T a x a poşta lă plăt i tă In n u m e r a r , conform aprobări i Nr. 13.837/1942.

A n u l XXV. Bla], Ba 21 Februarie 1943 Cenzurat

Nr. 8

, , f i u * s ^ f ; 4 | h pa r

M - ? -~ / Şr .. i tí TÍ L'i -l V: h i M kf I h • A ^ M F f N fel M

F' ^ H A * - « í M l A r - 4 L - ' ' ' ; h ' i r ~t • \ \ i j f ' j I . * j

f 1 ri 3

1 M * l " 3

1 A3*

r

i j ABONAMENTULt 1 Pe un an 260 Lei; pe un jumătate 1-9 en 130 Lei; pe un sfert 80 Lei; ja o lună 25 Lei.

ţ A b o n a m e n t e l e s e p l ă t e s c n u -stnl îna in te t

înscrisa In registrul publicatiunilor periodice al Tribunalului Târnava-Mică sub Nr. 3—1933.

întemeietori: f Al. Lupeanu-Melin şi Iuliu Maior Proprietar şi director: IULIU MAIOR

Redactor: SEVER BARBU

ANUNŢURI ŞI RECLAME i Un şi r Corp V, adică de lărgimea e doi milimetri, Lei 12 Lărgimea do

1 centimetru Lei 60.

Pentru un m o n u m e n t

„UNIREA POPORULUI' a r dl-cat o piatră marinată pe mormân­tul scriitorului bU jan A'exandtu Lu-*peanu Melin- S'a ridicat prin osâr­dia Pâr. lalla Maior. Azi d rectorul foii noastre ne străduinţe sa ridice o piatră mortuală întru veşnica po­menire a marelui compozitor — la-cob Maresanu. j S'a năssivt la 29 Iunie 7857 în Braşov. A fost fiul ziaristului la ob 'Mure.ana, fost artelor al ct lui mat yechu ziar din Jramiivava — Ga­zeta Transilvaniei. — De mic se a rată un taient mtzical. In 1863 — la vănta at 6 ani— are rin pune. mu-zt'al la o sttbare din B'csov. In 1871 compune ,C" nun » d' flori ro~ mant", iar în 1875 „O r.oaote pe lampa11 şt „Cad ilat Aurorei". La liceu se disting? la matematici şt dn acest mo iv, îndată ce termin \ e în scris la pohte hn ca dti V>ena. La Vitnaseo upnmwtş' de muzică, corn

pane „De-at fi iub togi g şa fio re" Şt alte cântece. Inttme-aza „Mjza Român.* şt th ar daca co uboreaza la aite foi scrie numit dsipre mu­stea, ii p ace cântecul şt lucrează cu tot talantul său în aceasta dtrtcţte. In 1878 e numit profesor de muzică la Vechiul îteru romanesc dela N -săud. h,b'şie atât de mult m>zlca, încât cu tont pregătirea sa ingne-reasec, în 1879 se duce la Leloz g. sa St deze munca Ascuiia pe înv ţ ţa R b stetn, 3 hamann. A fott ihior st in cab netul de iu ru al ce'ui mat ma" rn.uzi.ant gtrmon — R* nard W grier.

La L'ipzig compune poemul sim­fonic „ştef n cel Mare" (după cu notcuia ooez e Mama lut Ştefan cel Mare de Du n. BoUntlneanu):

ordvgu suna noaptea jumâtate La castst in poarta oare cine bate...

Pune pe note mat multe poezii ale R'gtne' Ei sabeto (cunosutd sub nu­me e latin — Carmen Sy vo) A fost otât ă* îtimat ta Ltipzg, încât i-i'a P'oons s t româna acolo. N'a prtmit coci ţ,nea ţ0 T U m u l t l a ţ a r a n o a $ .

ir& Se rentoarce în Ardeal şi tlgi-"m p 0fesor l a Braşov. A st A foarte p u l n l a Braşov, fiindcă era unit, iar

ia t cevl din Braşov se adm teaunu­mai profesori neuwti. In 1885 vine la Boj. Timp de 37 de am a fost profesor s a desfăşurat aUviîate rodnica în Bloj.

A pus pe note cântettle bitrâne.u „Mamstirta Argeşului, ,£> (u eon', „Brimureim* „Brâmovecnu Constan-tn", făcând din ele opere muzicale cart şi aZ' fac c nste deostbito mu-z cet şi se reprezintă la strbîrt,

Iacob Mweşanu s'a ocupat şi ie cântarea bíserheoscü. A pus penóte tóate carnetele dela Sfânta Lituight H'iuvfcui sau te cânta şt azi în foarte minte biserici. D<¡la acest talent mu zicul ne-au romts 260 de lucruri dintre cele mai frumoase S'a stins dm viaţă ia 25 Mai 1917. Iş> doarme somnul de vec în cimitirul Btcjalui. Operele sa'e hfat sú fie mereu prin­tre no>. Drept recunottnfo pentru talentul şl munca sa se cuvine, să ri­dicam la motmâniul seu o piatra mortuara.x Asemenea lucruri se fa; totdeauna prin dornica tuturor.

Ioslf E . Naghfu

siajul în haine de sărbătoare. L i B e j sc f*-c predatul n>ur> pentru ziua de 3/15 M«i. Ia fie­care an ziua de 3'15 Mai se sar bdioreşte la B aj, caca aci a fost marea adunare dn 1848 Anul acesia să-bâtorirea z lei de 3Ü5 Mai va fi şi mai deosebita. Sr v¿ comemrra şi marele luptător naţional Episcopul InocHentie Mico Klein. Muncnicul Vădic* îşi doarme somnul de veci d? parte de Blaj, In biserica Ma­donna dri Pascólo dm Roma, unde e azi reşedinţa superiorului general al câU gărilor baziiieri In Mica Komft şi în toata ţara amintirea sa va trăi deapururi Cu acest prüej se -va tipén si o carte despre marele Episcop scrisă de dl Dr. Zenovie Păcii-şanu din Bucureşti Ex<ată o carte mai veche, scrisă de lovâţatu-canonte Augustin Bunea. berbâ riie se pr* gatrsede către un co roitet, fn frarte cu Pâr. canonic iuliu Maior, directorul foii noastre.

P. 8. Dr. Vasile Âftenie în vizitaţii canonice Anul 1942 a iost pentiu P. 8 .

Dr. V. Atlrnie. Episcopul auxi li&r al I. P. S Valeriu Traian anul vizitaţilor c a n o n i c e . Adevărat drum dc apostoliel In numele ca­pului bisericii noaitre, P. S. Âf­tenie, Incă tn luna Ianuarie 1942, a cercetat pe credincioşii noştri, civili şi militari, din Transnistria (TiraspolOdtssa). Apoi In pri-Rjă^sra sceluiaş an a văzut pe cei din Ploeşti, Cămpina, Sinaia, Buşteni şi Moreni. precum şi pe refugiaţii dm Cadrilatcr, aşezaţi »n comuna Ferdinand I, jud. Con stanţa.

Ceti orii noştri su luat cunoş­tinţă de v'tzittţiUe canonice d/o împrejurimile B'ajului făcute fn lum August şi Septemvrie 1942, şi de cele din Basarabia, Mol do va şi o parte a Olteniei din lona Octomvrie, despre cari zia­rul nostru a scris ia timpul său.

De da'a aceasta îaşiâm cu multă bucurie o scrie întreagă dc alte parohii şi aşezări ale credin cioşiior noştri pe cari t. S. Va­sile le-a vizitat in cursul lunilor Noemvrie şi Decemvrie 1942, fa când slujbe arhiereşti chur şi fn dieceza Lugojului şi a Ora zii, cu aprobarea episcopiior respectivi. Lăsăm să urmeze Sista parohiilor cer etate:

Constanţa (9—12. XI) , lârgo-vitte (14 l7. XI) Vatra Dornet 30 1 XU) lacobeni (1-2 X»'), Câmpulung (Bccovm ) (2 3 X I) Fundul Moldovei (3 XII) lltşeşti (4 XII) Cacica (5 X I ) Gura Humorului (6 7 XII) Rădăuţi ( 8 _ 9 XiI), Dorneşti (10. Xli), Cernăuţi români untţt (11 13 X I ) Cozmeni (13 XU), Pohorlăuţi (Z.utavm) ( ¡ 4 X I 0 Boian )Bu or» vin a) (15, Xl>) Rarancea (16 X ' l ) Cernăuţi (Sadn^ura. Vişnţa Putila, rutcBDâ) (16 X ) Sucea va (trecere) (18. X I ) Beleghet Agă.i (19 X' l ) Cratova (24 26. XU) Târgu Jm ( * 6 - 2 8 XI ) Jurnu Severtn (28 30 X 1 ) Lu­goj (30 2 I) Itmtşoara (2 4 I) / foW(B>hoi)(4 I) £et*f(5 9 I). Vtnttre (B.hoi) (10, I), Dumbră-

viţa, Rogoz (12, I), Drăgeşti (13. 1), Mortar (14. 1). Arad (17. I).

