Upload File

peire roman, în zodia neputinţeidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72491/1/bcucluj_fp... ·...

  • Home
  • Documents
  • Peire Roman, în zodia neputinţeidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72491/1/BCUCLUJ_FP... · 2017. 8. 8. · de Petre Roman, cel care “poate’, ci ^ pentru a lansa o competiţie
16
9 f h ttp ://w w w . d n ţc j. ro /adevarul} ANUL Xm NR. 3133 ISSN 1220-3203 MARŢI, . 27 FEBRUARIE 2001 16 PAGINI 3.000 LSI Peire Roman, în zodia neputinţei VALER CHIOREANU F etre, tu poţi -şoptea insidios Traian Băsescu în urechea preşedintelui partidului său acum mai puţin de. un an de zile. Iar muşchii lui Petre Roman se umflau sub pînza fină a cămăşii pe care se pregătea s-o arunce pe malul Dunării, pentru a înota dezbrăcat alături de sportivul sloven ce voia să demonstreze că apele fluviului nu trebuie sâ curgă la vale printre scheletele podurilor distruse de avioanele NATO într-un război fară sens. Tu poţi, Petre - repeta îndemnul Traian Băsescu. Iar înotătorul victorios se aşeza în fruntea grupului de politicieni democraţi care îl sprijineau, “ din toată inima şi cu toată convingerea” , pe cel ce avea să devină primarul general al Capitalei, la capătul unei competiţii electorale care nu-i dădea, iniţial, nici o şansă. Pe cel care, nu peste mult timp, avea să anunţe lumii politice un lucru pe care aceasta îl bănuia: că va candida la preşedinţia PD. Dar nu împotriva dragului de Petre Roman, cel care “poate’, ci ^ pentru a lansa o competiţie benefică unităţii partidului. Cum se poate realiza unitatea partidului în condiţiile în care faci tot ce poţi să-l dezbini, asta numai Traian Băsescu ştie. El şi cei care îl susţin, preluînd în contul lor unele afirmaţii care, în prima fază a răzmeriţei anti-Roman, i-ar fi făcut rău "la carieră" gălăgiosului primar al Capitalei. Că, pe parcurs, pe măsură ce “ ideea” intra în capetele oamenilor şi îi determina pe tot mai mulţi lideri din judeţe să treacă de partea lui Băsescu, acesta îşi însuşea declaraţiile' tranşante ale locotenenţilor săi, asta este o altă . treabă. Ultima afirmaţie a ostracizatului (de către Roman) vicepreşedinte Radu Berceanu în sensul că partidul se poate diviza numai dacă cel care pierde competiţia refuză să se recunoască învins, este o mostră de demagogie, care nu putea să apară decît în laboratorul eficient în astfel de producţii al PD. Iar “ liderul naţional” este cel mai vinovat din acest punct de vedere.. Apariţiile sale publice au fost întotdeauna' însoţite de asemenea perle, senzaţionale, prin capacitatea de a-i înşela pe cei care le admirau. De altfel, creatorul acestui stil în viaţa politică dîmboviţeană nu pare a. fi conştient nici în al doisprezecelea ceas că demagogia practicată cu perseverenţă te pierde în cele din urmă. Alergînd după popularitatea pierdută, Petre Roman nu-şi dă seama că pur şi simplu “ nu mai poate” . E l continuă să emită judecăţi de valoare care îi minează ce a rămas din cariera politică. în capitala Moldovei, de exemplu, unde a fost prezent la sfîrşitul v săptămînii trecute, cîţiva susţinători ai săi au afişat, în zonele centrale ale oraşului, banere cu inscripţia “Petre Roman - bun venit la Iaşi ’, iar el însuşi a găsit explicaţii pentru toate insuccesele partidului pe care (încă) îl conduce. “Dragele” şi “Dragii” colegi ieşeni au aflat abia acum că partidul pe care îl slujesc s-a asociat la guvernare (în 1996^ cu parteneri “ complet nepregătiţi” , care au minţit că au 15.000 specialişti, cînd în realitate nu aveau nici un prim-ministru pregătit, iar guvernarea exercitată timp de patru ani a fost continuare în pagina a 16-a Decizia Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean (C J) Cluj de a cere clarificarea (în instanţă) a situaţiei clădirii din str. Moţilor în care 'funcţionează Primăria Cluj-Napoca, imobil trecut în actele contabile ale CJ, l-a nemulţumit pe edilul şef al municipiului, Gheorghe Funar. în conferinţa- de presă săptămînală, Funar a prezentat un extras funciar prin care, în baza unei decizii a Prefecturii, imobilul cu pricina, aflat în proprietatea statului, este transmis spre administrare de la Prefectura Cluj la Primăria municipiului Cluj- Napoca. Cum se aştepta toată lumea, Funar a început să replice, afirmînd' că, de fapt, clădirea aparţine domeniului public şi nu va accepta sâ plătească chirie Consiliului Judeţean, aşa cum a cerut Delegaţia Permanentă. Gheorghe Funar contraatacă Primarul a demarat şi contraatacul, precizînd că nu este vorba de nici o răzbunare. în primul rînd, Funar a anunţat că a expirat termenul de concesionare a terenului de pe Calea Turzii, pe care l-a cerut CJ pentru construcţia unui Palat administrativ. Apoi, primarul, prezentînd o Decizie ' a Curţii Constituţionale de acum doi ani, care prevedea că “eliberarea autorizaţiei pentru constituirea asociaţiilor familiale sau pentru desfăşurarea de către persoanele fizice a unor activităţi independente este una • dintre atribuţiile care intră în competenţa primarului” , a cerut banii încasaţi de către C J în urma efectuării acestor operaţiuni din 1999 pînă în prezent, înainte de decizia cu pricina, de autorirzări se ocupa CJ. Funar chiar spune că a .făcut “ în numeroase rînduri”, demersuri către C J pentru preluarea activităţii de autorizare a persoanelor fizice ş fa asociaţiilor familiale, care “ n-au dat rezultat” . Oricum, Consiliul local a decis ca începînd cu 1 ianuarie 2001, activitatea de autorizare să intre în atribuţiile Primăriei, taxa fiind de 300.000 lei pentru autorizare pentru persoană fizică şi asociaţie familială. Şerban Graţian replică La rindul său, preşedintele C J Cluj, Şerban Graţian ne-a declarat că activitatea de autorizare a fost ____________ Titus CRĂCIUN continuare în pagina a 16-a în Primărie se (ace un birou pentru plîngeri împotriva., pedeserizării Primarul Funar nu scapă nici o ocazie sâ iasă în evidenţă cu tot felul de idei năstruşnice. Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Gh, Funar a anunţat că va înfiinţa, în cadrul Direcţiei de control din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, un birou pentru... plîngerile celor afectaţi de pedeserizare (sic !). Adică, “ victimele pedeserizării” se pot plînge pe umărul primarului, care a promis chiar că va încerca să se întîlnească cu fiecare. Funcţionarii din Primărie, care vor fi delegaţi să se ocupe de plîngeri, spune Funar, vor colabora cu Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, pentru ca cei “ afectaţi” să nu rămînă pe drumuri. După cum ne-am aşteptat, Funar a negat orice conotaţie politică a acţiunii sale. Cei care au rămas -pe drumuri din cauza “ pedeserizării” sînt, însă, la fel de numeroşi, în Cluj, ca şi cei afectaţi de topirea gheţarilor din Antarctida. Din cele 43 de direcţii şi servicii descentralizate existente în judeţ, cinci şefi au fost înlocuiţi, primind, însă, funcţii de execuţie la acelaşi loc de muncă. în acelaşi context, Funar şi-a exprimat părerea că există persoane care nu sînt potrivite pentru funcţiile pe care le ocupă, însă o posibilă înlocuire a lor este, evident, o pedeserizare. Titus CRĂCIUN ZăpcseUss încă hu ridică problem® pentru trufie Condiţiile meteorologice nefavorabile din ultimele zile l-au determinat pe prefectul Vasile Soporan să ia legătura cu factorii responsabili de siguranţa circulaţiei rutiere de pe teritoriul judeţului Cluj. Potrivit acestora, s-au luat o serie de măsuri speciale pentru deszăpeziri, aşa îneît drumurile naţionale şi judeţene au fost accesibile circulaţiei auto. Întrucît- prognoza meteorologică prevede căderi de zăpadă şi pentru următoarele zile, prefectul Vasile Soporan a convocat Compartimentul pentru înzăpeziri, viscol şi polei din cadrul -Comisiei Judeţene pentru Apărare împotriva Dezastrelor în vederea discutării măsurilor ce se impun a fi luate, în cazul în care va fi necesar. La rîndul său, directorul general al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (D JD P), loan Berche, susţine că unitatea pe care o conduce este pregătită să intervină în orice moment, pe toate drumurile din judeţ, în cazul în care vreunul dintre acestea ar putea fi afectat din cauza zăpezii. Berche spune că la sfîrşitul săptămînii trecute nu s-au semnalat problemein trafic, pe nici unul din drumurile pe care D JD P le administrează. Acesta recomandă participanţilor la trafic să fie pregătiţi cu lanţuri antiderapante în cazul în care yor circula în zonele de munte. - C.VLAD C.PURIS ■4 - ' » . i u:i Foto: I. PETCU ~73 teccvina csra ajutorai Traositaioi într-o scrisoare adresată autorităţilor locale . din municipiul Cluj-Napoca, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi a solicitat sprijinul pentru a continua şi finaliza îucrările de reparaţie a clădirii viitoarei şcoli româneşti din comuna Molodia (nordul Bucovinei). O mare problemă este reprezentată de neimplicarea autorităţilor locale bucovinene în procesul reconstruirii şcolii româneşti de aici. Printr-o altă scrisoare redactată de locuitorii comunei Molodia (pînă în 1940, Plaiul Cosminului), de aseme-ânea adresată administraţiei locale din Cluj-Napoca, s-a cerut şi sprijinul românilor din Transilvania pentru a putea redeschide şcoala românească din Molodia. „Ca urmare a mai multor eforturi şi demersuri comune, după o perioadă de 50 de ani de regim totalitar, în rCâfljmia noastră s-a reuşit redeschiderea - deocamdată de // biblioteca \ centp.ală I jure - a unei şcoli româneşti cu clasele I-XI, fapt ce ne bucură deosebit. Aceasta s-a realizat prin decizia nr. 30-10/2000 din 19 aprilie 2000-a sesiunii Consiliului raional Hliboca, urmare a hotărîrii în acest sens a sesiunii Consiliului local Molodia” , se spune în scrisoare. „Condiţiile existente în prezent pentru redeschiderea şcolii româneşti din Molodia trebuie Mihaela LĂPUSAN continuare în pagina a 4-a îikivindeţi vacile! Avînd în vedere scăderea drastică a numărului de taurine din judeţ şi faptul că în aproape toate ţările europene s-a semnalat prezenţa bolii vacii nebune, specialiştii români în agricultură îi sfătuiesc pe deţinătorii de vaci şi juninci gestante sâ nu le vîndă pentru carne. Directorul general al DGAIA Cluj spune că există samsari care colindă satele pentru a cumpăra la preţ de industrializare aceste animale, urmărind de fapt să le exporte. Preţul unei vaci pentru reproducere este de circa 2.500 mărci germane, proprietarii lor avînd ocazia de a face bani frumoşi de pe urma lor. In lârianteînipagirjalEcoîlomial

Upload: others

Post on 20-Oct-2020

1 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

  • 9

    f h t t p : / / w w w . d n ţ c j . r o / a d e v a r u l }A N U L X m N R . 3133

    I S S N 1220-3203MARŢI, .

    27 F E B R U A R IE 2001 16 P A G IN I 3.000 L S I

    Peire Roman, în zodia neputinţeiV A L E R CH IO REANU

    F etre, tu poţi - şoptea insidios Traian Băsescu în urechea preşedintelui partidului său acum mai puţin de. un an de zile. Iar muşchii lui Petre Roman se umflau sub pînza fină a cămăşii pe care se pregătea s-o arunce pe malul Dunării, pentru a înota dezbrăcat alături de sportivul sloven ce voia să demonstreze că apele fluviului nu trebuie sâ curgă la vale printre scheletele podurilor distruse de avioanele NATO într-un război fară sens. Tu poţi, Petre - repeta îndemnul Traian Băsescu. Iar înotătorul victorios se aşeza în fruntea grupului de politicieni democraţi care îl sprijineau, “din toată inima şi cu toată convingerea” , pe cel ce avea să devină primarul general al Capitalei, la capătul unei competiţii electorale care nu-i dădea, iniţial, nici o şansă. Pe cel care, nu peste mult timp, avea să anunţe lumii politice un lucru pe care aceasta îl bănuia: că va candida la preşedinţia PD. Dar nu împotriva dragului de Petre Roman, cel care “poate’, ci

    ̂pentru a lansa o competiţie benefică unităţii partidului. Cum se poate realiza unitatea partidului în condiţiile în care faci tot ce poţi să-l dezbini, asta numai Traian Băsescu ştie. E l şi cei care îl susţin, preluînd în contul lor unele afirmaţii care, în prima fază a răzmeriţei anti-Roman, i-ar fi făcut rău "la carieră" gălăgiosului primar al Capitalei. Că, pe parcurs, pe măsură ce “ ideea” intra în capetele oamenilor şi îi determina pe tot mai mulţi lideri din judeţe să treacă de partea lui Băsescu, acesta îşi însuşea declaraţiile' tranşante ale locotenenţilor săi, asta este o altă . treabă. Ultima afirmaţie a ostracizatului (de către Roman) vicepreşedinte Radu Berceanu în sensul că partidul se poate diviza numai dacă cel care pierde competiţia refuză să se recunoască învins, este o mostră de demagogie, care nu putea să apară decît în laboratorul eficient în astfel de producţii al PD. Iar “ liderul naţional” este cel mai vinovat din acest punct de vedere.. Apariţiile sale publice au fost întotdeauna' însoţite de asemenea perle, senzaţionale, prin capacitatea de a-i înşela pe cei care le admirau.

