perioada tineretii

8/16/2019 Perioada tineretii

1/10

Perioada tineretii

Este considerată perioada de vârf a dezvoltării şi puterii de punere în valoare a potenţialului fizic şi psihic.Perioada tinereţii (25-35 ani este o perioadă de !aturizarea vieţii "iolo#ice$ psiholo#ice$ de evoluţie şi ar!onizare a identităţii sociale$

profesionale$ fa!iliale$ de do"ândire a unui anu!e statut şi rol care vor !arcaevoluţia personalităţii.

Potrivit lui %. &reud$ o !aturizare reuşită a tânărului depinde de 2 factori'iu"irea şi !unca. Pri!ul$ iu"irea$ se î!plineşte prin ale#erea partenerului$ princonstituirea vieţii fa!iliale iar al doilea este susţinut de do"ândirea statutului

profesional. esprins de !ediul parental ocrotitor de până acu!$ tânărul se află în faţaunei realităţi !ult !ai dure din punct de vedere politic$ econo!ic$ social$ care i!puneanu!ite structuri psiho-co!porta!entale inte#rative$ adaptative.

)ipul funda!ental de activitate pentru tânăr este cel de persoană activă$an#a*ată social în vederea producerii unor valori !ateriale$ spirituale sau în prestareaunor oferte de serviciu.

)ipul de relaţii se co!plică întrucât presupune'• relaţii date de inte#rarea şi respectarea ierarhiei profesionale+• relaţii cu cole#ii de serviciu+• relaţii cu fa!ilia de provenienţă şi cu noua fa!ilie+• interco!unicare în plan civic$ politic$ sau pentru întreţinerea afinităţilor e

lider.

Direcţii de dezvoltare specifice tinereţii

,ntre"area specifică adolescenţei este ine sunt eu/0. ,n tinereţe se!eta!orfozează în între"ări de tipul u! pot să î!i rezolv în practică aspiraţiile/0sau ,n ce direcţie !ă îndrept/0.1hite (45 a identificat 5 direcţii de dezvoltare0 specifice tinereţii'

• stabilirea identităţii eu-lui$ printr-o an#a*are serioasă în rolurile sociale$ deee!plu în rolul ocupaţional. 6cest lucru a*ută individul să se definească$ să păstrezeo preocupare pentru un eu sta"il şi de calitate. ezvoltă o opinie sta"ilă despre el+

• independenţa relaţiilor personale 7 dezvoltă relaţii intense cu cilalţi$ ceeace-i va face să fie !ai atenţi la tre"uinţele lor+

• creşterea intereselor 7 pentru studiu$ pasiuni$ ocupaţie$ relaţii cu alţii+• umanizarea valorilor 7 sta"ilesc le#ături între nor!e$ cerinţe !orale şi

eveni!entele de viaţă. onştientizează suportul u!an al valorilor şi !odul cu!acestea sunt aplicate în societate+

• extinderea ocrotirii 7 devin !ai interesaţi de spri*inirea celor cunoscuţi sau acelor deprivaţi$ care suferă.

Subetapele tinereţii si activitatea de invatare

-între 28-29 ani este o perioadă de identificare profesională pri!ară$ în care tânărul


2/10

este pe poziţia de sta#iar$ încercând să cunoască şi să se adapteze la pro#ra!ul deactivitate$ la cerinţe or#anizatorice$ la rit!$ !odalităţi$ stil. %e conturează rolul

profesional propriu şi rolul de soţ$ statutul de părinte. 6par dificultăţi de surprindere anuanţelor profesionale$ de acoperire a unor îndatoriri etraprofesionale$ sta"ilirea unuiorar care să răspundă şi vieţii de fa!ilie.

-între 29-32 ani 7 se acu!ulează eperienţă$ deprinderi$ se intensifică rit!ul$ se!anifestă responsa"ilităţile$ apar intenţii de supli!entare a pre#ătirii profesionale (seînscriu la cursuri serale$ fără frecvenţă$ se i!plică !ai !ult în educarea copiilor.-32-35 ani 7 statutul social-profesional este în pro#res$ contri"uţia activă este laapo#eu$ apar noi îndatoriri de coordonare$ or#anizare. %e etind relaţiile oficiale peverticală. 6spiraţiile pentru confortul fa!ilial pro#resează$ pro#ra!ul an#a*eazăinsistent soţii în educarea copiilor. %e ela"orează stiluri de activitate educaţională0specifice fiecărei fa!ilii de cerinţe$ control dar şi de participare la *ocul$ la distracţiilecopiilor.