P. S. Vasile îs fost însoţit în Bacovina de Pâr. Vasile Lupu din Oopăceni (Turda), care i-a fost de mare ajutor pretutindeni In acest drum de apostoiie. Cre­dincioşii bisericii noastre au pri­mit pe Arhiereu cu o bucurie de nedescris, ascultând cu toţii, fără deosebire de casă socială, po­veţele şi predicile P. Sale dela slujbele arhiereşti, şi apropiindu-se de s'intele Taine.

Cei mai mulţi refugiaţi, credin­cioşii se gândeau cu dor ia sluj­bele din bisericile lor din Ardea­lul ceder, şi se rugau Tatălui ce­resc -pentru pacea şi dreptatea

j dintre popoare, atât de dorită de tontă lumea.

Tot aşa de mare a fost bucu­ria preoţilor eoşîri cari s'au dus departe de locul de origine, nu­mai şi numai ca să nu rămână credincioşii fără păstor. Merită toată recunoştinţa bisericii.

Autorităţile de Stat şi comunale au primit aşa cum se cuvine pe Arhiereul care s'a coborlt 'n mij­locul turmei drepteredincioase. Semn că oimenii dela conducere preţaesc apostobtul pe care-1 face P. S. Sa. Prin ajutorul dat P. Sale spre a se putea duce cu uşurinţă prin parohiile din fru­moasa Bucovină, cu maşini, că­ruţe şi sânii, fiind in toiul iernii, au dat dovadă de înalte simţe-minte creştineşti. Ia această pri­vinţă mer'tă toa'ă recunoştinţa bisericii Blajului: Dl Generai Ga-loteacu Guvernatorul Bucovinei, Dl Lt. Co». Benţia P?ef. jud. Rădăuţ», Dl. Lt. Col. D. Popo-vici Primarul oraşului Gura Ha-morului, Dl E Gramatovici Prim-prrtorol plăsii Gura Humorului, Dl log. V. Brlat directorul Sa­linelor Coci a, si autorităţile din Boianu) Bucovinei.

S'a constatat cu acest prilej credinţa tot mai vie a cărtura­rilor noştri, cari n'au lipsit nică-iri dela aceste bucurii sufleteşti.

Pa&_2 U N I R E A P O P O R U L U I

în deosebi a impresionat parti­ciparea lor la slujba arhierească din Cernăuţi, unde se află în nu/ măr mai mare. Biserica armeno-catolică pusă Ia dispoziţie de Pâr. Lucasievici s'a dovedit neîncăpă­toare.

La Gura Humorului P. S. Sa a fost primit din partea autori­tăţilor cu pâne şi sare. L a B? ianul Bacovinei a fost Intâmpi nat de călăreţi.

Credincioşii bisericii rutene gr.-catolice vizitaţi şi ci in numele I. P. S. Frenţiu, su primit la fel de bine pe P. S. Sa. Mai ales la Cernăuţi a foat o mare de oa­meni. Cuvintele P. S„ tălmăcite de Pâr. Vicar Simo vi ci, au pătruns adâuc la sufletele celor de faţă, Tot aşa şi la Pohârlăuţi şi Cacisa.

A fost apoi nespus de îmbu­curătoare ţinuta reprezentanţilor bisericii ortodoxe române. Fraţii de acslaş sâoge s'au binecuvân­tat împrumutat în drum de apos­tolic.

P. S. Vasile a ridicat apoi prin prezenţa Sa seibarca pomului de Crăciun dela Liceul Aton Pum nul din Cernăuţi, aranjat pentru refugiaţii ardeleni. Cuvântarea arhiereuloi blaj an, în prezenţa no­tabilităţilor cernăuţene, în frunte cu di General Calotescu, Guver­natorul Bucovinei, şi a sutelor de elevi, a impresionat plăcut, ,

La 30 Dec. 1942* P. S. Dr. V. Aftcnie a părăsit Turnul Sc-verin, îndreptându-se spre Lugoj, pentru a face o visita P. S. Dr.

Ton Bălan, cu a cărui învoire şi binecuvântare a slujit câte o li­turghie arhierească în cele mai de teamă centre: Lugoj, Timişoara şi Arad.

Ds Boboteaxă (6 Ianuarie) a pontificat la Beiuj, iar Damineca următoare în fruntaşa pai obici Vin-

GRĂUNŢE SUFLETEŞTI

Fâră religie nu există mulţumire sufletească Precum nu poate trăi trupul

nostru fără de mâncare, întoc­mai "aşa nu poate trsi nici su­fletul nostru fără de religie. Deo­sebirea e numai atâta, că pe când mâncarea nu<l mulţumeşte pe om decât pentru timp scurt, pe atunci religia hrăneşte sufle­tul odată pentru totdeauna.

Omul fără religie asemenea este unui peşte scos pe uscat. Atâta se sbate şi se svârcoleşte până ajunge din nou în apă. In-tocmai cum a spus marele filo­sof sf. Augustin: „Neliniştit este sufletul nostru, pânăce nu se o-dihneşte In tine, o Doamne".

De aceea aflăm atâţia oameni bogaţi nenorociţi. Le-a dat Dum­nezeu de toate, şi totuşi nu sunt fericiţi. Pentruce? Pentrucă n'au religie, nu cred în nimica.

De aceea sunt şi atâţia oa­meni cu carte nenorociţi, pen­trucă nu au credinţă. In schimb cei mai mulţi oameni cu ade-

tire (B hor), fiind I. P. S. Vsieriu Traian reţinut pentru prasnice la Blaj.

Pe dsta de 20 Iau a. c , P. 8. Vasile s'a reîntors la reşedinţa din Bucureşti, reluându-si ocupa­ţiile zilnice în Capitala Ţârii.

Corespondent

vărat învăţaţi au fost credincioşi, învăţatul german Dr. Dennert a cercetat viaţa celor mai învăţaţi 300 de naturalişti din lume, în­cepând cu cei de pe vremea Gre­cilor şi Romanilor şi până în zilele noastre, şi a aflat urmă­toarele: la 35 de inşi nu li-s'a putut stabili religia, 20 au fost necredincioşi, iară 242 au cre­zut în Dumnezeu. Aşa dară abia 1% au fost dintre ei fără de c r e ­dinţă. Da, pentrucă adevărata ştiinţă se apropie de Dumnezeu, pe când ştiinţa uşuratecă nese­rioasă te îndepărtează de izvo­rul a toate.

Sufletul omenesc nu are li­nişte şi pace lăuntrică decât nu­mai dacă este în legătură cu Domnul păcii, cum 1-a văzut pe Isus prorocul Isaia. De aceea au şi vestit îngerii la naşterea lui pacea pe pământ şi bunăîn-voirea între oameni. Şi tot de aceea a spus el de atâtea ori: „Pace vouă" (Ioan 20 , 19) „Pacea mea o dau vouă, nu cum o dă lumea v'o dau eu vouă" (Ioan 14, 27 ) .

Rămâne deci să ne împăcăm cu ceeace spune Mântuitorul Ia Mateiu 11 , 2 9 — 3 0 : „Luaţi ju­gul meu feste voi şi vu^ în­văţaţi dela mine, căci blând sunt şi smerit cu inima, şi veţi afla odihnă sufletelor voastre. Căci jugul meu este bun şi sarcina mea uşoară" ?

P ă r i n t e l e Iuliu

FOIŢA „UNIRII P O P O R U L U I "

Dor de pribegie îmi vine-un dor deducă, un dor de pribegie Spre culmile înalte ca ceaţă brumărle, S'ascuit pierdut prin codrii un cântec de caval Ce vine ca o rogi din frântul nost Ardeii.

In freamătul de frunze, in şoapte de isvor Risună-acelaş cântec de jale şi de dor Ce vine peste culmi din zSrl îndepărtate E jalea şl durerea de frate după frate.

Iar codri'n vijelie se leagănă vuind Şl pare o urgie acelaş jalnic cânt. E toată suferinţa şl dorul arzător A fraţilor rămaşi străini în ţara l or . . .

Silvia Haţiegan Nicoară

De pe front Stând cu capul aplecat, M ă gândesc la al meu sat, L a iubita de departe, Că sunt în străinătate,

In mijlocul codrului, In muntele Rusului, S ă ţiu pept duşmanului, . In patima dorului.

Stând puţin în libertate, începui să scriu o carte La iubita de departe, Că sunt in stremătate.

Când creionu l-am luat Şi de scris m'am apucat, Dela inim'am oftat Şi din ochi am lăcrămat.

Şi scrisei cu dor şi jale Din a Rusiei hotare. ~~ Scrisei pân' la jumătate, Aud un glas de départe.

Mă opresc din scris ş'ascult Glasul cel necunoscut Şi mă uit în depărtare Ce să văd vuind în zare?

Văd o pasăre măiastră Că p c o cracă se opreşte Ş i începe să/mi vorbească: Scrie iutê şi grăbeşte.

Scrie la iubita ta Că tu eşti în Rusia Departe de al tău sat, Unde mândra ţt-ai lăsat.

