ai 82-lea n-i 268 Bani 18 mimând M e r c u r l 2 4 D e c e m v r i e

/

( UIs

> syjMa *

4 4 .V /

la 1833 dpCu tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n-ar fi

fost în stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei)^ G. BARIŢIUCùMtéswnaa anunţurilor fi abotiamenHior o oro Primo Âoonh

Română da publiodaie GH. IUESCH Buourafti, #. tonici Q.

Rgöoctla şJfîSm înîtBraşov, Str. Prundului Jfe li,

Telefon 2Şg/

Pe na u P® V. aa.P» 'U an.

Abonam entul:

Pentru **tâuătat* Îndoit

Lei «« a* u

Ca’jr codrul VlăsieiLAsistajn de luni de ?ile Ia '

jefuirea cea mai neruşinată a bietului public consumator. Peîa cea din urmă precupeaţă pâ*ă ia negustorul multimi­lionar, tot» te despoaie, fără frică de Dumnezeu, fără teamă fie oameni. Autorităţile dau Ia porunci, publicul sărac ţipă exasperat şi se sbuciumă ne­putincios în ghiarele vampiri­lor/ care fără să se sinchi­sească, sug mereu.,. Sug cu o lăcomie care nu prevesteşte a bine-

^ Şi ochii c( lor cari ar fi che­maţi să taie ghiarele acestor monştri, redând putinţa de a trăi omeneşte acelora pe ume­rii cărora se razimă liniştea şi rânduiala unui stat, în loc să se caşte tot mai mari, ca, pătrunzând cauzele răului, să-l poată îndrepta, pare că se fac tot mai mici...

Nu cumva îşi închîpuesc că n icşorând ochii micşorează şi răul dimpreună cu primejdia care se conturează tot mai a- meninţătoare ?...

îşi dau oaie seama de răs­punderea strivitoare care se grămădeşte asupra capului lor?

Ferească Dumnezeu de des­cărcarea exasperării alimen­tată — de atâta vreme de —■ atâţia tâlhari cu firmă şi fără firmă !

Se înjghebase o L’gă a con­sumatorilor. Şi pornise bine.

Azi?. , stăm mai rău decum am stat mai înainte de înfiin­ţarea ei. Cauzele: 1) şi-a ales un preşedinte prea ocupat în alte direcţii şi a) ijpsa de sprp jin eficace din partea autori­tăţilor.

A fost de-ajuns pentru spe­culanţi să observe lipsa de energie tradusă în faptă a Ligii şi lipsa sprijinului nece­sar din partea autorităţilor, ca să-şi scoată iarăş la iveală mărfurile ascuns© şi eâ-şî con- tînuie jaful, de multe-ori în măsură mai potenţată ca ’na- inte.. Nu ne doare capul Specu­lanţilor, — cine seamănă des- nădejde, nu poate culege bi­necuvântare ! - - ne doare însă ştirbirea autoiităţii statului, ne doare faptul că se clatină încrederea mulţimii în putinţa statului de a face rânduială. Şi, clătinată odată această în­credere, subminată de altcum şi de atâţia duşmani din dreapta şi din stânga, se des« tramă, se năruie totul...

Asta e ce ne îngrijorează, lată de ce strigăm din toată puterea * Puneţi capăt jafului speculanţilor până ce nu e prea târziu J

Readuceţi la viaţă Liga pu­ri ân du-i în frunte un om care să i se dedice cu trup cu su­flet şi care să organizeze, să închege rândurile întregului public consumator într’o pu­tere care să-şi poată impune voinţa oricând faţă de oricare speculant.

Fixaţi preţuri omeneşti, po­trivite eu salariile bieţilor le­fegii şi Cu. agoniseala oame- rfior săraci; puneţi apoi în mişcare toată poliţia, dacă e nevoie, faceji apej şi la ar­mată şi răscoliţr magaziile, podurile şi pivniţele vampi­rilor, confiseaţi-le tot ceea-ce n’au pus în vânzare cu preţul fixat, închideţi-le prăvălia şi trimiteţi-i la puşcărie!

Indurare?... — nici cât tre­buie să ai pentru un câne!...

Aceîaş lucru şi la sate.Rechiziţionaţi pe preţurile

maximale tot ce îi e de pri­sos producătorului pentru tre­buinţele sale: vite, , bucate, lapte, lemne ;... faceţi depo­zite şi măcelării orăşeneşti de

unde să se vândă publicului aceste articole. Şi, dacă vor protesta la început ţăranii, se vor împăca, cu preţurile nouă ce le primesc, îndată ce vor vedea că şi ei pot să-şi cum­pere deîa oraş cele trebuin­cioase cu preţuri omeneşti.

Boalele molipsitoare nu se pot distruge decât prin măsuri drastice şi repezi.

„Viitorul“ dela 18 Decem­vrie reproduce după „Le Jour­nal“ o zugrăvire a scumpetei şi mizeriei ce domneşte azi la Viena. Dacă „Viitorul“ are cumva vr'un corespondent în Braşov, ar putea să-i scrie că nici aici nu poate să-şi cum­pere ghete, palton etc. mai ieftin ca la Viena.

Azi s’a cerut pentru un car de lemne — nu era un stan- jin 1 — 700 cor. Şi pădurile stau să cadă pe noi î

Lăcomia de arginţi şi obrăz- n?cia bântuie cu prima furie a unei epidemii. Dacă nu se vor lua azi măsurile de ri­goare, mâne, se poate întâm­pla să fie prea târziu.

Axente Banciu.

Sărbătorirea d -h i N. IorgaVineri, cn prilejul orcniFstîcel

d-saîe, dl N. Io; ga a fost obkctul unei vii roanifesiaUunî desiirpatie şi recunoştinţă, d^ruicdni-s« un eernin şi lec pentiu uriaşa d-sale bibliotecă, pe care dansul a făgă­duit s’o lase epre folosinţa tine­rime! universitare, I s’a dăruit anume imobilul din şoseaua Bo- naporte Nr. 8, în valoare globală de 330.000 iei.

Au luat parte la această serbă- terire o'mulţime de admira ori ai marelui savant, d n vechiul regat şl pnuturile liberata precum şi o psrte a oficialităţii.

Ia cuvinte înălţătoare au fost relevate meritele sărbătoritului şi recunoştinţa ce i-o păstrează nea­mul, de către o mulţime de ora­tori. Cel dintâi a voibit I. P. S. Sa Mitropolitul Moldovei, care a cetit adresa omagială a comitetului or­ganizator, prin care i se dărueşte chiui N. Iorga căminul. Au urmat apoi la cuvânt dnii:mînistru I, B vr- cea, care reamintind trecutul de uriaşă muncă al sărbătorii ului, îl roagă să Le ecelaş îsvor da lu­mină şi pe viitor. In numele arde­lenilor, bănăţenilor şi românilor din ţinuturile ungurene a voibit P. S. Sa Episcopul Cristea adu­când pe di Iorga ca pildă vie de cinste, de jeitfu şi de iubire de ţară.

A urmat apoi dna A’exacddna Gr. Cafitacuzino în numele Soc. ort. naţionale a femeilor române,

M ă lă c ilo zOdinioară plin de-orgoliu am eşiL Descoperit,Cu piept, cu braţe goale, în mui(imet —Şi-a început o lume să cârtească . . .

