteunlucru

absolutextraordinar.Încercați,pentrucăastaestemenireadumneavoastră—săschimbațicomunitățileîn

caretrăiți”,le-aspusPambuccianarhitecților.

3milioanedelocuintedinRomaniaaunevoieurgentadereparatiisaulucrariderenovare

InRomaniaexistaaproximativ3milioanedeapartamenteconstruiteinaintede1989,faptcarene-a

adusinfrunteatarilorcucelmaivechistocdelocuintedinUniuneaEuropeana.Acestlucruascundesio

problema presanta: majoritatea cladirilor de locuinte au nevoie urgenta de reparatii sau lucrari de

renovare.

Cumgestioneazaromaniisituatia?

-41%dintreromanitrebuiesafacaeconomiipentrua-sirenovalocuinta

-Doar29%dintreromanipotmizapevenituripentrulucrarilederenovare

-84%dintrecetateniaumentionatcelputinoproblemaculocuinta

-91%aucumparatcelputinunprodusnecesarpentrureparatii:vopsea,silicon,obiectesanitare,gresie,

faianta,cimentetc.

PrimăriaBaiaMarealansatproiectulprivindaprobarea

strategieidedezvoltareurbanăpentru2020-2030

PrimăriamunicipiuluiBaiaMarealansat,pe15iunie,proiectulprivindaprobarea"StrategieiIntegratede

DezvoltareUrbanăaMunicipiuluiBaiaMare",pentruintervaluldeprognoză2020-2030,documentde

programarestrategicăaintervenţiilorpubliceşiprivateînmunicipiuşiînzonametropolitanăBaiaMare,

menţioneazăunraportpublicalmunicipalităţii.

ProiectulavansatdePrimăriamunicipiuluiBaiaMareprevede"realizareastrategieiintegratede

dezvoltareurbanăpentruurmătorulorizontdeplanificarestrategic(...)înidentificareaşifundamentarea

direcţiei optime de evoluţie a municipiului Baia Mare, în contextual socio-economic actual, ca pol de

dezvoltareînRegiuneadeNord-Vestşicaoraş-reşedinţăaljudeţuluiMaramureş".Documentaţiaîntocmită

cuprindetoateelementeledeindentificare,planificatepeoplajădetimpdezeceanidezile,proiectul

putândficonsultatdecetăţenipesite-ulinstituţiei,iarlaoviitoareşedinţăaCLBaiaMarevafiprezentat

consilierilordeprimarulCătălinCherecheş.

Deasemenea,cetăţeniicareconsultădocumentulpesite-ulmunicipalităţiipottransmite,întermen

dezeceziledeladataanunţării,propuneri,sugestii,opiniicuvaloarederecomandareprivindconţinutul

proiectului.Proiectulprevedeprintrealtele,dezvoltareazoneimetropolitaneşiînfiinţareaacelpuţindouă

parcuriindustrialepeloculvechilorsituridinoraş,acestafiindunconceptmaivechialadministraţiei

locale.Dupăaprobareaproiectului înCL, toatecomponenteleacestuiaşi îndeplinireasarcinilorvor fi

atribuitecelor11instituţiiaflateînsubordineamunicipalităţii.

PrimarulmunicipiuluiBaiaMare,CătălinCherecheş,s-aexprimatpublic,înmaimulterânduri,că

oraşuldeţineresursepreapuţinexploatate,printrecareseaflăterenurialeunorfostesituridinindustria

localăcarearputeafiadaptatepentrufuncţionareaunorparcuriindustrialesaualteutilităţi.

SFÂRȘITVĂMULȚUMIMPENTRUATENȚIAACORDATĂ!