,ntre#ul potenţial senzorio-percepriv şi !otric se !anifestă la nivel !ai!al$ pra#urile diferenţiale ale văzului$ auzului$ !irosului etc. au cele !ai !ici valori$ ceea

ce însea!nă că tinerii au cele !ai clare$ "o#ate$ precise percepţii. 6cestea sespecializează în funcţie de do!inanta profesională$ întoc!ai ca şi spiritul deo"servaţie.

)otodată sunt !arcate de resursele individuale$ fiind puternic personalizate. %edo"ândesc însuşiri senzoriale discri!inative după 9-: ani de eerciţiu profesional.6precierea vizuală$ solicitată intens$ în electronică$ "iolo#ie$ la !icroscop$ după 24ani începe să scadă.

)ipolo#ii auditive se for!ează prin profesiile !uzicale$ sportive$ !iniere$ lacei ce lucrează cu diferite !otoare$ iar cele tactile sunt eersate prin' #astrono!ie$!arină$ aviaţie$ construcţii de dru!uri şi poduri.Pra#ul diferenţial spre sfârşitul tinereţii devine !ai puţin dezvoltat dar capacitatea dereceptare a infor!aţiilor senzoriale specializate activează la !ai!u!.)inerii dispun de capacitatea de a învăţa !işcările cu uşurinţă$ la cote înalte de

precizie şi de control. Până la 3: ani se o"ţin cele !ai se!nificative perfor!anţe înînvăţarea !işcărilor co!plee.

Tinereţea este o perioadă de evidentă perfecţionare senzorial-perceptivă şide socializare a acestor resurse.Privind gândirea se rezolvă operativitateaimpregnată de specificul profesional. !ei ce lucrează "n domeniul te#nicoperează cel mai bine "n sfera relaţiilor cantitative cei care lucrează "ncontabilitate "n istorie vor prezenta abilităţi pentru fixarea datelor a cifrelor.

6pare acea specializare a #ândirii atât în câ!pul selecţiei şi decodificării

conţinutului infor!aţional profesional cât şi al !odului de lucru$ al raţiona!entelor.%e apreciază că este perioada conservării capacităţilor de #ândire şi a nivelului deinteli#enţă atins$ feno!en care depinde de ur!ătorii factori'

• nivel de şcolaritate+• #radul calificării profesionale+• nivelul şi volu!ul solicitărilor intelectuale.

6ceşti factori acţionează şi asupra !e!oriei.Procesele de stocare$ depozitare în !e!orie continuă şi devin !ai active cel

puţin din 2 !otive' satisfacerea unor tre"uinţe de cunoaştere şi construirea unor co!petenţe profesionale$ ceea ce dezvoltă !e!oria profesională.

reşte selectivitatea !e!oriei iar !e!orarea lo#ică$ !e!orarea voluntarădeţin poziţii privile#iate.,n planul înţele#erii$ tinerii dovedesc preocupări pentrusurprinderea relaţiilor$ cauzelor$ pentru eplicarea unor !ecanis!e de funcţionare

2


3/10

adeseori cu riscul unui consu! !are de ti!p.;ntensitatea cu care se !anifestă afectivitatea$ este !ai puternică decât la adult

dar !ai selectivă decât în adolescenţă. ;nvestiţiile afective sunt puternice$ "inedirecţionate şi sta"ile. )inerii sunt capa"ili de dăruire profundă$ !otiv pentru care seconsideră că pot iu"i sau urî fără li!ită.

aracteristicile su"identităţii sociale pun în evidenţă prezenţa la tineri a unor disponi"ilităţi afective cu încărcătură socială' adeziune faţă de !işcări$ or#anizaţii$fundaţii$ concepţii politice$ sau atitudine refractară$ de respin#ere a orânduirii$ asiste!ului.


