Anul XXXV. Blaj, Sâmbăta 7 Martie 1925. Numărul 10.

DIRECTOR DR. ALEXANDRU RUSU

(REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA ţBLA] JUDEŢUL ALBA DE 103

IMANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ.

ABONAMENTUL Pe un an . . . 150 Les Pe. 6 luni . . . 75 Lei Pe 3 luni . . . 40 Lei Pentru America 2 Dolari

NumArvJ îi L e i • i i

Pentru inserate se plă­tesc 5 Iei de şir garmond La publicările ulterioare e socoteşte taxa jumătate.

Foaie bisericească-politico. — Apare în iiëeare Sâmbătă.

Pelerinajul nostru la Roma. Lunia trecută s'a r ţ inut aici in Blaj, sub

prezidiul feaJi. JPieaj^jîiţiei Sale păr. mitropo-líit Vasi lK^x nófyíriÎntrunire 3 comitetului •¿provincial chîernat să organizeze pelerinajul nostru la Roma.

Hotărit in principiu încă din toamna [trecută, gândul unui pelerinaj român la Roma —- de care n e a m mai ocupat de repeţite ori fin aceste coloane —, a fost îmbrăţişat cu (multă simpatie de întreagă obştea românească. Este deci aproape sigur, că pr imul pelerinaj dela sfârâitul lui Maiu va trebui să fíe urmat de altul la toamnă, pentru a putea satisface tot toţi aceia cari se vor simţi îndemnaţi să-şi acalde sunetul în baia puterii de viaţă a or i ' [ginii noastre româneşti, eternizată în minu-[nata columnă din „Forul Traian" şi în vă­paia graţiilor dumnezeeşti cari m-se deschid, tot la Roma, prin „Poirta cea sfântă ' a ba* zilicei grandioase, ridicate deasupra mormân­tului sfântului Petru, i *

Având, în sfârşit, toate informaţiile n e cesare şi cumpănind toate împrejurările corni ' tetul a fixat amănuntele pr imului pelerinaj, .şa cum reiese din următorul comunicat:

L a R o m a !

Cliiemaţi de Părintele creştinătăţii, Papa îus al XL-lea, şi îndemnaţi de puterea legâtu-

turilor noastre de sânge, am hotărît ca în cur-lul «Anului sfânt* 1925 să deschidem şi fiilor neamului nostru posibilitatea de-a vizita cetatea eternă a Romei, între zidurile sfinte ale căreia [şi dau întâlnire In acest an toate popoarele creştine ale lumii.

Gândul de-a se putea închina la mormin­tele sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, în preajma tărora s'au ridicat cele mai monumentale opere de artă ale creştinătăţii, şi de-a se putea încălzi ia focul sacra al iubirii de neam ce arde cu itâta putere in acest leagăn al originei noastre le aânge, a iăcut ca numărul celor ce ne-au >estit că vieau să meargă la Roma să fie şi lâna acum foarte mare. Toată lumea aşteaptă nsă, pentru a putea lua o hotărire definitivă, lă cunoască amănuntele pelerinajului plănuit.

Ele sunt următoarele: 1. Concentrarea tuturor călătorilor va fi pe

ţină de /o Maiu a. c. la Timişoara. Plecarea teia Jimbolia, graniţa către Jugoslavia, în aceeaşi ii' pâaă la Fiume şi de aci peste marea Adria-Ică la Ancona şi apoi la Roma, unde se va tjunge la 22 Mai.

2. La Roma peregrinii vor petrece 5 zile, tind încartiruiţi in ospicii şi hotele corespunză-oare. inapoiarea va fi pe uscat peste Florenţa i Veneţia, unde se va rămânea cite o zi şi kpol peste Triest şi Zagreb tot cu trenul se va ijtnge acasă la 31 Maiu.

3. laxa de călătorie pentru o persoană,

s'a stabilit în Lei 16,000el. I .—Lei 12,000 ci. li — şi Lei 8000 cl. III. Ia această sumă e socotit bi­letul de tren şi de vapo. dela Jimbolia până la Roma şi înnapoi, cuarîiru! şi previziunea iu Italia (cei din cl. I vor avea confortul potrivit acestei clase; cei din a li şi a III vor avea ace-laş pensiune, deosebirea va fi numai la tren), apoi taxele de trăsură, autobuse, tramvai ş. a. taxele de intrare la diferitele muzee şi festiva­luri. — Călătoria până îa graniţa românească rămâne în sarcina fiecăruia; se sperează insă o reducere de 750/ 0 pe C. F. R.

4. Anunţările pentru pelerinaj — la care nu se admit eopii sub 15 ani — sunt de a se face până la JI Martie ipsj; la p a r . A n r e i C. B o u i f e r , p r o t o p o p î a B i n j , la adresa că­ruia sunt de a se trimite ca anticipaţie lei 2000 pentru cl. III., lei 3000 pentiu cl. II şi lei 4000 pentru cl. I. — Banii se put speda şi prin banca » Patria* din Blaj, pe lângă aviz.

Cei cari s'au anunţat până acum vor tri­mite aceleaşi sume pana tk data de taai sus. — La caz că numărul celor ce se vor anunţa va fi superior locurilor de cari dispunem, cei anunţaţi mai târziu vor putea lua parte numai în pere­grinajul dela toamnă.

5. In chestia paşapoartelor se va cerca din partea comitetului de organizare un aranjament colectiv, dar nu-i eschis ca aceasta să nu reu­şească din cauza Iugoslaviei, şi atunci va tre­bui sâ se scoată paşapoarte individuale. In acest caz — pe care nu vom întârzia a l a-duce la cunoştinţa pelerinilor — vom câula, ca măcar vizele necesare să le putem obţine colectiv.

6. Programe mai speciale şi bilete de le­gitimare se vor trimite, la timpul său, la adresa fiecărui participant.

Blaj, la 5 Martie 1925. Comitetul central .

