coa · pentru cine s-a uitat numai la suportul ener-getic al performanței, rezultatele pe care le...

COTASCENTRUL OLIMPIC DE TESTARE ßI ASISTEN¥å ßTIIN¥IFICå

Măsurăm și progresăm!

BUletin informativNR. 8 / 1 IUNIE 2020

#rămânemresponsabili!

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/226215?fbclid=IwAR3Plsy5-R3XZQ0MU-o_FLdcqD5fhRwrahb40sThPaBOi7r22hV4O_Yw9D8

Vedeți aici: 1.Regulamentul privind sportivii profesioniști; 2. Regulamentul pentru reluarea activității de natație; 3. Regulamentul privind pregătirea în spații închise

Dr Alina Gherghisan

COTASMăsurăm și progresăm!

2

Copilul vostru interior este partea din personalitateavoastră care se bucură, care manifestă curiozitate, caredetermină reacţii faţă de care nu există explicaţiiraţionale şi care ştie să se joace. Lumea unui copil esteproaspătă, în fiecare zi nouă și frumoasă, plină de min-uni și emoții.

Oamenii au cea mai lungă copilărie dintre toatespeciile, iar perioada copilăriei (până la pubertate)reprezintă forma fundamentală, nucleul, sevă a ceea cevom fi ulterior. Mulţi dintre voi aţi împărţit o parte dincopilărie cu sportul, alţii v-aţi petrecut copilăria în sport.Parte din nevoile copilului de atunci au fost private (nuau fost satisfăcute) şi au rămas aşa. Copilul a rămas cuvoi, în voi, vulnerabil, inocent, dornic de a fi, a deveni şia se desăvârşi în şi prin întreg potenţialul propriu.

În funcţie de experienţele din copilărie, copilulvostru interior poate fi:l un copil magic care încă crede în minuni, magie şieste convins că o imposibilul este doar un cuvânt; elvede potențialul frumuseții în toate lucrurile și mani-festă curaj în fața circumstanțelor dificile.l un copil jucăuş care face din orice un joc, pentru careviaţa est o joacă continuă, iar obstacolele există doarpentru a fi depăşite;l un copil furios alimentat în principal de sentimentede victimizare sau amărăciune, ceea ce duce la nega-tivism, pesimism, gelozie și furie, căruia îi să strige, săurle, să arunce/să spargă lucrurile, şi să-şi facă rău sieşisau altora.l un copil impulsiv care este convins că merge orice,oricum, în orice condiţii şi căruia îi place riscul, astfel căse pune în tot felul de situaţii de risc: consum de sub-stanţe, jocuri de noroc, conducere nechibzuită amaşinii. Într-un cuvânt un copil nepăsător şi rebel.l un copil abuzat căruia i-au lipsit lucruri elementare,rănit şi traumatizat.l un copil abandonat care se simte plin de defecte,într-un fel, aruncat deoparte, tot timpul singur sau ne-semnificativ sau poate fi într-o stare de spirit „eu îm-potriva lumii, eu împotriva tuturor”.l un copil dependent care poartă un sentiment gre oi în interiorul lui că nimic nu este niciodată sufici entși căută întotdeauna să înlocuiască ceva pierdut în copi -lărie - deși exact ceea ce s-a pierdut nu este niciodată clar.

l un copil răsfăţat care nu a ştiut niciodată să-şi dore-ască sau să ceară pentru că a primit sau a avut tot tim-pul în avans;l un copil fericit mânat de sentimentul omnipotenţei şial bucuriei şi entuziasmului autentice.

Evident că nu am epuizat lista, și copilul vostru inte-rior poate fi în multe alte feluri. Important este să-lcunoaşteţi şi să-l iubiţi necondiţionat, aşa cum trebuieiubit orice copil. Un copil iubit necondiţionat este uncopil echilibrat, cooperant, vesel şi plin de resurse, uncopil care debordează de energie.

Dacă vreţi să-l cunoaşteţi, închideţi ochii şi încercațisă-l vizualizaţi cu sufletul. Puteţi să-l întrebaţi ce sesimte, şi fiţi în acelaşi timp conştienţi de senzaţiile şi desentimentele pe care le aveţi: durere, resentimente,neputinţă, bucurie, frică, furie, invidie/gelozie, nerăb-dare, dependență, frustrare, detaşare, iuire, anxietate,recunoştinţă, pace, respingere, ruşine, siguranţă, etc.Fiți în contact cu copilul vostru interior, ascultaţi-inevoile şi lăsaţi-l să se exprime. În felul acesta, minteavoastră conştientă va fi mai puţin vocală şi vă veţi puteadeschide canalul intuitiv şi să experimentaţi intuiţia.

Integraţi copilul din voi şi folosiţi-vă de resursele pecare vi le poate oferi. Copiii nu sunt împovăraţi de pre-siune, de urgenţe şi de idealuri. Pentru copii, totul esteun joc. Viața este o joacă. Jocurile sunt… joacă. Joacă,joacă, joacă. Totul sub semnul a “fie ce-o fi!” Și pentrucă nu sunt împovărați de gânduri, au la dispoziție ocantitate enormă de energie. Activaţi-l în antrenamentşi lăsaţi-vă talentul neîngrădit, fără povara psihologicăpe care, de cele mai multe ori, v-o creaţi singuri.