4/10

%e i!pune o învăţare care să reactualizeze pre#ătirea$ să o î!"o#ăţească sausă ofere o reprofilare. 6cestea se realizează prin învăţarea ocupaţională care are unre#i! !ai condensat$ de cele !ai !ulte ori de tip !odular$ este prin ecelenţă de tipinteractiv$ an#a*ează participanţii la operaţii practice$ deli!itate pro"le!atic în cadrulactivităţii pe ateliere. Este o învăţare de necesitate care devine do!inantă pentru !ulţi

tineri.%e produce o schi!"are şi în raportul învăţare instituţională şi învăţare

individuală$ independentă$ în favoarea celei din ur!ă. 6u loc cursuri de aprofundareşi de reconversie profesională.

6par şi alte for!e' învăţare inserată$ învăţare interpolară$ învăţare incidentală.%-a constatat că ceea ce se învaţă la locul de !uncă este !ult !ai productiv chiar şi încazul celor care au un nivel de şcolaritate !odest. ?a "ază se află 2 !otive'

• !otivaţia profesională care are şi o anu!e încărcătură ne#ativă (tea!a de anu pierde locul de !uncă+

• necesitatea unei adaptări !entale la tipurile de solicitări profesionale$ persoanele i!plicate profesional având o receptivitate crescută a asi!ilării.


5/10

potenţial de adult$ pri!ii ani ai tinereţii$ iar după alţii chiar perioada cuprinsă între 2:-25 ani$ reprezintă trecerea spre statutul social potenţial de adult$ statut care însea!nădo"ândirea unei autono!ii econo!ice (re!unerare 7 salariu$ venit le#alizat şii!plicit o independenţă psihica.

;nte#rarea socială se realizează în !ai !ulte planuri. el !ai i!portant este

planul inte#rării profesionale.;nte#rarea socio-profesională pentru tineret reprezintă un factor esenţial de

!enţinere$ de asi#urare a sănătăţii fizice şi !entale$ de construire şi dezvoltare a personalităţii.

,n procesul inte#rării profesionale pot apare unele dificultăţi$ unele o"iectiveca' or#anizarea locului de !uncă$ dificultăţile întâ!pinate pentru realizarea sarcinilor revenite$ uzura dotării$ ine#alităţile de pre#ătire profesională între cole#i+ altele$su"iective' lipsa de rezistenţă$ distanţa dintre nivelul şcolar de pre#ătire şi eecuţie$dintre realitate şi aspiraţii.6titudinile tinerilor sunt diferite şi vor depinde de tipul de

personalitate şi chiar de se.


6/10

Temperamentul şi caracterul se sta"ilizează$ epri!ă !aturitate$ capacitate deor#anizare.

%epti!iu helcea a identificat ur!ătoarele caracteristici ale structurii de personalitate la tineri'

Pozitive:

ener#ie şi dina!is!+ orientarea epresă spre viitor+ aspiraţii înalte+ #enerozitate şi încredere în ceilalţi+ cura* şi te!eritate+ preţuirea onoarei spiritului de dreptate$ dar şi a "anilor şi confortului+

Negative:

încăpăţânare şi i!presia că ştie totul !ai "ine decât ceilalţi+ înclinaţia de a face nu!ai ce le place+

narcisis! şi e#ocentris!+ au o anu!ită doză de iresponsa"ilitate în an#a*ările lor+ păstrează încă ealtarea adolescenţei şi lipsa de !ăsură.

Situatia tanarului din ziua

%unte! cu totii o"isnuiti sa trai! intr-o lu!e care depindeintotdeauna de 6?);@E>6. %au de 6?)E>6. %i toata lu!ea are idei$toata lu!eastie ca vrea ceva de la viata... dar ni!eni nu face ni!ic. )oti ne lasa! condusi !ai!ult sau !ai putin. @e este frica sa lua! atitudine. Aare de ce/B e-ar fi sa nehotara!$ intr-o zi(si de ce intr-o zi si nu chiar azi/ sa trai! pentru noi... sa face! si

pentru noi ceva. hiar si un lucru aparent neinse!nat...dar care sa fie i!portant

pentru sufletul nostru. Eu cred ca si asta$ printre altele$ insea!na spiritul6dolescentulC. @oi sunte! cei care pute! schi!"a ceva. @oi sunte! la varsta lacare ;@6 !ai ave! cura*ul sa ne epri!a!. @oi pute! fi altfel. @oi pute!reprezenta ceva.

