8/16/2019 Pentru Acasa

1/3

Salutare lume !!!!

 În primul rînd îmi pară nespus de rău că vă transmit informaţia nu marti sau joi ci simbata. Aşacă vă asigur – aşa ceva este posibil să se mai repete   !!! – ceea ce va demonstra faptul călucrurile se afişează diferit de ceea ce te aştepţi.

eea ce va fi scris în italic vor fi comentariile"e#plicaţiile mele însă ne$italic – ceea ce esteimportant şi solicitat spre a fi cunoscut. %espre funcţii nu o să mai vorbesc decît despre ceaeducativă căci nu am reuşit în totalitate să o e#plic.

Funcţiile moralei:

1. Funcţia I - Cognitivă

Descrie, analizează şi explică atitudinile, relaţiile şi virtuţile morale ale unor sisteme morale;

implică şi studierea amplă a vieţii, structurii formelor de conducere socială într-o anumită culturăsau instituţie.

. Funcţia II - Normativă

!e ocupă de realizarea unor sisteme de valori şi norme "deontolo#ii$ acomodate pentruanumite practici sociale: medicina, educaţia, poliţia, psi%olo#ia, or#nizarea muncii etc.

&. Funcţia III – Persuasiv ă

Funcţia de convin#ere a societăţii şi individului în particular. 'onvin#erea este prezentăîn discrusivitatea filosofică, cu a(utorul căreia se încearcă sc%im)area opiniei şi atitudinii faţă de

anumite valori pro-sociale.

*. Funcţia IV – Educativă

+resupune strate#ii mai îndelun#ate de educare a omului într-un demers pro-social.

'unoaşterea )inelui nu deţine potenţă, decît în procesul repetării şi fixării în o)işnuinţă.ducaţia presupune un mediu special, contextual unde se pot pro)a conduite morale.

 În general această funcţie a fost dezvăluită înţeleasă încă în Antic&itate ... 'laton Aristotel etc. Pentru Platon cunoaşterea binelui are ad starto un element educativ ea antrenează o practică practic o realitate arteficială care la un moment dat este g&idată susţinută de către anumiţimentori. (ndeva aceşti mentori parcă îi învaţă să meargă pe biciletă adică de a reacţiona a se

învăţa a gîndi într$un anumit format. Se făcea prin diverse e#erciţii dileme etice e#emple dinrealitatea socială etc. Pentru Aristotel   cunoaşterea binelui nu antrenează direct şi respectarea sau practicarea luideoarece e#istă foarte mulţi oameni care cunosc ce trebuie să facă şi totuşi nu fac ceea cetrebuie să facă.

Funcţia Educativă este condiţionată de un şir de factori:$ xistenţa unui fond #eneral de moralitate în societatea#rup din care face parte. )tica nu

are scopul de a trezi moralitatea – sunt unii oameni care în general nu audescoperită"construită"formată principiile generale de moralitate. 'e de o parte sunt 

 psi&opaţii *îndeosebi clasa psi&opaţilor inteligenţi absolut nu au palitra de sentimente+dragoste datorie etc. Apropoe ei au fost descoperiţi nu demult, şi o parte din sociopaţi

*care au crescut în condiţii vitrige+ maltratări în copilărie lipsa afectivităţii din partea părinţilor etc.etc.etc. )tica dezvoltă doar un fond de prealabil de moralitate în anumităregiune socială sau într$o anumită situaţie.

8/16/2019 Pentru Acasa

2/3

- cţiunea unor factori formativi pluri-dimensionali "mass-media, muzica, teatru, cărţi,

 )iserică etc.$ care cuprinde contextul social şi cultural în nasam)lul său. Aceşti factori ar fi trebuit să acţioneze ca un bac-ground *substrat în acţiunile morale,. el ami faine#emplu ar fi. a şcoală pe copil îi cultivează respectul faţă de patrie părinţi etc. însă încînticele /A' sau /oc- aceste valori sunt contestate şi ve&ement criticate. Se crează unconflict de norme care la rîndul său va genera şi sisteme diverse de corespondenţă.