O, nu găsesc o haină să se potrivească ,Cu capriciile, cu visul meu,De-aceea singuratic rătăcesc mereu,Pe câmpuri, prin păduri, pe unde nu ’ntâlnesc pe nime

A. C otruş.

după care au vorbit dniî Gr. Alexan­dre s:u industriaş, Marin Ionescu unul d n iniţiatorii acestei danii, maestrul C. Noftara in numele artiştilor dela Teatrul Natfona», studentul Al. Raîy, ţâranul Şer- peanu.

Dl ministru I Mihalache reamm teşte în cuvântarea d-asle clipele trăite în tranşee, când sub pioaea de foc îşi înă ţa sufletul împreună cu camarazii d&ale, cetind „Neamul Românesc“. Se adresează apoi d lui N. larga, spunând că corpul învăţătoresc îl consideră ca pe un Prometeu al neamului românesc, care din_KjăJţi*ile ştiinţei a zmuls focul şi piinlnvâţMori l-a răspândit în pOj or.

După vorbirile domnilor: pro­topop dr. V. Saftu, Ştefan Ion, genera! S- Leonte, Gaian şi Pc- licroniade, a răspuns dl N loiga, rosiind o înălţătoare cuvântare cu care sfa încheiat serbarea.

91 Ifoltfa Voerody primul miwstru , a dat o strălucită lecţie de patriotism la Senat dlui M. Pherekyde şi tuturor celor caii intrigă şi caută să creeze un curent de ostilitate ardelenilor „cari ar f i luat lo­cul la conduceri a celor din regalu. Vom da mâine cuvân­tarea dlui Vaida,

Legăturile fui Horthy ca exlra- pă ra tu l Cărei. Din Viena se te- legrafiază : N< ue Freie Presăe pu­blica o senzaţională coresponden­ţă din Budapesta, arătând că gu­vernul nu este decât o jucărie ne­putincioasă în mânile amiralului Hortby, despre care sunt dovezi că stă în legătură cu eximpâratul Carol, a cirul reîntronare o urmă­reşte Hortby. Neue Freie Presse* cere guvernului să semnaleze con­ferinţei de pace această primejdie cerând înlăturarea lui Horthy.

romanS’a spus că Ia noi nu există o

o l a o A « I o C m

adevărat din cauză că n’aai avut un capital românesc care &ă o formeze. Acum că stăm în pragul desvoliării Industriale, trebue să ne îndreptăm privirea şî spre mun­citori. Astăzi nucleul muncitorilor români îl formează minieri. Capa­citatea de lucru şi îndeosebi patrio­tismul acestor muncitori s’a văzut în zilele mari ale rezistenţei dîn Moldova, in bazinul de cărbuni Cornăneşti. Deodată cu retragerea trupelor noastre, s’au retras şi cea mai mare parte din minierii ro­mâni dela Petroşani. Bazinul Co- maneşti era singura resursă car­boniferă a Moldovei, era sufletul circulaţiei, de el depindea dislo­carea trupelor, aprovizionarea lor şi reuşita lor. Aceşti mineri ardeleni au înţeles această mare importanţă a muncii ior şi fiindcă ei erau aproape singură specialişti în mine, s’au aşezat pe lucru zi şi noapte. Deşi se lucră în condiţiuni excep­ţional de grele, hrana era aproape insuficientă, totuşi s’a ajuns ca producţia acestui bazin, care îna­inte de război era circa 3—4 vg. zilnic să se înzecească şi să satis­facă trebuinţelor armatei.

Această putere de muncă şl pri­cepere a stors admiraţia conducă- toii:or lor şi a autorităţilor mili­tare. Mulţi au fost chiar decoraţi. Trebue să amintesc că în armata noastră nu se decorează decât în cazuii de bravură extra ordinară nu plouă cu decoraţii ca în alte părţi.

Cu aceşti mineri am avut ocazia să stau de vorbă, atunci când erau gata de plecare acasă. După elibe­rarea Ardealului, adecă ceruseră voe să se reîntoarcă acasă, voe ce li s’a şi acordat. Erau cu toţii feri­ciţi, că munca lor a contribuit şi ea la realizarea idealului nostru. Am fost chiar suprfus de inteli­genţa şi patriotismul lor. Spuneau ca vor să vie acas*, să se apuce cu o putere iozeeită de lucru, să romănezeze minele Petroşani, şi să facă să uu se scadă producţia acestor mine după retragerea ele­mentelor streine.

N’a trecut nici două luni şi cea mai mare parte din ei ham văzut reîntorşi la Comâneşti, deziluzio­naţi complect. Nu-§i puteau da

seama cum acele mine. cari cnnţ f/auidiiiuitic rur, B . i .i cănfl noisuntem stăpâni ia noi acasă tot streinul să fie mai taro. Desigur Ii-se vor fi dat siiuaţiuni incom­patibile cu sentimentele lor şi de aceea au preferat să se reîntoarsă ?a Moldova. E de sine înţeles, tă au fost primiţi cu braţele deschise, disputaţi chiar, s’au apucat din nou de lucru unde sunt şi azi. •

Către aceşti bravi minieri mă adresez. Să nu creadă că meritele lor sunt uitate, lupta între capita­lul român şî strein e !a acel aş timp şi lupta între muncitorul ro­mân ti muncitorul cutropitor strein în indus'rie. De acest adevăr tre­bue să fie pătrunşi cu toţi). Numai capitalul român poate să pună pe meseriaşul şi muncitorul român îa posiţla ce o merită şi-i se cuvine.

Presa noastră trebue să se ocupe mai mult da această clasă în for­maţie şî care va fi una din bazele puterii noastre. Nu trebue lăsat muncitorul român să fie inlluenţat şi asimilat ideilor duşmana statu­lui roman şi românismului.

Dcc. 1919. — BucureştiV. P.

încercarea afeniafclui cen tra pieţei lui l&ră I’i’essoh. Vice

| regale irlandei — spune o tele­gramă din Cama von, — e aspru comentată do toate strasurile opi­niei inclusiv extremiştii. Crima a fcsl cornişă de o bandă compusă d;n 10 osmenl înaimEţi cu granate de mână, ascunşi după garddrl. Vice regele trecând in automobil cu foarte maro iuţeală gloanţele do revolver au ricoşat. Un asasin a fost omorât; un detectiv şl câţiva funcţionari răniţi.

Bonar L’aw declară, că poporul englez nu va fi intimidat de astfel de crime şi că ei se va ocupa do chestiunea Irlaudel în cocdiţiune ca siguranţa unităţei echilibrului britanic să nu fie prăbuşită şi să nu se facă nici o constrângere pri­vitor la Ulster. *

Normal zarea circulaţiei tre­nurilor. Cetim în „Izbânda- : Dl Mihai Popovici, ministrul lucrări­lor publice, lucrează cu multă si­linţă la normalizarea circulaţiei trenurilor. Sunt speranţe bune de îndreptare,

S itu a ţia U ngariei se agravează— Nemulţumiri şi ciocniri sângeroase. —

Horthy nu mai poate susţine ordinea.Patrule ungureşti de pe T isa au tras focuri asupra unui post românesc,

Viena. — Din Budapesta se anunţă că partizanii lui Friederich au organizat o nouă manifesteţie ostilă !a ziarele „Az Est“ şi „Ndp- szava“ cari continuă o violentă campenie împotriva fostului ministru.

