File de istorie: K.G.B.-ul R.S.S.M. de la perestroik i pn la prbuirea regimului comunist. 11. Situaia din Uniunea Sovietic n a doua jumtate a anilor `80. Micarea de emancipare naional a romnilor basarabeni i separatismul din sudul i estul R.S.S.M.Dup moartea lui Iurii Vladimirovici Andropov (9 februarie 1984) i scurta guvernare a lui Constantin Ustinovici Cernenko (13 februarie 1984-10 martie 1985), la 11 martie 1985, secretar general al P.C.U.S. a fost ales Mihail Sergheevici Gorbaciov. El a fost promovat de persoanele care doreau o schimbare a situaiei existente n U.R.S.S. i care nelegeau c transformrile social-economice trebuiesc efectuate nentrziat. Una din forele care l-a propulsat la conducere a fost K.G.B.-ul mai puin corupt n perioada brejnevist i cu posibiliti sporite de estimare a situaiei reale, de criz, n care se afla Uniunea Sovietic.Protectorul lui Gorbaciov pe linie de partid a fost Iurii Andropov, politica cruia a continuat s-o promoveze aproximativ un an de zile de la preluarea conducerii U.R.S.S: a lansat lozinca acceleraie n economie i a insistat asupra disciplinei stricte la locul de munc; a nfiinatInspecia de stat pentru controlul calitii(care trebuia s constate rebutul n producie i s-i sancioneze material pe productori) i a continuat investigarea cazurilor de corupie; a declarat glasnosti (accesul mai mare la informaii i posibilitatea de a critica; n acest context, mass-media a pornit o campanie de critic a timpurilor brejneviste de stagnare), s-a luptat cu veniturile nemuncite (obinute n afara locurilor oficiale de munc), a redus drastic vnzarea buturilor alcoolice ctre populaie, etc.Noua politic a lui M. Gorbaciov, de restructurare (perestroika), era determinat de nivelul sczut de dezvoltare a U.R.S.S. comparativ cu statele occidentale (capitaliste), att din punct de vedere social-economic, ct i tehnico-tiinific. Procesul de restructurare ns, se lovea de rezistena rigidului aparat al nomenclaturii de partid, adic de structura de conducere a U.R.S.S., care nu dorea vreo schimbare (avnd o situaie extrem de confortabil). Acest sabotaj politic, cum l numea Gorbaciov, s-a manifestat i n republicile unionale.Schimbrile decurgeau ncet, ns toat lumea vedea c ele au loc cu adevrat. Nu se punea problema consolidrii sistemului, ci a reformrii lui radicale. Gorbaciov din ce n ce mai insistent, n discursurile sale, punea problema lipsei unui partid de opoziie care s determine autoritile de guvernmnt s fie mai cinstite i contiincioase, deschise fa de critic i autocritic. Primele care au reacionat la aceast problem au fost uniunile de creaie, care au i format prima opoziie fa de putere. n 1988, n premier dup anul 1921, n U.R.S.S. a fost permis nfiinarea asociaiilor politice independente de Partidul Comunist. Imediat au aprut un ir de societi, asociaii, grupuri, cluburi, etc., care se ocupau de aprarea drepturilor omului, de problemele interetnice i religioase.Au nceput s fie publicate din ce n ce mai multe materiale despre trecutul criminal al regimului sovietic despre represiunile politice, colectivizarea forat, foametea organizat, deportri, erori ale comandamentului sovietic n perioada Rzboiului germano-sovietic (1941-1945), etc. n 1989, a fost publicat i lucrarea lui Al. Soljenin,Arhipelagul GULAG.n aceast perioad, una din iniiativele partidului a fost restabilirea bunelor relaii cu Biserica Ortodox i alte confesiuni religioase. n aprilie 1988, M. Gorbaciov a avut o ntrevedere cu patriarhul Pimen i cinci nali ierarhi bisericeti, n timpul creia a declarat c, cetenii sovietici au tot dreptul la libertatea de credin. n septembrie 1990, a urmat anularea legilor sovietice antibisericeti din 1918 i 1929 i adoptarea unui cadru legal care stabilea relaii normale ntre stat i biseric. Era garantat libertatea de credin i anulate majoritatea restriciilor care ineau de activitile religioase.Conferina a XIX-a de partid (1988) a proclamat supremaia legii n toate domeniile de via a societii. n hotrrea luat se spunea c, atenia primordial este necesar s fie atras aprrii drepturilor personalitii, s fie consolidate garaniile exercitrii drepturilor i libertilor politice, economice i sociale ale cetenilor sovietici. Uniunea Sovietic a declarat c este susintorul principiilorDeclaraiei drepturilor omului a O.N.U.A fost format chiar i oComisie pentru drepturile omului.n politica extern, M. Gorbaciov s-a dezis de dogmele ideologice i nu mai punea accentul pe fora militar n relaiile internaionale. Noua mentalitate politic (dezicerea de dogmele politice n schimbul valorilor general-umane o lume fr violen i rzboaie, dialog i colaborare pentru dezvoltare i pace n lume) promovat pe plan extern, a dus la mbuntirea relaiilor cu S.U.A. i a pus capt erei dezbinrii i confruntrii n Europa.Pe plan intern, noua mentalitate politic a contribuit la edificarea, consolidarea i aprarea democraiei, garantarea drepturilor omului, crearea unei economii de pia funcionale.Toate aceste schimbri demonstrau c, Partidul Comunist se dezice treptat de primatul luptei de clas i de alte dogme ideologice. Locul acestora era ocupat de valorile general-umane, de societatea de drept i pacea n toat lumea. Tot mai mult se vorbea de pluralism, descentralizare, reprezentare popular, libertatea cuvntului, acces la informaii, etc. Slbea controlul autoritar al P.C.U.S. fa de republici, acordndu-li-se o oarecare independen fa de centru, cu posibilitatea de autogestiune i autofinanare.Transformrile din