    De altfel, creatorul acestui stil în viaţa politică dîmboviţeană nu pare a. fi conştient nici în al doisprezecelea ceas că demagogia practicată cu perseverenţă te pierde în cele din urmă. Alergînd după popularitatea pierdută, Petre Roman nu-şi dă seama că pur şi simplu “nu mai poate” . E l continuă să emită judecăţi de valoare care îi minează ce a rămas din cariera politică. în capitala Moldovei, de exemplu, unde a fost prezent la sfîrşitul v săptămînii trecute, cîţiva susţinători ai săi au afişat, în zonele centrale ale oraşului, banere cu inscripţia “Petre Roman - bun venit la Iaşi ’, iar el însuşi a găsit explicaţii pentru toate insuccesele partidului pe care (încă) îl conduce. “Dragele” şi “Dragii” colegi ieşeni au aflat abia acum că partidul pe care îl slujesc s-a asociat la guvernare (în 1996 ̂ cu parteneri “ complet nepregătiţi” , care au minţit că au 15.000 specialişti, cînd în realitate nu aveau nici un prim-ministru pregătit, iar guvernarea exercitată timp de patru ani a fost

    continuare în pagina a 16-a

    Decizia Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean (C J) Cluj de a cere clarificarea (în instanţă) a situaţiei clădirii din str. Moţilor în care 'funcţionează Primăria Cluj-Napoca, imobil trecut în actele contabile ale CJ, l-a nemulţumit pe edilul şef al municipiului, Gheorghe Funar. în conferinţa- de presă săptămînală, Funar a prezentat un extras funciar prin care, în baza unei decizii a Prefecturii, imobilul cu pricina, aflat în proprietatea statului, este transmis spre administrare de la Prefectura Cluj la Primăria municipiului Cluj- Napoca. Cum se aştepta toată lumea, Funar a început să replice, afirmînd' că, de fapt, clădirea aparţine domeniului public şi nu va accepta sâ plătească chirie Consiliului Judeţean, aşa cum a cerut Delegaţia Permanentă.

    Gheorghe Funar contraatacă

    Primarul a demarat şi contraatacul, precizînd că nu este vorba de nici o răzbunare. în

    primul rînd, Funar a anunţat că a expirat termenul deconcesionare a terenului de pe Calea Turzii, pe care l-a cerut C J pentru construcţia unui Palat administrativ. Apoi, primarul, prezentînd o Decizie ' a Curţii Constituţionale de acum doi ani, care prevedea că“ eliberarea autorizaţiei pentru constituirea asociaţiilor familiale sau pentru desfăşurarea de către persoanele fizice a unor activităţi independente este una • dintre atribuţiile care intră în competenţa primarului” , a cerut banii încasaţi de către CJ în urma efectuării acestor operaţiuni din 1999 pînă în prezent, înainte de decizia cu pricina, de autorirzări se ocupa CJ. Funar chiar spune că a .făcut “ în numeroase rînduri”, demersuri către C J pentru preluarea activităţii de autorizare a persoanelor fizice ş fa asociaţiilor familiale, care “n-au dat rezultat” .

    Oricum, Consiliul local a decis ca începînd cu 1 ianuarie 2001, activitatea de autorizare să intre în atribuţiile Primăriei, taxa fiind de 300.000 lei pentru autorizare pentru persoană fizică şi asociaţie familială.

    Şerban Graţian replică

    La rindul său, preşedintele CJ Cluj, Şerban Graţian ne-a declarat că activitatea de autorizare a fost____________ Titus C RĂC IU N

    continuare în pagina a 16-a

    în Primărie se (ace un birou

    pentru plîngeri împotriva.,

    pedeserizăriiPrimarul Funar nu scapă nici

    o ocazie sâ iasă în evidenţă cu tot felul de idei năstruşnice. Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Gh, Funar a anunţat că va înfiinţa, în cadrul Direcţiei de control din cadrul Prim ăriei Cluj-Napoca, un birou pentru... plîngerile celor afectaţi de pedeserizare (sic !). Adică, “ victimele pedeserizării” se pot plînge pe umărul primarului, care a promis chiar că va încerca să se întîlnească cu fiecare. Funcţionarii din Primărie, care vor fi delegaţi să se ocupe de plîngeri, spune Funar, vor colabora cu Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială, pentru ca cei “ afectaţi” să nu rămînă pe drumuri. După cum ne-am aşteptat, Funar a negat orice conotaţie politică a acţiunii sale. Cei care au rămas -pe drumuri din cauza“pedeserizării” sînt, însă, la fel de numeroşi, în Cluj, ca şi cei afectaţi de topirea gheţarilor din Antarctida. Din cele 43 de direcţii şi serviciidescentralizate existente în judeţ, cinci şefi au fost înlocuiţi, primind, însă, funcţii de execuţie la acelaşi loc de muncă.

    în acelaşi context, Funar şi-a exprimat părerea că există persoane care nu sînt potrivite pentru funcţiile pe care le ocupă, însă o posibilă înlocuire a lor este, evident, o pedeserizare.

    Titus CRĂC IUN

    ZăpcseUss în c ă h u r id ic ă p r o b le m ® p e n t r u t r u f ieCondiţiile meteorologice

    nefavorabile din ultimele zile l-au determinat pe prefectul Vasile Soporan să ia legătura cu factorii responsabili de siguranţa circulaţiei rutiere de pe teritoriul judeţului Cluj. Potrivit acestora, s-au luat o serie de măsuri speciale pentru deszăpeziri, aşa îneît drumurile naţionale şi judeţene au fost accesibile circulaţiei auto. Întrucît- prognoza meteorologică prevede căderi de zăpadă şi pentru următoarele zile, prefectul Vasile Soporan a convocat Compartimentul pentru înzăpeziri, viscol şi polei din cadrul -Comisiei Judeţene pentru Apărare împotriva Dezastrelor în vederea discutării măsurilor ce se impun a fi luate, în cazul în care va fi necesar.

    La rîndul său, directorul general al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (DJDP), loan Berche, susţine că unitatea pe care o conduce este pregătită să intervină în orice moment, pe toate drumurile din judeţ, în cazul în care vreunul dintre acestea ar putea fi afectat din cauza zăpezii.

    Berche spune că la sfîrşitul săptămînii trecute nu s-au semnalat problemein trafic, pe nici unul din drumurile pe care D JD P le administrează. Acesta recomandă participanţilor la trafic să fie pregătiţi cu lanţuri antiderapante în cazul în care yor circula în zonele de munte.

    - C .VLAD C .PU R IS

    ■4- ' » . i

    u : i

    F o to : I. PETCU

    ~ 7 3

    te c c v in a c s r a a ju to ra i T r a o s i t a i o iîntr-o scrisoare adresată

    autorităţilor locale . din municipiul Cluj-Napoca, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi a solicitat sprijinul pentru a continua şi finaliza îucrările de reparaţie a clădirii viitoarei şcoli româneşti din comuna Molodia (nordul Bucovinei). O mare problemă este reprezentată de neimplicarea autorităţilor locale bucovinene în procesul reconstruirii şcolii româneşti de aici.

    Printr-o altă scrisoare redactată de locuitorii comunei Molodia (pînă în 1940, Plaiul Cosminului), de aseme-ânea adresată administraţiei locale din Cluj-Napoca, s-a cerut şi sprijinul românilor din Transilvania pentru a putea redeschide şcoala românească din Molodia. „Ca urmare a mai multor eforturi şi demersuri comune, după o perioadă de 50 de ani de regim totalitar, în rCâfljmia noastră s-a reuşit redeschiderea - deocamdată de

    / / b ib lio te ca \ cen tp .a lă I

    jure - a unei şcoli româneşti cu clasele I-XI, fapt ce ne bucură deosebit. Aceasta s-a realizat prin decizia nr. 30-10/2000 din 19 aprilie 2000-a sesiunii Consiliului raional Hliboca, urmare a hotărîrii în acest sens a sesiunii Consiliului local Molodia” , se spune în scrisoare. „Condiţiile existente în prezent pentru redeschiderea şcolii româneşti din Molodia trebuie

    M ihaela LĂ PU SA Ncontinuare în pagina a 4-a

    îikivindeţi vacile!A v în d în ved ere s c ă d e re a d ra s tic ă a

    n u m ăru lu i de taurine d in ju d e ţ şi faptu l că în ap ro ape toate ţă rile eu ro p en e s-a s e m n a la t p re ze n ţa b o lii v a c ii n e b u n e , s p e c ia l iş t i i ro m â n i în a g r ic u l t u r ă î i s fă tu iesc pe deţinătorii d e vac i ş i ju n in c i g e s ta n te sâ nu le v în d ă p e n tru c a rn e . D irecto ru l genera l al D G A IA C lu j sp u n e c ă e x is tă s a m s a ri c a re c o lin d ă s a te le p en tru a cum păra la p re ţ de in d u s tria lizare a c e s te an im a le , u rm ărin d de fa p t să le e x p o r te . P re ţu l u n e i v a c i p e n tr u re p ro d u c e re es te d e c irc a 2 .5 0 0 m ă rc i g e rm an e , p ro p rie ta rii lo r av înd o c az ia de a fa c e ban i frum oş i de pe u rm a lo r.

    In lârianteînipagirjalEcoîlomial

    http://www

  • • C a lendaru l o d o d o x Sf. Procopie Mărturisitorul; Sf. Cuv Talaleu-• C a lend a ru lg re coca to lic . S. Procopiu Decapolitul (t VIII).

    • PREFECTURA.CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16

    •PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMÂR1ADEJ: 21-17-90•PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPLA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

    955 si 43-27-27•POLIŢLA FEROVIARĂ

    CLUJ-NAPOCA: 1349-76•POLIŢLA DEJ: 21-21-21•POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38•POLITLAGHERLA: . 24-14-14•POMPIERII: 981•PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

    19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII $1 PROTECŢIEI SOCLALE; 197.125

    •SALVAREA: 961•SALVAREA CFR: 19-85-91•INTERNATIONAL: 971•INTERURBAN: 991•INFORMAŢII: 931•DERANJAMENTE: 921• OR A EXACTĂ: 958• RA. TERMOFICARE: I9-S7-48•R..A. APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. ’S.ALPRESr S.A.: 19-55-22•SC PRIVAL: 17-43-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

    NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928:433424

    •JANDARMI: 956•GARA Cluj-Napoca: 952•AGENŢIA CFR: 43-20-01;

    Turda - 31-17-62: Dej - 21-20-22• ALIANŢA ANTISL'ICID: 19-16-47 •DIRICTIA GEN. JUD. PENTRU PROTECTLA

    DREPTURILOR COPILULUI 9S3

    ATT-;; /

    CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II;

    • Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi inapccerea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11.00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu

    p'ecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00.INFORM AŢII;

    Autogara I nu mal funcţionează Autogara II: 43-52-78

    EXiMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

    v ă o fe r f i:

    Farmacii cu serviciu permanent Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşler nr. 4. telefon 42-65-40; Farmada ’ CYNARA", Calea Floreşti nr.75. tel.42.62.72, orar non-stop. Farm acii cu serviciu p re lung it:

    Farmacia "INTERPHARM” . str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CIEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

    Garda de noapte:Farmacia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31,

    telefon 1946-06, orar 20-8.