Ai plecat în pribegie Peste a lui Stalin moşie, Ca s'o vizitezi, măi frate,' Că'i plină de cazemate!

Cu tunuri, cu mitraliere, Cu gloanţe şi cu şrapnele, Cu branduri sunt înzestrate Şi cu carele blindate.

Dar românu.-i om voinic Şi nu'i pasă de n'mic, De armele lui Stalin Ce varsă foc şî venin.

Şi/un vânător de munte Cu toţi ştie să se lupte, Vânătoruîe viteaz, El să luptă în Caucaz.

Şi'n Caucaz s'a luptat De pe Ruşi i - a alungat, Peste apa Donului, In bătaia tunului.

Tunul bate şi pocneşte Şi pe Rus mi-1 prăpădeşte Că'ntre Don şî Stalingrad Românii pe Ruşi îi bat.

Jos barba! j — O isforie adevărată § I

zilele noastre —•

In gară la Copşa Mică, îq̂ \ de iarnă, plină de promoroiq i frig. Cerul înegurat s'a cob; par'că şi mai jos, aş'ernându \ «upărat peste culmile dealorji, Pe o aşa vreme, până să vie ti nul dela Bucureşti, călătorii ţ

s'au dat jos din trenoi de Sil s'au îngrămădit su toţii fa ginţi sală de aşteptare „cl. Î-Uluj Sunt mulţi, mai ales soldaţi t merg acasă, în concediu sau r} concentraţi. Unii şi-au desii> sacii cu merinde şi. în a step -rea trenului, s'au a pe cat să | năuce. Alţii vorbesc, cântă, bei j fumează şi înjură Ia mijloc, C"-ip îi acopere pe toţi cu larmal I Un lungan, cu şapcă rusească) cap. tot poartă dia mână în mk o sticlă pântecoasă, îndeam^j închină: „B^a tovarăş, sdnt\ tovarăş"., j

Iotr'ua coîţ doi călugări tşit mează dome! tirul povesîei li şoptită par'că prin larma şi n \ tui glasurilor din sală. Lomi; trece pe lângă ci, fără să-i ba[ \n seamî, da altfel şi stan ţ de feriţi, îacât na sunt Îq cal nimănui.

I-a sărit însă lunganul cel: şapca rusească. Arătânda-i toi răşilor căi, 'se priase cu mâni de faţă, ca şi când ar vreai smulgă o barba închipuită şi zii „Jos barba! }es barba I Ah, ci nu pot £ă-i sufer pe ăştia, N: buni, decât de spânzurat*. A; când. apoi, de mână pc unuli tovarăşii săi, un soldst mic, ochii vii şi negri ca de cărbs :

Ostile ardeleneşti j Bat ostile ruseşti • Că suntem Moţi cu suman, j Mergem păn'la Astrahan.

Iancu în frunte cu Moţii A format echipa morţii î Să bată să prăpădească ] Celce calcă legea noastră. !

ScrlsS de rsine 8?rg . Marin C . din Dumitra, din Bat. 24 V. 0 \

Comp. Cercetare of. P. M, Nr-' { |

Trai figănesc j Ia bordeiul căidărarului

era mare tărăboi. Unui dintre f* radeli meşterului sta Încălecat f o clldsre de aramă şi bâte8

ea ca o bucată de fier. — Hai duru duru buf! — Hai diri-diri bum! ., — Aci, mo, Piţule! — s t r ' j "

iritat meşterul Babu — D ° ' i (

mai durai in cap ca căldarea8

câ minteni te trăzntse cu ci» ăsta îa cap ! (

— Ho, mo, Babuie, ce pucă stropşeaia?! — strig8 j rândul ei Birca, care şedea j

Mr. 8 U a i R E A * _ P O P O R U L U l 3

se îndrepta s?pre cei doi că'wgSri, cari povesteau înainte.

Lumea care-i auzise şi simţea ţă sc va întâmpla ceva neobiş­nuit, începu să se mişte, »ă le facă loc.

Trenul-Arad, pe linia a patra, *Dorrnilor" — răsuni din uşă vocea ccferistolui, eosit chiar la vreme pentru a pune capăt unei istorii urâte şi ruşinoase.

P/in larma şi vânzoleala de pe peron, nu i-am mai vizat pc cri doi călugări, şi nici pe soldaţii aceia, duşmanii lor. S'su mei În­tâlnit? Nu ştiu.

Am rămas insă în suflet cu un goi dureros, ca atunci, când pri rneşii vestea că a mărit cineva drag, la care ai ţinut nespus de mult M'a cuprins o impresie de pa etic şi nu mi-am putut stăpâni întrebarea: „St fie oare acesta, ţăranul cosiră cel boa şi cuminte? Să doiesscâ el ruina şi dărâma­rea bisericii sale?"

— Na se poate, mi-a şoptit un glas, sosit par'că din adâncul sufletului. Tiranul român na este aşa. Ei nu este an dărâmâtor de Dumneaei biserici şi icoane. Ei uu este bolşevic.

Pe el suterinţ«!c nu lan otră­vit ci l su înălţat, i au făcut mai bun, mai apropiat de Dumnezeu. Nu se poate aceia care s'a jenf t atâta, şi-a vărsat sângele să deschidă biserici pe câmpiile blestemate ale Rusiei, ca să do­rească prăbuşirea şi dărâmarea bisericilor. In propria i ţar?. Ce a foBt acolo, n'a fost decât un moment de rătăcire. Ostaşul io mân EU este gşa. B< este bon, cuminte, cinstitor ds lege şi plin de credinţă, In Domnezeu!

Ion Gtnorean

Planuri şi cuvântări

In vreme ce pe fronturi soldaţii ss războiesc cu înverşunare, mi­niştrii şi căpeteniile de state ţin cuvântări şi fac la planuri noui de luptă şi pace.

Mai în zileie trecute dl Roose-velt, preşedintele Statelor-Unite şi a arătat într'o cuvântare pă­rerea domniei sale asupra răz­boiului şi a păcii viitoare spu­nând că luptele hotărîtoare tre-bue să se dea în apele Oceanului Atlantic.

Tovarăşul domniei sale, dom­nul ministru ChurchiU, din Anglia, este însă de altă părere, într'o cuvântare, rostită la Londra, dsa spune că lupta hotărîtoare trebuie să se dea în Europa şi că după aceasta trebue să se facă noua organizare a lumii.

Cam aşa au vorbit aceşti doi conducători de state, fără s a s e mat gândească la aceea că sortii războiului sunt aşa de schim-băcioşi şi că biruinţa o hotă-reşte curajul şi răbdarea solda­ţilor pe câmpul de bătaie, nu lungimea discursurilor din par­lamente ori dela banchete, ori­cât de frumoase şi războinice ar fi acelea.

Pe frontul din Răsărit Suntem în plină ofensivă ru­

sească. Armatele bolşevice con­tinuă atacurile, cu mare înver­şunare, până când ţine încă iarna şi nu vine desghetul.

Pe acest front sunt puternice atacurile dela Miazăzi, din ţi­nuturile Kursk, Harchov, Rostov, Doneţ şi Kuban, iar la Miază­noapte în ţinutul dela Leningrad şi Iacul Ladoga.

La Miazăzi, Germanii dupăce au retras trupele din Caucazia de Răsărit, au scurtat frontul, rămânând să lupte acolo, nu­mai pe o distanţă de 6 0 0 de Kilometri. Ei au respins aproape toate atacurile ruseşti şi în unele locuri au şi înaintat puţin.

Ultimele ştiri anunţă că .ora­şele Rostov şi Voroşilograd au fost părăsite de Germani.

In Africa

Pe acest front suntem, într'o vreme de pregătiri, pentru lup­tele de mai târziu.

Germanii şi Italienii s'au în^ tărit în Tunisia, generalul Rom-mel luând comanda supremă a tuturor trupelor..

Săptămânile viitoare vor aduce lupte 'mari şi pe acest front.

Până când Germanii şi Ita­lienii sunt încă aşa de întăriţi în Tunisia, având şi căi bune pe unde să se aprovizioneze şi puncte de apărare pentru luptă. Americanii şi Englezii nu se pot socoti stăpânii Africei.

Şi unii şi alţii se pregătesc acum, pentru lupte grele, cari să hotărască odată, a cui să fie pământul Africei.

Statuia lui Lenin din Londra a fost distrusă

In Londra s'a ridicat o sta­tuie a lui Lenin. Acesta a fost un conducător al Ruşilor înainte de Stalin. Statuia s'a ridicat a-cuma de curând de când Anglia e aliată cu Rusia. într'o noapte această statuie a fost lovită şi stropită cu păcură. Aceasta e o dovadă că la Englezi nu le place de comunişti şi că arată o prietenie mai mult de silă, până vor putea bate pe Germani.

Schimbări în Spania Generalul Franco, conducă­

torul Spaniei, a numit încă 50 de membri în Parlamentul lor numit Cortesuri. Printre cei nu­miţi sunt mai mulţi episcopi şi generali. Unele ştiri spua că Germanii ar fi concentrat trape

ceste lângă o grămad* de sdrenţe şi cârpea o heică.