U.R.S.S. s-au extins fulgertor aproape n tot lagrul socialist, care i dorea o alt cale de dezvoltare. Gorbaciov nelegea acest lucru i era contient c, este imposibil s impui popoarele lagrului socialist s mai triasc ntr-un sistem pe care ele l urau. Forarea lor de a fi alturi de U.R.S.S., putea compromite nsi securitatea i integritatea Uniunii Sovietice.Victoria forelor democratice din statele lagrului socialist, a dus la mijlocul anului 1991, la autodizolvarea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (28 iunie 1991) i a Organizaiei Tratatului de la Varovia (1 iuie 1991).Toate gruprile politice, care s-au format dup 1988 n U.R.S.S., s-au unit n lupta cu nomenclatura comunist. n martie 1989, la alegerile unionale a deputailor poporului, s-a vzut c neformalii beneficiaz de un sprijin consistent din partea populaiei i c popularitatea lor a nceput s rup rndurile comunitilor (n perioada 1988-1991, P.C.U.S. a pierdut circa 2 mil. de membri de partid).O component important a procesului de restructurare, era politica de dezvoltare a culturii i limbii popoarelor U.R.S.S. n R.S.S.M., intelectualitatea i o parte a conducerii de partid, au depus eforturi pentru acordarea limbii moldoveneti (romne), a statutului de limb oficial n teritoriul republicii. Acestei aciuni i s-a opus o parte a populaiei i a elitei de partid rusofone, care avea o situaie mai bun (fiind plasat n funcii importante, att graie ncrederii de care se bucurau n faa centrului, ct i din cauza lipsei specialitilor din rndul populaiei autohtone, i deci, mai bine pltii) i pe care o vedeau ameninat. Autonomia administrativ i financiar fa de centru i renaterea limbii i culturii moldoveneti (romne), deranjau serios populaia rusofon, care risca s-i piard bunele poziii economice i administrative; pe lng acestea, mai trebuia s nvee i limba oficial din republic moldoveneasca (romna), limb considerat de buctrie, pe care era o ruine s o vorbeti, cci era o limb a populaiei subjugate i era sub demnitatea ocupantului de a o vorbi, iar cei ce o vorbeau, riscau s fie acuzai de naionalism. Era inadmisibil pentru cei cu statut de ocupant (eliberator) s fac lucrul acesta. i nici nu l-au fcut!Aceast superioritate au manifestat-o rusofonii, n marea lor majoritate, aproape tot timpul, nc de la anexarea Basarabiei din iunie 1940 (dac e s ne referim doar la secolul XX). Spre exemplu, atunci n 1940, ntr-o coal din Bli, la intrarea n clas a profesorului, o parte din elevi nu s-a ridicat n picioare. La ntrebarea acestuia: De ce nu v ridicai n picioare?, fiul unui ofier sovietic a rspuns: De ce ne-ai obliga s ne ridicm Noi, care v-am eliberat, s ne ridicm n faa voastr?.n general, naiunea titular (ruii i cei ce se considerau rui) din U.R.S.S. era puternic deranjat de schimbrile gorbacioviste care aveau loc n toat ara. Att pe plan intern, ct i pe plan extern, i vedea ameninat statutul de mare putere i era deranjant s asiti la transformarea imperialului n naional, la transformarea fratelui mai mare (de care cei mici se temeau i l respectau) ntr-un simplu partener. Procesul de egalare a statutului naiunii titulare (ruii) cu cel al restului popoarelor Uniunii Sovietice, era de neacceptat, dar inevitabil i care se afla n plin desfurare.Aceast atitudine de ignorare a aspiraiilor romnilor-moldoveni din R.S.S.M., manifestat deschis (n special de efii rusofoni ai instituiilor, fa de subordonaii lor moldoveni), dar i dorina nutrit de mai mult timp i posibilitatea ivit de a putea reveni la valorile naionale, au provocat o micare de emancipare naional, de lupt pentru limba moldoveneasc (romn), ca limb oficial n R.S.S.M., i alfabetul latin. Aciunile n acest sens, au luat o form organizat, conduse, ca i n alte republici unionale, de uniunile de creaie, care la scurt timp au fondatFrontul Popular din Moldova(1989).Micarea de eliberare naional, al crei exponent era Frontul Popular din Moldova, i are nceputul la 3 iunie 1988, cnd n sala mare a Uniuni Scriitorilor din Chiinu, n cadrul unei adunri a intelectualitii, s-a constituit un grup de iniiativ pentru susinerea democratizrii.Aadar, ieea la suprafa nemulumirea popoarelor sovietice fa de dominaia ruilor. Factorul etnic n micarea democratic sovietic, era unul extrem de nsemnat. Fiecare popor sovietic avea nemulumirile sale. Cele mai pacifiste, dar i mai radicale, au fost popoarele baltice. Acolo micarea de emancipare naional era extrem de dezvoltat: n prima linie mergea Estonia, urmat de Letonia i Lituania. Alturi era i Moldova.Organizaiile naionale, cu programe de activitate politic, denumite n majoritatea republicilor sovietice fronturi populare, luptau pentru promovarea intereselor naionale limba naional ca limb oficial (n Moldova se lupta i pentru alfabet latin), stem i drapel naional, renaterea culturii naionale, emancipare naional, suveranitate.Republicile Baltice i Moldova insistau i pentru condamnarea consecinelor Pactului Molotov-Ribbentrop, n baza cruia aceste teritorii au fost anexate n 1940, la Uniunea Sovietic. Aceast ocupaie a dus dup sine: deportarea celor mai importante personaliti i a celor mai buni gospodari; colectivizarea forat; deznaionalizarea, etc., etc. Atingerea obiectivelor propuse de organizaiile naionale se discuta n cadrul congreselor fronturilor populare, la mitingurile organizate n zilele libere ale sptmnii. Erau organizate i manifestaii, n cadrul crora se comemora ziua ncheierii Pactului Molotov-Ribbentrop, ziua ocupaiei, ziua deportrilor, etc.