Pentru ca voi să fiţi nişte adulţi sănătoşi şi niştesportivi capabili să atingă înalta performanţă, aveţi grijăde copilul vostru interior şi ţineţi minte că şi el, ca oricealt copil, are nevoie să se simtă acceptat, conţinut, val-orizat, iubit şi protejat.

Ascultaţi-l, ajutaţi-l să se vindece, lăsaţi-l să se ex-prime şi sărbătoriţi-l. Folosiţi-vă de resursele pe care elvi le oferă: joaca/spiritul ludic, curiozitatea, magiea, cre-ativitatea şi plăcerea noului, care trebuie explorat cubucurie.

1 iunie este ziua tuturor copiilor, inclusiv a copilordin noi!

La mulţi ani, copile!

La mulți ani, copile!

Alături de voi

3


Daniela Stanciu Ana Maria Popescu

Alin Alexuc

Alin BadeaLoredana Toma

Denisa Mailat

Irina Ciobanu

Bernatette Szocs

Eliza Samaara

Daniela Dodean Monteiro

Adina Diaconu


4

Robert Glință

Marian Drăgulescu

Andreea Chițu

Alături de voi

Împreună suntem mai puternici!5


Sunt Alin. Alin Firfirică de la aruncarea discului. Când amaflat de interzicerea antrenamentelor în bază și de izolare,am încercat să îmi achiziţionez în apartamentul meu, cât maimulte greutăţi și aparate care ar fi putut să mă ajute să îmimenţin forma fizică.

Așa mi-am transformat living-ul într-o mini sală de forţă.În mare parte am încercat să pun accentul pe exerciţii deizometrie, stretching și dezvoltare a mușchilor antagoniști.

Cel mai mare impas a fost faptul că nu puteam să îmi des-fășor antrenamentele de tehnică și de aruncări, singurele lu-cruri pe care reușeam să le fac erau imitările făcute pe gresiadin bucătărie.

A trebuit să mă adaptez cât mai repede la această situaţie,deoarece voiam să îmi menţin moralul sus , așa că mi-amschimbat puţin gândirea legată de mutarea JocurilorOlimpice în 2021 și am văzut acest lucru ca pe un plus. Ammai mult timp să mă pregătesc , sunt tânăr, iar acest an înplus de pregătire, poate să facă difereţa între a fi pe podiumsau în afara lui.

Împreună pentru succesul Olimpic!

Este foarte important pentru noi să știm cum vă putem fi mai bine de folos. De aceea, periodic,avem nevoie de feedback-ul vostru. Pentru început, am conceput un chestionar pe care vă rugămsă-l completați și să-l trimiteți. Totul este online, și vă ia extrem de puțin timp. Mulțumim.

https://docs.google.com/forms/d/1nm6beSjAmwwbkzwKfQ-e505ADzIArWK5ZwVgZIyv2BU/edit

CHESTION

AR

FEEDBACK

Prof. Univ. Dr Pierre Joseph de Hillerin


6

În acest număr mi-am propus să vă prezint,foarte pe scurt și foarte schematic, o mimi istoriea unora dintre pașii făcuți de Știința sportului.

Am să încep de la lucrarea lui Aristotel: „Despremișcarea animalelor”, cotată, uneori, ca început albiomecanicii. Ulterior, s-au adăugat nume maridin știință cum ar fi: Leonardo da Vinci, Newton șimai puțin cunoscuții Eadweard Muybridge și Éti-enne-Jules Marey, cei care au reușit primele imor-talizări ale mișcării pe suport fotografic. Acesta afost începutul posibilității de măsurare în biome-canică.

Mă voi opri mai puțin asupra progresului decunoaștere realizat, insistând pe motivele care audeclanșat, de fiecare dată, interesul pentru limi -tele cunoașterii în ceea ce privește obținerea per-formanței umane.

Primul pas era normal să fie făcut în direcțiabiomecanicii, deoarece era aspectul cel mai ușorde observat, de înregistrat și de măsurat. Fărămăsurare nu putem pune bazele niciunei științe(sau cel puțin așa ne-am obișnuit să gândim).

Mai târziu, odată cu competițiile sportive alelumii moderne, au apărut, observabile, sauaparente, diferite mecanisme ale limitării capa -

cității de performanță (atenție nu vorbim desprecapacitatea de efort, cum ar putea să se creadă, ci despre capacitatea de performanță, carecuprinde, în sine, atât efortul cât și randamentulutilizării acestuia).

Următoarea limitare observată a fostaceea a lipsei de aer din probele de alergare (vezi:„datoria de oxigen”, „capacitatea pulmonară” etc.)și s-a dorit măsurarea capacității de a introduceaer în plămâni. Așa au apărut, pentru obiec-tivizarea capacității respiratorii, spirometrele, maivechi sau mai noi (fig. 1).

Împreună suntem senzaţionali!