*

După cum reiese din acest comunicat, condiţiile de participare sunt ceva mai puţ in favorabile decum se credea Ia început, iar Ia un drum pe mare, peste Constantinopol — cum ar fi dorit cei mai mulţ i să se facă — a trebuit să se renunţe cu totul, fiindcă numai cheltuelile de călătorie ar fi trecut peste du­blul sumei cerute pentru clasa primă din proectul de acum.

Dar, în definitiv, ţ inta noastră e Roma şi dacă nu se poate să ne apropiem de măre­ţia ei cu impresiile câştigate la Constantmo-polul lipsit de căpetenia lui bisericească, tre­buind că cheltuim chiar ceva mai mult , decum credeam la început, şi pentru drumul mai scurt ce ne duce Ia dânsa, vom găsi, în schimb, o bogată recompenză iu faptul că putem face această călătorie în t impul cel mai potrivit şi — dupăce e vorba că la acest pelerinaj vor participa aproape toţi arhierei bisericii noastre

ia condiţii, cari asigură pelerinilor o ele^ vare sufletească din cele mai neobişnuite

Având deci credinţa, că nime nu va re­greta de-a fi participat la această frumoasă manifestare de solidaritate a bisericii noastre cu aspiraţiile Cetăţii eterne, îndemnăm cu toară căldura pe toţi cari pot să o facă, să se anunţe fără amSnare Ia pelerinajul nostru naţional.

M e n t a l i t a t e b i a a n t i n a . Dl Tr. Scoro-beţi», asesor consistorial în Sibiiu şi-a strâns tntr'o broşură, întitulată „Vâzut-am lumina cea adevărată", toate atacurile murdare, publicate in .Telegraful român", Ia adresa bisericei unite şi In deosebi ia adresa celui mai cucernic arhie­reu român: Dr. Alexandru Nicoleseu, adăugând: Ancheta in cauza trecerilor din Foi „Pe drumul frăţiei" — cu trecerea parohiilor Drăguş şi Ueea de sus şi „Cele din urma clipe ale , l/naţiei" din parohiile trecute la noi", în care, dupăce-i trage o strajnică săpu-neală dini Franasoviei pentru ordinul Nr, 70577 924, tâbâreşte cu toată furia asupra Preasflnţiti'iin Alexandru dela Lugoj, „care a deschis cu săcurea uşa sfântului lăcaş" din Cheile Cibului.

Şi-apoi continua: „Episcopul cu ai săi au intrat în biserică

astfel profanaţi. „Cu ei au intrat trei bărbaţi, unul din

Cheile Cibului şi ceilalţi doi rudenii ale preotului răposat şi fiica acestuia.

nNu se ştie ce-au făcut uniţii în biserică cu episcopul lor, pentruca eşiau din când în când preoţii uniţi în uşa bisericii cu ţi­gările aprinse^ (pag. 34).

Cetind această ruşine a tiparului ne re­amintim fără să vrem, acuzele „fariseilor", că Isus lucrează cu ajutorul diavolului, şi petrece in societatea femeilor stricate. I a rde alia parte ne aducem aminte de sf. Ignaţiu torturat şi prigonit, fiindcă „ajunsese pe scaunul patriarhal dela Constaminopoi cu ajutorul Statului, în vre-mese pe sărmanul Foţiu il persecuta acest stat".

Şi te întrebi cu scârbă: Cum poate avea obrazul o faţă bisericească să pună pe hârtie şi să trimită p& adresa tuturor parohiilor noastre unite astfel de murdarii adresate unei biserici române şi unui atât de cucernic arhiereu unit, câre e gata să-şi jertfească chiar şi viaţa pentru neam şi biserică!? (rm).

In a t e n ţ i u n e » preoţ i lor . In legătură cu asociaţiile baptiste şi adventiste, „Monitorul Oficial"' publică următoarea deciziune a mi* nisterului cultelor, care e bine să fie cunosuti de preoţimea noastră:

Aşcciaţiunile baptiste şi adventiste de ziua seaptea rămân a se bucura de drepturile şi libertăţile, pe cari Constituţia le acordă aso­ciaţiilor în genere.

Totuşi pentru a se evita orice neînţele­gere cu autorităţile chiemate a supraveghia şt

Pag. 2 . U N I R E A Nr. 10.1

controla aceste asociaţi uni, t e voi avea în ve­dere următoarele condiţiuni:

a) Predisatorii, ai căror nume va fi adus la cunoştinţa autorităţilor administrative locale, să fie cetăţeni români, să se bucure de pleni­tudinea drepturilor cetăţeneşti şi să nu fi fobt condamnaţi prin sentinţă definitivi pentru vre-o crimă sau deiict:

b) Adunările religioase să se ţină numai in casele destinate acestui scop şi anunţate ca atare autorităţilor admiaistrative locaie;

c) Serviciile religioase cari prin natura lor trebuesc săvârşite în afară de casele de rugăciuni, se vor face eu observarea strictă a dispoziţiilor legilor şi ¿egulamentelor pentru ordinea publică, evitându se oriei; acte ce ar putea aduce vre-o jigniţi; bisericilor recunos­cute sau ar constitui d e m o n s t r a ţ i u i U împotriva acestora.

e) Prozelitismul, turburând pacea ţi liniş­tea cetăţenilor, este cu deslvârire oprit;

â) Congresele asooiaţiunilor amintite se var putsa ţîae numai eu aprobarea ministeru­lui de interne, după avizul prealabil al minis­terului cultelor şi artelor;

f) In mod provizoriu, până va înceta pro­paganda împotriva introducerii caiendaruiui în­dreptat, predicatorii vor funcţiona numai în localitatea de domiciliu.

Toate dispoziţiuniie anterioare, contrarii acestei deciziuni, sunt şi rămân abrogate.

Altă soluţie. — Tot in chestia pensionarilor noştri. —

Am urmărit cu deosebită atenţie discuţiile provocate de „Strigătul de durere" al dnei văd. Luiza Guiaş n. Grama, şi-am analizat sin­guraticele soluţii propuse pentru aranjarea situaţiei pensionarilor, văduvelor şi orfanilor de preoţi, dar nici una nu ni-se pare mulţu­mitoare.