    T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

    PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

    Cluj -ă Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -» Otopeni 15,45 şi 16,35

    mariiCluj -> Băneasa 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

    miercuriCluj -> Băneasa . 07,00 şi 17,00Cluj -4 Otopeni 20,35

    joiCluj -4 Băneasa 07,00 si 20,45Cluj -4 Otopeni 15,15

    vineriCluj -> Otopeni 15,45 şi 20,35

    sîmbătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

    Preţ bilet:1.450.000 lei

    ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001Cluj -4 Frankfurt

    marţi şi joi 9,40 (dec.)Frankfurt -4 Cluj

    marţi şi joi 14,45 (ater.)Cluj -4 Munchen

    luni şi vineri 9,25 (dec.)Munchen -4 Cluj

    luni şi vineri 15,15 (ater.)Cluj -4 Vienaluni, miercuri -11,25, vineri 15,10 (dec.) Viena -4 Clujluni. miercuri, 16,35, vineri 1Z,05 (ater.) Cluj -4 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 (dec.) Bologna 4 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 (ater.) Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$

    TELEFON: 13-01-16.Rezervări prin telefon sau la sBdlul firmei:

    E X IM TU R , str. A; Şaguna 34-36 Tel/Fax 064-433569,193442 g E XIM TU R , str. Napoca 2-4 H Tel/Fax 064-198755.199293 â

    T E L E 7 abch Ar Nr l «Im A »Jl« »l IIIJ t* 0*J >1451» G LAstăzi, de la ora 22,15:

    VITRINAcu Selma Dragoş

    T E A T R U lif N A T IO N A Lastăzi, de la ora 18,30:

    P O V ES T IR I D IN P Ă D U R EA V IE N E Z Ă

    de Odon von Horvath

    O P E R A M A G H I A R Ăastăzi, de la ora 18,30:

    E L A M O RS p e c t a c o l d e d a n s

    Republica - Top 2000 " Victoria - Z iua a 6-a. SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * A rta -Eurim ages - B le s te m u l ru b in u lu i, SUA - Anglia, premieră (12;

    14; 16; 18; 20) * Favorit - The K id , SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - P lă c in ta am ericană, SUA (13; 15; 17; 19). .

    TURDA - Fox - A p o ca lip sa , SUA (13; 15;); M ickey - O ch i a lb a ş tr i, SUA (17; 19)

    D E J - Arta - Lupta cu înă lţim ile , SUA (vineri-duminică: 15,15; '17,30; 19,45; luni-joi: 13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

    GHERLA - Pacea - Legenda c ă lă re ţu lu i fără cap, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.

    T / - s —

    f î T L f i S S I B

    CURSEINTERNAŢIONALE

    C lu j > G E R M A N IAzilnicC lu j > IT A L IAluni, miercuri, sîmbătă C lu j > F R A N Ţ A marţi, sîmbătă C lu j > A U S T R IAduminicăC lu j > S U E D IA s4 curse/lună |

    . C lu j > S P A N IA ■ ; 3marţi, vineţi IN F O R M A Ţ II T e l. 064/433.432 Fax 064/432.833.AdresaCluj, Piaţa Mihai Viteazul

    nr. 11, bloc D, ap. 1.

    ■ Biblioteca Judeţeană “ OCTAVIAN GOGA” : Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni • vineri: 9,00 • 20,00, sîmbâtâ: 9,00 - 14,00; Mediatecâ (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, miercuri, joi:14.00 * 19,45, marţi, vineri: 9,00 • 14,45; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni-vineri: 11,00- 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel.438.409): luni#- vineri: 8,00 - 15,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurei Vlaicu nr. 27, Bl. V ), Zorilor (str. Observatorului nr; 1, tel.438.409): luni, miercuri, joi: 14,00- 19,45, marţi, vineri: 9.00 - 14,45; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri:9.00 - 16,00. Notă: Activitatea Sec\iilor de împrumut pentm adulţi şi a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Marc nr. 1 este suspendată provizoriu, in vederea m utării in sediul nou. Rugăm restanţierii sec ţiilo r respective să restituie publicaţiile împrumutate la filia le le de cartier.

    I Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 • 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

    ■ Biblioteca Americană "J.F .K .” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lunâ: 9- 14. Ofcriin consultanţă pentru studii în USA,

    i Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu U ). Orar: luni, miercuri: 14- 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

    I Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâlianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbâtâ: 10-13.

    ■ Biblioteca Centrului Cultural German Hermann Oberth" (str. Memorandumului 18).

    Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

    C • t e l e s p e c t a t o r

    Marţi, 277.00 Telematinal; 9,00

    ,, Jurnal regional; 9,40Practic TE; 10,30 TVR

    Cluj; 11,20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara: 13,00 Ora G (r);14.00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan; 14,30 lartă-mă (r);15.30 Ai vrea tu! (s); 16,00 Puncte cardinale; 16,30 Kronika (mag.cultural); 17,30 George şi Leo (s); 18,00 Corect!; 18,10 Pentru dvs., Doamnă!; 19,00 Info-mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport;20.45 Cine ştie, cîştigă (dramă SUA 1994); 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Economia; 0,00 Vă place opera?

    b u r t f i 7,00 Aventuri în ...patru labe; 7,30 Băieţi

    buni, băieţi răi (s/r); 8,20 Autograf muzical (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,20 Obsesia vitezei (r); 10,05 In numele sportului (r); 10,35 Ştiri; 10,40 Sport plus (r);11.30 Reforma la bani mărunţi;12.00 Cronici votive (r); 12,35 O firmă - Casa de Windsor (do/ r, p.ll); 13,25 Tribuna partidelor parlamentare; 13,55 Aventuri în ... patru labe; 14,40 Domnişoara Andrea (s); 15,30 Ştiri; .15,35 Trupa DP 2; 17,10 Călătorind prin tară; 17,40 Patrimoniu; 18,30’Telejurnal TVR 2; 19,00 Autograf muzical; 19,20 Ferma (r); 20,25 Băieţi buni, băieţi răi (s); 21,15 Pragul de sus; 2:2,40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 Lacrima cerului (f. România 1990); 0,45 TVM Mesager.

    7.00 Incorputibilii; cu jCeflţ Aventurile lui Papirus (d.a.); 7,40 Muzică; 8,00 Ştirile Pro TV; 9,00 Nemuritorul (s);10.00 Tînăr şi neliniştit (s/r);11.00 Corbul, îngerul negru (s/ r); 11,50 Băieţi răi (co.SUA 1986); 13,30 Lorenzo (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,40 Teo; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Expertul (s); 21,00 Spitalul de urgenţă; 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 chestiunea zilei;23.45 Ştirile Pro TV; 0,00 X şi Zero; 0,10 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,15 Nebun după tine (s); 0,45 Corbul, îngerul negru (s);1.45 Nemuritorul (s); 2,30 Chestiunea zilei (r); 4,20 întoarcere la Insula Comorii (f. Nouă Zeelandă 1996).

    7.00 Observator;8.00 ‘Neata; 11,00

    Moloney (s); 12,00 Viila Vanilia

    PO LIC LINIC A FAR A PLATA "FAM ILIA SFINTA"• 26 - 28 feb ru a rie •

    Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 26,28 (9-12), dr. V. Bodo - 28 (15-18), dr. R. Cotârlă - 28 (10-12), dr. M. Eşanu - 27 (12-13), dr. M. Man - 27 (14-16), dr. D. Oltean - 27 (9-11), dr. A. F. Oros - 27 (14-18), dr. D. Platon - 26 (9-11), dr. L. Rasa - 26 (15-17), dr. I. Riza - 27 (15-16), dr. N. Suciu - 27 (10-12), dr. C. Tonea - 27 (9-11), dr. A. Varga --26 (9-11), dr. C. Vlaicu - 26 (11-13); Homeopatie. Dr. L BarbâalbS - 28 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Pajiu - 28 (11,30-13), dr. T. Popescu - 28 (9-11), dr. N. Prişcâ - 28 (16-18); Interne. Dr. D. Pârv - 26 (15-17), dr. Gh. Rădulescu - 27 (9-11), dr. D. Ursu - 27 (12-13); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 27 (10-12); Chirurgie. Dr. M. Simu - 28 (11-13); Pediatrie. Dr. M. Fritea - 28 (11-13), dr. R. Mitea - 27 (14-15); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 26 (12- 13); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 28 (9-11); Psihologie. Dr. L Boilă - 27 (14-16); Dermatologie. Dr. 0. Rosca - 26 (16-17). dr. I. Sârbu - 26 (11,30-12,30), dr. M. Teleagâ -27 (9-11); Toxicologie clinică. Dr. C.D. Ursu - 27 (12-13); O.R.L. Dr. S. Bjtlan - 28 (14-16), dr. E. Piăian - 28 (9-11); Ecografie. Dr. I. Ghiiean - 28 (14-15,30); Urologie. Dr. Z. Popa - 26 (12-13); Pneumo-ftîziologie. Dr. M. Man - 27 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea - 27 (9-10); Laborator. Ch. pr. S. Mosoigo - 26.27,28 (9-11).

    in cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sint valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

    f e b r u a r i e

    ('f.romantic Franţa ’98); 14,00 Realitate periculoasă (f/r); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 îmbrăţişări pătimaşe (s); 19,00 Observator; 20,00 Nadine ( co.SUA 1987); 22,00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 în slujba legii (s); 1,30 Intrigi în Paradis (s); 2,30 Simţul dreptăţii (s); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 Ape liniştite (s); 5,30 îmbrăţişări pătimaşe (s/ >)■

    7,00 Salvaţi de clopoţel (s/r); 8,00

    Prima Mix; 13.2S Clip Art; 13,30 Impact (r); 14,30 Exploziv; 15,00 Motor; 15,30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţel (s); 17,30 Camera de rîs; -18,00 Focus;19.00 JReal TV; 19,30 Impact;20.00 în pat cu diavolul (dramă SUA 1997); 22,00 Stil - magazin de modă; 23,00 Focus Plus;23.30 Impact (r); 0,00 Viper (s/ r); 1,00 Focus Plus (r).

    7 -15 Teleshop- fc ^ E ^ 3 _pjng; 7 30 ş tiri|e de Acasă (r); 8 ,1CL Doctorul casei (mag./r); 8,45 îngeraşul (s/r);9.30 Căsuţa poveştilor (r); 9,45 Acasă Ia bunica (r); 9,55 De 3x femeie (r); 10,45 Dragoste şi putere (s/r); 11,10 Seducţie ( s i r); 11,40 Fiorella (s/r); 12,10 iubire fără limite (s/r); 13,00 Dragoste nebună (s/r); 13,45 Luisa Fernanda (s/r); 14,35 Acasă la bunica (r); 14,45 Spune drept (r); 15,30 înger sălbatic (s); 16,20 Căsuţa poveştilor; 16,30 îngeraşul (s);17.30 Dragoste şi putere (s); 17,55 Acasă la bunica; 18,05 Seducţie (s); 18,30 Fiorella (s);19.00 Iubire fără limite (s); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,35 De 3x femeie; 21,10 Dragoste nebună;22.00 Luisa Fernanda (s); 23,00 Dragoste şi putere (s/r); 23,25 De 3x femeie (r); 0,00 Ştirile de Acasă (r); 0,50 Muzica de Acasă.

    " 7 /Z/cat7,00 Muzică; 9,59

    ra to c Telecaricatura zilei;10.00 Tentaţii (r); 10,30 Cutia muzicală ’ (r); 11,29Telecaricatura zilei; 11,30 As show; 12,29 Telecaricatura zilei;12.30 Ofsaid (r); 14,45Documentar; 15,59Telecaricatura zilei; 16,00 D'ale lui Cătălin; 17,59 Telecaricatura zilei; 18,00 24 din 24; 18,30 As show; 19,29 Telecaricatura zilei;19.30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal; 21,30 Documentar; 21,59 Telecaricatura zilei; 22,00 Măştife puterii; 23,00 Telecaricatura zilei; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 D’ale lui Cătălin (r); 3,00 Muzică (r); 4,30 Măştile puterii(r); 5,30 Documentar; 6,30 Telejurnal.

    i£ S » 0 6 , 0 0 - 0 6 , 3 0 cĂuîjÂfîxA videodipuri; 06,30-07.00 Reportaje; 18,00-20,00 Topul meseriilor - realizator Nicoleta Ţăranu.

    Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările inie/venite in programele posturilor de televiziune.

    92, 8 fm ' Marţi,27 februarie06:00-07:00 Prima oră (Program informativBBC-6:00- 6:30; Meteo-6:40; Informaţii utilitare -6:50); 07:00-10:00

    Ţ’Ţ £5 Primul salut-Ştefan Coro/an (07:00 Sa/uf; Şf/ri; 07:20 ra d i o Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale,

    07:50, 08,50 Horoscop: 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea): 10:00-13:00 Mesa] FM - Tudor Runcanu (10:00 Ştiri + Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 ’Capra' cu trei ie z i' -trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 *Telefonul zilei" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 -16:00 Caleidoscop CD-cuTiberiu Crişan (13:00 Ştiri* Meteo, "Cetăţean de onoare" - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00,15:00 Ştiri,15:20 Ce mai crede lumea (r.))\ 16:00 - 19:00 Conspiraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00, 17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct- farse+urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18130 -18:30 Program informativ BBC, 18:40 Divertis Radio Blitz): 19:00 Automania- emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ştiri, Retro Gold- oldies but goidies - Tiberiu Crişan; 24:00,02:00, 04:00 News Flash.