Istoria limitelor sau limitele istorice ale științei

>>>

Aristotel Leonardo da Vinci

Variantă modernă de spirometru

Variantă vechede spirometru

Figura 1: Tipuri de spirometre

Împreună către succesul olimpic!

7

Multă vreme, capacitatea pulmonară, pusă înlegătură direct proporțională cu performanța, afost suficientă pentru a aprecia capacitatea deefort. Foștii sportivi care au trecut, cum spun ofi-cialitățile, de 65 de ani, își amintesc de testul decapacitate respiratorie, fără de care nu puteai săprimești avizul medical nici măcar pentru șah.

Probleme au apărut abia atunci când unsportiv cu capacitate respiratorie mai mică aobținut o performanță superioară unuia creditatcu o capacitate respiratorie mai mare. Atunci,cercetătorii au fost preocupați să descopere deunde venea diferența. Așa s-a ajuns și la mă-surarea volumului sau a suprafeței cardiace pe ra-diografie, considerând că mărimea „pompei”condiționează rezultatul în performanța sportivă.Iar aceasta, până când ipoteza nu s-a mai potrivitcu realitatea. A urmat timpul nașterii și dominațieibiochimiei în înțelegerea mecanismelor perfor-manței.

Astăzi, când mai toată lumea leagă rezultatulde ceea ce se întâmplă în biochimia efortului,devine important, sau foarte important, săcunoaștem baza biochimică a performanței.Dar tot nu ajunge!

Un alt orizont de cunoaștere se dezvoltă ex-ploziv pe plan mondial, și poate oferi soluțiile pen-tru viitoarele recorduri și pentru viitoareleperformanțe. Este vorba despre neuroștiințe,neuro-plasticitate, psihologie, psiho-neuro-motri -citate.

Pentru cine s-a uitat numai la suportul ener-getic al performanței, rezultatele pe care le oferăutilizarea integrată, biochimico-fizio-psiho-neuro-motrică, a informației și a capacității de inter-venție pot părea de domeniul science-finction.

Dar să nu uităm că, în urmă cu aproximativ ojumătate de secol, un calculator, care, față desmart phone-ul din buzunarul nostru, părea a fidin epoca de piatră, consuma energia întreagă aunei termocentrale, și cântărea mii de tone, ar firezolvat în săptămâni ceea ce azi se rezolvă decomputere în milisecunde.

Sistemul nervos al omului are în jur de 200 demiliarde de neuroni, și s-a afirmat că putem

pierde 1.000-1.500 în fiecare zi dar, din 1962, da-torită cercetătorului britanic Joseph Altman, amaflat că se pot produce noi neuroni la adulți. Dacăștim cum să facem antrenamentul, producereapoate avea cam aceeași rată, dacă nu chiar maimare decât pierderea!

Pentru noi toți, viitorul înseamnă să facem binetot ceea ce am făcut până acum pentru perfor-manță și, obligatoriu, ceva în plus. „Trenul”NEURO-ȘTIINȚELOR circulă repede. Îl mai putemprinde? Sau mai bine zis, înțelegem oare de ce tre-buie să ne... urcăm în el? Motivul e simplu: întâl-nim acum o nouă limită, cel puțin aparentă, aperformanței. Și de noi depinde dacă rămâne, cași alte aparente limite, numai istorică, sau dacăreușim să depășim limitările științifice și perfor-manțiale actualului moment.

Termin spunând că, dacă înțelegem beneficiuldezvoltării neuroștiințelor pentru performanțasportivă, vom reuși să nu pierdem „trenul”.

Rezervele de performanță sunt imense, iar cinereușește să înțeleagă și să stăpânească domeniulva putea domina ierarhiile internaționale pentru olungă perioadă.

Oare împreună vom reuși? Eu așa sper și cred!


>>>

>>>

Sindromul premenstrual (SPM) este o com-binație de simptome fizice și emoționale pecare multe femei le au cu aproximativ o săp-tămână înainte de perioada menstruală pro-priu-zisă. Până la trei din patru femei declarăcă au avut simptome SPM la un moment datîn viața lor1, cum ar fi balonare, edeme,oboseală, dureri de cap și/sau dureri la nivelde pelvis sau zonă lombară, precum și starede spirit modificată. Pentru majoritatea fe-meilor, aceste simptome sunt ușoare. Altele,dimpotrivă, pot avea manifestări mai severeîncât, le este dificil să facă faţă activităților dezi cu zi, ȋn cazul sportivelor, putând să influ-ențeze negativ performanța.

Dacă ȋn sporturile individuale, există posibil-itatea să se reducă intensitatea antrena-mentelor, respectiv să existe un anumitconfort fizic și implicit psiho-emoţional, ȋnsporturile de echipă, lucrurile sunt ceva maicomplicate și mai dificil de gestionat. Deși numai este considerat subiect tabu, sportivele sesimt totuși inconfortabil să discute anumiteaspecte legate de perioada premenstruală cuantrenorii de sex opus. Starea de nervozitate,iritabilitatea sunt mai crescute, putând să laseușor loc anxietăţii, depresiei și inevitabil creș-terii poftei alimentare, ȋn special pentru ali-mente hiperpalatabile (vezi articolul dinnumărul trecut ȋn care am făcut referire laacestea și la legătura cu apariţia supraalimen-tării). De aici și creșterea ȋn greutate, ȋn pe-rioada premenstruală, cu modificare inclusiv aanalizei corporale, la care se poate suprapunebine-ȋnţeles și o anumită retenţie de apă.