— Ha? — Ha-ne-haJ lasă puradelul n

pace, că nu î porunceşti! — Ba îi poruncesc, că io-î îm­

brac? — Mda, — scuipă Birca —

tare ţînţoş II Îmbraci. E plin de haine, ca broasca de păr. Când bate .halaripu", rămâne în pielea goală.

— Imbracă-1 tu mai hssana, dacă poţi.

— Cu ce s i l îmbrac? — Cu haine domneşti, ori ţi

gâneşti, cem vrei. —- Dar de unde, dacă n'am ?l Babu lovi cu pumnul în ciurul

pc care se căznea să 1 dreagă — Cioraş varis o şi lucră şi tu.

Nu umbla alandala şi de-a lela de-alung al satului.

— Ce să lucra, mo, Babule? — Fase şi peteic', că aţe rele

Şi lemne de salcă avem desîuîe — Fu ie? Cutele mo! Dar cine

să cumpere astăzi fusele? Român­cele nu mai torc cânepă şi in, ca mai demult. Cârpele le cum-Pâră dc a gata dela şetrii. „Creapă

de. şină*, ori cum nsiba îi spune, şi alte bulendre, Astăzi nu mal poţi cunoaşte după port, care-i Român şi cărei ţigan.

— Atun i iă linguri. — Jea chere, mol Dar pentru

cine sâ le fac,? Astăzi nu mai mă­nâncă nimeni cu lingură de lemn Ehe, s'au boerit şi Românii. Tu poţi să câşt'gi mai bine decât mine, că ai meşteşug mai bun; şi ciurer şi căldărar.

—• Dă-1 în boală meşteşug! — se sclrpină Babu în cap. •— Cia-re'e nu mai sunt de nici o treabă. Cine mai direge "„astSzi bucatele cu ciurul? Românii mănâncă pă-cinte din fâiină „oulaş" şi pită din fârină măcinată la mori cu site. Dic şoşoi... — arată cu p ,kia — lată în m cz de un cot.

— plâcintate şi scovcizil — sări Piţu intr'an picior. — Toiai, dadă, că bune sl .

— Acorde, plâcintatelc şi aco-Fardatele! Sâ mă oabe roata! Aş mânca pân'a? crgpa! — ÎRgh'ţ1

la sec cellalt puradel. — Na, le făcu ;i pof« P « r a

deilor! - dâdu din cap Brca — Hai, mo parpangei, mai D.ţi

o leacă de apă, să vă treacă dc foame. Aşa cu ciurele. Cu căl­dările şi mai rău. Oile or murit de mâlcez şi căibesză. Cine mai fierbe astăzi zarul, să facă jintiţâ?

— Zăr şi jintiţăl — se strâmbă Piţn. — Taisi, dadă! . — Urdă şi de haia... — în­

ghiţi Ţuţu in sec. — Caş şi de hăîa.. — Brânză usturoaiel — Na-na-na! — elătină Piţu

din cpp. — Lapte acru. — Nu-nu nu! — Uflt şi.,. — Ii-h>! — fă:u Piţa. — Unt

ş i . . . . de ha la . . . — MâmăligM — So, mo, Ţuţu'el — sări

Piţu într'un picior. — Ii mamă liga, da' nu i mămăligă. Soche-res dadă la ăla ca mămălga?

— Co:oradâ! — sări Babu cu vorba.

— Na, cocoradâ! — scuipă Bir­ca. — Prost mai eşti, mo, B?. baie!

A ;a o fi de hăla... „balrnuş"! Puradeii începură să bată în

palme.

— De-ahălă! de-abălaf " — Tulai, dadă! — Ni! — It ca B/rca. — Ă ftia

n'or putea dormi la noapte de dorul balmoşului.

— Păi, dă le să mănânce. — Ce să le dau? — Balmoş şi .caş. — 1 lâcintate fi icovărdate! —

sări cu vorba Piţu. — Brânză şi unt! — se strâm­

bă Ţuţu. — Păi, daca n'am ?! — Atunci dâ-le jintiţă. — Urdă şi zăr dulce. — Lapte acru, cu mămăligă. — Pe naiba, că nu-s nici de

ahelea. — Babu ridică din umere. — Dă-le o coaje de mălai. — Nu i nici de-ahăla. — Atunci taci din gură, că te

cârpesc! — lovi B*ba cu pum­nul în ciur. — Mai rabde şi Pu­radeii, dacă s pui de ţigan. De ce nu i-ai făcet feciori de craii ori de coconi ds ăia cu nastur, de argint la nădragi?

— Na, acu io-a de vină că i amfacutţiganilPDacă nu-ţiplace, te las şi mă duc tn lume.

P O P O R U L U I i

Păr, Damianînfre leproşii dela Molokaj Urmare din Nr. 6

Pag. 4 U N I R E A

să pună un cuţit în c o a s t e l e

Spaniei, ca să joace cum v r e a

ea sau altceva? Vom v e d e a c e

va fi.

Generalul Giraud nu-mit comandant al A-fricei de Nord

Generalul Giraud (se citeşte Jiro) este acela care după asa­sinarea amiralului Darlan ar fi rămas condacătorul Francezilor din Africa de Nord. Mai nou ne vine ştirea că Consiliul im­perial francez de acolo 1-a numit comandant militar şi civil al, Africei de Nord. Acest general a înlăturat toate legile care au fost făcute de guvernul din Franţa contra Evreilor. Evreii întemniţaţi au fost puşi în li­bertate şi li-s'au dat averile înapoi. După cum am mai scris în gazeta noastră, generalul de Gaulle (se citeşte: de Gol) era acela care până acum conducea pe Francezii din colonii care erau contra Germaniei. Nici până acum nu se ştie, care este ade­văratul conducător al France­zilor care nu stau în Franţa. Se zice că e vorba să se îm­pace aceşti doi generali, dar până acum, tot aşa stau,

Ce spun. alţii despre noi. Ia ziarul „Tribuna* dela Braşov, citim frumoasa cuvinte despre gaze*a noastră, din prilejul In­trării gazetei tntr'al 25 lea an de apariţie. Tot în acel ziar de seamă aflăm şi o laudă despre „Calendarul dela Blaj".

Baba sări în picioare şi arătă eu mâna spre uşa bordeiului.

— Jea ch;re! că na mai eşti. de nici o treabă. îmi mai afla ea o ciumă ca tine. O hosho! Ba Iacă şi mai şi!

— Ptiu! — scuipă Birca — luate-sr beoga!

— Gara, că te Imbiătesc 1 — Ta pe mine 1 — sări Birca

In picioare. — O-io-ioil — Mo, cioroiale! — Jea cocoise chele, tu cioară,

—• o amesinţă Baba — că te înv Miresei

— Na-na, Bibule! —- Na-na, l ircâ!

>, (Va arma) Sabin O. Truţla

Cântec Foaie verde colilie Ardc-tcar tocu Rusie, Pământ larg şi neumblat De Dumnezeu blestemat, Mulţi Români ai streinat Mulţi flăcăi ai înghiţit, Fete mari ai 'mbătrânit

Şi neveste-ai văduvit. Mulţi orfani rămaşi de tată Pentr'o liftă rea, spurcată. Căci ei viaţa ş>o jertferc Pentru ţara e c o iubesc, Pentru Ţară, Neam şi Rege Pentru sfânta noastră lege, Pentru«al nost' pământ străbun îşi dau viaţa de Român. Căci Românul frică n'are D c u n duşman oricât de mare Căci Românul se va 'ndura Şi duşmanul va cădea.

Foaie verde, viorea Darcar Dumnezeu să dea Să mă văd în ţara mea, La copii şi la nevastă La mândruţa mea frumoasă. Să'tni pui plugul pe ogor C'am fost la mama fecior, Fecior bun ş'ascultător Şi de muncă iubitor. Iar acum când sunt chemat Datoria ca să«mi fac, Voiu lupta pân' la mormânt Peatru dreptul nostru sfânt.

Sergent Neagu Augustin

„ N u m a i D u m n e z e u ş i

m â n t u i r e a s u f l e t u l u i m ă

î a c s ă s t a u a i c i "

Cu primirea anei decoraţii, Pâr. Damisn primi şi scrisoarea aceasta: „Venerabile Părinte, să primiţi decoraţia ordinului regal Kabkana ca o mâsturie a since­rei mele admiraţii p«ntin stăro-ic ţa în a mângâia pe cei necă jiţi şi a alina suferinţele oameni­lor chinuiţi". Ba mai mult, gu vernul voia să i încredinţeze şi o sluj Să de stat, ad că de a inspecta pe fep oşi, în schimbul unui sa­lar foarte gras. Par. Damian pur şi simplu refuzi această, ofertă spunând: ,lmi dsţi 100 .000 de dolari pentru a face ceeace fac, orij pentru aceşti bani n'aş sta aci nici 5 minate. Nîmsi Dam-nezeu şi mântuirea safletuki mă fac să stau s i ; ; . Di că sş primi cea mai mică simbrie pentru mance mea, maică-mea cu m'sr mai recunoaşte de fiu al Dum­neaei".