Viena. — Din Budapesta se anunţă că numărul mun­citorilor Jără lucru din oraş e mai mare de 500 de mii. Lipsa de alimente creşte zilnic, iar p rewrite au ajuns jan- ta s i iic : chilogramul de came costă 1 Q0 cor.

Din cauza lipsei de alimente muncitorimea devine toi mai agresivă, iar Horthy ru mai poate \ine ordinea, nepu• tând avea încredere în soldcţi, din care cauză oji[erii sunt nevoip să jacă ei serviciul de santinelă.

Vi?na. — D;n Budapesta se anunţă că în urma Intervenţiei alia­ţilor au fost deschise temniţele, punâudu-se în libertate toţi aceia îm­potriva cărora nu s’a putut devedi omorul sau jaful, perte din cei libe­raţi fc’au constituit în bande cari jefnesc şi omoară. Astfel o ştire ofi­cial confirmată anunţă câ la KctsketrM, Miskolt fi Diosgyor au Joii sângeroase ciocniri între soldcţi şi muncitori, con au declarat greva ge­nerală din cauza reduc erei la jumutoie a salariilor şi mai ales din cauza hpsei de alh\ente, care este insuportabilă. Au fost ucise peste 65 persoane iar foarte multe sunt rănite.

Viena. — Din Budapesta se anunţă că conducătorii partidului so­cial-democrat au comunicat guvernului necesitatea înfiinţării batalioa­nelor de muncitori penfou menţinerea <^dinei şi prevenirea unei noui revoluţiunl.

PARLAMENTUL■

Şedinţa de Vineri (19 Decemvrie) a Camerei

r \ ! . n . . J ---------------» . L X . ^ ----- J * -1 I

doreşte colaborarea cu actualul guvern cu condiţlunea de a avea r§l hotărâtor în conducerea chestiunilor interne. Primul ministru Huszár tratează cu socialişti.

Oradea-mGie. —- F a-fidele ungureşti de pe dreapta l is e i au tras m a l m ulte fo cu ri de armei a su p ra postu lu i rom ftneso ăln llsxa iu h . (Ay. Dacia).

“ Desehlzându-se şedinţa ia cu­vântul d-1 ministiu Vlad spunând că unele cuvinte ale d sale dlntr’o şedinţă precedentă au fost rău in­terpretate. Nu a avut Intenţia să atace Marele Cartier General ca instituţie legală, cl numai unele organe în dependenţă ale M. G. Q-> cari au lucrat ca stat în stat.

Urmează ia cuvânt d-1 O. Qoga, care spune în rezumat:

Marele războiu nu poate fi privit prin prizma barierilor înguste ale vieţii de stat, el fiind rezultatul conştiinţei naţionale. Partidele is­torice dîn România n’au reprezen­tat conştiinţa uaţionalâ. Intr’o vre­me când toţi poeţii şi artiştii re­prezentau în operele lor viaţa şi sufletul ţăranilor, vechii politiclani nu aveau nici o legătufă cu aceşti ţărani,

Vechile guverne şi parlamente făceau declaraţii de prietinie acolo unde nu trebuia să existe decât interese adverse. Ideea tratativelor de Împăcare între Românii din Ardeal şi Unguri a pornit din ve­chiul regat. Acordul cu Tisza. care trebuia ratificat la Bucureşti, a fost însă respins în Februarie 1914 de către carPdul naţional în frunte cu d-1 Maniu. Ce conse­cinţe ar fi avut pentru pregătirea spiritului pubhc, da:ă acest acord se săvârşea în pragul isbucnirei războiului mondiali

Vorbind de timpul neutralităţii României sp^ne, câ d l Brătianu a făcut o politică de duplicitate, care a avut cele mai dezastruoase rezultate încurajând toată opera de corupţie a duşmanului.

Relativ la atitudinea d-Iui Mar­ghiloman, care nu a avut o atiîh- dine hctărîtă, d-1 Goga povesteşte anecdota şvabului, care în timpul luptelor din 1848 nu ştia ce se îm­brace : Iţarii româneşti sau »ă- dragii ungureşti.

In continuare aduce elogii oa­menilor cari s*au pus în fruntea m’şcării acţioniste din timpul neu­tralităţii: N Filipescu, Delavrancea, Tache Ionescu şl N. Iorga. Nu am învins cu arme şi mnniţi', au în­vins soldaţii fără cămaşe şi prost hrăniţi. Şi văzând ce s'a putut face în perioada de refacere, m îîntreb dg câte suferind ar fl fost scutita ţara, Qd^a om ii putui racedin vreme ordine şl pregătire.

In continuare d-1 Goga critică modul cum am fost reprezentaţi în străinătate şl mal ales lipsa de-o propagandă intensă şi vorbeşte

Scrisori de pe malul m ăre1 Negre

B r aşo y-B u cur eşti-C on sta n ţaPrin des'mea cefei trenul gafăe

din greu. Multe energii trebue să consumi astăzi într'un voiaj. Nervii de la staţie Ia staţie ţi se destind şi se contractează îr tr ’o gimnas­tică care te consumă. Merg. m de dcuă zile tot merge*« şi distanţa Brasov-Constanţa n’ara parcurs’o. După două zeci şi opt ore, la o- rele 4 noaptea, am ajuns la Bu­cureşti de unde la 710 dimineaţa pornim spre Constanţa. Câmpia ni se întinde într’o partî şl alia va­gonului restaurant, ca o mare de buruenî. Parcurgem mult şi nicăiri privirile nu ni se opresc pe vr’un petec cu semănături. E - dureros pentru noi faptul acesta Altă dată monotonia şesului ne delecta ochii cu valurile de semănături cari se închinau în dreapta şi în stânga, undu’ate de vânt — Ce ne vom fa:e? Semănăturile de toamnă mai nicăiri- nu s’au efectuat. Un fior ne trece. Foametea par’că ne rânjeşte de prin burueni şi sără­cia de pria toate scândurile vagoa­nelor înlănţuite pe linie.

Pe Bărăgân gările ruinate, mărtu­ria năpraznicei furtuni prin care ţara noastră a trecut, — se înalţă din distănţă în distanţă. Unde-s aliaţii să le vază ? Acum când ultimatumul lor preocupă întreaga lume românească, ruinile acestea în faţa cărora trenul opreşte, par morminte cu inscripţia „călătorule opreşte-|i pasul... aci odihneşte... etc. etc.

La orele 8.42 seara suntem în Constanţa. Pustiul domneşte îa o* raşul acesta plin de animaţie altădată.

Lipsa podului de pe Borcea se resimte. Tot comerţul tării, import, export e uul aci. Portul tăcut 0- dilineşte câte-va vaporaşe părâgi- nite de vremi. Rar de tot se văd

vapoare acostând şi îa legănarea undelor, le simţi şar’că nerăbda­rea de a se vedea pornite spre alte tărâmuri unde îşi pot des­cărca povara.

Portul nu răsună ca altă dată de acest „vira“ şi maina“ neîntre­rupt al încărcărilor şi descărcări­lor. Bogat este portul numai în limbi, Salutului turcesc î* răspunde unul grecesc, cel albanezesc se izbeşte do „zdrasti“ al bulgarilor, iar italienii de curând veniţi, iau contact cu resturile din francezi cari se mai găsesc.