Dulti vad tineretea$ dra#ostea$ fru!usetea vietii prin ochii nostri. 6tunci$ safi! noi !esa#erii acestor idealuri. )re"uie sa ave! cura*ul necesar. )re"uie sa fi! noiinsine$ si atat.

aideti sa fi! asa cu! varsta noastra ne i!"ie sa fi!' ne"uni$ daca vreti...ro!antici$ a!"itiosi sau !elancolici. Pusi pe sotii si$ in acelasi ti!p$ sufletul societatiiin care trai!. >iata este !inunata. )re"uie doar sa vezi lucrurile "une din ea.


7/10

Partea !ateriala a tineretului este o te!elie i!portanta pentru viata sa spirituala.)ineretul de o anu!ita nationalitate ar tre"ui sa ai"a san#ele stra"unilor

nea!ului in vinele sale. Aare astazi se !ai inta!pla asa/ Priviti la televizor i!a#inidin tarile Europei si din %tatele or"ele sunt de prisos cand ave! cu totii

posi"ilitatea sa ne docu!enta! in fiecare zi datorita !ass-!ediei.redinta si-a pierdut aproape orice !ai inse!na pentru tineret. ati tineri de la

orase !ai !er# la Iiserica !acar de !arile sar"atori/ Duzica pro!oveaza in #eneralCli"er-cu#etatoriiC si este Cla !odaC sa faci cu! a facut orice !e!"ru al unei for!atiiindiferent de !oralitatea sa. %a ne inchipui! revista eiB0$ revista pentru tineret$apare "ilunar. Ea$ "ineinteles$ contine doua pa#ini de can-canuri din lu!ea !uzicii afil!ului$ si nu nu!ai. Evident ca ofera si trei topuri$ precu! si nelipsita pa#ina

psiholo#ica si nu de putine ori parapsiholo#ica in care trei adolescente frustrate tri!it

o data la doua sapta!ini$ inca de la pri!a editie$ aceleasi trei scrisori' %int #rasa0$6! sinii prea !ici0 si D-a parasit pentru ca a! refuzat sa face! dra#oste0. e

4


8/10

ase!enea$ in fiecare nu!ar (cu! s-ar putea altfel/$ retardata studenta in anul trei laa#rono!ie$ reco!andata de redactie ca psiholo#ul care va intele#e si va staintotdeauna la dispozitie0 raspunde la aceste trei scrisori cu aceleasi trei clisee'Jreutatea nu conteaza (de altfel nici !ari!ea$ dar asta e din alta revista0$ A sa-ticreasca0 si 6i luat decizia corecta0.aca insa va inchipuiti ca acesta este sin#urul tip

de pu"licatie pentru adolescenti$ va inselati. Eista persoane care pot !ult !ai !ult sirevistele la care acestea scriu.

Iineinteles ca si in acestea vo! #asi "irfe$ topuri si scrisori ale copilelor disperate$ dar aceste pu"licatii sint !ai !ult decit atit. Ele contin pa#ini intre#i (vaicopacilor taiati pentru ele de opinii le#ate de societate si de pre*udecati$ de eseuri pete!e ta"u$ si nu in ulti!ul rind$ in for!a ciresei de pe tort$ de filosofie. 6ceasta este

pina la ur!a !asura valorii intre#ii reviste si a efortului depus$ pa#ina de filosofie$ iar te!a care respire atit de fla#rant din toate ru"ricile de acest fel este una sin#ura'u!nezeirea.