In aranjarea pensiunei preoţilor şi ajuto­rarea urmaşilor de preoţi, au put^m conta pe sprijinul Statului şi nu-i permis sâ ne cugetăm a majorarea cvotei anunţe de contribuţie la

1

fondul dc pensiune — înainte de-a lua. avizul oamenilor de specialitate în chestii financiare, cari să ne dovedească cu cifre, c* este nea­părată nevoie de această majorare.

Ce priveşte propunerea păr. Emil Ostate, de-a se înfiinţa „asociaţii" aparte, car i sâ lu­creze independent de fondul de pensiune, din singuraticele dieceze, şi esclusiv pentru fami­liile semnatarilor, dupS părerea mea, este şi mai departe d e scopul nostru, care trebuie să fie: ajutorarea imediată a sărmanilor pen­sionari şi urmaşi de preoţi, de azi , şi asigurarea familiilor preoţeşti, pe viitor.

Să ccicâm soluţionarea acestei chestiuni, în cadrele organizaţiilor diecezane, prin foru­rile în drepi: sinoadele protopopeţti şi diece­zane, luând ca bază cotizaţia tnualâ de 1 0 % şi majorarea contribuţiei anuale din partea singuraticelor parohii.

Preoţii de azi trebuie să facem jertfă, punând imediat ia dispoziţia pensionarilor no­ştri O sumă înseninaţi d in Cotizaţiile anuale şi interesele după o parte din capital.

Preoţii din arhidieceză contribuim tnual, la fondul de penziurse cu Lei 500,000. In 4 ani, până la 31 /XII 1925, cotizaţiile anuale, plus interesele capitalului cu 10 ia sută, ne da t suma de 2,500.000 Lei.

Pentru ajutorarea pensionarilor propun deci, ca în decurs de 15 ani să li-se distribuie anual:

a) interesele acestui capital Lei 250,000 b) 50 °/o din cotizaţia anuală ,, 250,000 c) Cotizaţiile anuale ale paro­

hiilor, Cari să sc majoreze Ia minimum 200 Lei, de parohie, — sumă neînsemnată, în raport cu salarul notarilor suportat de comune . „ 120,000

d) interesele după capitalii! fon­dului la 31/XII 1921 . . V ?

Am avea deci circa 700,000 Lei, pe cari, anual — în decurs 4 e 15 aci — i-am putea distribui pensionarilor noştri.

In c u r s de 15 an?, Ce le la l te 5 0 % din co­tizaţia anuală, ar a t i n g e o cifră aşa de frumoasi, incit ne-ar da interese mai mai i de 800,000 Lei.

După 15 ani situaţia se înbunătăţeste f de sine ş i repede.

Dacă ne cugetăm apoi că media preoţilv pensionari nu trece dp 2 o/ 0 ) iar mortalitate e tot 2 %, că majoritatea preoţilor închid ocH muncind la altar, şi mulţi fără copii mino:1

am credinţă tare, că o comisiune de speciali^ compusă din bărbaţi de specialitate — ca pl losif Hossu, canonit, păr. Traian G.:rman, rector şi păr. Aurel C, Domşa, asesor —, sfcî di ind t e m e i n i c această chestiune, poate să»: prezinte o soluţie practică şi mulţumitoav c a r e dupăce se va discuta în sinoadele protf popeşti s ă s e aranjeze apoi definhiv în Sinodl a: hidiecezan şi, dacă e posibil, să se cairi c h i a r un aranjament un i tar pentru întreat p r o v i n c i a noas t ră b i s e r i c e a s c ă . )

Preot Romul Moldovan

R e v i s t a bisericească. Ştiri mai nou.«i din Beigradul Sârbi|

anunţS, c* factorii conducători ai regatului i, goslav au terminat proectul unui nou ce* cor dat sârb cu Vaticanul, şi că şeful de|n gaţiei iugoslave, un anumit Smodlaca, pîeaj imediat la Roma pentru a începe tratativele^ Cardinalul Gasparri. Din alte iavoare ştim, ,j tratativele sunt chiar foarte înaintate, aşa \ după concordatul bavarez şi polon, vom at e

destul de curând şi un nou concordat sâij, primul ce se va încheia după răsboiu cui stat având populaţie în majoritate ortodox».

In schimb, ştiri mai nouă, încă aecj i fi rotate, spun că încheierea concordatul roman ar fi eşuat, ajungându-se în consj cinţă probabil şi ia necesitatea de-a înlocuit Monseniorul Doici şi pe ministrul nostru Pq nescu ou alte persoane. Ruptura s'ar datoa

unei intervenţii a corului episcopesc dela dapesta, care ar fi persuadat Vaticanul, că\ concordat între România şi sf. Soaun ar adu grave prejudicii Maghiarilor din Ardeai, cât-/ într. guiui catolicism din ţara noastră. Roma : | fi venit deci cu noi condiţii, pe cari statul i

m d F o i ţ a „iTii iHt" m ® rt i l iHfi igHtirt i i in i î tgrigi i t i t i i igt i ini i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i ' i i - i ' i i ' i i ; i ' i r i i ^ n i ' t i i i : ! , ' ! :

Ex Occidenfe luxl Un apropos Ia chestia orientărilor noastre

din viilor.*) Dacă tragice împrejurări istorice nu ne-ar

ii statornicit pentru multă vreme In atmosfera morală a vieţii răsăritene, — suflat roman în viguros trup iiiro-trac, noi am ti putut intra dela început, ca şi celelalte popoare latine, în orbita civilizaţiei apusene. Condiţiile istorice ne-au orientaliaat însă; prin Slavii dela sudul Dunării am primit formele spirituale ale civi­lizaţiei bizantine; începând încă din veacul XV a n suferit apoi, mai ales în păturile csnducă-toare, o moleşitoare influenţă turcească, dela îmbrăcămintea efeminată a şalvarilor, a ante-riilor şi a itişcelor, până la concepţia fatalistă a unei viefi pasive, ale cărei urme se mai văd încă în pâihea populară; am cunoscut, in sfârşit, degradarea morală, viţiile, conrupţia regimului farariot: şi pentru a'şi forma o conştiinţă cetăţenească şi un sentiment patriotie,

*) In momentul, când înfiinţarea patriarhatului ro­mân a dat ortodoxismului nostru un nou titlu, cu aju­torul căruia să poată încerca o justificare a orientării neamului românesc: »Spre răsărit!», găsim a fi potrivit s i dăm aici din ^Istoria civilizaţiei române moderne» a dlui E. Lovinescu, apărută acum de curând, câteva pl r ţ i , » eăro'r conclutie, întemeiată pe cercetări ştiinţifice, în-'dtnmă in direcţie tocmai contrară.