S e u m p l e ş i P ă r .

D a m i a n d e l e p r ă

Ia anal 1885, când Pâr. Da mian avea 45 de ani se molip­sise şi el de lepră. Pierderea simţurilor era cel dintâi semn. Lucru care pe el nu l a neliniştit ie loc, întrucât roadă ostenelilor

lui, pe o r e o vedea il mângâia , Pe femei le învăţase să gătească mâncare gustoasă şi curată, să şi ţină copiii curaţi. Mii presus decât acestea a reuşit să înveţe pe bSrbaţi să cinstească virtutea curăţeniei.

„ P ă r i n t e D a m i a n , t u

e ş t i u n s f â n t ! "

împlinind 49 de ani, începu liniştit să se pregătească de moarte. Aş dori să fiu înmormân­tat Iftogă biserica mea — spuse predatului pe care ia cererea Păr. Damian 11 trimise episcopul drept urma; al său la Molckii. Pute­rile trupului tl părâsi&a ca desă­vârşiri». Na se mai putea scula de pe pat. Totuşi, ?n fiecare di­mineaţă dorea să (ie s:os afară în faţa casei şi aco'o leproşii >poporul meu* cum le zicea el, venCau să i vsdâ şi să i spână pe limba lor: «Kamiano, mahope hemo!ete!«, ceeace pe limbă noa siră însemnează »Părinte Damisn, ta eşti un sfânt!«

De obicei găsea câte an cu­vânt bun sau cât?-o g'umâ co-catâ pentru fecare.

M o a r e P ă r . D a m i a n

Dopa câteva zile i se vin­decaseră to&te rănile şi coaja lor se făcu neagră. E a semnul morţii văzut la atâţia. S e mărtu­risi noslui preot ca aproaie de miezulnofţi, în ajunai Duminecii Floriilor, sft i-se dea S f Cumi­necătură şi lai cam a dat o şi el la atâţia pentru ultima dată, căci

In zorii zilei închise ochii r»Q t ! totdeaunB. Corpol neînsufleţit'1 ! păstorului care şi a pus sufl^ I său pentru oile sale şi al tâ™ \ rului de sicrie a fost aşezit f sicriu căptuşit cu mătase a j J \ învelihdu-i partea de din afar|c' ! pânză neagră, pe care au caJ o crece albă. Aceasta a k giogaşea recosoştinţă a fiiîorjj; iebiţi fsţă de cari şi-a frânt % mg de durere şi de dragost» -L au plâns zile multe. Gaaeteîj nu conteneau să scrie despre ţ şi mai ales de strădsnia frumos' să, curată şi s fântâ a Pănnttlt Damian.

La mormântul său aceiaşi ere. dincioşi leproşi i au ridicat o cruce de piatiă pe care au scris urrnj. i toatele: >Mai mare dragoste « I omul acesta n'a avut nimeni, clici i şi-a dst viesţa pentru prietenii ! săi. în numele lai Isus Cristcs şi ! al Prea Sf. Fecioare Maria>,

Iată, iubiţi cetitori, ce pw^Yj face zelul, strădania misionarul ] catolic între leproşi, care îa cs- \ zoi da faţă este Părintele sfânt | Damian născut In Bsîgia, şi tot­odată ce însemnează colecta mi­sionară, prin ajutorul căreia Pa-ţintele Papa dela Roma trimite -preoţi şi călugări misionari între păgâni să i încreştineze, presem şi între leproşi să i man^ăie In cădejdea vieţii de veci. Si dării pentru colecta misionară!

Pr. Oct. Fulicea-Hârsetii

De prin s a t e

Serbare religioasă la Beiul j Elevii dela liceul român unit »Sam«i' \

Vulcan» din oraşul noitru, prupaţi In socie- j tatea >Bunavestirc« au organizat In 2 Fe- j brnarie a. c , la ora 4 d. m , în sala de gin- ] nastică, un frumos şi reuşit program, corn- ] pag din următoarele puncte: 1 Eminaicu, j Rugăciune, cor. 2. Cuvântul d-lui praf Ţe- ] iuşan despre rostal asociaţiei. 3, Charlt! j Qojnod, Ave Măria, solo de vioară Po. I f J cl. V a 4. Biserica lui Cristos, conferinţă ] Păcurar cl. VllI-a. 5. Numele Măriei, cor' ; 6. De doui mii de ani, deci. de Pele P. d VIH-a. 7. De nu te duceai Isuse, cor.

Programul a fost bine executat şi cu ir« teres urmărit de mulţimea ascultătorilor, \

La urmă elevul Păcurar din cl. VJII-a \ numele societăţii — prilejul împliniiii aio| | 25 de ani de preoţie a d-lui I. Teii şan V V. Popovici — le oferă o icoană şi o can­delă fiumoasă drept recunoştinţă pentflj fericitul eveniment pe care 1-ju ajuns cei doi dascăli dela aceasta veche şcoală, unde •e munceşte cu sârguinfă şi abnegaţie Pf

altarol culturii româneşt». Surprinşi, rli- j punde Pr. Teiuşan care mulţumeşte raesa- I brilor pentru acest gest pe care 11 considert I un inbold la muncă în slujba idealufai P8 ] care 11 servesc. (CRISTEA). î

Infroducere de preot j i a Uricani, judeţul Hunedoara, a fo i t l n ' j

Uodus ca preot Păr. Locian Bociat- M0' j ducerea i a făcut-o Păr. protopop al J ' 0 ' 1 " | Ioan Pop. La slujba aceasta a laat P»1'.4 j comuna întreagă Împreună cu toate auto'1' i tăţile comunale. ]

la graniţa Spaniei pentru a o-cupa ţărmurele dinspre Marea Mediterană. Oficialităţile însă, desmint această ştire spunând că nu e adevărat.

Întoarcerea dlui Chur-chill din Turcia

Dl Churchill primul ministru al Angliei a făcut o vizită în Turcia, unde s'a întâlnit cu pre­şedintele turciei şi cu alţi băr­baţi de conducere. La întoar­cere s'a oprit prin oraşul Tri-polis pe care l-au cuprins de curând Englezii dela Germani şi Italieni. In urma vizitei în Turcia lumea se aşteaptă să vadă că nu cumva se va schimba cjj|poUtjca_sa. S'au dat comu­nicate în scris de către condu-cătoriilTurciei, că această ţară nu-şi va schimba politica sa de neutralitate.

Cine e Abd e Krinu? Abd e Krinu e un conducă­

tor al Arabilor din Marocul Spaniol, care s'a pus în fruntea unei răscoale, venind ca să facă o ţară sub conducerea lui cu Arabii cari erau sub stăpânirea Spaniei şi a Franţei. Aceasta s'a petrecut prin anul 1925 şi chiar pe locul pe unde azi se dau lupte în nordul Africei. Gu­vernul Spaniol văzând că nu se astâmpără I-a prins şi 1-a trimis într'o insulă. Acum Englezii l-au luat şi l-au adus din nou la graniţa Marocului Spaniol. Lu­mea se întreabă, că oare ce ur­măreşte Anglia cu el ? Oare vrea

Nr. 8 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

Un cuvânt părintesc către cetitorii gazetei „Unirea Poporului"

s , u P p a nosstră „Unirea Po-D O r alu> a a intrat mal 25-lea an, L când răspândeşte lumina n d c vărului în mijlocul P-porulu. no­stru Săptămână de săptămână o aşteptăm, şi o aşteptăm ca pe cel mu hna şi sincer prietin ni no-atra Săptămână de săptămână n e arată, cum în «emile acestea grele atâţia cetitori ii vin In. tju-for cu sume msi mm sau mai însemnate, ca sâ poată trăi. Semn, că munsa gazetei e apreciată de toţi oamenii ds bine. Durere, snnt îa*ă şi muţi neînţelegători. Cn irJraja strânsă da ruşine — că si Ia alte popoare nu se întâmplă aşa ceva — am cetit în ziar, cumcă direcţiunea gazetei a fost nevoită si şteargă nu mai puţin de 4000, zi patru mii persoane, din şirul abonaţilor, pe motiv că na şl au plătit abonamentul şi că săram ce o ara gazata la stări abonaţi rău platnici se' ridică la 2 milioane. Faptul acesta e cel mai slab atestat de cinste şi de •onoare fa adresa enor astfel de abonat'.

Cum, adssă, te ai abonat de bunăvoie -la gasetâ, a-i primit o regalul cu anii, şi fa urm* refasi să plăteşti abonamentul? Apo», e aceasta faptă- de om cinstit?

Cum, sici gstâsi sâ na tis in •stare cineva să şi plătească abo-• n» meniul? Astăzi, câad -şi un •muncitor câştigă într'o zi mai --mult decât e abonamentul gaze­tei la un an r Azi fu preţul sfor 15—20 ouă ©ricin?: îşi poate plăti gfz*ta pg nn sn de zile.