    — j- Marţi, 27 februariej Î>- ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 . 15.00 , 16.00;

    BBC-06.00,11.00,14.00,18.00; 6.30-9.00 Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PATRIII.A DF SFRVICIU- 9.30-Revista presei. Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond;12.00-18 OO-CALEIDOSCOP fm: 13.20 -Musca (limba maghiară)20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţiiU N IP L U S P t t d iă Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde_Magice U N I r L U S R g g ip Marţi, 27 februarie

    Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00,14.00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Unipius de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informapi culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct., ş i de la Zece; 14,30-18.00 Unipius alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21 -30-6,00; Unipius nocturn._ Marţi, 27 februarie

    (fftA D IO C LU JO ) 6 .°° Bună dimineaţa. O emisiune .. " i1 ~ cu informaţii, actualităţi şi muzică,

    prezentată de Doina Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă de la Anca Bota. 11,05 Ceasul a l unsprezecelea - cu Melania Drăgan;12.00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.

    13,15 Paralele muzicale,.dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax - prezintă Anca Băltan; 18,30-19,00 Crochiuri muzicale - Prezintă Bogdan Roşea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 - 20,00 De la est la vest, de la nord ia sud. Prezintă Traian Bradeâ; 20,00 Ştiri. 20,10 Din grădina cu flori multe. - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida. 21,00 Ştiri: 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

    Marţi, 27 februarie 6,00-10,00 Ceasurile dimineţii:

    10,00-10,05 Buletin informativ:R A D I O R E N A Ş T E R E A

    91,2 MHz FM10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri: 10,40-11,00 Muzică religioasă: 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc- Bochiş), 11,30-12,30 Concert; 12,30-13,00 Restituiri (V. Tomoioagă: 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin: 18,00-18,30 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r): 18,35-19,00 Cîntări religioase: 19,00-20,30 Muzică şi simţire românească (V. Tomoioagă): 20,30.21,00 Păhărelul cu nectar (E Magher): 21,00- 23,00 Emisiuni sociale/ juridice/ de medicină: 22,50 Rugăciunile serir, 23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

    CABINET, MEDICAL ONCOLOGICC L U J -N A P O C A

    s t r .P R O F C IO R T E A n r .9 ( c a r t ie r G r ig o re s c u )

    CONSULTAŢII:Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J:

    Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

    M a, J : 14” -16; V: 15-17 S : 9 -1 1

    Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

    L, Mi: 1 8 -2 0 ; M a ,J :18 ” -20 V: 16-20

    . P R O G R A M A R E : te l/fa x (064) 18.76.04

    Tn timpul orelor de funcţionare a cabinetului

    ^ POLICLINICA A INTERSERVISAN

    str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEFROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOCIE ♦ GINE- j COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDLATRIE ;

    ♦ UROLOGIEI ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

    ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

    Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

    Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

    Ecografie cardiacă ;ECO Doppler color iTratamente LASER

    LABORATOR COMPUTERIZAT ] (Biochimie. - Bacteriologic Imunologi; - Parazitologie Determinare Rh - Teste d:; sarcină - Antigen HBS - Elisa Test • Examinări citologice pentru depistare:: cancerului de col uterin - Investigaţii pentr: sterilitatea feminină si masculină)

    ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)

    orele" 7-21 Medic dc gardă: orele 2 i - 7 Rezervare, consultaţii

    la tel. 4 1.4 1.63. ' J

    IC AB IN ET M EDICAL B F

    STOM ATOLOGIE |Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 J

    Dr. Socolov Gelu - medic primar j Dr. Socolov Mihaela • medic primar ’

    Tratamente stomatologica j complexe:

    • terapie '• protetică (ceramică) \ l• chirurgie (rezecţii, împlânte) i Programări zilnic la teL: 430.C2S ’

    ORAR j |Luni • Vineri: 9-19 : i

    Sîmbâtâ: 10-13 1;

    PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGARU • Dr. ANGELA CĂLDGĂEDStr. Prahovei nr. 11

    (lîngă biserica Bob)

    L ,M i, V -17-20 S - - 8-12.

    Tel.; 42.56.18; tel/fax:19.14.63

    D isp e n sa ru l P o lic lin ic cu P la tă f

    instituţie cu vechi - -

    renume în asigurarea [

    consultaţiilor medicale. |

    angajează medici detoate specialităţile.

    Adresa: Ştefan Llitlwig Rotii (fosta M âloasa) nr. 19.T e l.: 130.330 sau 432.557.

    Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

    MBORiTomi iie sivlrm: iw u J m jstă la dispoziţia dvs. de luni pînâ viner, între orele 8 - 22. Vă a?feptăF\ ap e lu rile la n u m ă ru l 186864. _

    ADEVĂRULde Cluj i

  • Aici ar putea fite reclama dumneavoastră I

    îZiarul nostru foloseşte ştiri

    furnizate de agenţiile RO M PRES şi MEDIAFAX.

    î . - w r . F ' W k - -■ ’ v . t : ; w . " ’£ r . :â 2 D E

    CINE VA FI SUCCESORUL LUI YASSER ARAFAT?“ H A ’A R E T Z ”R ecen t/ preşedintele Autorităţii Naţionale

    Palestiniene (ANP), Yasser Arafat s-a întîlnit atîţ cu preşedintele .egiptean, Hosni Mubarak, cît şi cu regele Iordaniei, Abdullah al-ll-lea. Din anumite motive, s-a răspîndit zvonul că Yasser Arafat este bolnav şi că a fost internat în spital. Totuşi, imediat după întîlnirile oficiale Y a sse r A rafat a fost consultat de medicul său, dr. Ashraf al-Kurdi (neurolog), care a declarat că acesta este sănătos şi că nu există o bază reală pentru zvonurile referitoare Ia starea precară a sănătăţii sale. Dr. Kurdi a mai spus că a făcut această declaraţie după ce la clinica sa s-au primit telefoane din partea unor ziarişti care se interesau de starea sănătăţii liderului’ palestinian.

    într-’un interviu recent, Faruk Kaddoumi, fondator alături de Arafat al mişcării Fatah, s-a referit şi el la problema sănătăţii acestuia, spunînd că este şubredă. întrebat de reporter cine îi va lua locul lui Arafat, Kaddoumi a dat un răspuns evaziv, referindu-se doar la procedurile legale ce trebuie respectate în cazul alegerii unui succesor. Problema succesiunii lui Arafat nu poate fi discutată cu liderii palestinieni, fiind un subiect tabu. Arafat este considerat “liderul şi simbolul naţiunii", iar simbolurile nu au nici adjuncţi, nici

    succesori. întreruperea negocierilor de pace cu Israelul pare_să-l fi afectat pe Arafat. Poziţia sa, atît în străinătate, cît şi în plan local, de şef al viitorului stat palestinian se bazează pe acordurile de la Oslo. Mult timp Arafat a făcut paşi spre un acord de pace cu Israelul, iar acum nu mai poate da înapoi. Deci, nu este o coincidentă că în contextul actualelor violenţe, Arafat continuă să se declare în favoarea păcii şi a negocierilor cu Israelul. Doi dintre posibilii succesori ai lui Arafat, Abu Mazen, fostul numărul doi în cadrul Autorităţii Naţionale Palestinene, şi Abu Ala, preşedintele Consiliului Legislativ Palestinian, nu mai au o poziţie atît de puternică. Cei doi se numără printre' liderii palestinieni cei mai afectaţi de ceea ce în teritorii se numeşte “virusul Oslo". Multe persoane din Fîşia Gaza şi Cisiordania susţin că cei doi sînt vinovaţi de actualele violenţe. De fapt, actuala Intifada a subminat poziţia tuturor membrilor aflaţi în anturajul lui Arafat. Aceştia mai sînt acuzaţi de corupţie şi de modul defectuos în care s-au ocupat de problemele ce au dus la deteriorarea situaţiei actuale. Numai două persoane, Mohammed Dahlan, şeful Serviciilor de Securitate din Fîşia G a z a , şi Jib r il Rajoub, om ologul său din Cisiordania, vor reuşi să-şi menţină puterea. între aceştia se va decide eventualul succesor al lui Arafat.

    D in 27 fe b ru a rie - un nou cen tru d e o p tic ă m e d ic a lă în C lu j- N a p o c a

    O P T I C A M E D I C A L Ă N R . 1

    p e n t r u t i n e ş i f a m i l i a t a

    • c o n s u lt a ţ ii m e d ic a le o f t a lm o lo g ic e c o m p u t e r iz a t e e fe c tu a te d e m e d ic i s p e c ia liş t i *

    . • ra m e , le n tile , e x e c u ţie d e o c h e la r i la p re ţu ri e x tra o rd in a r d e a c c e s ib ile • s is te m m e d ic a l g e rm a n b a z a t p e m u ltip le a v a n ta je p e n tru m e m b rii u n e i fam ilii• .re d u c e r i s u b s ta n ţia le p e n tru c o p ii, s tu d e n ţi ş i p e n s io n a r i

    in fo rm a ţii ş i p ro g ra m ă ri la t e i: 0 6 4 - 1 9 6 2 2 0 ,

    P-ta Mihai Viteazul nr.36^CALITATE NR. 1

    LA PRETURI EXCELENTE (F.P. 0102)

    SPECTRUL RĂZBOIULUI PLANCAZA ASUPRA ISRAELULUI

    ”E L P A IS "

    Problema majoră cu care se confruntă premierul israelian Ariei Sharon este valul de violenţe provocat de palestinieni, căruia, dacă nu i se va pune capăt după patru luni de ciocniri şi un bilanţ de 470 de morţi, există riscul declanşării unui război la scară regională. Liderul de dreapta, care s-a impus în faţa laburistului Ehud Barak la alegerile pentru postul de premier din 6 februarie, arborînd lozinca “ Numai Sharon aduce siguranţă”, este pus acum cu spatele ■ la zid, în condiţiile unei escaladări a violenţelor şi revendicării din partea opiniei publice a unor soluţii mai drastice.

    Acţiunea palestiniană cea mai ucigaşă împotriva Israelului din ultimii patru ani şi metodele utilizate - un autobuz lansat împotriva unei mulţimi aşteptînd în staţie - ilustrează clar degradarea conflictului. Şi anticipează ce este mai rău în cazul în care Ariei Sharon, un adept al metodelor expeditive folosite şi de

    Ehud Barak, nu înţelege că Israelul nu va ajunge niciodată la pace dacă va continua să practice - deşi cu mijloace mai rafinate datorate capacităţii sale economice şi tehnologice - acelaşi terorism pe care îl condamnă la adversarii săi. Cu componenta agravantă că represaliile israeliene nu se rezumă doar la aspectele militare, ci includ şi

    ' blocarea sistematică a teritoriilor ocupate, privîndu-i de bunurile de primă necesitate pe mii -de palestinieni. Israelul a recurs de multe ori la eliminarea fizică a adversarilor săi, dar în ultimele luni a făcut din asasinatele selective o politică de stat. Elicopterele sale dotate cu arme de artilerie l-au atacat mortal pe şeful securităţii lui Yasser Arafat care, potrivit Tel-Avivului, ar fi lucrat pentru mişcarea Hezbollah. Cel puţin 20 de combatanţi palestinieni au fost recent lichidaţi prin metode similare. Practica este intolerabilă şi a fost aspru condamnată 'de Uniunea Europeană, primul partener comercial al Israelului şi chiar de SUA, superputerea protectoare a statului

    evreu, care a început, la rîndul ei, să profereze critici la adresa autorităţilor israeliene. Este o greşeală politică de proporţii să speri câ prin aceste metode, care încalcă dreptul internaţional, va fi îmblînzită o populaţie atît de tînârâ şi de frustrată precum cea palestiniană.

    între Israel şi palestinieni s-a instalat o dinamică de tip acţiune- reacţie insuportabilă şi la care trebuie să se renunţe dacă se doreşte evitarea războiului. Premierul spaniol Jose Maria Aznar, care a efectuat un turneu în Orientul Mijlociu în cadrul căruia a avut întrevederi cu Ehud Barak şi Ariei Sharon, după o întîlnire prealabilă cu Yasser Arafat, a putut constata la faţa locului deteriorarea conflictului şi practic imposibilitatea de a organiza în termen scurt o conferinţă de pace.