Ieri monotonia portului a fost zbuciumată de nervozitatea unui vaporaş de războiu francez care a venit de cme ştie unde, ca să acosteze. O fi în legătură cu noua situaţie care ni s’a creat, venirea acestui TR. francez ?

Mulţi discută cu aprindere, ne­aşteptata apariţie. Azi a plecat însă, şi calmul s’a coborât din nou şi mai monoton.

Zarea mijită de un punct care se tot măreşte. Nu trece mult şi Guglielmo Paiasciano ancorează. E uu bastiment mare. In el e ve­selie, în el e viaţă. Ultimul trans­port de legionari viu să debarce pe pământul scump al României atât de dorite. Şl debarcă fecio­rii chipeşi ai Ardeiului cu inima plină de mândrie şi în cântece adumbriţi de cele două flamuri scumpe — Română şi Italiană — parcurg străzile în admiraţia po­pulaţiei. E o zi cu soare şi abia azi constatăm că oraşul este po­pulat.

Vin feciorii. Sunt 2 batalioane. Peste 2400 de soldaţi bine echi­paţi şi circa 50 ofiţeri. Instruiţi bine ca ultimii care vin, mâine

vor defila în Bucureşti în faţa M. S. Regefoi.

Cu acest transport sunt şl for­maţiunile sanitare,

S. M. R.Ca şi cu căile ferate, voiajul în

3. M. R e greu. întârzieri mari survin şi în mersul vapoarelor. Cauza? C. F. R. Prin neregularl- tatea că lor ferate, aprovizionarea cu ţiţei a vapoarelor suferă. Aşa că -vaporul Împăratul Traian în Ioc să plece Luni din Constanţa a plecat tocmai Joi şl azi e aici. Tot az! a ajuns şi „Dacia“ din Constantinopol.

E extraordinar lucrul acesta. Iutr’o ţară unde petrol e în abun­denţă, să sufere lumea tocmai de acest produs. Lumea comentează cu durere faptul acesta, şi pentru străini face impresie rea.

Din clipă In clipă se aşteptau noutăţi dlu Bucureşti cu mersul evenimentelor. Iscălim sau ba? este prima întrebare care ţi-o pune fiştecine când te întâlneşti. Telefonul de trei zile spune cei dela Redacţia „Farului“ nu func­ţionează, aşa că enervarea este mare. Vecinica mizerie a ziarelor în vreme când toată lumea le aşteaptă cu inima tremurând!.

N’aşi putea să spun dacă opinia publică de aici este pentru sau contra iscălirei întru câU majo­ritatea populaţiei acestui oraş este străină. Ceeace se doreşte aci este restabilirea podului d** pe Borcea pentru ca lumea să-şi Vază de afaceri.

Scumpetea e mare şi aci ca în întreaga ţară. Deşi oraşul este pustiu, chiriil* smat enorm de scum­pe. S'a o b ip ilt Ifîmea cu jupuitul.

Constanţa T2 Dec, Misa

despre activitatea cu cafacter p tlcular a consiliului naţional • Paris»

Mai mult de cât tratatul < 1816, trebuia să ne sprijinim dri turile noastre pe temeiulprincij lor Wilsoniene* Nu trebuia sâ prfczeniâai cu aerai unor execwi imperialişti, şi mai mult câştig, în simpatia aliaţilor dacă luatri braţe principiile lojh

Când ne-am văzut în Budape trebuia să scontăm ’cu toată ea gia situaţia noastră favorabilă 4 s’a făcut nimic. Recunoaştem linia de hotar trebţia împinsă o departe. Pierdem o parte âta E nat, dar iu trebue ţă consideri Banatul 0 chestie de exploatat interesul partidului lv.

Oricine âr fi Ihat frânele fcuti nului în aceste îmPţijurări trebi să încheie pacea, N | puteam rămânem izolaţi de Jlegăturile i ternaţionale. Dl Goga îedeam ca toţi să ajute ackalul guve care*nu este ardelean ei al ţ< româneşti. Declară c| d-ja va sp jlni cu toată căldura guvernul.

Se suspendă şedinţa pentru c teva minute.

La redeschidere, preşedinte dă citire următoarei telegrame dresată parlamentului român către preşediatele £şuerei italiei

Sentimentul de frăţie ca a inspirat demonstraţia Cam rei Române, are În târg r sunet în sufletul italiemil bucuroşi că au putut să firme cu orice prilej larg lor sprijin de solidaritate mană faţă de toţi, cu at mai m ult fui" da chemaţi la el din isvoare lor tradiţionale fac parte astă din gloriosul Regat Romă de care suntem legaţi prin 1 pături puternice de rasă şl c simpatie.Preşedintele Camerei Deputi

ţilor Orlando.Dep. Imbroane, luând cuvânt!

ia în apărare partidele Istorl spunând că, deşi ele au făcut gr şeltîe inerente unei societăţi ti*«j °°i« »dopata c$e jugul turcesc, < împreună cu poporal au făcut R mânia mare.

Dă apoi cetire declaraţionel sei nată de cei din Uniunea naţional Face menţiunea, că spre deosebi de ceilalţi bănăţeiti, cari prote tând pentru despărţirea Banatuli au coasimţit totuşi lg semnar tratatului şl la sprijinirea guve nuluj, d-sa în numele deputaţii bănăţeni din Uniunea naţionala independentă, declară ea prote teazâ cu toată hotărârea cont ştirbirii Banatului, contra Semnă tratatului şi contra guvernului ca semnează.

Urmează la cuvânt d-1 V. Ma< gearu, care critică în term iii asp politica economică a partidului n ţional din timpul neutralităţii, fiii des întrerupt de pe băncile i berale.

La ora 7 şedinţa se ridică asiui ţându-ne continuarea pe a doi zi, când d-1 V. Madgearu îşi v îacheia cuvântarea.

Şedinţa de Sâmbătă (20 Dec a camerei

La începutul şedinţei se te unele comnnicărl şl interpelări. 1 numele grupului socialist din c merâ dep. Cristesca atrage ate ţia asupra lipsei de pâiae, asup neruşinatelor contrabande ce practică la graniţă şi cere pr hibirea definitivă a oricărui e: port de cereale.

Ministrul St. C. Pop spune, < guvernul va veni cu un prole de lege foarte aspru astfel cu e în Ideîa celor mai radicali s cialişti relativ la/combaterea sp culei. Trebuie ca' toţi să ne dea jutor şi să se cţie câ mişcări pentru revendi:ărl sunt la loc timpuri normale, dar acum greve sunt crime. La căile ferate nu lucrează şi de aceea e criza tra sporturilor căci maşini şl vagoa avem. Să luăm pildă dela Germ nia, unda muncitorii lucrează ore pe zi.