N. R.

clasele superioare au suferit, până în pragul veacului trecut, acţiunea disolvantă a celor trei împărăţii vecine.

Cel mai activ ferment al orienialisării a fost insă ortodoxismul. Intr'o vreme, în care deosebirile dintre popoare se făceau mai mult prin religie de cât prin rasă, el ne-a a-runcat în primejdia contopirii în marea massă a Slavilor de sud şi apoi de est. In dosul crucii, spunea Cervantes, se ascunde diavolul; în dosul crucii bizantine, se ascundea Rusul. Legându-ne, sufleteşte, de o religie obscuran­tistă, înţepenită în tipicuri şi formalism, ortodoxismul ne-a impus o limbă liturgică şi

! un alfabet străin (gând latin exprimat în slove •cu cerdaeuri!), fără a ne ajuta la crearea unei

culturi şi arte naţionale... 2. Nu uităm, de sigur, însemnătatea mă­

năstirilor ca focare culturale în epoca voevo-dală; acesta relativă cultură religioasă a fost însă străină prin limbă, cosmopolită prin ten­dinţă; nimic românesc ria ieşit din umbra şi din liniştea primelor noastre locaşuri sfinte. O cultură nu se valorifică însă de cât prin caracterul ei naţional. Pe când în occi­dent, cu toată lupta împotriva liberii cugetări, catolicismul reprezintă un important factor de cultură şi reuşia, în toate domeniile artei, sâ se r>ună în spiritul timpului, ajutând pictura, sculptura, arhitectura să evolueze spre cele mai înalte forme de expresie artistică; în ori­ent, ortodoxismul îşi mărginia activitatea cul­turală la copierea textelor religioase slavone,

la schematismul picturii bizantine, reduc.(

sculptura dear la ornamentele stilizate i chenarelor uşilor şi ferestrelor, înghesuia m zica în tipic şi nazalizare greco-turcească Q

nu lăsa să se desvolte de cât arhitectura biij, ricească prin unirea stilului bizantin eu oai,|

sare inovaţii apusene (Sextil Puşcariu, Ist.! rom. v. I. passim). y

Intr'o epocă, în care religia constituia ii,f

gurul mediu de desvoltare a civilizaţiei, acjijj nea culturală a ortodoxismului nu poate fi dif

privită ca îndestulătoare. t

De ar fi isbutit încercările, de altQ

stăruitoare, ale catolicismului, soarta po\ rulai nostru ar fi fost alta: revârsândtt-asupra lui cultura latină, l-ar fi introdus, veacuri înainte, în procesul vieţii apusene f

l-ar fi smuls' , dacă nu politiceşte, cel puţin Sj fleteşte, dintr'un mediu de disolvare morJ c

pc care tradiţionaliştii obişnuesc să ni-1 pij zinte ca pc mediul natural de formaţie a c, târli şi sufletului românesc . . . \

3. Nu datorăm influenţii apusene nuttj primele tălmăciri şi tipirituri româneşti şi, dţ, însăşi formaţia limbii noastre literare, | ci-i datorăm chiar şi creaţiunea istoriog/y]

fiei naţionale şi a adevăratei literaturi iz

mâne. Contactul cultural al Moldovei cu Polj. nia, petrecerea fiilor de boeri în Polonia I a boerilor înşişi, minaţi de bejlnie, au avuta

înrâurire incalculabilă asupra limbii, culturii e

chiar conştiinţii naţionale. Apariţia lui Grigt t

Ureche, şi a compilatorului său Simion Vt\\

Nr. 10. U N I R E A Pag. 3 .

dtân în nici un caz nu ie-ar putea admite, — e va vedea ce este adevărat din toată această

cfcveste, oare — prin aducerea pe scena a t-fljscopatuiui dela Budapesta — miroasă de de-tyrte a înscenare ortodoxă, în care desigur ri va căuta şi, fireşte, găsi un nou titlu de-a • c a biserica noastră unită. ib It Ultimul număr (1 Martie) al „Curierului (festin" dela Gherla are un bun articol refe-ator la statistica bisericească, datorit par. ifcvril Richigean. Este o chestiune, care e b :ne : | fie ţiaută la suprafaţă, penuue .i -namte Jc-a !e lua mSsv.rio unitare ce se impun pentru tftreag.* provincia noastră mitr-ipolitană, iu cru­de si fie lâmurite cât mai deplin şi din toate Betele de vedere.

Ooupându-se de un anteproiect al pro-lamei analitice o ntru şcolile normale, în te-iturfi cu noua iege a învăţământului primar normai. „Renaştetea" del?. Cluj combate pe

Reptil! intenţiunea guvernului de-a admite ^itnai câte o singură oră de religie pe sap-Hmâtiă pentru şcolile normale. — Ne aîă-mâm S Í noi cu tot sufletul acestui protest, %doă j r fi inir'adevăr o absurditate sá reduci %i;r . r< ligi unii la o sifcgură oră chiar in fyolil menite a creşte pe învăţătorii de mâine,

— dună iitera nbuei legi şcolare — tre­zie ca înşişi să pvovadă acest studiu atât de por tant .