    Autorităţile israeliene preconizează deja, după ultimul atentat, să îngrădească şi mai mult accesul muncitorilor palestinieni, chiar dacă - potrivit ONU sărăcia din teritorii a crescut cu 50 la sută de la escaladarea crizei. Acutizînd disperarea vecinilor

    săi inevitabili, Israelul nu va ajunge niciodată la securitatea pe care o revendică. Adevărul este că Ariei Sharon, cunoscut pentru faptul că este de formaţie militară, trebuie să gîndeascâ de două ori înainte de a adopta măsuri de represalii asemeni celor luate de fostul premier laburist cu care nu s-a ajuns la un acord de pace, dar care a făcut dovada în faţa comunităţii internaţionale că doreşte să negocieze. - ■ ■

    Această situaţie explică poate interesul premierului ales al Israelului în atragerea laburiştilor într-o coaliţie de guvemămînt, oferindu-le două portofolii cheie: apărarea şi externele. Prestigiosul cotidian “Ha'aretz”, de linie progresistă, a scris într-un articol

    •că liderul naţionalist a respins cererile colonilor evrei de a nu-i include pe Barak şi Peres în guvern, pe motiv că are nevoie de ambii “pentru viitorul război” . “Mesajul transmis colonilor este câ, după cît se pare, ne îndreptăm spre un război, iar într-un război este necesar ca Partidul Muncii să fie alături de noi. Restul nu are deocamdată importanţă” , subliniază

    cotidianul israelian. Evaluările lui Sharon, în sensul că există o

    v escaladare a violenţei, sînt împărtăşite atît de responsabilul forţelor armate, generalul Shaul Mofaz, cît şi de şeful serviciilor secrete, Avi Dichter.” Violenţele vor continua, putînd chiar să se agraveze, dacă Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) nu va contribui la stoparea lor”, a spus generalul Mofaz. Potrivit aprecierilor dlui Dichter, “ la porţile Israelului se formează un stat terorist” , iar “atacurile palestinienilor vor continua, indiferent de ceea ce se va face pe plan diplomatic” . Ehud . Barak a reafirmat, în ceea ce-l priveşte, că singura soluţie pentru a se pune capăt violenţelor este aplicarea planului său de separare de palestinieni. “Vom continua să luptăm pentru dreptul nostru de a trăi pe acest pămînt ca popor liber, dar trebuie să aspirăm la o separare de palestinieni: dacă este posibil pe baza unui acord, dacă nu, printr-o decizie unilaterală”, a spus fostul premier. Indiferent de care va fi soluţia definitivă, Ariei Sharon se teme ca 6 escaladare a violenţelor să nu ducă la declanşarea unui război. E l a dorit să-i coopteze pe laburişti pentru a convinge opinia publică de faptul că acest război - spre deosebire de conflictul cu Libanul din 1982-1985 - este inevitabil, iar singura alternativă este lupta.

    SE VA S C O R IA POLITICA SUA PRIVIND PENINSULA COREEANĂ?"T H E N E W Y O R K oportunităţi de afaceri şi, mult şi Washington şi acest lucru ar

    T IM E S " ma> important, o detensionare a trebui consolidat, după părerearelaţiilor. sa.

    In condiţiile în care Din păcate, însă, Guvernul sud-coreean a fost preşedintele Coreii de Sud se Administraţia Clinton nu a foarte mulţumit de recentelepregăteşte să efectueze o, reuşit să ducă la capăt acest luări de poziţie ale unorvizită la Washington, la demers de normalizare şi la oficialităţi ale Administraţieiînceputul lunii martie, pentru Casa Albă a venit o nouă Bush jr. De pildă, Richarda avea o întrevedere la nivel Administraţie, care se pare câ Boucher, purtătorul de cuvînt alînalt cu preşedintele SUA, are o altă politică faţă de cele Departamentului de stat, aGeorge W. Bush, s-au două Corei. Locuitorii declarat că noua Administraţieînmulţit în SUA unele Peninsulei aşteaptă să vadă dacă va ţine cont de ceea ce a fostsemnale stînjenitoare privind acordul la care s-a ajuns cu realizat în sensul ameliorăriio posibilă schimbare de prilejul summitului istoric din situaţiei din Peninsula coreeanădirecţie în politica noii luna iunie a anului trecut la care şi câ va pomi din punctul înAdministraţii americane faţă au participat cei doi lideri care s-a oprit demersul

    . >̂e?*nsiî a coreeană coreeni (Kim Dae Jung şi Kim diplomatic. Cu toate acestea,divizată. In ultimele Jong II) va fi respectat şi numeroşi înalţi diplomaţi şisăptămîni ale mandatului sprijinit sau... anulat. într-o consilieri pe probleme desău, B ill Clinton a depus recentă declaraţie adresată direct securitate aflaţi acum la Casaeforturi majore pentru a Administraţiei Bush jr, Albă au adoptat o poziţie faţănormaliza relaţiile dintre preşedintele sud-coreean Kim de Coreea de Nord careSU A şi RPD Coreeană şi Dae Jung a insistat asupra contrastează puternic cumulţi au început să faptului că succesul strategia diplomatică pusă în conştientizeze faptul că viaţa demersurilor diplomatice faţă de aplicare de Administraţiacetăţenilor dm ambele state Phenian s-a datorat în mare Clinton. în particular, uniicoreene este pe cale să ia o măsură cooperării autorităţilor oficiali sud-coreeni şi-aunoua întorsătură: mai multe de la .Seul cu cele de la Tokio exprimat îngrijorarea faţă de

    intenţia Administraţiei Bush jr. autorităţilor de la Seul, care Joon Young, în cadrul uneide a pune cît mai repede în atrag atenţia asupra situaţiei- conferinţe de presă. înaplicare programul defensiv limită din întreaga Peninsulă”, speranţa că va reuşi săantirachetă (NMD), înainte de a declarat Selig S. Harrison, influenţeze nouaa încerca să negocieze cu expert pe probleme coreene în Administraţie de la Casaautorităţile de la Phenian cadml Fundaţiei Secolului din Albă în privinţa poziţiei faţăabandonarea programelor de Washington. Există, conform de Coreea de Nord,înarmare cu rachete cu rază spuselor unor analişti, autorităţile de la Seul l-aumedie şi lungă de acţiune posibilitatea ca economia nord- trimis la Washington pe şefuladoptate de Coreea de Nord. coreeană să se -prăbuşească, serviciilor secrete la numaiAceste programe au fost perspectivă care îngrijorează două zile după vizitainvocate ca principal argument autorităţile de la Seul, dat fiind ministrului sud-corean dede cei care doresc rapida impactul pe care l-ar avea şi "Externe, Lee Joun Binn, în dezvoltare a NMD. \ asupra economiei Coreii de cadml unei runde de discuţii

    Un alt motiv de îngrijorare Sud. la nivel înalt.. pentm oficialii sud-coreeni este Fotografii date recent Cu ocazia uneia dintre legat de posibilitatea ca noua publicităţii în presa, recentele întrevederi, un înalt Administraţie americană să nu internaţională oferă o imagine oficial sud-corean a declaratmai coopereze cu oficialităţile crudă a realităţii din Coreea de că, pe fondul reduceriide la Phenian sub nici un aspect Nord, unde regimul lui Kim ajutoarelor internaţionaleşi, de asemenea, de faptul că Jong II înfometează milioane de ‘ destinate Coreii de Nord, ţaraSudul va fi sistematic descurajat oameni. încheierea războiului se confruntă şi cu o acutăsă furnizeze ajutoare umanitare dintre cele două ţări peninsulare criză energetică, motivşi financiare Nordului. “Nu cred reprezintă cu siguranţă cel mai pentm care a cerut Coreii decă noua Administraţie este important aspect al evoluţiei Sud să-i furnizeze cărbunedispusă să provoace într-un fel relaţiilorintercoreene, a declarat iar acest sprijin trebuie *Coreea de Nord şi cu siguranţă purtătorul de cuvînt al acordat,va ţine cont de argumentele preşedintelui sud-coreean, Park

  • A i ' h î - " **---- ■ ; « § . W ' 1938- A fost promulgată nouaT x l v l ar putea fi I - ) I ~ "V * * Constituţie a României care a

    • ^ e a v o a s t r ă , , * * ■ : ( ) 1 ] ( ) ( \ > ] ! “ ^ a l Ş S S K E

    UDM R ameninţă cu retragerea sprijinului acordat PDSRUD M R ameninţă cu retragerea susţinerii

    acordate partidului de guvernămînt în cazul în care foştii proprietari nu vor primi, pînă în luna iunie, titlurile de proprietate asupra pădurilor, titrează cotidianul “ Romaniai Magyar Szo” , citînd afirmaţiile deputatului UDM R, Râduly Robert.

    Cu ocazia unei conferinţe de presă, Râduly a declarat că PDSR nu manifestă decît la nivelul Capitalei o atitudine europeană, în timp ce situaţia generală

    existentă în restul ţării este inferioară celei înregistrate înaintea alegerilor din anul 1996. în aceste condiţii, Râduly apreciază că ultima variantă ar fi sesizarea Internaţionalei Socialiste, for în care PDSR şi-a manifestat intenţia de integrare, cu privire la acţiunile partidului de guvernămînt, acţiuni . rieconforme promisiunilor.

    Deputatul a prezentat cazul judeţului Harghita, unde PDSR a ignorat protocolul

    semnat cu UDMR şi a demarat, din considerente politice, acţiunea de schimbare a funcţionarilor din instituţiile forestiere, în baza acestor acţiuni, Râduly a atras atenţia prefectului şi subprefectului de Harghita cu privire la faptul că adevăratul cîştigător al alegerilor la nivel judeţean este UDMR, nicidecum PDSR, motiv pentru care autorităţile trebuie să ia în considerare poziţia Uniunii cu privire la problemele judeţului. -

    Deputatul Emil Boc

    s-a aflat printre

    gfierleniL a sfirş itu l săp tăm în ii

    trecute, sediul Organizaţiei m un ic ipa le PD Gherla a fost mai aglomerat decît de ob ice i. Mulţi locuitori ai u rbe i d e pe So m e ş au trecut pentru prima oară pragul sediului din centrul oraşului, unde a avut loc o întîlnire cu deputatul PD , Em il Boc. O asp e te le clujean nu se află pentru prima dată în municipiul G h e r la . Totuşi, de astă dată , vizita deputatului P D a fost aşteptată de foarte mulţi localnici. Unii dintre ei l-au interpelat cu privire la aspecte le edilitare, a Iţii au abordat problema datoriilor fa ţă de R A G C L , iargospodarii din satul Ghiriş s-au d ep lasa t la G herla p en lru a ad uce lacunoştinţa deputatului cazul electrificării acestui sat de pe Cîmpia Transilvaniei. în cadrul întîlnirii s-au ridicat şi problemele pensionarilor sau ale celor care urmează să intre in a ce a s tă categorie. Tot la sfirşitul săp tăm în ii trecute. Em il B o c s-a dep lasa t Jn com unele Alunlş, Iclod şi Bonţida, unde discuţiile cu cetăţenii s-au purtat mai mult în domeniul agriculturii • şi a aplicării Legii 1/2000. Desigur, nu au lipsit de pe ag e n d a de lucru ad ep u ta tu lu i In vestiţiile e d i l i ta r - g o s p o d ă re ş t i, planificate a fi realizate în acest an în cele trei mari com une din împrejurimile Gherlii. Membrii conducerii Organizaţiei municipale PD Gherla l-au însoţit în aceste localităţi pe preşedintele PD Cluj, Emil Boc.

    S Z E K E L Y C s a b a

    în ceea ce priveşte alegerea noului preşedinte democrat Organizaţia de Tineret a PD Cluj încă deliberează

    C o le g iu l D irector al O rg a n iz a ţie i de T ine re t a Partidului Democrat s-a întrunit sîmbătă la Bucureşti. Din partea OT-PD Cluj a participat Gabriel Chifa, preşedintele organizaţiei judeţene. In cadrul şedinţei s-a hotărît ca poziţia Organizaţiei de • T in e re t a PD fa ţă de candidaturile lui Traian Băsescu şi Petre Rom an la preşedinţja P D să fie una de neutralitate. în mai, la alegerile din interiorul P a rtid u l D em ocra t, f ie c a re organizaţie judeţeană de tineret v a a v e a un num ăr de reprezentanţi care vor vota în funcţie de opiniile membrilor săi. în ceea ce priveşte Organizaţia de Tineret din Cluj, Gabriel Chifa a d ec la ra t că „vor a v e a loc consultări cu toate filialele din judeţ, urmînd a fi stabilit modul în care va vota organizaţia pe care o reprezintă”. .

    în luna septembrie vor avea lo c a le g e r i pentru B irou l Perm anent al Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat.

    M . L .

    Bucovina cere ajutoiul Transilvanieiurm are din pagina 1

    fructificate” , sînt de părere părinţii semnatari ai scrisorii. Şcoala cu predare în limba română ar fi singura instituţie de. acest fel de pe Valea Cosminului.