Dl V. Maglaru eontinuând di cursul său, face un aspru rec] zitor guvernării liberale în c< interne şi externe. Analizând pi gramul blocului parlamentar i mină spunând că partidele n<

r r t e B t r r » r n á P t u v i p g >

ra alături tfi vechile

votarea proecfoîal de r )a diurnele deputa- iare se fixează diurna ] pe ri când Csiuera

şl 2000 Tel J» lună bea e închisă. Preşe- urilor Legiuitoare vor Ia aceleaşi cheltuell i ca şl Primul injtriătru. leşte 190 vol^t Şl con. eralll s‘au abţinut. Dl clarat Prn di. Măn- ndemnteatUe presedin- i na le primeşte per- întrebuinţa însă pen-

>nrl.■-* ‘ ■

• Sâmbătă (20 Dec.) Senatului.

b comunicări dl frai) critică de- )\ Vaida. Intre

Bvă unele puncte sunt de natură

fatea naţională, Juzele controlii- şi a tranzitului.

>ria guvernului în firi externe, dl Fe- că deşi trebuie să

de aliaţi, totuşi [primim ofensa lor. lei Ferd’nsnd I a

nerătată şi.. la. Pentru ce a-

^na în luptele po-

mar© tumult D Iduit. Ministrul Vţad

rrneralul Lamfrru După V4 de ora

9ză şl d-J Ferechide ia discursul). ivad, luând cyvân- întreruperea făcută D-sa arată că nu

i ministerială să lipsă de patriotism, de altă parte-spune în Ioc să mă ala* !ă atacaţi Coroana vată de nimic- Am eehide parte din a- i ştiu că d-sa era toţi cei cari se a-

oanâ, fie prin presă, iscuţii. Astăzi d-sa bona Senatului a- tdmit ca banca ml- îe fie, dar de Corcani lingă nimeni.

întreruperile ma- litoare că r;m ve- W luăm locurile, penit aici în casa

în cuprinsul ho- e cafa tuturor

#m luat sarcina icut-o nu pentru

)S^ră^ personală, ci tru a puicA contribui la con- iarea Româiteî Mari. (Aplauze ungite.). Ferechide)* explică spunând i fost răn înţeles şi nu a ata- Coroana.edinţa se suspendă pentru un ; de ară).i redeschidere se dă cuvântul I Mici eseu care spune că, gu-

rs i-s a s sa ■şaraşi aliaţii noştri şl de a readuce tara ta viaţa constituţională, partidul conservator progresist nu se crede îndreptăţit a-1 refuza concursul. Pentru aceasta ţara are nevoe de siguranţă în afară, de linişte şi de «raine înăuntru ceeace nu se poate avea, decât prin muncă stă­ruitoare gi spornică pe[toate tărâ­murile.

D-l Ungureana, vorbeşte dease- menea în chestia externă şi cea internă. D-sa cere ca prefecţii şi secretarii generali să fie numiţi pe viaţă, căci aşa se face o bună ad­ministraţie.

Şedinţa se ridică.

In politfra In­fern & a Polon e! prevede refor­me sociale şl agrare, făcându-se în primăvară parcelarea pământu­rilor, apoi chestia valcrifî cărei şi unificărei rronfdei fixândr-se uni­tatea în raport cu cursul străin cu ajutorul unui împrumut extern, apoi rn mare împrumut intern impoz te pe moşteniri şi venit. In politica externă : a’ipîrea Ia an­tanta şi realizarea Llgei Naţiunilor,

înfre ger era u! Fen fc n şig e se rs îu l Eerififki reprezmlan- tul Poloniei a încheiat o convenţie econcroicâ, militară, prin care Po­lonii ©ci pă piw zoriu districtul Gomei şi părţile occidentale din guvernamentale Vinsk şl Voîhinia.

Memoriul prizonierilor— Fi,ffiir>ţeTe lígíiuiin din Oriffyaeszcnyfi?.

WIn teritoriul ocupat, di pă îndem­

nul lor, s ’au trimes oameni Ia ser­viciul petrolifer să muncească la desfundarea puţurilor de petrol* pe care Stalul nostru le înfundase. Această faptă îşi avea însemnătatea duplă: 1) Perbu că aref cari se trimeteau, plăteau această favoare că erau trimfşi în ţară: 2) Pentru că atunci când poate se va aduce vre-o vină jidanilor C8ri începu­seră să plece şi ei ca find de a* ceastâ meserie (aceasta o ziceau ei până plecau), să aibă drept să zică că nu sunt ei nici cei dintâi şi nici cei după urmă, ci românii. Câţiva diplomaţi din ei cari făceau pe făţarnicii, plângând cu lacrimi de crocodil pe bieţii persecutaţi, dar cari po sub mână lucrau de comun acord cu foţi ceilalţi j-dani cerşetoreau certificate de bună purtare iscălite de români şl aceasta se făcea lesne pentru că nu puteai să capeţi o treanţă de vecbih ră sau o veche încălţăminte dela ma­gazie daeă nu le recunoşteai fru­moasa lor purtare pecetluită cu iscălitura ta. Ceva mai mult, că aceşti diplomaţi, tot d u dragostea ce ne-o arătau, luaseră iniţiativă îndemnând şi pe ceilalţi jidani să contribue cu bani să facă pe mor mintele victimelor ce le făcuse un monument ca semn de recunoştinţă pentru tăcerea lor mormântaîă.

Nu ge ştiau criminalii de faptele lor şi îndrăsneau să profaneze me­moria celor cari suferiseră atâta rău din partea for, murdârinduîe memoria şl atunci când D-zeu îi odihnea în lumea drepturilor. Iucer- carea însă le-a dat greş căci nu le-am dat voe noi cei cari le-am bănuit intenţiile căci prin aceasta credeau canaliile că se vor spăla de crime ca Pilst de condamnarea lui Christos.

Au adunat o sumă de bani dela câţiva slabi de îngeri pe cari i-au ameninţat că-i va trimite la fabrici îusâ piatra nu s’a ridicat; iai morţii au scăpat de greutatea dragostei de caie fuseseră înmor­mântaţi.

Şi când după atâta amar de vreme de robie şi suferinţi gro­

zave ce s îndurat scldstil Rcrrân ca p.rizcnier şi reb la jidani, cârd încheind socotelile morţilor cu n- rrcxlmafie de minimi» pâră la la ţifră exactă. bsEpăimânîându re numărul lor, lipsa acestor fraţi rari putrezesc în cimitirele din Arstro- Ungaria nu de fcoaîe ci de urizerie şi foame provenite din cauza cri­minalilor de jidani, indiferent de re ce Ifhamuri au fost, atunci ne întrebăm: la ce serveşte buna vo­inţă a ori cărui ponor care o arată faţă de aceşti vâutură lume.

Ce foloseşte acest rerpec’abil cptăfean tuturor paţîonal'tâţ'lor din Austro-Ungaria devenită o noră Palestină, când ori şi C3re din aceştia cârd votbeau de ludei cum ziceau ei jidanilor, puneau mâna pe baionetă ca semn de revoltă sufletească contra acestor mişei, acestor păsări răpitoare care Ie furau tot pâf ă şi dreptul Ia viaţă. Intru cât e lumea nedreaptă cu ei când şi copii pe cari îi îr iâ ’nesi pretutindeni în Aiuiro Ungara înainte ds a ?e apropia de tine ca strein, te întrebau cu blândeţea lor copilărească dacă eşti Iudeu ? De ce nu se ura soldatul rrmân cu cel unguresc acolo unde împre­jurările îi duseseră să trăiască împreună? Pentru că amândoi puşi faţă în fată ca oameni erau victi­mele aceluiaşi război, pentru că şi 2Coio în legările din ţ2ra un- gurees:ă aveam acelaş duşman, acelaşi jidan de pretutindeni care fură ceta ce nu-i aparţine.