DECLINUL SI PRABUSIREA IMPERIULUI SOVIETIC

Incepand din 1985 si pana in 1988 situatia interna a URSS si pozitia sa internationala s-au schimbat cu repeziciune, dar acei ani nu se compara cu ceea ce s-a intamplat incepand din 1989. Revolutia inceputa de Mikhail S. Gorbaciov a scapat de sub control. Frustrarile acumulate de catre cetatenii sovietici au explodat sub forma criticii care in perioada glasnostului a fost larg mediatizata si care in schimb a dat nastere si altor disensiuni. De asemeni mult promisa perestroika pentru o viata mai buna a ramas neimplinita, mai mult economia a decazut iar nemultumirile s-au acumulat. In cele din urma scaderea presiunii politice a dus la cresterea cererilor de democratie si a dat nastere la lupta pentru democratie a multor grupuri nationaliste din URSS. Dintre acestea o parte din populatia Estoniei, Letoniei si Lituaniei cele trei tari baltice incorporate in URSS in anul 1940 erau cele mai insistente in vederea obtinerii independentei. Vechea garda comunista s-a simtit amenintata de lupta pentru democratie si separarea lor de URSS, dar a rezistat cererilor.Pe la mijlocul anilor `90 URSS-ul se afla intr-o dificila situatie politica si economica. Gorbacoiv era criticat atat de reformatorii radicali cat si de vechea garda comunista si birocrati.