    Filiala clujeană a Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română din Bucovina a cerut la rîndul ei sprijinu l locuitorilor din municipiul CIuj-Napoca pentru finalizarea lucrărilor la şcoala românească din M olodia. De-a lungul timpului a fost evidentă legătura dintre românii transilvăneni şi cei din 'Bucovina. „Înfruntînd oprim area habsburgicâ şi p ied ici de tot felu l, transilvănenii şi bucovinenii s-au dovedit solidari de-a lungul istoriei şi au împărtăşit grijile şi bucuriile, s-au ridicat mai presus de hotarele care

    brăzdau atunci pămîntul nostru strămoşesc.O rganizaţiile culturale

    jggionale din Transilvania şi Bucovina au pregătit evenimentele din 1848 şi au făcut posibilă victoria

    'bucovinen ilo r în Unirea necondiţionată şi pe vecie cu Patria mamă. Nu este întîmpiător că astăzi românii din Bucovina se adresează transilvănenilor cerînd ajutor financiar autorităţilor locale din municipiul CIuj-Napoca pentru redeschiderea şcolii româneşti din comuna Molodia, regiunea Cernăuţi” , se precizează în scrisoare. Românii din Bucovina luptă de peste 60 de ani pentru dreptul lor de a păstra limba română, denum irilelocalităţilor, numele şi etnia copiilor lor.

    Primarul municipiului CIuj- Napoca, Gheorghe Funar, a

    iniţiat un proiect de hotărîre pentm alocarea sumei de 200 milioane lei în vederea înfiinţării şcolii româneşti din Molodia. Dar, în şedinţa Consiliului local din 18 ianuarie 2001, proiectul a fost respins pe motivul câ „banii publici nu pot fi folosiţi în scopuri patriotice” . Intr-un sondaj de opinie efectuat pe stradă în data de 23 ianuarie, s-a evidenţiat faptul că locuitorii Clujului sînt dispuşi să contribuie la ridicarea şcolii. Filiala clujeană a Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română din Bucovina „roagă Consiliul local sâ repună în discuţie proiectul de hotărîre privind alocarea ajutorului financiar pentru deschiderea şcolii româneşti din Molodia. Această şcoală va fi ctitoria locuitorilor români şi maghiari din m unicipiul CIuj-Napoca” .

    La capătul dinspre gară al străzii Horea, pe partea dreaptă a acesteiâ se află un părculeţ nu mai mare de cîţiva zeci de metri pătraţi. In mijlocul lui, municipalitatea din alte perioade istorice ale devenirii noastre a construit o fintînâ arteziană tocmai bună sâ răcorească şi purifice aerul atît de poluat din zonă, aceeaşi municipalitate din vremuri apuse pentru totdeauna reuşind să amplaseze un bust al lui Horea. “ Cine este acest Horea?” - ar putetf să se întrebe unii dintre călătorii ce fac escală în gara Cluj. ori unii reprezentanţi mai “ evoluaţi” ai tinerelor generaţii, instruiţi la şcoala manualelor alternative. Este conducătorul unei răscoale a românilor ardeleni împotriva asupririi imperiale - ar putea să le răspundă un mai vîrstnic locuitor al Clujului, poate chiar cel care a venit zilele trecute la redacţie să he spună că bustul lui Horea este atît de bine ascuns de mai multe chioşcuri ri panouri publicitare, încît abia se mai zăreşte din spatele *lor. Intr-adevăr, capitalismul aflat în plină expansiune în România a adăugat uitării colective, pe care o potenţează mereu cu fapte precum cele ce se află la originea tristeţii care l-a cuprins pe cititorul nostru, uri bria aşezat împrejurul părculeţului în cauză, încît bietul Horea nu ma: poate fi zărit decît dacă faci eforturi speciale în acest sens. “ Eu. să-mi doresc altceva?” - se întreabă tînăra şi tînărul zugrăviţi pe panoul publicitar amplasat în calea vederii noastre, ca şi cuci fericirea lor este completă doar atunci cînd se află îmbrăţişaţi ş: fumează o anume ţigară. Este posibil ca asta să le fie fericirea supremă, dar clujenii se pot întreba de ce să şi-o afişeze chiar în faţa bustului lui Horea şi nu vor s-o trăiască în altă parte. (C.V.\

    < JLHWUi jjj kif*

    Rechemarea în bloc a 13 ambasadori afectează prestigiul RomânieiRechemarea în bloc a 13

    ambasadori, numiţi în posturi în perioada 1997-2000, reprezintă o măsură “nefericită şi necuvenită” , a declarat, ieri, Tudor Dunca, fost ambasador în Germania şi membru al Delegaţiei Permanente a PNŢCD, care a arătat câ aplicarea “ vendetei politice” şi a “ criteriului clientelar” în demersul politicii

    externe nu contribuie la prestigiul ţârii. El a spus că este “surprins şi dezamăgit” de această decizie care se înscrie în activitatea de pedeserizare, contrazicînd criteriul competenţei în numirea ambasadorilor, mai ales câ printre cei rechemaţi figurează Teodor Baconsky, MihaŢ Zamfir şi Alexandru Herlea. în opinia sa, măsura rechemării în bloc a upor

    ambasadori reprezintă o replică “nejustificată şi complicată” a unei acţiuni similare desfăşurate în 1997 faţă de ambasadorii numiţi pînă în 1996 de către Ion Iliescu, pe care a apreciat-o, de altfel, drept “inoportună”. Totuşi, Tudor Dunca consideră câ.cele două momente “nu se compară”, deoarece în 1997 nu au existat ambasadori de talia lui Teodor

    Baconsky, care a avut “o contribuţie majoră” la venirea în România a suveranului pontif loan Paul al II-lea în mai 1999, prima vizită a’ unui Papă într-o ţară majoritar ortodoxă.

    Treisprezece ambasadori români au fost rechemaţi în luna februarie, printre aceştia numărîndu-sc Alexandru Herlea, reprezentant permanent la UE,

    Ion Teleagă, ambasador h Madrid, Mihai Zamfir, ambasador la Lisabona, Silvic Petrovici, ambasador h Bangkok, Teodor Baconsky. ambasador la- Vatican. Smaranda Enache, ambasador ir. Finlanda şi Petre Constantin, j alias Doctor Bărbi, ambasador j în Tunisia, au declarat surse ; diplomatice. ;

    A l e x a n d r u V a i d a - V o e v o d - 1 2 9 d e a n i d e l a n a ş t e r e• O scrisoare inedită de ia Conferinţa de Pace de la Paris - Versailles •

    S-a născut la 27 februarie 1872, într-un sat singuratic, adunat sub dealul Răscoalei de la Bobîlna, un deal pe care românii acelor locuri îl socotesc străbunul lor.

    Alexandru Vaida-Voevod a intrat de foarte tînăr în bătălia pentru drepturile neamului său. în 1884, cînd manifesta impetuos pentm adevărurile memorandiştilor judecaţi la Cluj, el scria: “Trecem, de la era frazelor, în era faptelor!” . La 18 octombrie 1918, dîrid citire în Parlamentul budapestan “Declaraţiei de autodeterminare a românilor din Transilvania” , afirma: “Din ceasul acesta, oricum ar decide puterile • lumii, naţiunea română din Ungaria şi Transilvania este hotărîtâ a pieri mai bine decît a suferi mai departe sclavia şi atîrnarea” .

    în organizarea Marii Adunări de la Alba Iulia rolul său a fost determinant. La 28.11.1919 a fost ales primulpreşedinte al Camerei

    Deputaţilor din România unită, în 1919-1920, într-un moment de răscruce pentru destinele poporului său, conducînd delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris - Versailles, utilizîndu-şi calităţile de abil diplomat şi om politic cu viziune europeană, a obţinut recunoaşterea internaţională a României Mari.

    Scrisă în timpul ffămîntărilor acelui moment istoric unic, epistola sa, datată 07.05.1919 şi: adresată lui Iuliu Maniu, e un text inedit, pulsînd de autenticitate, fragment pe care astăzi pentru prima dată îl încredinţăm tiparului. Sînt mărturii cu valoare documentară, expresive relatări ale unui martor ocular şi deopotrivă participant la “ facerea” istoriei. “Zi senină de primăvară (...) Versailles-ul mort de altădată era plin de lume de ambele părţi ale dramului. Compania de onoare aşezată înaintea hotelului Trianon Palace, la sosirea noastră prezentă armele (...). în

    sala mare, la mesele aranjate în formă de potcoavă se aşezară delegaţii (...) Eu ajunsei... lîngă ministrul grec Romanos, iugoslavul şi cehoslovacul, pe

    locul secretarilor... şedinţa se deschide. Clemencean dâ ordin să fie invitată delegaţia germană. Urmează o pauză de vreo cinci minute... Se simte tensiunea. Fiecare dintre cei prezenţi e muncit de miile de gînduri, amintiri şi viziuni ale

    istoriei cetite şi trăite. Caleidoscopic îmi zboară prin fantezie frînturi de scene: Ludovicii Franţei, metresele lor, păcile lui Richelieu şi Mazarin, Maria Antoaneta, Mirabeau, ■Danton, Robespierre, Voltaire, Rousseau, Napoleonii, Bismark şi contimporanii lui, apoi reînvie pe o clipă, în conştiinţa mea, deznădejdea adîncă de care fui cuprins cetind condiţiile infame ale “păcii” de la Bucureşti (...). Contele Brachdorff-Rantzau intră ca primul. Galben la faţă, cu cercuri adînci sub ochi, ca un om reîntors din mormînt, dar păstrînd o ţinută demnă... De-a dreapta lui şi de-a stînga lui tovarăşii cu care venise. Un compliment uşor, nici umil, nici arogant, apoi se aşezară (...). Ei îşi puseseră nădejdea în omenia lui Wilson şi-n înţelepciunea de bărbaţi de stat a lui Clemenceau şi Lloyd George... Ş i cum neamţul îşi cetea cu voce răspicată declaraţiile... pe mine mă părăsi de tot simţul de mulţumire haină pe care îl simţisem şi mi se mstâpîni în

    fire mila şî îngrijorarea. Mila pentru nemţi, care merită pedeapsa, dar pe cari nu au dreptul oamenii să-i nimicească. NumaiDumnezeu e îndreptăţit să nimicească popoare. Grija mă cuprinse şi mă stăpâneşte pentru viitorul nostru. Cu o astfel de “pace” se seamănă mii de germeni de război .

    Cît de lucidă a fost previziunea lui Al. Vaida- Voevod, rostită în mai 1919, în zilele Conferinţei de Pacef în zorii noului mileniu, acum, cînd de la naşterea sa se împlinesc 129 de ani, neliniştile sale care puteau părea pe atunci metafizice, se dovedesc extrem de reale. Ar fi util să ne întoarcem din cînd în cînd, să-i ascultăm gîndurile din “Memorii”, din scrisori. Iată de ce am considerat important sâ cităm un fragment, pînă acum, necunoscut, al corespondenţei marelui om politic si diplomat.M i r c e a V A I D A - V O E V O D J

  • rr< 3

    Aici ar putea fireclama dumneavoastră

    m i

    A I I U . '

  • Aici ar putea fireclama dumneavoastră stabilirea primului regim internaţional de "cer deschis”

    Sharon puss® fiei condiţii pssatffia a. ridica sancţiunii© împotriva

    Premierul israelian ales Ariei Sharon a cerut, într-un mesaj transmis preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, prin intermediul lui Colin Powell, îndeplinirea a trei condiţii pentru ridicarea sancţiunilor economice împotriva palestinienilor, a indicat un purtător de cuvînt al lui Sharon, ciţat de AFP. Sharon cere ca preşedintele Arafat sâ facă o “ declaraţie publică şi fară echivoc în favoarea încetării violenţei, Autoritatea Palestiniană să acţioneze pentru a pune capăt incitărilor la violenţă şi reluarea cooperării israeliano- palestiniene în ceea ce priveşte securitatea pe teren”, a indicat purtătorul

    de cuvînt într-un comunicat.“Dacă aceste măsuri sînt luate, atunci transferul mărfurilor şi al materiilor prime către teritoriile palestiniene ocupate va fi autorizat, precum şi intrarea, sub control, a muncitorilor palestinieni în Israel” , se mai scrie în comunicat.

    Purtătorul de cuvînt a precizat că acest mesaj i-a fost,transmis de Powell lui Yasser Arafat în timpul întîlnirii, de duminică după-amiaza, de la Ramallah, în Cisiordania.

    “Powell l-a sunat pe Sharon imediat după întîlnirea de la Ramallah pentru a-l informa că a transmis mesajul referitor la măsurile care trebuie luate

    de Arafat pentm ca Israelul să poată ridica diferitele restricţii” , a subliniat purtătorul de cuvînt.

    Powell s-a întîlnit, anterior, cu Sharon, la Ierusalim. '

    în timpul vizitei sale în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate, secretarul de Stat american a cerut ridicarea “ cît mai curînd posibil” a blocadei asupra Cisiordaniei şi Fîşiei Gaza, impuse de armata israeliană la puţin timp după declanşarea Intifadei, Ia 28 septembrie.

    în cursul unei conferinţe de presă la Ramallah, după întîlnirea sa cu Arafat, Powell şi-a exprimat “profunda preocupare faţă de gravitatea situaţiei

    economice din teritoriile palestiniene ocupate şi de impactul pe care l-ar putea avea asupra populaţiei” .