Conducătorii gazetei muncesc <dia greu, fâră nici o , remunera-

G â r ţ i n o u ă ,

Catehism pentru clasa Vll-a pri­mară îngrijit de P. S, loan Sada {Credinţi-Istoria B!serieeassd) Tipo­grafia „Grafia" Nagyăad 1942 100 pagini de mărimea 20114 cm.

Şi acest catehism al Preasfinţitulul dela Oradea are aceleaşi însuşiri minunafe ca şi celelalte. Tipărit pe hârtie fiaă, împărţit în 28 lecţii, tiparul în 2 culori: neagră şl roşie, ca câte cel puţin un chip la flecare lecţie, cu îndemnuri „de împlinit" şi cu pilde „de citit", broşat in carton gros cu chipul Mântuitorului deasupra norilor şi ca cupola catedralei sfântului Petru sub Mân-tulnorul, acest Catehism îşi va câştiga cu siguranţă mulţi prieteni.

Ce bine ar fi, dacă acest Catehism s'ar. putea folosi şi ia noi in ţară, spre plăcerea «opillor şi a preoţilor!

Mitropolitul loan V.<ncea, ia 50 de ani dtla moartea lai, cu 9 lluslra-t'uni in Uxt şl 5 afară de text. ds $*r. loan Otorgscu. Tipografia „ G a -•flfci* Njgysd'ad. 88 pagini de mă rtmea 20114 cn. Pretai 1 pengo 20 tiler.

Părintele canonic Dr. loan Georgescu dela Oradea a scos, din prilejul trecerii «nul jumătate de veac dela moattea Mi­tropolitului Vancea, această carte, în care !,VP r e a m i r e ? t e

P e m a r c l e mitropolit, ară-«ndu-l toate faptele cari l-au ridicat în-

ţiune, numai de dragai nostru al cetitorilor şi pentru a răspândi cât mai multă lumină. Bunăvo­inţa lor o poate vedea oricine şi din faptul, că şi în ano! ace­sta au hotărât să dăruiască fie­cărui abonat, care ş l a plătit ga­zeta, câte nn calendar, ce costă 50 L-i . Dâaşii pot să facă acea­sta jerifă, noi nu patern să plă­tim 260 Lei ia aa un abonament?

Cuvâatul mea de părinte II îndrept întâi către cei ce sunt îa restanţa şi îi rog, să şi plătea­scă datoria, să du împlânte cu­ţitul într'un siâlp atât de puter­nic al Bisericii noastre, cum e „Unirea Poporului* căci e păcat greu, pe care Dumnezeu nu 1 va lasa nepedepsit.

In locul al doilea mă adresez vouă, dragi abonaţi toţHegâtori, cari ş'iţl sâ preţeiti sensul lumi­nat al gazetei şi Vă rog, sâ pu­neţi toată stăruinţa pe lâegă abo­nat i restanţisri din comunele voastre, ca să-şi facă datoria, deoarece astfczi, când osia lam i a ieşit dela loc, când pământul trosneşte din încheieturi, când pâgânisT.ul ne ameninţă cu Intu-uerocul său, avem mai multă ne ?og de lumina ca a răspândeşte „Unirea Pupo.-ului" şi noi vrem ca aceastăgasetă să trăiască, ii naba esta cea msi bună gszetă poporală şi tocmai de aceea cerem încasarea întregei re­stanţe; dacă no se poate pe cais paşnică, sâ se încaseze pe cale judecătorească.

Pr. Gfaeorghe Medoia protopop

tre cei mal mari arhierei ai tuturor vre­murilor. Biserica noastră poate fi mândră că a avut un aihiereu atât de mare ca Vancea Cartea e scrisă pe înţelesul tu-tdror, într'o limbă uşoară dar frumoasă, e tipărită pe hîrtie bună, pe copertă chipul marelui arhereu şi fice cinste autorului ei.

Veşti din Şoroştln Tineretul satului, sub conducerea cărtu­

rarilor, a dat în ziua de 31 Ianuarie n. c , o frumoasă serbare, cu scopul de a strânge banii de lipsă, la ridicarea unei sale de joc şi de serbări Programul a constat din 3 piese : 1) «Intr'un ad$post«, piesă patriotică, de Ionescu-Morel, in care au jucat tinerii: Miron Tomuţa, Vasile Arimie, Dumitru Boa-riu, Dumitru Belaşcu, loan Tomuţa-B., Ni-coiae Belaşcu, Virgil Coţofan, loan Deac, Nicolae Adam, Alexandru Pălea, Nicoiae Onofrei şi loan Şeibu. 2) «Căţelul... sau aşa ceva«, comedie de V I. Popa, jucată de: Nicolae Belaşcu, Mia Bianu, Nicolae Bianu, Eiis»vcta Şerbu şi Onofrei Nicolae. 3) «Ha­plea la stăpân», comedie dc Marin Iorda, jucată de: îoan Tomuţa-B,, Aurel Pălea, Ana Cindrea şi Aniţa^Boariu.

S'au cântat şi «Imnul R:gal», «Trandafir de pe cetate* şi «Auzit-am auzit», coruri în patru voci.

Serbarea a avut o bună reuşită, fund multă lume, care a aplaudat cântecul şi jocul frumos al acestui harnic tineret.

Coresp.

Stirile săptărî|âr\ii

MULIONORAllI PRE­OŢI, cari au făcut abonaţi la gazetă, între credincioşi, sunt rugaţi ca din calenda­rele comandate de Sfinţiile lor să nu mai împartă gra­tuit abonaţilor cari sunt în rândcuplata abonamentului, întrucât şi gazeta trimite fiecărui abonat bun platnic un calendar gratuit. Aceasta, pentru a nu se mai da loc la încurcături. -

Ion Agârbiceanu în nemţeşte. Allam ca. ia Sibiu se lucrează ia tâlcuires hi limba germană a două cărţi sărise d^ învăţatul canonic Ian Agârbiccanu. Două cărţi aln bb1« au fost traduse şi n limba germaaă. Părţi din lu­crările sale s'au tradns şi în alte limbi. N 5 pâre nespu, de bina că şi străinii apreciază pe marele nostru scriitor.

. Coşbuc. Am pomenit îs alt număr că s'au colectat bani pen­tru ridicarea unei cruci la mor­mântul marelui poet George Coşbac. Tot în acest scop se face la Bucureşti o serbare mare. Ne bucură «ceste ştiri, mai ales •ea poetul Coşbuc era fia de preot unit şi credincios al bise­ricii noastre.

prietenul nostru. Prietenul de totdeauna ai ţăranului trebse să fie foaia creştinească, cărţile cre­ştineşti şi Calendarul de'a Blaj. Dapă cărţile de rugăciune oricare plugar citeşte aceste lucruri foarte folositoare.

purt. PornQcile dumoezeeşti opresc furtul. E mare păcat sâ furi, dar încă să futi dia casa Domnului! In Târgu Ocna a fost jefuită o biserică, furându-se foarte multe lucruri de marc preţ.

"pentru un monument la mor­mântul lui lacob JYfureşianu am primit zilele trecute iu sa 200 Lei dela dl Cornel Nsîcşq din Bu­cureşti II. şi 40 lei dela dl Sta-nislav Z Ghcorghe din Citeţ. Cu aceasta s'a ridicat depunerea noastră la Banca Axente Severu la lei 10 295. Pentru banii de­puşi am primit şi dobânda, şi asume 204 leij aga că avem a-aama dspaşi lei 10.499. Am fi foarte fericiţi dacă cetitorii no­ştri ar contribui msi dss şi din belşug la ridicarea acestui monu­ment. Un compozitor atât dc mare al neamului nostru nu ar fi permis să doarmă fără piatră la mormâat, în cimitirul Blajului.

"Pentru eroii noştri. Iu toate bisericile dia ţara s'au înălţat ru­găciuni ferbinţi către Atotputer­nica! Djtnnczsu, psntru odihna sufletelor răposaţilor robi ai lui

Dumnezeu eroi români, căzuţi pe câmpul de onoare, In luptele grele delà Stalingrad. Au murit pentru apărarea ţârii şi a creşti­nătăţii de puhoiul periculos al celor ce nu cred în Dumnezeu, Au murit luptând pentru o lume mai bană, pentru o dreptate şi psntru cruce. Au murit pentru dreptatea ţării noastre. Cuvine se să rostim pentru ei ragă creşti­nească. La Catedrala din Blaj Sfâata Slujbă a fost săvârşită de Rev. Canonic Nicolae Pop, iar răspunsurile au fost date de co­ral teologilor, condus de Păr. Florea. Au fost de faţă şi trimişii oficialităţilor.

Conferinţă. DI Dr. Veluda, dela Facultatea de Medicină din Cluj-Sibiu a rostit Ia Blaj in 6 Februarie o conferinţa despre „Crucea Ro?ie, Crucea Albastră şi rolul femeii". S'au cântat şi câteva bucăţi muzicale. Venitul curat e destinat pentru opere de biaefacere. A asistat şi I. P. S. 8a Dr. Valeriu Traian Frenţin.