Í Sf. Sinod dela Bucureşti a primit de cu­

sid o „gramată" dda expulzatul patriarh * Consiantinopolului, prin care acesta îşi %tă satisfacţia pentru înălţarea bsencH ro-i fneşt i la rangul de patriarhat. L'ste întâia •unoaştere a unui factor bisericesc din afară ^fiindcă vine chiar dela patriarhul „ecumenic", iţa i'Scut multă bucurie în cercurile ortodo­x u l u i nostru, ii c{ Spre a preveni, in legătură cu proectul kilru organic jr ea biserici: ortodoxii, difl-

alt*;;le arde'ene, cari tot nu sunt, se vede,

Iul, a lui Miron şi Neculai Costin, a lui Ion 'jculcea, şi. mai apoi, a iui Dumitru Cantemir, ''ii purtaţi pe la şcolile Poloniei, mai toţi cu-"ieători ai limbii latine, conştienţi şi mândri $ origina lor romană, unii erudiţi iar alţii de **; însemnat talent literar, a făcut din Moldova teului XVII şi începutul veacului XVIII, sub 'fluenţa culturii apusene filtrată prin catolica (fonie, adevăratul punct de plecare nu numai

"unei culturi superioare, ci şi al difuziunii ulbii româneşti în besna ortodoxismului slavon ^grecesc. Căci influenţa polonă nu s'a măr-lit să contribue la crearea unei istoriografii lionale, fost si un principiu de răspftn-* a limbii române în organismul vieţii de

H . 5 1 4. E aproape dc prisos să mai amintim ei, \ punct de vedere cultural, întregul veac al "Ml este dominat de actul Unirii unei părţi Românilor din Ardeal cu biserica latină. *icât de înşelate ar fi fost speranţele poiitice 'se In acest act, şi ori care ar fi fost jocul riomatic al Austriei în Transilvania, impor­t a lui culturală domină întreaga chestiune °Jnirii: prin contactul cu însăşi obârşia nea-"fni nostru, cu Roma, ni-s'a întărit conştiinţa tonală. In apărarea rasei lor, cei trei „cava-, ( ! ai idealului naţional" (expresia dlui Iorga "„Historie des Roumains et de Ieer civilisa-V 1 . Ed. II, 1922), Samuel Micu, Gheorghe Scai şi Petru Maior, s'au istovit în nume­l e lucrări de istorie şi de filologie. Odată 'litera latină, ei au adus şi principiul exclu-'I al latinităţii. Din viziunea oraşului etern a

definitiv. înlăturate, d. ministru Lăpedatu s'a deplasat siptămâna trecută Ia Sibiiu, unde a expus în faţa congresului naţional bisericesc prevederile nouei legi de organizare, căutând să obţină aprobarea acestuia. Cu toate aeestea, majoritatea congresului pare a nu voi să ad­mită desfiinţarea autorităţii administrative a mitropoliei din Sibiiu pentru întreg Ardealul.

P e m n m n l e . P. V. Ord. de Gherla a numit pe păr. loan Costin de paroh la Firiza, pe păr. Nicolae Papp de preot II Ia Apşa de mijloc, iar pe păr. Virgil Sima de adm. parohial Ia Vârşolţ.

O 3i»-'«â cinste peutm r o m â n i s m . Dl N. Iorga, care este încă tot în Franţa, continuând acolo importanta sa operă culturală, a ţinut de curând câteva conferenţe şi la universitatea din Strassbourg, care i-a dat în sshimb titlul de >doctor honoris causa», o distincţie care face multă cinste neamului nostru. In conferenţele dela Strassbourg, d. N. Iorga s'a ocupat de pro­blemele politice şi de rassâ din Orientul eu­ropean.

IjOCale. Dumineca viitoare, a doua din sf. Paresimi, va predica în catedrală Reverendul Simeon Gizdavu, profesor la liceul de fete,

— Dumineca trecută s'a ţinut, în prezenţa unui public numaros, adunarea generală a reu­niunii meseriaşilor. Raportul generai asupra ac­tivităţii din ultimul an, făcut de d. Ioan Pop-Zăi-cani, secretarul reuniunii, a dovedit că munca desvoltată în 1924 poate sta cu mândrie alături de rezultatele frumoase din anii de mai înainte. Drept recunoştinţă, adunarea genesală a ales în noul comitet, cu puţine schimbări, tot pe mem­bri lui de până acum, oferind scaunul de pre­zident de nou diui Dr. loan Bianu, care şi până acum a ştiut alât de bine să caute o armonizare a intereselor meseriaşilor cu acelea ale restului societăţii blăjene.

— Dumineca trecută s'a ţinui în localul »Casinei române< o cercetată întrunire politică,

| în care sau aîes delegaţii trimişi să reprezinte I organizaţia locală a partidului naţional ia marele

congres de mâine dela Bucureşti. D i s t r a c ţ i i o p r i t e i n p o s t u l m a r e ,

Dupăcum anunţă gazetele din Bucureşti, s'au hiat — să sperăm nu numai pentru capitală! — măsuri, ca în tot timpul sf. Paresimi să nu se mai fină nici un bal mascat şi în prima şi ul­tima săptămână nici chiar serate dansante. In ultimele trei zile ale săptămânei patimilor vor fi suspendate toate reprezentaţiile de teatru şi cinematograf şi peste tot orice spectacole, fiind oprite şi muzicile din localurile publice.

f P â r . A r o n D e a c , fostul profesor al liceului nostru de băeţi, a murit Sâmbăta tre­cută la Cluj în anul 71 al vieţii şi 44 al preoţiei sale. Cu păr. Deac se mai stinge unul dintre profesorii generaţiei de ieri ai şcolilor din Blaj. ducând alături de amintirea miilor de elevi răs­firaţi astăzi în cuprinsui întregii ţări româneşti, şi un bogat crâmpeiu din viaţa acestor şcoli cu o însemnătate atât de covârşitoare pentru întreg românismul. Ca profesor de istoric, pâr. Aron Deac a avut în lunga sa carieră profesorală de peste treizeci de ani cele mai bune ocazii de-a infiltra in sufletul elevilor săi dragoste de neam şi de lege, o datorie, pe care a ştiut să şi-o îm­plinească totdeauna spre mulţumirea mai marilor săi. Drept recunoştinţa pentru aceste servicii nepreţuite, păr. Deac a fost şi după retragerea sa dela catedra, înconjurat de simpatia stator­nică a foştilor săi elevi, iar la Immorniântare şcolile Blajului au fost reprezentate prin o de­legaţie de 3 membri, în frunte cu directorul ioan F. Negruţiu, care a pontificat la prohod. Vorbirile rostite ca acest prilej de ceilalţi doi membri ai delegaţiei blăjene (dd. talia Maior şi Ştefan Pop), împreună cu aceea a păr. AleX. Ciuta, directorul licelui G. Bariţiu din Cluj, au pus în deplină lumină figura frumoasă a cinsti­tului dascăl din Blaj, care a fost »baciu Deac*. — Odihnească în pace!