Cum putem diminua impactul negativ alsindromului premenstrual?

Ȋn ultimii ani, studiile au demonstrat că

schimbarea stilului de viață și ȋn special a di-etei a câștigat mai multă importanță decât far-macoterapia/ medicaţia clasică. Practic, dietaechilibrată, reducerea consumului de sare,cafeină și zahăr rafinat, restricționarea grăsim-ilor saturate, creșterea consumului de omega-3, magneziu, zinc, vitaminele B și E sunteficiente în reducerea simptomelor SPM2/3

l Calciul poate ajuta la reducerea unor simp-tome, cum ar fi oboseala și depresia. Segăsește în alimente precum lapte, brânză șiiaurt. Unele alimente, cum ar fi unele cerealeleși pâinea, au adăugat calciu ȋn compoziţia lor(alimente fortificate). Poţi lua, de asemenea,un supliment cu calciu, dacă medicul tău estede acord.l Vitamina B6 poate ajuta la ameliorareasimptomelor SPM, inclusiv starea de spirit, iri-tabilitatea, balonarea și anxietatea. VitaminaB6 poate fi găsită în alimente precum peștele,carnea de păsăre, cartofii, fructele (cu excepțiacitricelor) și ȋn cerealele fortificate. l Dacă te confrunţi cu migrene ȋn perioadapremenstruală, poţi apela la un supliment cumagneziu sau la cel pe care ȋl poţi aduce prinalimentaţie. Magneziul se găsește în legumeleverzi, cu frunze, cum ar fi spanacul, precum șiîn nuci sau cereale integrale.l Studiile arată că luarea unui supliment zilniccu 1 - 2 grame de acizi grași polinesaturați tipomega-3 poate ajuta semnificativ la scădereainflamaţiei, la reducerea crampelor și a altorsimptome SPM. Surse bune de acizi grași poli-nesaturați includ semințe de in, nuci, pește șilegume cu frunze verzi.Sfatul meu este să ȋţi ajustezi dieta de așamanieră încât ȋn perioada premenstruală săbeneficiezi la maxim de vitaminele și mine -

Măsurăm și progresăm!

COTAS

8

Dr Camelia Stefanescu – medic nutriţionist-dietetician

Alimentaţie și stil de viaţă cu efecte pozitiveîn ameliorarea sindromului premenstrual

ralele pe care alimente integrale le oferă. Nu adauga sare ȋn plus ȋn mancare și uită dealimentele procesate. Fii atentă și la surseleascunse de sare, cum ar fi sosul de soia saulegumele la conservă. Ține cont că stilul de viaţă include și calitatea șidurata somnului. Încercă să dormi suficient,aproximativ opt ore în fiecare noapte, pentru amenţine o stare de spirit bună. Lipsa de somneste legată invariabil de depresie și anxietateși poate înrăutăți simptomele sindromului pre-menstrual.

Multe sportive apelează la diverse supli-mentele considerate că ajută la ameliorareasimptomelor. Chiar dacă sunt suplimente din

plante, discută cu medicul sau cu staff-ul med-ical al lotului înainte de a lua oricare dintreaceste suplimente. Acestea pot interacționa cualte medicamente pe care le iei, făcându-le sănu funcționeze eficient sau să provoace reacțiiadverse periculoase.

Dacă experimentezi anxietate severă, de-presie, consilierea psihologică și/sau medicaţiapot fi utile. Ajută-ţi conștient corpul și el te vaajuta atunci când aștepţi mai mult de la el.Dacă ai nevoie de vreun sfat legat de nutriţie,știi deja, mă poţi oricând contacta pe what-sapp.

Ai ȋn continuare grijă de tine! Rămâi pozitivă!

>>>

9


Referinţe:1 Steiner, M – Premenstrual syndrome and premenstrual dyspohoric disorder: guidelines for management. - Journal ofPsychiatry and Neuroscience; 2000, 25(5): 459–468. 2Bertone-Johnson ER et al. Calcium and vitamin D intake and risk of incident premenstrual syndrome. Arch Intern Med.2005; 165(11):1246-523Boyle NB, Lawton C, Dye L. The effects of magnesium supplementation on subjective anxiety and stress: A systematic re-view. - Nutrients. 2017;9(5):429-51.

Împreună suntem mai puternici!


10

Unul dintre subiectele cele mai greu de abor-dat și antrenat de către kineoterapeuți în relațiacu sportivii este forța și controlul musculaturiistabilizatoare (core). Care este musculatura stabilizatoare?