Pentru unirea bisericilor. Pâr. Alexandru Todea, profesor la liceul Sf. Vasile c:i Mare din Biaj a tipărit o broşură despre unirea bisericilor. Mântuitorul s'a rugat, ca toţi să fie una, ca să fie o turmă şi un păstor. Să ne rugam şi noi, ca sâ se împli-nessaâ aceste doiinţi slinte.

î.a 6 0 de ani. Am pomenit îatr'iin număr mai vechio că scriitorul Ion Agârbiceanu împli­neşte 60 de aur. Am avut feri­cirea ds a vedea că toate zia­rele şi toate revistele din ţară laudă talentul învăţatului nostru canonic.

f)istinctie. Dl profesor Mihai Ancoucscu, vicepreşedintele Con­stituirii de Miniştri a fost decorat de Di Benzon, ministrul Croaţiei la 8usoreşti, în numele Exce­lenţei Sale Poglavnicul Croaţiei, cu Marea Cruce a Ordinului — Zvonimir.

Ce spui altora? Dl Mareşal loan An co nes ca a permis ca ori­cine să poată trimite plângeri la Preşedinţia Consiliului de Mini­ştrii. Dia nefericire sunt mulţi oameni răi la suflet, cari scriu chiar şi la csa mai Înaltă dire-gatorie, numai neadevăruri. Va-teriu Martiaescu din eomuna Te-mtreşti (Judeţul""Severin) a re­clamat Cooperativa Sintcştcanca, spunând că se tac foarte multe hoţii. S'a îîQut anchstă şi s'a constatat că pâra e neînteme­iată. Vilcia Mirtinescu a fost trimis îa lagăr pe un an şi a fost silit să plătească despăgubiri.

Jtenorocire. Ds multeori viae nenorocirea de unde nici nu te aştepţi. Fetiţa Măria ŞtefaoiaP. Davii din Puchcnii-Mari (de lângă Plocşti) mergea pc lângă linia ferată cu mamă-sa. Văzând o coajă de portocală fetiţa a fugit să o ia. Din nefericire chiar a-

tonei a trecut pc acolo automo­torul Nr. 2006. Fetiţa a fost lovita atât de puternic, încât a încetat din viaţă Mama fetiţei s'a aruncat s'o scepe, dar a fost şi ea rănită, atât de râu, tncât Dumnezeu ştie dacă va scăpa.

„Cartea Galbenă". La Roma s'a tîpânt o cai te cu acest titlu. Este un document dintre cele msi de seama. Arată stăruinţele dep&se de Sfântul i'ârinte Papa Pius X î l pentru r-acea lumii. Ia 4 Septemvrie 1939 Sanct.ta'.ta Sa spunea că nu va înceta nici o clipă de a folosi toate pri e-jurile pentru* a readuce popoa rele lumii, atât de desbinate azi, la o înţelegere, iar dacă nu va reuşi, va face tot ce-i va sta In putinţă pentru alinarea suferin­ţelor. In Cetatea Vaticanubi Sfântul Părinte se rosgă pentru pace. In toate timpurile Papii au fost pentru pace. Sfântul Pă­rinte Papa Pios XII a îndemnat pe toţi crest nii sase roage pen­tru pace. Vâ amintiţi că în Au gust s'au făcut zi de zi rugăciuni pentru pace. Pentru pasca a toată lumea Domn&iui să ne rugăm!

ajutorul de iarnă. In vremurile grele, p'in tari trecem face toarte mult bine penttu cei lip­siţi Ajutorul de Iarnă, condus de Dna Mareşal Antonescu. Sprijiniţi această acţiune, căci faceţi o faptă creştine» scă. Nu uitaţi câ cine pe săraci ajută, pe Dumne­zeu împrumută.

^ericle fapalia|i. A murit un muc , art i r«i *i Rumânilor din Macedonia, profesor Periei»- Pa-pkhsgi, autor de cărţi despre visţa Românilor din Macedonia.

biblioteca lui ^itler. Condu cit im Gcrm*nit> * • r o bib io-tecâ de râaboiu de 7000 de vo lume. Cuprinde cele mai de seama cai ţi despre msrilr râs boaie şi despre mani coman­danţi.

jftjutor pentru gazetă am pri mu ueia utu&vtu cetitori ai noştri: P*r. loan Baierin Le chnta 240 Ie', dna Mari» Nu ol» RâzHoiem 300 'ei B'Ciu Gh*or-ght Şgroş lei 100, Bviorea Gfaeor-ghe Petrib» & R n ânâ Ici 40, Rad loan I Pe r» d>n Sâmpetml Câmpie iei 150 Dr Ştefan B*rifi Timişoara lei 340, Lungoci loan 4158 lei 40, >r Atanssir Pan­te* Şntm lei 500 Sovia H^ţegan T«»rda lei 180 Mârie Tanase Măgura Ierii In 30 Dusia loan Lonea Pctrila lei 140. Todor loan fur ctionar Petroşani ici 140, Dr. E< gen^âmpetrean judecător Bra­şov lei 150, Uct. Moldovan Vi drasâu lei 50 M«xim Vedesn TJiosra de Mureş lei 40, P«r. V»leriu Pmciu Băşmar le 300 Romclus Fsrcas B'dinţ lei 10 trimişi în 19 Dec. 194% M h 4 B'riş Dnmbiâvtni lei 50 Par. D ' v d S"Kin r*t)»Slar. Ti 200.

Nic. Obaş Homorod Ici 40, Nic. Gigor, preşedintele Agrului Homorod lei 100 Matei Şoaitâ Homorod iei 100, loan Lupa Bucureşti lei 240. Tuturor ace­stora le mulţumim d.n inimă pentru ajutoarele trimise, rugând pe bunul Dumnezeu, să ie răs­plătească Înmiit.

JiTulţumită publică. Cnratoratui, h% (iumeie poporalei gr. cat. din Copşa Mare, aduce şi pe aceasta cale cele m^i cs'de mulţomiri, Dlti Tibtnu Mardsn notarul co­munei şi vrednicei sale soţii Ve-ronica nasc. Vereş învăţătoare în comută, csre pr zică de 1 lat'. 1943 sn donst Bisericii gr. cat. din Copşa Mere, 1 rând de or­nate b'B'riceşti în valoare de lei 25.000 —: Damnexeu eâ le răsplătească. Curatorstul.

Poşta gazetei

Plot. Mărcnş S. 5113. Am primit 200 lei pe cari i-am introdus pe anul 1543 Armai fi de aihitat Lei 260 pe î943. Dvoastră să ne arătaţi pe timpul cât aţi primit ga­zeta, fiindcă s'a sistat din gresală, şi nu ştim de când a fost sistată. Calendar Vâ trimitem.

Pop Vasile 12322 mai zveţi de achJtat' pe 1943 lei 60

Pr. Bârna M. Hamba. Intr'oducând banii ridicaţi dela Adm Centr. Capit., am ob servat că la ab. Mcise Niţu li mrrg 2 nu­meri de 1 an şi du a returat nici unul ca să-i sisîim ntul dublu. Nu şt m, care poale fi cauza ş1 cine aihitâ al doilea număr. Cei 2000 lei primiţi i-am repsrtizatîn felul urmâter: B a n a M. L. Vintilă, Canciu T., Moisă Niţu, Pipernea N , Bucea D, Canciu N., Cârstea S. ţi Popa loan, câte 200 lei pe 1942, Bucea Marla 100 Iei pe 1942 şi la 2 sistată la care le-a mers ga­zeta 3 luni. Cârstea Ştefmlei50 şi Costea Pavei lei S0 Total Lei 20C0.

Pr. Grig. Lupu, Petreştii de sus. Am ri-dici.1 banii dela Adm. CtDti Capit. şi i--am repartizat după cum aţi scris cu toate so­coti e făcute de Dvoastră, aşa câ in loc de Lei 152 cât se cuvenea pe 1941, a râ­ma» să achite numai 135 lei pe 1941. Pe-tac Vas. lei 135, Bâiaş Simion lei 135 şi Popa Iulin pe 1941 lei 135 şi pe 1942 până In luna Mai lei 70, total lei 476.

Abonaţii din Pelreştii de sus mai au de achitat insă şi pe antl 1942 Cei la care li s'a Sitar gazeta in Aug 1942 au deathitat câte 140 iei. Uri ceilaţi câte Lei 2C0.

Pr. loan Sâ.bu Poiana-Aiuduiui. Am trimis piin poştă Lei liOO. Va rugăm să insistaţi pe lângă A. Soşa să-şi *.chiu resianţa.

Itig. L. Bârna 11941. Am primit banii şi am trecut ptntu ibonsmeut Lei 26o, pentru speseie caiendarun LeilOşi ajutor Lei 30

Pâr. loan Muntean Am primit Lei 2390 l-am repartizat conform scrisorii, ins* losn Pattaşcâ şi Nka Pepeni sunt sistaţi. S& le trimitem dm nou g?zeta?