IULIE 1990. In cadrul congresului partidului comunist, Gorbaciov este atacat de ambele parti. Conducatorul vechii garzi Yegor K. Ligachev, al doilea din cadrul partidului comunist il denunta pe Gorbaciov, dar isi pierde locul din partid. Pe cealalta aripa Boris N. Yeltin iese din congres si renunta la partid. Yeltin, un protejat al lui Gorbaciov care anterior fusese liderul filialei partidului din Moscova, isi pierduse postul in octombrie 1987 dupa ce-l criticase pe Ligachev( indirect pe Gorbaciov) pentru procesul de reformare prea lent. In consecinta popularul Yeltin este ales presedintele republicii Rusia.

AUGUST 1990- FEBRUARIE 1991 Gorbaciov se misca foarte precaut. Adopta masuri, dar se fereste de la masuri radicale. Este o realitate generala ca el cedeaza presiunilor vechii garzi. In decembrie ministrul strain Eduard A. Schevardnadze afirma faptul ca vechea garda ameninta cu instalarea unei dictaturi. Cresc luptele sangeroase din zona baltica dintre balticii manati de dorinta de independenta si trupele sovietice.

MARTIE 1991 Gorbaciov propune restructurarea URSS in ideea atingerii nevoilor unei republici si pentru o mai mare libertate din partea Moscovei. Un referendum national sustine planul lui Gorbaciov, dar 6 din 15 republici il boicoteaza. Rusia si Ucraina opteaza pentru o semi-independenta. Negocierile incep sa inlocuiasca vechea atitudine a URSS.

IULIE 1991 Gorbaciov si alti 9 lideri au cazut de acord in vederea formarii unei noi conferinte prin reducerea influentei URSS si prin cresterea autoritatilor republicilor guvernamentale.

AUGUST 18 Cu doua zile inainte ca Tratatul noii uniuni sa fie semnat elemente din vechea garda pun la cale o lovitura de stat decat sa permita URSS-ului sa-si piarda din putere si sa le slabeasca bazele puterii birocratice. Ministrul de Aparare si Comandantul Fortelor Armate Sovietice, Dimitri T. Yazov si un alt sustinator al vechii garzi s-au dus la casa de vacanta a lui Gorbaciov din Crimeea. Ei cer demisia lui Gorbaciov. Nu in viata voastra raspunde Gorbacoiv. Liniile telefonice ale lui Gorbaciov sunt taiate, si el este tinut sub arest la domiciliu. Gorbaciov urmareste sirul evenimentelor ascultand BBC si Vocea Americii.

AUGUST 19 Cetatenii sovietici se trezesc dimineata cu vestea cum ca Gorbaciov a demisionat si a cedat locul acelui membru al puciului anume, vice-presedintelui Gennadi I. Yanayev, care a preluat conducerea Comitetului de stat pentru urgente. Yanayev afirma in cardul unei conferinte de presa ca Gorbaciov este bolnav. Yanayev este atat de nervos incat mainile ii tremura atat de tare incat slaba reprezen-tatie a provocat ilaritate printre ziaristii adunati. Cea mai mare majoritate a elementelor de forta armata sunt controlate de catre conducatorii puciului, inclusiv mistrul apararii Yazov, ministrul de interne Boris K. Pugo, seful KGB-ului Vladimir A. Kryuchkov, si primul ministru Valentin S. Pavlov. Trei divizii armate au ocupat Moscova. Exista speculatia conform careia armatele v-or demola cladirea sediului parlamementului si a biroului prezidential, numita Casa Alba din Moscova.

AUGUST 20 Sute de moscoviti s-au adunat sa apere cladirea Casei Albe si pe Yeltin. Demonstratiile in masa au aparut in multe orase si regiuni. Demonstrantii s-au catarat pe amenintatoarele tancuri din apropierea Casei Albe. De ce faceti voi treburile murdare ale comunistilor a strigat o femeie la comandantul unui tanc. Ia-o mai usor, ia-o mai usor ii raspunde tanarul ofiter ei. S-o I-au mai usor ? raspunde ea. Este in plina desfasurare o lovitura militara ceea ce se intampla si tu vrei ca eu s-o I-au mai usor ?. Multi conducatori din lume la inceput i-au vazut pe puci drept noua conducere, dar vazand rezistenta interna a populatiei soviete au inceput sa denunte actiune aca fiind drept ilegala. Neputand obtine acces la televiziunea rusa Yeltin a facut un apel prin CNN la armata rusa, KGB, si trupele ministerului de interne: Puteti cuceri un tron folosind baionetele, dar nu puteti ramane pe baionete pentru mult timp. Zilele conspiratiei sunt numarate avertiza Yeltin. Cativa generali de marca au refuzat sa sprijine miscarea pucilor, si multe unitati de la Casa Alba si chiar si din alta parte s-au alaturat miscarii anti-puci. Yeltin paraseste Casa Alba amestecandu-se in multime, protestand alaturi de aceasta si echipajele tancurilor care ii inconjurau. Aparent ei nu au de gand sa-l impuste pe presedintele rus inca , a spus Yeltin in gluma demonstrantilor. Pana seara miscarea pucilor se destrama. Primul ministru Pavlov este internat in spital in stare de ebrietate.