Musculatura stabilizatoare a trunchiului, in-cluzând abdomenul, partea mediană și infe-rioară a spatelui, șoldurilor, lucrează împreunăpentru a ajuta la stabilizarea corpului în timpultransferului de energie cinetică dintre membreleinferioare și partea superioară a corpului, și in-vers. Totodată, musculatura stabilizatoare atrunchiului ajută la menținerea aliniamentuluicorect al coloanei vertebrale, susținerea or-ganelor interne, a coastelor și pelvisului. Deasemenea, această musculatură aliniază craniul,coloana vertebrală și osul sacru, acesteareprezentând scheletul axial.

Grupele musculare importante ale segmentu-lui de stabilizare sunt localizate în abdomen,zona mediană și inferioară a spatelui. Acestea in-clud musculatura podelei pelvine, musculaturaabdominală transversală, mușchii laterali interni(sau oblici), mușchii laterali externi (oblici),mușchii diafragmei. Musculatura șoldurilor,umerilor și gâtului reprezintă elementul periferical musculaturii stabilizatoare.

Astfel, musculatura stabilizatoare a trunchiu-lui, reprezintă fundamentul unei posturi sănă-toase și corecte.

Forța musculaturii stabilizatoare previne accidentările

Un lucru dovedit științific de către numeroasestudii este că forța musculaturii stabilizatoare șicontrolul ei previn accidentările. Forța și controlul musculaturii stabilizatoare potpreveni accidentările extremităților cum ar fi:gleznelor, genunchilor, umerilor, coatelor și chiarcoapselor în cadrul mai multor ramuri sportive,baschet, fotbal, handbal, rugby, atletism, etc. Există studii care susțin că forța și controlul mus-culaturii stabilizatoare reduc cu: l 25% riscul de accidentări la nivelul gleznelorjucătorilor de fotbal, l 25% riscul rupturilor de ligamente la nivelul ge-nunchiului,l 20% riscul rupturilor musculaturii coapsei încazul jucătorilor de fotbal și a sprinterilor,l 66% riscul accidentărilor de umăr și cot în cazularuncătorilor.

Un aspect foarte important în recuperareatraumatismelor sportivilor de performanță esteatenția crescută asupra întăririi acestei muscula-turi. Forța musculaturii stabilizatoare

generează „putere”Musculatura stabilizatoare reprezintă unele

dintre cele mai puternice grupe musculare dincorpul omenesc. Vorbesc, astfel, despre ab-domen, spate, fesieri. Sunt grupe musculare

Alături de voi

Ce este musculatura stabilizatoare și care este rolul ei în activitatea sportivăVlad Manoliu - kinetoterapeut

Figura 1: Musculatura stabilizatoare a trunchiului

>>>

Grupele importante ale musculaturii stabilizatoare:

l Transversus abdominisl Rectus abdominisl Oblicii internil Oblicii externil Quadratus lumboruml Erector spinael Gluteus medius și maximusl Diafragmal Musculatura pelviană


11

mari și puternice care pot prelua un volum marede forțe și tensiuni.

O musculatură stabilizatoare fermă poategenera mult mai multă forță decât musculaturamembrelor. Cel mai eficient mod de a lucra estecel în care se generează putere folosind grupelemari, iar ea este transferată în mod cât mai efi-cient în acel moment către extremitățile corpu-lui.Forța musculaturii stabilizatoare îmbunătățește eficiența

Musculatura stabilizatoare este auto-corectivăși, mai mult decât atât, funcționează ca un arc,stocând energie și apoi eliberând-o. Recululmușchilor ajută acest mecanism. În momentulcomprimării cavității abdominale pentru trans-ferul energiei se folosesc principii ale dinamiciifluidelor. În momentul contractării musculaturiistabilizatoare, presiunea din interiorul ab-domenului crește, iar fluidele devin aproape“solide”.

Astfel, un control perfect al musculaturii stabi-lizatoare a trunchiului oferă transfer mai bun demoment între partea inferioară a corpului și ceasuperioară fără să se piardă prea multă energie.Ce înseamnă control?l Capacitatea de a controla poziția și mișcareatrunchiului și a pelvisului,l Capacitatea complexului lombo-pelvin de apreveni eventuale mișcări necontrolate și de areveni în echilibru în timpul activității sportive,l Capacitatea complexului lombo-pelvin de areveni in echilibru după ce a intervenit o pertur-bare în timpul efectuării translației,l Capacitatea de a controla trunchiul și zona pel-viană în așa fel încât să existe producție, transferși control al forțelor optime către extremități întimpul activității sportive.În continuare propun 4 exerciții pentru muscu-latura stabilizatoare:

1.

2.

3.

4.


>>>


12

Deoarece colectivul COTAS deservește atât spor-turile olimpice de vară cât și cele de iarnă, am decis caîn acest număr să aducem în atenția dumneavoastrăun model de periodizare a antrenamentelor. Ca exem-plu am folosit un studiu realizat de către Sandbakk &Holmberg publicat în anul 2017 în IJSPP (International

Journal of Sports and Physiology Performance), studiuce face referire la periodizarea unui microciclu deantrenament al unui schior-fondist de talie mondială.

Mai jos, este realizată o analiză comparativă a unuimicrociclu de pregătire în funcție de perioada com-petițională.