6ceasta este concluzia la care a! a*uns' este la !oda sa scrii despreu!nezeu$ si nu nu!ai sa scrii$ ci si sa vor"esti$ sa te certi$ sa te paruiesti prin

cafenele pentru a-ti apara punctul de vedere. @u de !ult o inalta fata preoteasca i!ispunea ca spiritual voltairian a !urit de !ult si ca tinerii din ziua de azi nu !ai si!tnici o placere din a-l desfiinta pe u!nezeu. 6! constatat insa$ !ai tirziu$ ca seinsela a!arnic. )inerii se i!part azi in doua cate#orii' re"elii - nu toti atei$ dar eretici

7 si indiferentii 7 in #eneral niste fiinte su"u!ane.ei care cred cu adevarat inu!nezeu !ai intilnesti unul la zece !ii iar aceia care !ai iau apararea creditei o facsu" for!a individualis!ului$ solipsis!ului sau a a"erantelor variatiuni !isticiste. %iatunci inevita"il !a intre"' sa fie doar virsta sau revine !oda/ @u sint un sociolo#

"un si nici un psiholo# perspicace$ dar inclin catre pri!a varianta' adolescentele !intiin for!are sint foarte usor de influentat si cu! ideile eretice (cu! le spune "isericase #asesc pe toate dru!urile$tentatia e !are. )inerii vad razvratirea fata de "isericasu" care au crescut ca o e!ancipare$ o indrazneala pentru care ar tre"ui safie felicitati$ dar de foarte !ulte ori lupta lor se reduce doar la dorinta de a fi ad!irati.6desea pro"le!ele palpa"ile$ erotice$ fa!iliale$ scolare sau de orice alta natura setranspun in plan !etafizic pentru ca ei se si!t ne#li*ati$ neprote*ati de catreu!nezeul lor 7 epresie a recent uitatei esente parentale. eea ce adau#a un plus dene!ultu!ire este ca nici unul dintre adultii din *urul lor nu pare a le lua in seriossuferinta$ nici parintii$ carora de cele !ai !ulte ori le vine si !ai #reu decit copiilor lor sa co!unice$ si nici consilierii$ psiholo#ii$ doctorii$ duhovnicii$ etc - oa!eni lacare niciodata nu vor apela de "una voie.

;n realitate preotii (caci despre ei vor"i! aici$ !ai ales cei trecuti de o virsta$

se intereseaza !ai !ult de-o #ra!ada de soarta tinerelor oi ratacite si nici nu dau ocovirsitoare i!portanta nerusinatelor0 opinii pe care acestea le epri!a. ?ucrul estein schi!" scuza"il$ iar preotii isi vad de acatistele lor ase!enea caravanei latrate deciini$ pentru ca !arii !a*oritati a acestor revolutionari le va veni !intea la cap0.;nteresanta este insa deductia ce se desprinde din acest rationa!ent. u! ra!ine cucei care se si!t in continuare revoltati si contestatari$ desi de !ult au inceput sa se

"ar"iereasca in fiecare di!ineata/ ;nsea!na ca inca nu si-au incheiat socotelile cuadolescenta si ca undeva$ intr-un cotlon prafuit$ inchis pentru renovare$ ascunsa$ dar inca in viata o pro"le!a se afla in stand-"=. 6sa sa fie oare/ C)inerii din ziua de azi$nu !ai au pic de "un si!tB...C$ zice adolescentul i!itandu-i in "at*ocura pe adulti. ar chiar ave! de-a face doar cu un cliseu ridicol/ 6! intalnit doua versiuni$ pe care le

reproduc !ai *os$ ale !elodiei C6ni de liceuC din fil!ul C?iceeniiC aparut prin anii 9:.Pri!a este versiunea ori#inala din fil!$ ia a doua este o creatie

9


9/10

recenta$ a unui #rup tip Cciuperca !uzicala postrevolutionaraC. iferentele suntedificatoare. Pentru noul tineret$ Ce!otiile la ro!anaC si C#reul de la !ateC au fostinlocuite de Ccercelul din "uricC si Ctelefonul care suna in oreC. opii raz#aiati sihedonisti$ produse ale culturii fast-food si "i#-"rother$ crescuti cu snicKersul in coltul#urii$ si coca-cola in pahar$ ei nu !ai au ti!p de te!e$ vor sa fie lasati in pace sa

pluteasca in sfertodoctia lor$ dar sunt Ceact cu! si-au doritC.ar totusi nu ar fi cevanor!al pentru noua #eneratie//%ti! cu totii ca $ noi $ tinerii din ziua de azi sunte!foarte diferiti in co!porta!ent $o"iceiuri si nu nu!ai de parintii si chiar "uniciinostrii.ar sa nu #eneraliza!.@u toti tinerii sunt la fel $ fiecare copil e unic in felul fiefie prin #andire $actiuni sau co!porta!ent si fiecare copil a fost educat de parintiiintr-un !od unicat apropiat de valorile !orale ale parintilor.