Intru cât a servit interesele acestei monarhii aceşti onorabili cetăţeni, când adevăraţii fii ai pa­triei sângerau pe ioate frenturile pe când ei Li făceau toate afa­cerile la adăpost şi în dosul fron­tului ? —

E folositoare cuiva prietini« Ji­dovească care nu ţi-o arată decât atunci câad crede că o poate specula ?

N’au făcut dovadă lumei întregi cât sunt de capabili de*tct felal de crime numai şi numai să iasă b*nul, singurul Duanezeu ia care-şi înch nă viaţa?

(Va urma)

I1FORHIAŞeful r r şerif,-Iui cultelor D I

Dr. V. Bramsce, precum suntem informaţi, a frst ales secretar în tr’un cerc al Maramureşului,

f ^ r s u l efe crfouraf e. Mâine Marţi 23 c. oarele 5 p. m. are Ioc, Ia liceul ortodox e treia prelegere din cîclu!: Ortografia română, ţi­nut de Dl. Profesor Banciu. Pubii- rul e Evitat să nu piarză acest prilej rar de a-şi lămuri anume chestiuni, a-şi corecta anume lip­suri, de a se pune la curent cu adevărata ortografie românească. La un prpor a cărui Hrubă lite­rară în trio continuă evoluţie nu este definitiv fixată din punct de vedere ortografic, nu este o ruşine cum a arătat aşa de frumos con- ferenţiaml în prima sa prelegere, ca publicul cel mare să nu fie în curent cu toate modificările aduse ortografiei; cn atât mai mult a- ceasta îrstriun ţinut unde limb« şi scrisul românesc an fost pri­gonite şi batjocorite*. E>tein schrmb0 dator e — mai a5es d n rartoa tineretului — ca atunci ch d i se oferă ocazia să caute să-şi împli­nească aceste Hm uri.

Taxa pentru întreg ciclul de lecţii este numai de lOrorcare. Lecţiile fiind făcute pe înţelesul tuturor gi a’̂ ând în vedere urs sccp practic oricine, având orice ocupaţ;une şi orice s'iupfie socială, este Primit cu bucurie ca andiena. Secretarul secţ»une! d;dact?re Braşov.

E em cblizările . R turcul presei din Cirj anunţă : „ZUnic se pri­mesc la acest Comandament cereri dp concedii pentru oameni de tru­pă mobilizaţi, în scorul de a aju­ta la muncile agricole sau alte nevoi.

Se aduce la cunoştinţa tuturor, că Marele Cartier General a sta- biî't definitiv reguiel? d; pă care trebue să se dea concedii trupei şi s’au comunicat corpurilor.

Est« de prisos deci a mai mo­lesta Comandamentul cu ast fel de cereri. Cererile de acest solu ce vor veni la comandament, se vor pune la dosar.

Trasateraraa do fsdn#tr!i E&ciisreştt fa Bcntâuia. Prin­tre fabricile ungureşti cure ou ce/ui gttvernuiui român să le dea voe să-şi transferi instalaţiile lor in România se află şi marea fabrică meta­lurgică Manfred Weiss din Budapesta (Le Democrate.)

B ietele «le z&fcăr sunt necon­diţionat până în 24 Decemvre a se întrebuinţa spre cumpărarea zahă­rului, căci începând cu zma de 25 Decemvre sunt nevalobile. Oficiul de alimentare Orăşenesc.

P en tru cei 2ă?ă de lucru. Bi­roul autoritar pentru nuj'ocirea de muncă Braşov (Str. Hirscher 26) anunţă, că pot căpăta de lucru :1 cămătar, 1 faur. 1 instalator de gaz şi »ppduct, 15 lemnari în Bu­cureşti pe trei luni, 2 muucitori de maşini, 4 pantofari, 2 rotari, 1 strungar în lemn, 2 tâmplari, 1

V E S T S R E .Calendare de perete pe carton cu chipurile

[Regelui şi Reginei.Cărţi de învăţături şi sfaturi.Tablouri^̂ eIigi°2Se 9* Antialcoolice.Tablouri Ilustrate culori Viaţa lui Isus.Tabloul Ilustrat, Martirii Neamului: Horia,

[Cloşca şi Mihai Viteazul.Tablouri 8 culori aurite, cu Domnii Moldo- . vei şi Munteniei, din Editura „Calendarului l

[Cultural al Românului“. ■Aceste lucrări se găsesc la Tipografia Luceafărul,

Bucureşti, Huma Pompiliu ITr- 7-Pentru depozitari se face ra b a t 25%. — Posta având grentăti la expediţie, doritorii a trimite ocastonal, delegaţi

cu costal. 19—24

a Lei 2- - buc.

a Lei 3- buc.

$ooo

aşini pentru industria de ciment, cărăm izi de beten, ţigle de ciment,

blocuri de ciment, table de ciment. Maşini pen- ru mestecat betonul. Forme pentru ţevi de beton. ?abiică complectă pentru table de Asbestciment,

Inginerii Szántó şi Beck, Budapestafcbrică de maşini speciale.- ̂ i

tafonnaţiuni la voiajorul Gottsmann Iosef, Braşov >ană.mia Nr. 30. Cataloage gratuit. 5-5

X3E

Iote!

K&Kmw

M

k fWw

SIM

B c s i l A i i y s f tdacă d in nisip fabrici,

cărămizi şi ţigle, blocuri de beton, table de ci- mext, ţevi de beton şi alte materiale de construit. Maşini pentru amestecat betonul, fabrică complectă pentru table de Asbestciment.

Inginerii Szántó şi ieck, Budapestafabrică ds mîşini speciale.

Informaţi uni la voiajorul Cotitman Iosef, Braşov Hotel Coroană.

Broşura Nr. 30. Cataloage gratuit.

i â1iBr aP i

r aQ

Mr ar a®r ar a

&

l - t

T«î

r aMr ar am!ëmBmM%T -Ă ?

2**3S2% 1

faggzifm dej Coloniale, delicatesa şi băuturi spirtoase fjjj

l o a n I. A v H g e a n uB r a ş o v , S t r . P r u n d u lu i I r . 7

vis-a-vîs de „Liceul-C/i7S/c“ ste asortat cu tot felul de articole din aceasta branşă. Bodega: cu gustări fine şi beuturi escelente.

Servici prompt şi conştienţios.

m1

Publicaţiune.In sensul mandatului Nr.

5060/1919. primit dela d-nul subprefect, aducem ia cunoş­tinţa publicului, că opreliştea ordonată din cauza boalei epi­demice de plămâni se susţine numai în internul cercului de boală format din comunele Bod, Feldioară, Prejmer, ora­şul Braşov şl din teritoriul botarnic al acestor comune. In comunele, cari cad afară de acest cerc de boală, comu­nicarea vitelor cornute este liberă.Spre a putea duce la îndeplini­

re la timp potrivit dlspozlţiunile necesare de precauţlune con­tra boalei de plămâni epide­mice: provocăm din nou pu­blicul, că îndată ce s’a ivit un caz de îmbolnăvire între vitele cornute, fără întârziere să făcă arătare.