Periodizarea antrenamentelorDr. Valeriu Tomescu și Alexandru Bacșiș

13


Menstruația reprezintă o scurgere de sânge, înmod normal necoagulabil, provenit din uter. Se pro-duce la un interval de aproximativ patru săptămâni,și durează 3-5 zile. Există relații complexe între ciclulmenstrual, fluctuații hormonale asociate și diver seaspecte de performanță sportivă. Într-un ciclu men-strual normal, men stru ația este precedată de ovu-lație. Ciclul menstrual presupune o serie demodificări prin care trece corpul unei femei, pentrua o pregăti de o posibilă sarcină. În cadrul populațieigenerale, de mult timp s-a raportat că simptoma-tologia aferentă ciclului menstrual (fizică și psiho-logică) poate avea adesea un impact negativ asupravieții cotidiene și a activităților, inclusiv absenteismde la școală sau de la muncă.

În context sportiv, s-a raportat un număr marede sportive de performanță care nu utilizează con-traceptive hormonale, acestea prezentând efectesecundare negative în timpul ciclului menstrual, in-clusiv durere (abdominală / de spate), crampe (ab-dominale / nespecificate) și dureri de cap saumigrene. În plus, s-a constatat că jumătate dintresportivele britanice de elită (alergătoare și cano -toare) au simțit că ciclul menstrual a avut, într-un felsau altul, impact asupra pregătirii și performanțeisportive.

Au fost evidențiate o serie de simptome fizice, înspecial cu câteva zile înainte și la debutul menstru-ației, cele mai frecvente fiind dureri abdominale(dismenoree), crampe stomacale, greață, dureri despate, niveluri reduse de energie, menstruațieabundentă și disconfort general.

Dintre manifestările psihologice asociate cu men-struația, remarcăm motivația redusă, senzație deagitație, anxietate, stări negative de dispoziție, îngri-jorare, atenție scăzută, emoții fluctuante, insomnie,preocuparea în ceea ce privește menstruațianeașteptată sau sângerarea abundentă. Acestemanifestări emoționale pot perturba activitatea fi -zică, în special în cazul competițiilor, unde, pentru acâștiga, există mai mulți factori decisivi. Unelesportive au asociat îngrijorarea și distragereaatenției cu cerințele vestimentare specifice, cum arfi pantalonii scurți albi, mai ales în timpul unuieveniment important precum competiția. Adesea,femeile se conformează presiunilor sociale pentru aascunde menstruația, astfel că ele vor schimba acti -vitățile sau îmbrăcămintea pentru a gestiona și a as-cunde simptomele, în special pierderile mari desânge. Majoritatea sportivelor și-au exprimat reti-cența în a se consulta cu antrenorii lor (de sex mas-culin, în general) în aceste probleme datorită jenei,senzației că nu ar fi nimic ce ar putea faceantrenorul pentru a le ajuta.

Simptomele fizice și psihice prezentate de

sportive au un impact negativ asupra antrena-mentelor, competițiilor și a vieții de zi cu zi. Limi -tarea activităților zilnice datorate simptomelorciclului menstrual este des întâlnită în rândul ma-jorității populației, dar în sportul de performanță afost raportat un număr relativ mic de sportive carenu au participat la antrenamente din acest motiv.Presiunile interne și externe pentru obținerea per-formanței pot duce la apariția sportivilor competi-tivi, care pot face față antrenamentelor sauconcursurilor, în ciuda simptomelor resimțite.

Sportivele de performanță sunt capabile să facăfață solicitării fizice și durerii pe care o resimt în tim-pul ciclului menstrual, în măsura în care și antrena-mentele și competițiile în sportul de performanțăaduc, într-o anumită formă, și durere fizică.

Există tendința de a gestiona simptomele cu au-totratament sau cu tratament recomandat demedicul specialist. Cel mai adesea, pentru durere,se recomandă medicamente antiinflamatorii, anal-gezice, antispastice și exerciții fizice ușoare, care îm-bunătățesc frecvența și severitatea simptomelordismenoreice, odată cu o mai bună circulație a sân-gelui în zona pelviană. Exercițiile fizi ce stimuleazăproducția de endorfină (hormonul stării de bine) încorp, apare senzația de bine, ameliorează simp-tomele fizice și psihice. Este important controlul lamedicul specialist pentru un tratament adecvat,cunoașterea, înțelegerea disfuncțiilor ciclului men-strual, pentru a preveni posibilele consecințe nega-tive asupra sănătății, și maximizarea sănătăți și aperformanței.

Cunoașterea în profunzime a experiențelor trăitede către sportive atunci când au ciclul menstrual, șipercepția impactului asupra antrenamentului și acompetiției, subliniează necesitatea ca medicii șipersonalul tehnic ce însoțesc loturile de sportive săia toate măsurile care se impun pentru maximi -zarea gradului de confort fizic și psihic alsportivelor.