    Statele Unite se tem că Autoritatea Palestiniană se va prăbuşi din punct de vedere financiar şi a cerut Israelului să aloce peste 50 de milioane de dolari din taxele percepute, în conturile Autorităţii Palestiniene.

    Conform ONU, rata şomajului a atins 60% în Fîşia Gaza şi 40% în Cisiordania, faţă de 11%, cît era înainte de declanşarea violenţelor, iar peste jumătate din populaţia din teritorii va trăi sub pragul sărăciei pînă la sfirşitul anului.

    (In lider al coloniştilor«

    evrei cere “ lichidarea"

    lui Yasser fîrafat

    Secretarul general al principalei organizaţii dc colonişti evrei din Cisiordania şi din Fişia Gaza, Shlomo Filbcr, a cerut, ieri dimineaţa, intr-un interviu acordat postului dc radio public israelian ,. “ lichidarea” preşedintelui Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, relatează AFP.

    “ Ne-am confruntat cu peste 2.000 dc atacuri armate în mai puţin de cinci zile comise dc Arafat şi de poliţiştii săi: trebuie sâ lichidăm şi sâ distrugem aparatul pe care îl conduce” , a declarat Fibler.

    “ Noi sîntem în război. Acest lucru îl ştie fiecare cetăţean israelian care merge la muncă, dar şi fiecare copil care merge la şcoală” , a afirmat el.

    E l a reacţionat la două atacuri în urma cărora doi colonişti au fost răniţi, duminică, în regiunea Ram allah (nordul C isiordaniei), după ce trăgătorii palestinieni au deschis focul asupra vehiculelor în care se aflau.

    Fostul dictator argentinian Jorge Videla a declarat că nu regretă nimic si că "ştie to t" ce s-a petrecut în timpul dictaturii sale

    Fostul dictator argentinian Jorge Videla a declarat că nu. regretă că a.condus un regim în timpul căruia au dispărut circa 30.000 de persoane şi a susţinut că “ştie tot” ce s-a petrecut în timpul dictaturii sale, scrie revista “Viva”, citată de AFP.

    “Nu există războaie murdare. Există războaie juste şi războaie injuste. A fost un război al serviciilor secrete, cu toate ororile care l-au însoţit” , a declarat Jorce Videla, în vîrstă

    de 75 de ani, într-un interviu care va apărea în cartea “Dictatorul”, la 25 de ani după, lovitura de stat car'e l-a adus la putere. Jorge Videla, care s-a aflat în fruntea puterii militare în timpul primei părţi a dictaturii, perioada cea mai sîngeroasă din. 1976 pînă în 1981, a afirmat: “ Puterea nu a fost dificilă pentru mine şi nu a fost niciodată dezordine. Eu ştiam totul” . “Sînr sigur câ în această perioadă au fost

    torturate persoane în cîteva comisariate, mai ales atunci cînd se dorea rezolvarea unei anchete”, afirmă Videla în declaraţiile publicate de "Viva" şi preluate din cartea scrisă de ziariştii Maria Seoane şi VicCnte Muleiro. Videla este consemnat la domiciliu şi este acuzat de răpire, de tăinuire şi de detenţie a 40CL de minori, născuţi în captivitate în carcerele dictaturii (1976-1983) şi ai căror părinţi au fost daţi dispăruţi.

    Referindu-se la dispariţia sistematică a disidenţilor politici, Videla a declarat că “ei nu au putut fi împuşcaţi, pentru că societatea'argentiniană nu ar fi susţinut astfel de execuţii” .

    în luna noiembrie a anului trecut, judecătorul Garzon a lansat un mandat de arestare internaţional împotriva a 98 de foşti m ilitari argentinieni, printre care şi Videla, pentru încălcări ale drepturilor omului comise în timpul dictaturii.

    George VI. Bush ar li cîştigat alegerile, chiar dacă buletinele de vot ar fi fost renumărate

    Candidatul republican George \V. Bush ar fi cîştigat într-adevâr alegerile prezidenţiale americane din noiembrie anul trecut, chiar dacă ar fi fost autorizată de către Curtea Supremă o nouă numărare a tuturor buletinelor de vot din Florida, a relatat, ieri, cotidianul “Miami Herald” , citat de AFP.

    După ce a examinat peste 10.000 de buletine de vot din

    acest stat-cheie pentru rezultatul bătăliei electorale dintre Bush şi rivalul său democrat Al Gore, ziarul a conchis câ fostul vicepreşedinte nu ar fi obţinut probabil decît 49-de voturi suplimentare, în cazul în care ar fi fost dusă la capăt numărarea manuală a voturilor în comitatul Miami-Dade. George W. Bush, care a fost învestit oficial preşedinte al Statelor Unite luna” trecută, a r.

    fi obţinut aici un plus de 140 de voturi.

    Secretarul de Stat din Florida, Katherine Harris, a oprit o a doua numărare manuală a voturilor, după contestarea rezultatelor din Florida.

    Vicepreşedintele Gore obţinuse noi voturi, graţie unei noi numărări a voturilor în trei comitate din Florida - Volusi, Palm Beach şi Broward. însă în Miami-Dade,. circumscripţia

    cea mai populată a statului, operaţiunea nu a fost autorizată.

    Cotidianul “Miami Herald” a procedat la o examinare a voturilor controversate din Florida prin intermediul unui cabinet contabil, BDO Seidman, care a analizat toate buletinele litigioase, cu excepţia celor din două comitate. La Miami-Dade, operaţiunea a durat peste 80 de ore şi s-a desfăşurat timp de trei săptămîni.

    Washingtonul intenţionează să extindă proiectul scutului antirachetăStatele Unite intenţionează să-şi extindă

    controversatul proiect al scutului antirachetă, prin integrarea Marii Britanii şi a altor ţări aliate, a declarat ministrul britanic al Apărării, Geoff Hoon, citat de AFP. “Noul Guvern american a vorbit întotdeauna mai degrabă despre sistemul de apărare antirachetă decît despre sistemul

    «naţional» de apărare antirachetă”, a afirmat Hoon, într-un interviu acordat canalului privat de televiziune ITV. “A existat, prin urmare, o schimbare , de ton o dată cu sosirea la putere a noului Guvern, care recunoaşte cu precizie această dificultate” , a adăugat el: Ministrul s-a referit la criticile care apreciază că Washingtonul nu poate

    cere Londrei şi altor aliaţi să susţină proiectul scutului anfirachetă care n-ar proteja decît teritoriul american. ..$.

    “ Vom studia împreună cu americanii amploarea acestei probleme” , a spus el. “ Salutăm voinţa noului Guvern american de a discuta despre situaţia creată cu aliaţii săi, îri special cu Rusia” , a mai spus Hoon.

    FralteSs laii Ciliairy CHiqBobi e s te im p lic a t in tr-o M i s ă a fa c e reCumnatul fostului preşedinte B ill Clinton,

    acuzat că ar fi primit o jumătate de milion de dolari pentru a interveni în favoarea a doi protejaţi, a încercat sâ ajute, în mod ilegal, alte două persoane pentru ca acestea să fie graţiate, a informat, în ediţia sa de ieri, cotidianul “Washington Post” , citat, de AFP.

    Ziarul afirmă că Hugh Rodham, fratele lui H illa ry Clinton, a intervenit pe lîngă responsabili juridici de la Casa Albă pentm a fi graţiat un cuplu acuzat de donaţii ilicite pentru Partidul Democrat. Conform "Washington Post” , este vorba de Nora Lum şi soţul său Eugene Kung Ho Lum, acesta fiind inculpat şi pentm fraudă fiscală.

    Hugh Rodham a primit circa 400.000 de

    dolari pentm a ajuta la graţierea lui Glenn Braswell, un om de afaceri care a fost anchetat pentm evaziune fiscală şi spălare de bani, şi a obţinut comutarea pedepsei pentm Carlos Vignali, închis pentm trafic de droguri. E l a înapoiat aceşti bani, miercuri, la cererea lui H illary Clinton, senator de New York, care s-a declarat “ foarte întristată” şi “ foarte decepţionată” de rolul jucat de fratele său. Avocata lui Hugh Rodham, Nancy Luque, a dezminţit informaţiile apămte în “Washington Post” , afirmînd că Rodham nu a intervenit niciodată în favoarea cuplului citat şi nu este implicat “ în nici un fel” într-o cerere de graţiere referitoare la Nora Lum sau la soţul său.

    P a r l a m e n t u l i u g o s l a v a r e lu a t

    d e z b a t e r e a p r o i e c t u lu i d e le g e

    p r i v in d a m n i s t i aParlamentul iugoslav a reluat, ieri, dezbaterea unui proiect

    de lege privind amnistia, care afectează circa 30.000 de tineri care s-au sustras mobilizării, precum şi circa 100 de albanezi din Kosovo deţinuţi în Serbia, relatează AFP. ,

    Dezbaterea a fost suspendată în data de 16 febmarie, în semn de protest faţă de un atentat comis în Kosovo asupra unui autobus sîrb, soldat cu 10 morţi şi 43 de răniţi.

    Proiectul de lege prevede amnistierea tinerilor care s-au sustras mobilizării în timpul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei şi a celor care au fost condamnaţi deja pentm. acest motiv. Guvernul iugoslav a anunţat că în Serbia 1.786 de tineri care s-au sustras mobilizării au fost condamnaţi, împotriva altor 8.136 se desfăşoară acţiuni Jn justiţie, iar împotriva a 12.540 au fost formulate plîngeri. în Muntenegru, zeci de mii de tineri au refuzat să se prezinte la arme.

    în plus, 108 dintre cei 580 de albanezi din Kosovo deţinuţi în Serbia, care nu au fost acuzaţi de terorism, vor beneficia de această lege, a declarat Vladan Batici, membm al Opoziţiei Democratice din Serbia (DOS).

    în ch isoarea

    c e n tra lă da la

    Belg rad

    e s te am en a ja tă

    p e n tru a-l primi

    p e M iloşevici,

    potrivit

    “ The Independent"Un întreg etaj al

    închisorii centrale din Belgrad a fost golit şi amenajat pentm a-l primi, în cursul următoarelor zile, pe fostul lider iugoslav, Slobodan Miloşevici, a relatat, ieri, cotidianul “The Independent” , citat de AFP. încăperile respective sînt gata să-i găzduiască pe colaboratorii lui Slobodan Miloşevici, care ar putea fi arestaţi odată cu el, potrivit ziarului, care citează surse din cadrul Ministerului justiţiei şi din cadrul poliţiei din Belgrad.

    Noul Guvern, sîrb a început să strîngă laţul în jurul lui Slobodan Miloşevici, arestîndu-1 pe fostul şef al Poliţiei secrete sîrbe, Rade Markovici.

    Markovici, în vîrstă de 54 de ani, este interogat în legătură cu o serie de asasinate politice comise în perioada cînd a condus Poliţia secretă, între 28 octombrie 1998 şi 25 ianuarie 2001, data demisiei sale, după patru luni de la căderea lui Miloşevici. Arestarea sa, anunţată'sîmbătă seara, cu 24 de ore întîrziere, a fost calificată drept un “ eveniment politic de prim ordin” de către vicepremierul sîrb Zarko Korat.

    Regele Iordaniei şi-a lăsat maşina

    pe mîna iui Colin Powell

    Regele. Abdallah al II-lea al Iordaniei i-a îndeplinit dorinţa secretarului de Stat am erican Colin Powell lăs îndu-l să conducă, duminică, automobilul său Mercedes Benz V-12, relatează AFP. După mai mult de o oră de întrevederi in ten sive . referitoare la procesul de pace în Orientul M ijlociu şi Irak, regele Iordaniei intenţiona să îl în soţească pe Powell la aeroport, la volanulM ercedesulu i sau. In momentul în care Abdallah se pregătea să intre în maşină, în fruntea escortei, Powell i-a sugerat discret, d a rjo a rte sigur, că nu a condus niciodată un asemenea autovehicul şi că a visat la acest lucru, au ind ica t responsabilii am erican i. Regele a îndeplinit, atunci, dorinţa secretarului de Stat. “Agenţii de securitate iordanieni şi americani nu ne-au lăsat sa apăsăm pe accelerator”, le-a declarat Powell jurnaliştilor, care se aflau la bordul avionului care îl transportă în Kuwait

    “Superbă maşină este acest Mercedes Benz V-12; este bine să fii rege”, a adăugat, zîm bind, Colin Powell.'

  • A i c i ar putea fis reclama dumneavoastră i > Î \ V ) ! > ( '

    1920 - A murit, la Bucureşti, A. D. Xenopol istoric şi teoretician al istoriei, sociolog şi

    economist.

    m m m J ' I K î

    Instanţa siapiemă i-a condamnat Ia incisisoaie printr-o sentinţă definitivă pe cei implicaţi in Afacerea Ţigareta 11

    Curtea Supremă de Justiţie i-a condamnat, ieri, printr-o sentinţă definitivă, pe 16 dintre inculpaţii din dosarul Ţigareta 11, la pedepse cuprinse între trei ani şi jumătate şi 15 ani de închisoare, alţi doi au fost. achitaţi, iar unul a, primit o pedeapsă . cu - suspendarea executării.