Nemeş Ştejan 8119. Banii i-am primit şi caetdereie )e tnrtMem in zilele acesua

Anton Iştan 4156. Banii i-am primit. Mai aveu de p ata pe 1943 Lei I7u şi atunci primit' şi un calendar graiuit. Din biţii trimişi s'au tiecut Lei 2t0 ţ e 1942 şi 1C0 Lei pe 1943.

Văganu Vasile t*>6. Aveţi îestarţă pe 1942 Lei 125 şi pc 1943 Lei 260.

Vasile Crăciun 9512. Am luat trăsrrâ sâ se înmiip gazeia regu at. Aţi achitat pe pe aiul 1942 Lt< 50 şi veţi mai a hiia nu­ni») pe timpul cât aţi prmit gazeta.

Pr. Trufaşiu loan 7129. Ca eodarclc le-am expediat Abon>tutui Rtsneac P. i-se trimite gazeta regulat, sâ cerceieze la peşta din loc. Dvoastră sunleţi In rând tu abo

na m> > i 1 • : ' ' 1 1 ' - •>

Of. par. Racoviţa f. Timiş. Banii l-am trecut pe 1941 Lei 175 şi 1942 Lei 175. Ga-zetele cari le-am avut «'au trimis.

Sătăgean Gheorghe cantor. Am primit cei 780 Lei trimişi pe 1943, insă No. 7554 şl No. 7524 sunt datori pe anul 1941 Lei 1C0 şi pe 1942 câte 200 Lei.

Cantorul r, unit Racovija. Am primit banii şi i-am introdus pe anul 1943.

Pr Trifu Dan: Dela Redacţie vi-s'au cerut 825 lei, coitul A 17 calendare,întrucât flecarei r.bonit bun platnic i-s'A trimis personal un calendar gratuit. Aşa li-s'au trimis şl abonaţilor din parohia Sfinţiei Voastre. Va regăm, dacă se poate, să în­cercaţi desface,'ea acestor calendare in parohie, iar dacă nu le puteţi vinde, să ui le trimiteţi înapoi. N'au primit ca'endare gratuite următorii: losn Gird (10 879J, Masca Biard (11.70J), Aurel Nădoi (12.552) Suma 3701, trimisă de Sfinţia Voastră pentru abonaţii din Ghilod s'au primit

Pr. Iraian Caier 81.953 Şerel Am pri­mit c. poştală şi Vă anunţe m că banii daţi \ pentru Unirea Lei 12C0, i-am predat iocă în 18 Decemvrie 1942, Avem şi scrisoare despre aceasta.

Oficiul par. Toarcla. Am primit banii La ab. S. Pasco Nr. 76l9 este inti'odusă suma de 100 Ici sosiţi în 4 Mai )942, dar mai testează încă 100 Lei pe 1942

Aurel Boian 8849. Am primit banii şi am într'odus pe 1942 Iei 200 şi pe 1943 lei 60.

Is'<dor Mesaroş 5316. Mai aveţi de plată pe 1942 lei 25 şi pe 1943 Iei 260

Martin Nic. 12487. Pe anul 1942, timpul de când sunteţi abonaţi aveţi de plată lei 100 şi pe 1942 pànà la 1 Martie Iei 50, total Iei 150. Să Vă reîntoarceţi cu bine acasă.

Of. paroh Petrant. Nrii dela Începutul a-nului nu-i mai avem.

Locot. rez. Onoriu Suciu Aïe ti de achi­tat numai pe 1943. Calendar v'am trimis in 12 Februurie.

Maiie Tanase 767. Calendatul I-am tri­mis in 11 Febr.

Duşia joan 7002. Banii i-am pr mit şi Vă mulţumim pt ajutorul trimis. Calendaiele grataite acuma se expediază.

Oficiul parohial Hozman. Tojl cei sistaţi Nr. 12144, 12128,12140, 12157 au de achitat câte lei 150.

Oficiul protop. fi/ăd/ac La colportor nu 1-se pot da decât 25' / 0 reducere. Să se tri­mită aşa?

lodor loan func. 12158. Am primit banii. Calendarele insă nu le am putut trimite până după expirarea termenului de achi­tare pentru A primi calendare gratuite. IN 12 Frbr. s'A expediat almanahul Dvoastră.

Şc. Săracilot 12792 şi P. Andrei 11280. Calendarele le-am trimis. Catehismele ce­rute nu se găsesc in România.

Celor ce promit calendare abonaţilor noui le răspundem că prin aceasta ne fac mari încurcături. Noi n'am făgăduit calendare decât abocaţilor veihi cari sunt in regulă cu abonsmentele şi AU plătit înainte şi pe anul 1943. Va rugăm, să vă datj seama că un ctlendar cosi à 50 Lei, deci abonamen­tul e numai 210 Lei in loc de 260 Lei. Pe noi însă ne costează gazeia mai mult de atâta. Paguba cine o suportă, câ noi n'A-vem de unde ?

Calendarele am Început A le trimite tu­turor vechii, r abonaţi cari sunt în ordine cu abonamentul şi pe 1943. Bine înţeies că noi nu puiem răspunde decât de ceie tri­mise reecmandat Credem că in curs de o sâptfmână vom putea expedia toate calen­darele.

Păr. D Sătăgeanu Copăcel. Calendarele cari ru le veţi putea vinde, binevoii a ni-ie rttrimte, dacă numai se poate, prin ci­neva, cu prin poştă, că prea mult costă transportul. Ar fi, bineînţeles, mult mai bine, dată le-sţi putea vhde .c i să Vă pu tem scrie te e de îicvt

Matei Şoaiia, cantor Homorod Biserica noastră n'*re decât 23 cantori in bugetul St.iulu», cta oitodcxă pe toţi Cei 28 IAN-teri .bugetari ai Stetnui sunt dela oraşe. Când va veni şi rândul cantorilor d« la sate, noi cei de'A Blaj nu puttm şti. Atârnă to­tul de a Onor Minister.

OFICIUL PAROHIAL VAIDEl

CONCURS pentru ocuparea postului de canto la biserica gr.-cat Vaidei, proto'' \ piatul Luduş, cu termen de 7 jjj I tie 1943. " J* |

Doritorii vor înainta cerere îa S o ; ţită de diploma de cântăreţ, extras ' din matricola botezaţilor, şi un c e , I tificat de bună purtare de!a p t e o t

pe adresa oficiului parohial VaicJej Retribuţiunile sunt: Folosirea a 5 jug pământ arabil

sesiune centrală şi venitele stelate îndatinate.

Fiecare concurent se va prezent* în una din Dumineci, pentru a cânta în biserică.

16 (1-1) Mihall Pop adm. parohial

R O M Â N I A JUO. DE PACE RUii<VLĂ AGN1Ţ\

Dos^N. G. 3 0 1 - 1 9 3 9 . ~~ '~

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul delegat judtoâtoiesc pne

nrezecta aduc la cunoştinţa t>ub icuîo/, c | ia urma deoz unei No. C. 17i5 1935 a Ju­decătoriei rurale Agnita efectuându se exe­cuţi» de excontentare in fo'osul urmăritu­lui Olimpiu Savu cot. public, din Sighi­şoara repr. prin Dr. V. Marcu adv. Agnit» contra_urmâritului din comuna Prostea Nr. 93..pentru incassrea sumei de 4957 lei ca­pital şi accesorii, s'a sechestrat prin pro­cesul vei bal de sechestru Nr. G. 301 - 1939 aHacestei Judecători^ obiecte : nna bivoli una scroafă albă, care au fost evaluate la suma de 13.5(0 lei.

Pentru vinderea acestora se fixeiză ter­men pe ziua de 24 Febtuarie 1943 ora 14 la domiciliul urmăritului, Ia faţa tocilei, in comuna Prostea Nr 93, când cele prevS-zute mai sus se vor viade în numerar şi"în caz de nevoie şl sub preţul txiimârei.

In cazul câ obiectele de mai sus au fost sechestrate «an suprasechestrate şi de alţi creditori, licitaţia se va ţinea şl în fsvoml acelora.

Agnita, la 9 Febr. 1943, Delegat judecătorec:

18 ( 1 - 1 ) INOESCIFRABIL

A m deschis Magazin de sticlărie, porţelan şi ceramica

revânzitonlor cu preţ d" - ngro. rugând spnjmnî on, pebic clin locslitatc şi jur.

loan Mieles 12 ( 2 - 2 ) Blaj str. Slmlon Bsmuţ Nr 4

Cumpărăm

Sămânţă de cânepei şi Sămânţă de ini

Ofertele se vor adresa

FABRICA DE CÂNEPĂ Inginer loan F Negruţiu, Blaj

121 (10—16) Cârooul Lib rtâţii _

Ve ţi tâştiga mult şi uşc»'' Dacö r.altivtţi , ânepâ iuior !

Cereţi conditiuni de contract dela

FABRICA DE CÂNEPĂ Inginer loao F Negruţiu, Biaj

122 (10 - 6 Cfmpu I 'bettÄtii ^