De reținut:► Simptomele legate de menstruație sunt foarte di-verse și individualizate de la o sportivă la alta. ► Aproape toate sportivele au observat că simp-tomele menstruale au avut un impact negativasupra performanței sportive. ► Sprijinul și tratamentul simptomelor menstrualesunt variate de la o sportivă la alta, dar s-a observattendința de adaptare și acceptare a acestor simp-tome.►Medicii ar trebui să dezvolte și să faciliteze edu-cația pentru sportivi, să sprijine personalul și săcaute oportunități educaționale suplimentare în ra-port cu subiectul ciclului menstrual și performanțasportivă.

Dr. Diana Torje – Medicină sportivă

(Echipa COTAS)

Cum afectează ciclul menstrual și menstruația performanța sportivă


14

Unul dintre cele mai cunoscute şi acceptate as-pecte în lumea sportului este acela că sportivii per-formează mai bine atunci când sunt “motivaţi”,adică atunci când sunt activaţi din punct de vedereemoţional. Totuşi, termenii de “motivaţie”, de “acti-vare”, deşi sunt utilizaţi în mod uzual ca sinonime,aceștia implică lucruri diferite pentru indivizi diferiţi.Pentru unii, activarea emoţională este una, sau ocombinaţie de mai multe, dintre următoarele stărinegative: frică, furie, anxietate, gelozie, jenă/ruşine,dezgust, plictiseală, etc. Stările pozitive pot include:bucurie, exaltare, extaz, interes, fericire, iubire, etc.Lista este limitată doar de volumul vocabularuluiemoţional al fiecăruia dintre noi.

Deşi stările emoţionale rezultă din diferite situa -ţii, şi au valenţe diferite (pozitiv/negativ), răspunsulfiziologic al sportivului la activare, este, de obicei,similar. Tocmai de aceea unii concurează mai binecând sunt într-o situaţie de conflict, alţiireacţionează mai bine pe anxietate puternică, pânăla limita atacului de panică, iar alţii performează celmai bine atunci când sunt fericiţi.

(Gorne, 2009), Davidson și Schwarz (1976),Borkovec (1976), Morris și colab. (1981), Martens șicolab. (1984) au identificat cel puțin două compo-nente ale anxietății: anxietatea cognitivă (îngrijo-rarea) şi anxietatea somatică (percepția răspunsuluifiziologic).

Activarea în sport este o condiţie umană carevariază într-un continuum - de la somn, până la unnivel ridicat al excitaţiei - şi se exprimă fiziologic(creşterea ritmului cardiac, scurtarea respiraţiei,etc.), cognitiv şi comportamental.

Nivelul optim de activare diferă de la sport lasport (echipă vs individual, contact vs non contact,anduranţă vs explozie, de circuit închis vs de circuitdeschis), de la individ la individ (în funcţie de rapor-tul excitaţie-inhibiţie şi pragurile neurologice despre

care v-am povestit în numărul anterior) şi variază înfuncţie de sarcină şi de context, astfel:l Jocurile sportive sau sporturile cu oponent nece-sită un nivel mai mic al activării, pentru că un nivelmare al acesteia interferează cu capacitatea deplanificare strategică, cu capacitatea de concen-trare, cu abilitatea de a executa mişcări fine, cu ca-pacităţile coordinative şi cu precizia (Oxendine,1979).l Pe de altă parte, este nevoie de un nivel ridicat alactivării în sporturile în care abilităţile motrice suntmai mici mişcările sunt mai puţin complexe, şivizează mai mult forţa şi/sau anduranţa.l În concluzie, nivel mare al activării: sporturi careimplică abilităţi de forţă şi de viteză. Nivel mic al ac-tivării: sporturi care implică un nivel ridicat alatenţiei, al vitezei de reacţie, al abilităţilor de-cizionale; mişcări precise (Legea Yerkes Dodson).l Sarcinile de dificultate mică sau medie (undenivelul de dezvoltare al abilitaţilor depăşeşte nivelulprovocării) revendică un nivel mic al activării, pentrua nu avea tendinţa de a te grăbi, de a-ţi pierde con-centrarea şi luciditatea, sau a avea tendinţa de asări peste etape.l Sportivii cu experienţă competiţională mai mare,precum şi cei care îşi bazează execuţiile mai de-grabă pe automatisme, pot gestiona niveluri maimari de activare decât ceilalţi.l Sportivele, spre deosebire de sportivi, se ac-tivează mai repede, şi stimulii sociali le influenţeazămai mult (spectatorii, de exemplu) (Bargh&Cohen,1978).l Extroverţii au nevoie de o stimulare externă maimare pentru a se activa (pentru a atinge un opti-mum al activării). l Sportivii care practică sporturi care revendică

efort fizic constant şi substanţial au nevoie de unnivel mai ridicat al activării (Hanin, 2000).

Dr Alina Gherghisan – psiholog

Activarea şi performanţa

Conform Oxendine (1970), nivelul optim de acti-vare, diferenţiat pe sporturi, poate fi sintetizat astfel:

Ca atere, nu toate sporturile revendică acelaşinivel de activare.