eea ce este tra#ic este faptul ca eista parintii care nu s-au ocupat deeducarea si cresterea copiilor intr-un !od nor!al si au fost aproape indiferenti la ceeace face copilul.6cest lucru a dus in !a*oritatea cazurilor la aparitia unor tineride"usolati care a*un# sa se dro#heze $ sa se lase de scoala sau chiar !ai rau sa co!itainfractiuni #rave.

ar oare nu!ai parintii sunt de vina.@< $asta in !od si#ur$ intalni! adeseatineri provenind din fa!ilii cu statut social foarte i!presionant sau fa!ilii si!ple dar care s-au ocupat de copii lor.;nsa ce ii deter!ina pe acesti copii sa a*un#a un ee!plune#ativ pentru societate.Eu sunt de parere ca aici intervin !ai !ulti factori.;n pri!ulrand statul ro!an care nu se ocupa cu! ar tre"uii de "una educatie a Lnoii#eneratii0 $in al doilea rand !ass-!edia.Dass-!edia are o influenta foarte !areasupra adolescentului !odern deoarece tinerii din ziua de azi traiesc intr-o era atehnolo#iei un televizorul si calculatorul au devenit o"iecte des intalnite in caselenoastre. %pecialistii sunt de parere ca in ulti!ii : ani tineretul a fostL"o!"ardat0 cu !esa*e cu influenta seuala !are$ trupele de !uzica care au inco!ponenta fete au inceput sa poarte costu!atii din ce in ce !ai provocatoareee!plu lor fiind ur!arit si de tinerele fete care incearca cat !ai !ult sa se!ene cuidolii lor.

upa o lun#a perioada de ti!p in care preocuparile le#ate de se eraucatalo#ate (in cel !ai fericit caz drept neserioase si i!orale$ !i*loacele deco!unicare in !asa au fost invadate de su"iecte Cfier"intiC. ;ndiferent de for!a ei de!anifestare$ fie prin diverse pu"licatii$ e!isiuni de radio sau )>$ fil!e$ site-uri;nternet etc$ seualitatea a patruns incet dar si#ur pe piata ro!aneasca$ producand uni!pact !a*or asupra oa!enilor$ indifferent de varsta si seul lor. Practic nu eistado!eniu de activitate unde seualitatea sa nu fie prezenta$ fie ea eplicita orisu#erata. Pana si "analele recla!e la diferite !arci de ciocolata sau cafea

apeleaza la seualitate.6ceasta invazie de su"iecte Cfier"intiC$ strict interzise altadata a avut efecte "enefice dar si ne#ative asupra societatii.%i fil!ele au avut un i!pact ne#ative asupratanarului care ur!arind aceste fil!e incearca sa-si i!ite eroii de !ulte ori acest lucruare efecte ne#ative nu de !ulte ori vede! la stiri pusti care si-au o!orat prietenii

pentru ca asa au vazut in vreun fil! la televizor.Pri!a dra#osteDulti parinti au ca! aceeasi reactie cand copiii lor a*un# la varsta adolescentei

si si!t pri!ii fiori ai dra#ostei$ pasesc in pri!ele relatii' sunt speriati$ in loc sa seapropie de copii$ se indeparteaza tot !ai !ult de acestia. Poate ca este destul de #reusa nu intri in panica si sa incerci sa fii destul de rationala atunci cand te #andesti unde

or fi si ce or fi facand acu!. 6uzi destul de des cu! ca parintii au interzis copilului sase !ai vada cu persoana iu"ita.Este un lucru stupid din partea parintilor de a interzice


10/10

copilului sa iu"easca.oar e la varsta adolescentei e un lucru firesc .;n #eneraladolescentul isi #aseste spri*inul in persoana iu"ita de !ulte ori aceasta devineconfidentul perfect. Pasiunile adolescentului sau cu! isi petrece ti!pul un adolescent'

)inerii din ziua de azi au preocupari din ce in ce !ai variate.

perioada tineretii

Documents