AUGUST 21Pana-n pranz pucii au esuat. Yazov, Kryuchkov, si altii au zburat in Crimeea pentru a se intalni cu Gorbaciov. Ei sunt arestati de catre vice-presedintele rus, Alexander Rutskoi si de altii care I-au urmarit de la Moscova. Rezistenta darza a lui Yeltin si a altora este motivul esuarii. Un alt motiv este acela al incompetentei celor ce au complotat in incercaera lor de a arata intregii lumi ca lovitura lor este una nesangeroasa si una posibila din punct de vedere constitutional. Aceasta incercare a incalcat edictul dat de Lenin in urma cu 70 de ani care a sfatuit ca pe timpul miscarii marxiste este necesar a nu se pierde nici un minut in exploatarea batalioanelor loiale in vederea arestarii guvernului . Chiar si Yeltin mai tarziu recunostea faptul ca pucii ar fi putut reusii in ceea ce si-au propus daca ar fi actionat mai hotarat. In afara Casei Albe circula o gluma Stiam noi ca comunistii nu puteau face nimic in regula

AUGUST 22 Gorbaciov revine laMoscova. In cadrul unei conferinte de presa Yeltin releva faptul : conducator al Rusiei si nu al URSS este presedintele. Un moscovit afirma faptul ca Gorbaciov ca politician s-a depasit pe sine, el a devenit un cadavru politic.Cam acelasi lucru se poate spune si despre URSS.

SPTEMBRIE 1991 In ciuda intoarcerii lui Gorbaciov, autoritatea lui si cea a guvernului sovietic a disparut cu repeziciune. Gorbaciov incepe sa se descrie mai mult ca un centru decat ca presedinte al URSS. Este format un guvern sovietic interimar pentru a conduce tara pana cand un nou tratat de uniune este implementat. Guvernul instalat recunoaste independenta celor trei tari baltice. Leningrad revine la vechia sa denumire, St.Petesburg.

OCTOMBRIE 1991Gorbaciov si cei mai republicani lideri semneaza un tratat de uniune lasand practic fara puteri guvernul Soviet

NOIEMBRIE 1991 Guvernul sovietic este practic dezmembrat.Rusia preia resursele sovietice, rezervele de bani, inclusiv statul de plata militar sovietic.

DECMBRIE 1991 90% din ucraienieni au votat pentru independenta. Parlamentul sovietic se auto-desfiinteaza votand nuoa ordine. Rusia isi declara independenta alaturi de Ucraina si Belorusia a format Comunitatea Statelor Independente ( CSI ) pe 8 decembrie. Doua zile mai tarziu inca alte 8 republici se alatura CSI. Rusia preia politica externa a URSS, KGB si Kremlinul. Gorbaciov este un presedinte fara tara si chiar fara birou. Am facut tot ce am putut declara el reporterilor intr-o emotionanta declaratie de adio poate altcineva care va venii va face mai multe . Pe data de 25 decembrie Gorbaciov anunta la televizor faptul ca el nu mai este presedintele URSS. In acest discurs Gorbaciov sustine ca demisia sa s-a datorat faptului ca este sufocat de : catusele sistemului de control birocratic si fiind sortit sa serveasca ideologia si sa suporte si sa care povara grea a cursei inarmarii . Drapelul rosu cu ciocanul si nicovala sovietic a fost coborat la 7:32a.m. pentru ultima data de pe varful Kremlinului si a fost inlocuit cu unul in culorile rosu alb si albastru. Adresandu-se pe un post de televiziune national presedintele american George Bush le transmite americanilor in aceste ultime luni, voi si eu am fost martorii uneia dintre cele mai mari drame ale acestui secol.. El I-a multumit lui Gorbaciov pentru sustinerea intelegerii pentru pace, pentru inteligenta sa, viziunea sa si curaj. In Rusia se inclina catre Gorbaciov acum cand el nu mai este la putere.Nu stia cum sa faca sos comenta un moscovit pe baza lipsei de mancare dar a stiut cum sa ofere libertate

2