Retăceri şi ascunderi de ase­menea cazuri de boală, vor fi pedepsite cu cea mai neîndu­rată asprime.

Braşov, la 10 Dec. 1919.1 — 1 i Reinisch, m. p%

prefect de poliţie.

Iosii!Ren!z & Oo.prima fabrică de easse de bani şi tresori

Str. Lungă Nr. 131, Braşov-vechi

produce: Casse de bani, * Ca­sete, Dulapuri pentru docu­mente, Teşgheîe pentru giu- vaericaie, Tresore, Camere cuiiasate, Casse incastrate în zid, Incuetori de siguranţă, Incuetori orare şi Incuetori combinate americane. 8 —10

-3 ^ 1 11 t l t comana Baci• m l U ! l | /a/fz, Vineri noap­tea la ora 1, sau prins 2 cai iepe murge cu hamuri de piele (jug) prinse la 2 roate de car.

Avizăm pe proprietar des­pre ele.

urîofer, 1 verni?b* de trăsuri, 50 finatori de lemne în pădure, 40 xlleri penfrn feresirău. ’

Ucenicilor li se mijloceşte locuri în ori-c« branşă, aleasă de ei în­şişi.

Ocupaţie caută : 2 instalatori de gaz el apaduct (lăcătuşi), 1 frizer de 27 ani, 1 pantofar pentru oăr* ţlle superioare de ghete. 3 iăcăt îşi do maşini, 2 mecanici, î faur pen­tru fabrică, 1 lăcătuş de construc­ţie. 1 brutar, 4 comercianţi (3 bo- gişieri, 1 băcan) 1 scriitor român (scrie şl nenv*rg.), â magazineri.

Par ©a tfe s@smă @ felletelcsrde zgbls* şi luminilor de para-Şină Toţi vânzătorii de zahăr fă­ră întârziere cel mai tâiz'u rână în 24 Decemvre, rsu ră su vândut sau nu zahărul dela oraş, au ass prezenţi ca fă dea socoteala !a dl A. Porr încredinţătcru5 de vân­zare al Magistratului. Dacă vân­zătorii voesc ra Ium'nile de para­fină să se vândă cu cartelă s3 fi­re arătare. Oiiciu! de alimentare Orăştuesc.

FenteE mss* sfudcHf lor©S?1! Dna Eien» N. Dirna a dăruit în amir-tiraa iubirului el soţ de z’ufj numelui său 50 cor. Mul­ţumiri. Dire ţiunea liceului clasic gr. or. român.

Biaâ&srea îssironîrii ©on- erresölni bisericesc. Din Si­biu ni se telegrafiaza. că în­trunirea Congresului Naţional bisericesc convocat pe ziua de 28 Decembrie a. e. s ’a amâ­nat din motive de ordin su ­perior.

F Sa Epîssepul M * rest Úris­ten spun ziarele bucureştene — s’a decis fă primească a fi can­didat Ia scaunul de MitropolD- Primat.

Uurîiiv©. Primim următorul a- nunţ : Duminecă 9 Nov. 1919 st. nou. a avut loc la biserica „Sft Alex^“ d;n Bucureşti celebrarea căsătoriei religioase a Domnif-oares Aurelia Biegeanu cu Dl Sub.-Lî. Ionel Zăltăreanu din Regimentul 89 Infanterîfl având ca naşi pn Dna şi Dl Sub-L^. loan Gârntţiu din Ministerul dâ Râsboiu.

© serbare m ilitară. Ni se co­munică următoarele : In 14Decpm- bre cu ocazia trecerii în concediu limitat al oamendor din contingen­tele cel© mal vechi, soldaţii trecuţi în concediu au fost sărbătoriţi lu­ând masa cu ofiţerii Regimentului 107; cu prilejui acesta soldatul Vssiie Paştiu a rostit o frumoasă cuvântare şi o poezie ocazională în care a dat espresiune sentimen­telor de recunoştinţă faţă de eo* maadantuî şi ofiţerii Regimentului, cari au fost pentru soldaţi niş?e adevăraţi părinţi îngrijindu-se de ei şi conducâudu-i )a victorie. Re­gretăm că din lipsă de spaţiu cu putem da loc cuvântării şi poezi­ei bravului soldat Pâştiu originar din comuna Draş jv, judeţul Alba- Inferioară.

Pentru donaţlunea de 500 cor pe care dl Adolf Hesshaimer a bine­voit să o pună îa dlsposiţia Reu­niune! femeilor române pentru a- jutorarea văduvelor sărace coml- letul Reuniunii aduce cele mai călduroase mulţumiri. E!ena Saba- deanu vice-presidentă.

Cursul de ortografie se va continua Marţia şi Vineria, dela orele 5—6, în sala de fizică a li­ceului ortodox. Taxa de 10 Cor., se plăteşte pentru Întregul curs de ortografie.

Din sfreinăfale„Eeho de Paris* anunţă că En-

ver paşa a fost proclamat rege al Turchestanului.

*In Stockholm au survenit de

câteva zile numeioase cazuri de boală a somnului, mai întotdea nacu sfârşit mortal. Boala atinge maiales persoanele tinere.«

Pe «Hanii© bântue o grozavă furtună, care a distrus cablurileîmpiedecând navigaţia. Peste 100 valoare întlrz-aie cu aproape 20,010 pasageri sunt rşieptaie în New Y îî k

200 «înufeinl au a’acat garj York de pe coasta msrldională a Irlan­dei,

*

Aviatorul englez Jri Cock care asiăvarâ traversase Atlanticul în avion, a c?zut Joi în timpul unei călătorii din Londra la Paris ’şi amuri î.

Houa Hotă de csm erţ ger-manâ va cere guvernului republi­cau 10 rai iarde mărci, ca ajutor de construcţie pentru armatori

Se ştie că flota cea veche, ger­manii au predat-o aliaţilor.

T rupele germ eae, cu toate agi­taţiile mona h’ştilor, aud pus jur A- mântui repabi can.

0 in ts rn a tîa u iîă ist-tlesîoaiăe vorba să se cteiez© de către socia­liştii studenţi d>n toată lumea. Cei dmtâi ^ari au răspuns apelului au fost germanii.

TratJe: Ualones, uniunea so«. muncitoreşti din Anglia, la congresul recent, a notârât să ceani guver­nului englez paşapoarte pe?itru delegaţii muncitorilor cari s i cer­ceteze situaţia diu Ru2ia sovietelor.

L 'psa de sărfenni nu e numai la noi. In nordul Franţei l i fabrici textile au încetat lucrul. Mii de lucrători sânt fără lucru.

iOOiâLştii uu avut ua succes in Camera belgiană alegând cu 84 voturi pe d i Brunet prezident.

H ursal'm ărce! germ ane a fost fixat, în Priabnat, la 21 centime frâu eze.

Senatul american va semna.„E.ho de Per^s“ anunţă că sena­tul american *aratifica, pacea iăsând totuşi Statele Unite îa afară de iiga Naţiunilor; această chest.une va fi reglementată mai târziu.

Sorssponâenfă d i s t r u ş i .— Intrenul Orient expres, un incendiu în vagonul postai a distrus între Belgrad şi Niş coresrondenţa pen­tru Turcia şi ţările balcanice expe­diată d n Paris.