I o a t e n ţ i u n e a c o n d u c ă t o r i l o r s a t e ­lor . Birou' »Asociaţiunii pentru literatura ro­mană şi cultura poporului român« din Sibiia tace cunoscut, că în acest an va împărţi 20 de

pornit, aşa dar, curentul latinist ce a fecun­dat ştiinţa, şi, mai ales conştiinţa neamului românesc, tot aşa după cum, tot din şcolile din Roma şi Viena, au descălicat şi Asachi şi Lazăr ca să pregătească sufletele Românilor din Principate pentru marile prefaceri ale vea­cului al XlX-lea. . .

4. Istoria unei rase este povestirea lun­gilor ei sforţări pentru a-şi fixa sufletul: noi nu numai că n'am ajuns la capătul sforţărilor în a ni-l fixa, dar chiar abia acum am intrat în adevăratul ciclu de formaţie naţională. Ne iubim strămoşii, ne iubim însă şi străne­poţii: nu suntem numai punctul ultim al unei linii de generaţii, ce se pierde în trecut, ci şi punctul de plecare al generaţiilor ce vor veni la lumină; nu suntem nunta' strănepoţii încer­caţi de povara veacurilor, ci şi strămoşii vir­tuali ai strănepoţilor târzii; obligaţiile faţă de viitor depăşesc pe cele faţă de trecut. Răsă­ritul ne poate deci lega istoriceşte; nu ne poate însă impune şi condiţiile actuale ale vieţii su­fleteşti. Neajutându-ne în desvoltarea idealităţii noastre, pentruce l-am invoca în hotărârile zilei de azi ? . . .

Axa vieţii politice şi culturale s'a schimbat din răsărit in apus: se va schimba şi axa vieţii noastre sufleteşti. Timpul roade chiar şi lungile deprinderi intrate în incon­ştient; să-i aşteptăm deci acţiunea. Pentru a evolua, pe lângă stabilitate, unai popor îi mai trebuie şi maleabilitate. In trecutul nostru, nu considerăm ca un patrimoniu decât clementul fix al rasei şi al vieţii naţionale, nu şi ele­

mentele întâmplătoare şi regretabile ale influ­enţelor orientale. Privim deci contactul cu apusul ca pe o reluare a adevăratei conti­nuităţi etnice şi ideale: descătuşându-ne, deocamdată, de formele sociale, ne va desrobi, mai târziu, de invizibilele lanţuri spirituale ale Ţarigraduîui, ale Athosului sau ale Kievului, adică de forţele ancenstrale ale obscurantis­mului şi ale inerţiei, pentru a ne pune pe calea găsirii de sine şi a progresului.

5. Civilizaţiile antice au apărut în răsărit; de aci: Ex oriente lux\ Când pe ruiniîe ,haosului etnic" al decadenţei romane, a apă­rut blondul german ca principiu configurator al noilor naţionalităţi şi civilizaţii, lumina a venit din nord: Ex septentrione lux!

In veacul şi dela ia locul nostru, lumina vine din apus: Ex accidente lux! Progresul nu poate deci însemna, pentru noi, decât fe­cundarea fondului naţional prin elementul crea­tor al ideologiei apusene, căci, după cum spu­nea Alecu Russo (Scrieri, ed. Minerva, p. 32): ..In 16 ani dela 1835 până la 1851 mai mult a trăit Moldova decât în acele cinci sute de ani istorici dela descâlicarea lui Dragoş, la 1359, până în zilele părinţilor n o ş t r i . . . Părinţii noş­tri au deschis ochii în leagănul strămoşesc; oamenii dela 1835, cari inaugurează generaţia de faţă, au răsărit din larma ideilor nouă. Ochii şi gândul părinţilor se învârteau la răsărit, ai noştrii sunt ţintiţi spre apus: deo­sebire dela cer până la pământ".

Pag. 4 . U N I R E A

premii de câte 2000 Lei acelor învăţători şi preoţi cari vor dovedi până la 15 Maiu c , că In iarna acestui an au instruat cu mai mult succes in cetire şi scriere un număr mai mare de adulţi neştiutori de carte. — La cerere Abecedarele trebuincioase se trimit gratuit.

f* E u g * u IVicoIa, un fruntaş al meseria­şilor noştri din Blaj, s'a stins la 5 Martie c. în anul 48 al vieţi. A fost un muncitor neobosit, câştigând prin străduinţele sale o avere frumoasă «are 1-a ridicat între membri Consiliului de ad­ministraţie ai băncii »Patria* din loc şi a: Ca­merei de comerţ din Cluj. înţelegând să spriji-nească cu suflet românesc şi mişcările culturale ale neamului său, îl vedem între membri pe via|ă ai Asociaţiunii noastre delà Sibiiu 11 de­plâng număroase rudenii. — Fie-i partea cu drepţii !

M u l ţ u m i t ă p u b l i e » .

Tuturor prietinilor şi cunoscuţilor, cari cu prilejul dureros al morţii mult iubitului meu soţ S1ME0N ZEHAN m'au condolat, în scris sau verbal, şi m'au mângâiat prin participare la înmormân­tare, pe această cale le aduc sincere mulţumite.

Caşva, Ia 25 Februarie 1925. (4i) 1 - 1 văd. Maria Zehan.

T e l e f o n u l „ U n i r i i " .

M Sibiiu. Preasfinţitul delà Lugoj socoteşte, pe • ât ştim, scrisul dlui G. B. Duică din » Telegraful* in­spirat de patima şi deci prea puţin serios pentru apuU:a s i polemiseze cu dânsul. Poate vom cerca deci . noi să-i dăm, fără orice autorizare, lămuririle pe cari le doreşte.