- xistenţa în spaţiul vieţii sociale a unor modele reale de comportament,întruc%ipate în caractere şi atitudini exemplare. %espre asta mi se pare că am vorbit ...

$ +rezenţa unei etici care să ţină cont de contextul social-istoric , ideolo#ico-politicşi cultural a societăţii vizate. %e e#emplu aş spune – să nu aveţi relaţii se#uale pînă ce văcăsătoriţi... Ar fi oare armonică în societatea noastră000 Astfel de normă0 um credeţide ce0   &a$&a$&a ... deşi acu 12 de ani acest comportament nu era bine venit însă cu322 de ani era considerat e#tra$incorect.

III Noţiunea de deontologie profesională

/ent%am 0erem 2 fondatorul conceptului şi reţiunii etice a deontolo#iei. %eontologia a fost

creată de utilitaristul englez 4erem5 6ent&am ca studiu empiric al datoriilor morale concreteraportate la diferite situaţii sociale care urmărea ca noţiunile imprecise de moralitatebunăstare justiţie legitimitate etc. să fie măsurate operaţionalizate. 3deile sale centrale sunt:Ceea ce ustifică pedeapsa este utilitatea acesteia sau! mai e"act! necesitatea sa# 7i încă ceva$copul pedepsei este de a preveni recidivismul şi de a %mpiedica pe alţii de la comitereaunor infracţiuni similare# În general sunt nişte principii utilitariste . %espre acest curent vomvorbi un piculeţ mai încolo. .

Principiile deontologiei profesionale

$ tica profesională este aplicată la un cîmp particular al activităţii umane. 8ine de problemele concrete ale unei profesii e#primată în termneni de reguli. %esigur că acestereguli nu sunt date ca a#iome ca 9 înmulţit la 1 egal cu şase *tabla înmulţirii,. Acestereguli sunt e#plicate logic analizate prin intermediul situaţiilor sau e#emplelor reale.

$ 4n ansam)lul de re#uli etice produse de un #rup de profesionişti pentru a diri(a practicalor profesională. :amenii care e#ercitiă funcţii profesionale similare îşi elaboreazătradiţii speicifce şi se unesc în baza unor principii de solidaritate profesională carecontribuie la păstrarea reputaţiei grupei profesionale date. ;oi ... %in tagma noastră de

 profesori sau psi&ologi avem anumite coduri+ nu putem să criticăm înfaţa studenţilorcolegii mei!!!

$ Doar prin respectarea conduitelor deontolo#ice, individul poate atin#e performanţă în

domeniul profesional şi poate să-şi cîşti#e presti#iu, consideraţie şi valoare înconformitate cu statutul social pe care îl are.

$ Deontolo#ia profesională asi#ură protecţia unei anumite profesii de o serie de pericolecum ar fi: 'orupţia, 5alpraxisul "lipsa de profesionalism$, +la#iatul, 6anta(, 'orupţia,

Furt intelectual etc. )#istă sancţionarea legală0 – )#istă ... însă la ea cam se ajunge încazurile super$e#tremale şi de e#cepţie. (n caz de luare a mitei discreditează întreagainstituţie şi întreaga breaslă şi atunci studenţii buni nu vor da actele în instituţia .... Sub presiunea colegilor sau a aşa$ziseicomisiei disciplinare+ se paote oferi un avertisment în unele profesii sau instituţii se maiadmit şi amenză băneşti dar cele mai grave pedepse rămîn suspendarea sau e#cluderea

 persoanei din cadrul grupului. Aceste justiţii sunt independente de jurisdicţiile civile sau

 penale.

cum atenţie 77777 'e avem pentru acasă888888888

8/16/2019 Pentru Acasa

3/3

!ă #ăsiţi şi să analizaţi următoarele concepte:

Decizii morale

Valori moraleNorma morale'riterii morale

$entimente morale

9răiri moralePrincipii morale'onflicte morale'uvintele care sunt scrise cu )oldit le puteţi #ăsi în cartea de tică a lui .'apcelea "editura,

anul, oraşul îl #ăsiţi în 9$