0 societate âe vână­toare româneasca

— Apel. —Subscrisa am decis înfiin­

ţarea unei societăţi româneşti de vânat pe teritoriul oraşului şi judeţului Braşov.

In consecinţa invităm pe toţi românii din oraşul şi ju ­deţul Bjoşov, cari ader ea ză la hotărârea noastră să bine-, voiască a participa la adu­narea de constituire, care o vom ţinea in ziua de 26 De­cemvrie st. n. 1919 la 11 ore a. m. în sala cea# mare de şedinţe a prefecluzei judeţului Braşov.

Braşov, în 20 Decemvrie 1919, toan Prişeu m. p, han Clopote! m. p .Constatin Proca m . p .Emil Socac/u m. p.\Dr. Tarqiniu Prişca m. p,Dr. Alex. Dobrescu m. p.Petre Munfean m. p.Dr, Constantin Mona m, p,Dr, laan Caficu m. p . luliu Suciu m m Victor Bran isce m. p .Petru,Popovig m. p , gairer / Co'basi m. p ,Dr Teodor Sbarcoa m, p ,Romul Săbcdean rn, p, loan Dan m, p.Dumitru Grecian m, p .Victor, Moldova* m, p. loan Ludu m. p.Virginii! losil m. p.Emil Ba u/escu m, p. loan Brotea m. p }

U ltim a oră.Telegram . A genţiei D iîciaGuvernai din IVÎiscova şî-a tr2n%:s m d'Slsgat la Londra.

Stockholm — D elt^ tu l guver­nului din Moscova Litvinow a plecat la Londra cu autorizaţia guvernului englez. Litvinow a de­clarat reprezentanţilor presei, că e sigur că va reuşi să încheie preliminarii de pace "cu aliaţii.j^âanunzio a ofaşa!Fissrn© © ^ l i l ia .

Lăibich. — Din Fiume se anunţă că populaţia a primit cu linişte şi demnitate Lupele guvernului co­mandate de am raiul Caviiiia, că- ru'a D’Annuuzio i-a predat oraşul formal, învitănd să nu uite că est© italian şl că are datorii faţă de patria şi poporul său.

Gin Usgar^a.Budapesta. — Dui ordinul ga-

▼ernului s’au iuat Întins© «lăsuri de pază pentru ca executarea celor 12 bolşevici condamnaţi )a inoari© să nu fie tulburată de socialiştii, extremişti. Se aurosă chiar ca ora şl locul executării nu se vor comu­nica, spre a preveni eventuale tur- burări. _______________

Ceusurat de Ion Brotea

S’a pierdu!»pre ioumiDeca, în tre iă rp âu - tia iranvaelor (E âgozâs) şi fabrica cherestea „Koc is“} o vacă roşie de 6 ani. Lângă ©a a fost un câţ«l.

Csi-co ştiu ceva do vacă să comunice la biroul de anun­ţare a vitelor, «au la Maroti Ştefan Turcheş .Str. Princi­pală. ̂ 1— 1

•FUNCŢIONAR HJliNAT_Se caută spre imediată an­

gajare la o casă de împort- Export, cunoscând perfect con­tabilitatea, maşina de sciis, corespondenţa Română, Ger­mană, Francesă sau Engleză. Oferte e se vor adresa Agen­ţiei de publicitate „Mercur“ Bucureşti, str. Sărindar 12 sub „Perfect“.

industria Forestieiă dinTransilvania.

Sub această denumire Ua transformat în Societate după legile româneşti vechea So­cietate Anonimă Transilvă­neană pentru comerţul de lemne, trausformându-şi sediul la Bucureşti.

Consiliul de Administraţie nou ales a’a întrunit eri şi s’a constituit în modul următor: Preşedinte d-nul Dr. Theodor Mihaiy vice*preşedinte al Se­natului. vice-prcşedinţi d nii N. D. Ghika deputat şi fost ministru şi N. G. Cantacuzino mare proprietar; Administra- tori-delegaţi d nii N. N. Mur- găşeanu, deputat şi Ion G. Btoian directorul general al Bâncei Naţiune!: Membrii d-nii General C. Ianeovescu, fost ministru de război, Gr. G. Cantacuzino, fost ministru de industrie, H. B. Klaesi, mare comerciant, Dr. N. Bardescu, foat vlce-preşedinte" al Sena-

tulul, Dr. Arthur Po’ony de­putat, dlreetorul Uniunei In- tfruotrîaşîiuT dm Ardeal, Dr. R. Czl.11 mare industriaş, Er- Best Patriche mare proprie­tar, Hei man. Theiler exploa­tator de păduri şi Banea Na- ţlunei; Cenzorii d nii Iancu Mieţianu senator, Mircca Can- cisov deputat, M. S.eteanu di­rector general îu ministerul de ilnanţ®, Inginer Gezar Me­reu ţă director al C, F. R. şi Otto Zsntler, proturist al Băn- cel Marmoroscii B'ank et Co.

Consiliul a mvnit directori pa d mii Inginer Oi«ar Stein­hardt şi inginer inspector sil­vic .G. Crăeiune cu.

In sebimbul vechiului ca­pital în Kor. Societatea In­dustrie Forestieră din Tran­silvania emite acţiuni pentru 12'000.000 lei, fiecare acţiune având & valoare nominală de iei 200 (două sute lei) plus o taxă de emisiune de 1*1 25 de f ec.îre acţiuni.

Subserierile pentru disponi- j biiul rezervat publicului sa vor faee la Banea Naţiune! 1—1

. PublicaţiuneAvând îa vedere, că gazul

se produce din lemn scump şi în parte din astfel de căr­buni, cari îa producerea de gaz din motive technice şi economice în timpuri şi în relaţii ncrmale nici nu sunt luaţi în considerare; de aceea Consiliul orăşenesc a ficsat sub Nr. 17043/1919 preţul unui metru cubic de gaz cu 5 cor. 40 fii. fără considerare la ce se foloseşte şi cu pu­tere retroactivă începând dela 1 Decemvrie a. c.

Braşov, la 15 Dec. 1919. 1—3 Uzina de gaz oraş.

Porci yraşi viise află do vânzare la d-nul Friedrich Schuller Braşov Hin* tergasse 26 sau . H ala’de car­ne 21. 2 —§

De vânzare l p“S!8 săptămâni, în Braşovul vecbiu Str. Morii 14. l —l

A N U N Ţ ~Aducem la cunoştinţa on.

public că întorcându mă din străinătate am deschis un ma­gazin do blănărie în Strada Neagră Nr. 10 et I.

On. publici găseşte aci cu preţuri convenabile tot felul de blănuri. Primesc de ase­menea ori*ce comandă cu pre­ţuri foarte reduse.

Rosenberg Simont *2—3 blănar.

Restaurantul ş! Cafeneaua EDOUTB de primai rang

Recunoscută fu mâncări şi beuturi bune şi eftîne, servi­ciu prompt. Se dă în abona-^ mente de mâncări. *

C a b i n e t m e d i c a lp e n t r u

B^sale Int£E"fte, p ie le[

sex isa E eDi.BENŢÎA St. Castelului TO5-* 11 —12 şi 3 —5W— .TH—M — »

Citiţi Frământările «nani m — 19ÎS proză de /. Clo­poţel.

Tipografia A. Mureşlaau Braaigce & GeiapBraşoy.