Dr. B . Clnj. Oricât de bine intenţionat a li d. O . Ghibu, va trebui să înţeleagă în sfârâit, că vscopul nu ( ! ) sfinţeşte mijloacele* Şi acesta nu mai ales atunci, când mai' pe urmă mijloacele nici nu duc la scopul dorit. Oricât de mult « a r trudi deci - cum o face mai neu şi în coloanele «Societăţii de mâine* (numărul din 1 Martie) — să unească cele două biserici româneşti sub noul patriarh delà Bucureşti, căutând să le apropie pe urmă de biserica Romei, nu va isbuti niciodată pe calea naivă pe car© o încearcă. DI Ghibu trebuie să ştie, că toată •schisma* răsăii teană s'a născut pe urma nizuinţei pa­triarhilor delà Constantinopol de-a ajunge egali (!) în rang cu Papii delà Roma, cari n'au putut să admită a-ceasta. Şi dsa totuşi încearcă acum să apropie ortodo­xismul român dc Roma chiar prin aceea, că pe patri­arhul Miron îl declară - nici mai mult nici mai puţin — »egal (!) in rang cu Papa delà Roma*. Nu ştim, dacă di Ghibu vrea, ori mi, să-şi bată jos de «Sanctitatea Sa* Miron, când îi propune să anunţe pe colegul (!i său delà Koma, că s'a urcat în scaunul de patriarh al României şi că prin urmare (?) mitropolitul delà Blaj are să asculte de acum "mainte de dânsul*, dar fiindcă noi avem tot respectul faţa de şeful ortodoxismului român, îl rugăm s i nu urmeze sfatul dlui Ghibu, fiindcă, de, lucrurile ar putea să fie atunci, »mai rele decât cele dintâi*.

Dr. F. ZAiau. Ideea este cât se poate de bună, dar fiindcă păr. canonic Dr. I. Coltor, secretarul comi­tetului de pelerinaj încă se ocupă de gândul unei atari broşuri, n'ar strica poate să luaţi contact cu dsa, pentru a nil face un lucru de două ori. După părerea noastră, cel mai bun lucru ar fi dacă preţul acestor broşuri ar putea să între in taxa cheltuielilor pentm pelerinaj, im-părţindu-se gratuit tuturor participanţilor.

M. D r â m b a r . Primiţi, Vă rugăm, cele mai sincere mulţumite atât pentru frumoasa suprasolvire, cât si pen­tru cuvintele de îmbărbătare, cari sunt o dovadă singură că lupta noastră de apărare e urmărită de ai noştri cu interes şi însufleţire. — N'avem mângâiere mai mare decât aceasta.

I. B a d e s t i . Adresaţi-Vă in cauaă către Superioara congregaţiei dè surori din Obreja p. Mihalţ (jud. Alba de jos).

V. Citrăii-mari. Confirmăm primirea sumei de 150 Lei. Numerii ceruţi i-am trimis.

G. Sig. Pe anul 1924 mai restaţi cu suma de 96 L.

P r e o ţ i m e 1 N o u A p ă r u i !

P r e d i c i l a m o r ţ i de I. M A R G A , protopop

1 eipl. 45 lei, plus 5 iei porto. S e află la Librăria Anca. Cluj.

(7) 16—S0

Mulţumită publică. La «Balul Filantropic*, aranjat la 30 Ia­

nuarie în favorul elevilor bolnavi dela institutele de învăţământ din Blaj s'au făcut următoarele suprasolviri, pentru cari aducem, şi pe această cale. cele mai sincere mulţumiri:

JOOO lei: Nicolae Costea, Bucureşti*). Câte ¿00 iei: Banca «Patria*, Etnii Oltean

şi Dr. Eugen Tătar, Deva. Câte 300 lei: Tipografia şi librăria semi­

narului teologic, şi păr. Dr. Ioan Bălan. Câte ¿00 lei: Dr. Ioan Boitanu, Aiud,

Dr. Aurel Caliami, Teaca şi Adrian Oţoiu. Cluj. Câte 175 lei: Trăiau Novac şi Victor Aaron,

Mihalţ. Câte 150 lei: Victor Muntean, Ioan Busu­

ioc şi Dionizie Trifan. Câte 125 lei: Dr. Frledmann şi medic loc-

col. Dr. Boteiu, Alba-lulia. iij lei: Vasile Bârna. 110 Ui: Dna Elena Pop. Câte 100 Lei: Paul Veseli, Aug. Caiiani,

Traian German, Caro! Schieszl, Fam. Tufan, Alexandru Păcurar, Comei Gruita, Ioan Bărbat* p i r . Ioniţă Ciufudean, Broşteni, Ioan Mărginean. Eugen Bucur, păr. Evrard. păr. Merckx, Ştefan Nyergeş, Sever Sălăgean, Teiuş. par. Boar, Mică-sasa, Ferd. Kantpf. păr. Ştef. Haîmaghi, Cornaua de jos, păr. Val. Copos, Bobotu, Anghd Roşu, Alba Iu'ia, Silvia Viadisiav, Băcia, Dioniziu Dan-cea, Gurarâului, Val. Mureşan, Arghirhat, Dr. Ioan Oltean, Ludoş, 'fit Doniţa, Zlatna, Samuil Heiler, Cluj, Ioan Ban, Sbi iu. Vastle AbuşarV, Gheorgheni, păr. Aurel C. Domşa, păr. Augustin Folea, Bozia* T. Humiţa Cluj şi păr. Dr. Alexandru Rusu.

Câte75 lei: Pâr.luniu B. Micu, păr. Dr.luliuFlo-rian, Fam. Unică, Constantin Crişan, Ionel Tu­lea, Iustin Hossu, Emil F. Negruţiu, Iosif Şiler, Cărol Binder, Dr. Ioan Bianu. Ioan Costea, păr. Crişan, Bothaza, Ioan Biaga, Emil Halas, Adrian [ Nyergeş, dna Iluş Daniel, păr. Vasile Moldovan, Ieronim Morariu, S'lviu Handrea, Ioan Sabo, pâr. Iosif Bucur, păr. Dr. Aug. Tătar, Dr. Eugen Selomon şi Victor Turcu.