Cum ne activăm? Atunci când nivelul de activareeste scăzut, starea generală este de apatie, letargie,excitabilitatea este redusă, apar modificări vegeta-tive (epuizare, lipsa chefului, slăbiciune). Din punctde vedere psihologic, percepţiile sunt întârziate, există o lipsă de satisfacţie în raport cu toate acţiu-nile sau evenimentele, poate apărea adversitateafaţă de antrenament sau față de competitie, iaroboseala psihică apare rapid.

Pentru a vă putea activa pentru antrenament saucompetiţie, puteţi apela la tehnici personale, ca deexemplu respiraţie rapidă, scurtată (trebuie antre-nată pentru a nu intra în hipoxie ☺), activare prin cu-vinte şi gânduri (cuvinte precum energie, dinamic,impuls, explozie sau obiective şi provocări perso -nale), comportamente de activare (alergare, săriturica mingea, mişcări rapide, joacă cu mingea, gesturitip ancoră, etc.) sau stimularea imageriei mentale

(imaginarea unei competiţii, a unor emoţii sau a unei anumite situaţie activatoare (Weinberg, 2010).Există şi tehnici de activare care ţin de mediu: încu-rajările din partea colegilor, muzica activatoare,spiritul ludic sau discursul antrenorului.

Ce facem dacă suntem hiper-activati? În aniipetrecuţi pe lângă voi, am observat că nu este aşa omare problemă atunci când vă aflaţi într-o zonă desub-activare, pentru că, de cele mai multe ori, com-petiţia ridică nivelul de anxietate, şi, implicit, deadrenalină. Dificultăţile mai semnificative aparatunci când vă doriţi prea mult, când sunteţi activaţimai mult decât necesar. Atunci, de multe ori, apareblocajul.

Atunci când un sportiv este într-o zonă de acti-vare prea mare, sistemul nervos autonom (SNA)intră în acțiune. Această stare fiziologică carepregătește corpul pentru luptă sau pentru fugă nueste de obicei favorabilă performanței atleticemaxime (cu excepția acelor sarcini care necesită oexplozie de energie adrenalizată, cum ar fi haltereleși sprintul). Palmele transpirate, greața, diareea,nevoia de a respira profund, tremurul muscular,tensiunea musculară, picioarele grele, căscatul șioboseala sunt câteva dintre semnele somatice aleimplicării SNA. Semnele cognitive includ dispariţialucidităţii, confuzia, incapacitatea de a se centra pedetaliile semnificative, îngustarea vederii periferice,pierderea concentrării, dialog intern negativ, teamade eșec și pierderea încrederii în sine. Literatura despecialitate, dar şi observaţiile din practică, indicăfaptul unii sportivi manifestă unele simptome so-matice, în vreme ce alţii, simptome cognitive, iar oaltă categorie, ambele (Schwartz et al 1978).

Despre cum reducem starea de activare, săp-tămâna viitoare.


Bibliografie:1. Browne, M., & Mahoney, M. (1984). Sport Psychology. Ann. Rev. Psychol. 1984, 35(605-25).2. Gorne, J. (2009). Performing into the zone. www.thezonebook.com.3. Hanin, Y. (2000). Emotions în Sport. USA: Human Kinetics.4. Oxendine, J. (1970). Emoţional Arousal and Motor Performance. 13(1), 23-32. Doi:10.1080/00336297.1970.105196735. Papaioannou, A., & Hackfort, D. (2014). Routledge Companion to Sport and Exercise Psychology: Global Perspectives. UE: Routledge.6. Swain, S. (2013). Applied Psychology: India specific and cross-cultural perspectives Kindle Edition. Kindle Edition.

15


Nivel de activareoptim Disciplina sportiv`

5 haltere, preg`tire fizic` general`, placajul înrugby, gr`mad` în rugby, cursele 200/400m

4 lupte, judo, s`ritura în lungime, arunc`rile înatletism, maraton, fond

3 fotbal, baschet, s`ritura în în`l]ime, box, gimnastic`

2 tenis, scrim`, s`rituri în ap`

1 golf, tir cu arcul, tir sportive, snooker, darts, patinaj artistic


Echipa COTAS vă stă la dispoziție:

Testări de efort / Fiziologia efortuluiValeriu Tomescu - doctor în științe sportive

0751.375.261Alexandru Bacșiș

0736.028.239

Psiho-Neuro-MotricitateProf Univ. Dr. Pierre Joseph de Hillerin

0722.307.765

PsihologieAlina Gherghișan - doctor în științe sportive

0722.221.674

Medicină Sportivă Dr. Diana Torje0722.426.933

Ortopedie-TraumatologieDr. Dan Anghelescu

0723.374.028

NutrițieDr. Camelia Ștefănescu

0745.090.750

Pregătire fizicăFlorin Tașcă

0743.230.162

KinetoterapieVlad Manoliu0752.101.072

COSR a venit în sprijinul federațiilornaționale cu un Centru Olimpic de Testareși Asistență Științifică, un proiect care faceparte din strategia prezentată la începutul

mandatului de echipa condusăde Mihai Covaliu și George Boroi

coa · pentru cine s-a uitat numai la suportul ener-getic al performanței, rezultatele pe care le...

Documents