Câte 60 lei: păr. Alexandru Pop, Câptălai», păr. Valeriu Suciu, şi Nicolae Chicidean.

Câte 33 lei: Alexandru Bela şi dna Borzi Veza,

Câte 30 lei: Pâr. Ştefan Pop,- Wilhelm Naftali, Nicoiae Oltean, Aug. Stupar, Nicolae Baciu pantofar, Alexandru Lupeanu, păr. A. Papiu, Dr. Traian Denghel, pâr. ioan Brad, Pănade, Fam. Bârna, dna Man, păr. I. Popu-Câmpeanu, păr. Ioan Popa, Cergău! mare, păr. V. Suciu, păr. Dr. Ioan Coltor, Ernest Kny, Glieorghe Faina, Nico­iae Mureşaa, croitor, Augustin Popa, Ioan Bran-dieu, văd. Hermann Heisikovits, Ioan Boeriu, Ţicmandru, Aug. Frăţilă. F"iaviu Domşa, Cornel Ordace, Maxim Blaga, Septimiu Uieşiu, Eugen Radu, Aiud, Aron Telea, păr. Iacob Domşa, Zlatna şi păr. Mibail Uieşiu, Aiton.

Câte 40 lei: Păr. Iosif Pop, Galtiu, Heinz Heitmann şi Octavian Modorcea.

Câte ¿5 lei: Ştefan Puşcaş, franzelar Preiier. Câte 30 lei: Laurenţiu Puia, Ioan Crişan,

Aiud şi Ana Nyergeş, Micăsasa. '* Câte 25 lei: Văd. Iosif Citron, păr. George

Meseşan, Bucerdea grânoasă, N. Popa, Octavian Dubenski, Emil Bârna, ijona, Dr. Ambroziu Che-ţiauu, Ioan Masca, insp. agricol Machedon, Ioa-chim Crăciun Cluj, T. Nicoară, Anton Zeiler, Alex. Mazzuchi, Brăila, păr. Ioan Şelariu, Copă­cel, Samoil Sabo, dşoara Măriţi Rusan, Petru Suciu, Băcia şi dna Lidia Axente.

20 lei: luliu Mureşan. Câte 75 lei: Emil Petri, Augutin Moldovan,

Vasile Sărăteanu, stud. univ. Oltean, Carol Wein-rich, Nicolae Pop, N colae Bârna şi V. Brătean.

Câte 5 te*'- Fam. dungan, Wilhelm Schnei-der şi Emil Schneider.

(45) 1 -1 Comitetul aranjator.

*) Unde, in celea de mai jos, nu se indică locali­tatea, se subînţelege Blajul.

A V I Z Comitete lor dela şcoalcle p i imare de de sub Inspectoratul învăţământului '

giunia I V . S ib i iu .

Conform ordinului circular dat de Re ratele şcoaielor, ca fiecare şcoala sa a;b scripţie pe edificiul şcoalei, mă recomand directori şi învăţători să binevoiascà a codi dela firma mea, fieştecare şcoală câte o scripţie, incât se poate toate după mou depus încă din anul trecut la Jnspectoratui văţămâatului din Sibiiu (Serv. contabilităţi),' este aprobat de bun şi garantat de lucru ei solid şi durabil. Modelul este din tinichea formă ovală, vopsit fondul alb, la mijloc pic stema medie, şi jur împrejur inscripţia di cu litere vizibile negre.

Se trimite ia comandă pentru fiecare şa contra ramburs.pt preţul d* 23? lei. Mai muii olaltă 225 lei. in special pentru jud. Sibiiuli execută după schiţa primită din ordinul ciri in formă lungă si la mijloc rotundă. Trini costul şi mărimea şi îndată ce sunt exeet trimit-4a cerere fiecărei scoale.

încredinţez pe dd. directori ji învăţata executarea lucrului meu este bun şi aprobata de Onor. Inspectoratul învăţământului din S¡n cât şi de toate Revizorateie şcoaleîor ori» de Stat. 1

Sibiiu, S t r a c a M i t r o p o l i e i 30 . I

N i c o l a e T ă l m ă c e a * 1 • : ; pictor d e firme. ţ

- Nn comanda ţ i acolo u n d e nit auMteţi «ignrij • • Sprijiniţi fírmele româneşt i ! Ci

In atenţiunea orfanelor! Caut o fetiţă o r f ană dc a m b i i p a f

din familie cinstită î n v r â s t a de 9 -ani , pc care m ă angajez s'o s u s ţ i n p' s 'ar măr i t a , când aşi î n z e s t r a c u % celea de lipsă.

Cheţiu (poş ta Cheuch i ş ) , judeţul? n o c D o b â c a .

f l ie B l a g a (22) 2 - 3 paroh gr . -ca to lk ioni.

V A S I L E H O Z ! PRĂVĂLIE DE MANUFACTURĂ.

(97) 13 - 53 j

Mare asor t iment > dc mărfuri din C e h o '

slovacia c a : H e f i r e , f k l e n u r i , Satinuri, $ a * a

Smaie etc., p r e c u m şi c j dâjdii bisericeşti: Ycstmilîk

şi prapori din cele mai b u n e 1 stofe e lveţ iene, apoi pot ire , Că**'

demite, Cruci i e tiţână ti Cruci df : prapori cu preţuri convenabi l e . I

" Serviciul ireproşabil . —;¡ Nfî. nimeni sft an-şi oomandt i din alt toe pán& ce na ae va coa- . 0 v i a g e de preţariln ii¡i-¡«. 0

S I B I I U , Piaţa Prinţul Caro l N r . I

e e o e e e e e e e e e e e e (

• • RECLAMA A • 1 :»î e s t e s u f l e t u l c o m e r t u l u i T ?

Tipograf ia Seminariului teofogic grec-catol ic B la ;