    în cazul celui de-la 19-lea inculpat, Valentin Vasilescu, fost comandant adjunct al Aeroportului Internaţional Otopeni şi actual deputat PRM , instanţa supremă a hotărît că trebuie completată urmărirea penală,

    Curtea Supremă de Justiţie a decis ' următoarele condamnări; fostul ofiţer SPP Gheorghe Truţulescu - 7 ani de închisoare (a rămas cu aceeaşi pedeapsă aplicată de către instanţele

    inferioare); comandorul (r) Ioan Suciu, fostul comandant al Aeroportului Militar Otopeni -15 ani de închisoare; Gabriel Negoescu, patronul unei societăţi comerciale - 13 ani de închisoare; Dumitru Popescu, patronul unei societăţi de brokeraj - 14 ani de detenţie; comerciantul sirian Jamal Al Atm - zece ani de.închisoare şi interdicţia de a mai intra în România; cetăţeanul arab Hitam Silim - 6 ani de detenţie; Sorin Cristian Roşea, fost inspector la Autoritatea Aeronautică Civilă Română - 8 ani; comerciantul Chahin Nizar (de origine arabă, a terminat Facultatea de Medicină, dar nu "a profesat ca medic) - 6 ani de închisoare; Marian Chiaţă, patronul discotecii BlacK&White - 6 ani de

    detenţie; căpitanul (r) SPP Cătălin Tănase şi plutonierul (r) SPP Constantin Minea au primit cîte cinci ani şi jumătate de închisoare; plutonierul (r) MApN Liviu Lazăr şi subofiţerul (r) MApN Eftimie Dimitrie au primt cîte trei ani şi jumătate de închisoare; Zenobie Aldulescu, patronul Zeno Construct - 4 ani de detenţie.

    Daniela Negoescu, soţia lui Gabriel Negoescu, precum şi Bogdan Aldulescu, fiul lui Zenobie Aldulescu, au fost achitaţi, iar Ştefan Andreiaş, patronul depozitului unde au fost găsite o parte dim ţigările de contrabandă, a primit doi ani şi jumătate de închisoare ‘ cu suspendarea executării pedepsei.

    V a s ile Gorun a fo st

    co n d am n a t la d o i a n i

    ş i ju m ă ta te de

    în c h is o a reCurtea Supremă de Justiţie a

    hotărît, ieri, printr-o sentinţă definitivă, condamnarea la doi ani şi jumătate de închisoare a lui Vasile Gorun, cunoscut în lumea interlopă sub numele de ‘Vulturul” sau “Dumnezeu”, instanţa supremă aplicîndu-le pedepse cu închisoare şi complicilor acestuia.

    Iniţial, instanţele inferioare îi condamnaseră pe Vasile Gorun şi "locotenenţii" săi, care au terorizat timp de doi ani oraşul Rîmnicu-Vîlcea, la

    i pedepse cuprinse între doi ani şi jumătate şi cinci ani de închisoare, judecătorii obligîndu-i, totodată, să restituie 23.4Q0 de mărci şi 1,9 milioane de lei, bani pe care i-au furat de la trei persoane.

    Potrivit rechizitoriului, banda lui Gorun, formată din Mihăiţâ Obreja, zis “Şoimul”, Liviu Trestianu, zis “Puma”, Ştefan Marinescu, zis “Crocodilul”, Dumitru Dobrin, zis “Pantera”, Ion .Deaconu, zis “Calu”, Dumitru Iordache, zis “Piele”, ion Gorun, zis “Cobra” şi Viorel Ardeleanu, zis “Girafa”, au sechestrat, şantajat, bătut şi tîlharit 17

    . persoane.în perioada 1993-1994, Gorun şi cei

    opt “locotenenţi” ai săi au obţinut bani, prin ameninţări, de la diverşi patroni,

    ' iar în perioada 1994-1996, sub acoperirea firmei “Mîini de auri (care

    ■ avea ca obiect de activitate paza şi . protecţia de bunuri .şi persoane) au determinat mai multe persoane, prin violenţe.şi ameninţări, sâ le plătească sume de bani în lei şi valută, .cu titlu de dobîndă, taxă de protecţie sau amenzi. ■ ..

    Din cele ,17 persoane tîlhârite, doar trei au mers pînă la capăt în procesul bandei lui Gorun.

    Vasile Gorun a. fost arestat în 3. aprilie 1997, iar în cazul în care nu este arestat într-un alt dosar, va fi

    ; eliberat. ” Ţ! '

    - 1 4 JE JJ m i r t L J t— ----- -

    G BSEIts ,

    Procurorii au trimis în judecată, anul trecut, peste 68.000 de persoane

    Procurorii 4iu trimis în judecată, anul trecut, 68.483 de persoane, dintre care 16.508 în stare de arest preventiv, Parchetele din Bucureşti şi din ţară soluţionînd 372.528 de dosare, potrivit bilanţului făcut- public, ieri, de conducerea Ministerului Public.

    La secţia Judiciară a Parchetului Curţii Supreme de Justiţie au fost înregistrate anul trecut 9.668 de memorii, în urma cărora procurorul general a promovat 341 de recursuri în anulare, formulate împotriva hotărîrilor penale definitive. în şapte cauze penale în care 11 ziarişti au fost greşit condamnaţi definitiv, procurorul general a promovat recurs în anulare, solicitînd achitarea redactorilor.

    De asemenea, procurorii au examinat 87 de dosare care au avut ca obiect infracţiuni contra securităţii statului şi în care se pronunţaseră condamnări în regimul comunist.

    Ministerul Public şi-a exercitat atribuţiile cu un efectiv mediu de 2.160 de procurori, faţă de 2.598 de posturi prevăzute în organigrama instituţiei, în prezent 438 ide posturi fiind vacante.

    Rata criminalităţii în anul 2000 a fost de 305 inculpaţi la 100.000 de locuitori, faţă de 337 în anul 1999 şi 271 în anul 1999.

    Pentru înlăturarea deficienţelor constatate s-a hotărît, în cadrul şedinţei de bilanţ, sâ se acţioneze în următoarele direcţii: specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a procurorilor în cercetarea noilor categorii de infracţiuni specifice perioadei de tranziţie din ţara noastră; întărirea relaţiilor cu organele de poliţie (în sensul bunei desfăşurări a urmăririi penale şi a creşterii calităţii şi operativităţii în soluţionarea dosarelor, pe baza unei stricte respectări a legii); perfecţionarea colaborării cu instanţele de judecată, cu stricta respectare a competenţelor legale, precum şi excluderea manifestărilor de orgoliu.

    '• f f = ţ vdf

    ■ 'i

    -\ f

    '* > < • . . '' i;‘ " i / ‘*v

    Circulaţia mai multor trenuri a fost anulată, în zilele de luni şi marţi, ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile, informează Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

    Trenurile rapid 674 Galaţi-Bucureşti, respectiv 673 Bucureşti-Galaţi au fost anulate pe durata zilei de ieri, în timp ce acceleratul 1651 Bucureşti-Suceava nu va circula probabil nici în cursul zilei de azi. De asemenea; acceleratul 1652 Suceava-Bucureşti este anulat pentru ziua de azi. - .

    în aceeaşi situaţie se află trenurile rapid 782/783 Constanţa-Bucureşti- Braşov şi 638/635 Braşav-Bucureşti- Constanţa. Acceleratul 1891 Bucureşti- Timişoara a fost anulat ieri, iar azi-nu

    . va circula cursa retur 1892 Timişoara-... Bucureşti. Rapidul 663 ■ Bucureşti-Iaşi1

    a fost anulat pentru ieri şi azi, în timp ce rapidul 662 Iaşi-Bucureşti nu a circulat ieri.

    De asemenea, a fost anulată circulaţia acceleratelor 1551/1553 Bucureşti-Nord-Botoşani (Suceava), respectiv 1552/1554 Botoşani (Suceava)-Bucureşti Nord. Azi este anulată şi circulaţia trenurilor rapid 784/783 Braşov-Bucureşti-Constanţa,

    respectiv 636/637 Constanţa- Bucureşti-Braşov. Un alt tren anulat este personalul 7001/7002 Galaţi- Bucureşti. în gările Bucureşti Nord, Pantelimon, Obor, Băneasa şi Goleşti angajaţii'CFR lucrează în colaborare cu militari pentru deszăpezirea liniilor de cale ferată. Pe relaţia Craiova- Bucureşti se acţionează cu pluguri pentru deszăpezire.

    Conducerile Parchetelor la care se vor constata nereguli vor ti schimbate

    Procurorul general al României, Tănase Joiţa, a anunţat, ieri, după şedinţa de bilanţ a activităţii Ministerului Public, că vor fi schimbate conducerile Parchetelor la care se vor constata nereguli.

    Totodată, el a afirmat că vor fi reexaminate anumite dosare şi că, în cazul în care se va stabili că soluţiile date sînt discutabile, aeestea vor fi. infirmate. Tănase Joiţa a refuzat să exemplifice cazurile care vor fi reexaminate, spunînd, pe de altă parte, că sînt sute de acte care vor fi studiate. E l a invocat, în acest sens, perioada scurtă de cînd a fost numit procuror general al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie.

    întrebat cu privire la rapiditatea cu care s-a pronunţat în cazul suspendării sentinţei de condamnare a generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, procurorul general a refuzat să facă vreun comentariu.

    Ministrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a refuzat să facă declaraţii după încheierea şedinţei de bilanţ, arătînd că “sînt lucruri bune si mai puţin bune care au fost discutate. ’

    Alte două universităţi particulare au eliberat diplome false

    Consiliu l Naţional de Eva luare Academică şi Acreditare (CNEAA) a descoperit alte două u n ive rs ită ţL . particulare care au‘ eliberat diplome false, CNEAA urmînd să sesizeze Poliţia şi Parchetul în aceste cazuri, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, loan Mihăilescu, preşedintele Consiliului. Reprezentanţii CNEAA au constatat, din primele cercetări, că ‘ Universitatea “ Nicolae M ioc” din Timişoara a eliberat aproximativ 20 de diplomeTaise, pentru specializările Drept, Limbi străine, respectiv Ştiinţe economice, unor persoane din zona Banatului şi din alte regiuni.

    Diplomele false au fost folosite de posesori pentru obţinerea unor salarii mai mari, grade superioare şi avansări, a mai spus Mihăilescu. Universitatea timişoreană nu este autorizată, în consecinţă, orice diplomă emisă de respectiva instituţie este falsă. La rîndul ei, Universitatea Independentă Deschisă Tehnoeconomica Europeană, din Bucureşti, a organizat învăţămînt de lungă şi scurtă durată, la sfîrşitul perioadei de pregătire absolvenţii primind diplome, pe care le-au folosit la diverse, locuri de m uncă.

    Preşed in te le C N EA A a so lic ita t p refecturilor să se im p lice în depistarea celor. care. organizează, ilegal învăţămînt superior sau care eliberează documente false de studii.

    In plus, M ihă ilescu a reluat subiectul legat de diplomele false de doctorat emise de Universitatea Liberă Internaţională din Republica Moldova, cu sediul la Chişinău, anunţînd că respectiva instituţie continuă să racoleze indivizi dornici să obţină dip lom e de doctorat în c îteva săptămîni, cel mult o lună de pregătire în specialita te. “ C onducerea universităţii aîncălcat nu numai Legea învăţămîntului, dar şi regulile statului român, organizînd învăţăm înt postuniversitar în Craiova, Timişoara, C luj ş i Ba ia Mare, fără să a ibă aprobarea Guvernului României de a desfăşura activităţi de învăţămînt pe teritoriu l naţional” , a mai sp u s Mihăilescu. Rectorul Universităţii din Republica Moldova s-a prevalat de un acord între cele două state privind ech iva la rea diplom elor, dar ace l document nu este valabil decît cu repectarea anumitor reguli, a precizat preşedintele CNEAA.

    G u v e r n a i ş i F M I

    a u o p i n i i d i f e r i t e

    a s u p r a n i v e l u l u i

    d e f i c i t u l u i

    b u g e t a rPremierul Adrian Năstase a

    declarat, ieri, că proiectul bugetului de stat pe 2001 nu va fi definitivat în această săptămînă, deoarece mai sînt de rezolvat unele “probleme delicate” .

    Năstase a spus că încă nu a fost stabilit deficitul bugetar, întrucît Guvernul vrea ca acesta să fie “ cît mai aproape de 4% PIB, iar FMI cît mai aproape de'3% pentru a nu alimenta inflaţia” .

    “Vrem să introducem investiţii în buget şi ar fi păcat să nu folosim bani veniţi din exterior de la UE şi.să fie blocaţi din cauza deficitului” , a spus Năstase.

    E l a afirmat că Guvernul a transmis mesaje în acest sens şi la conducerea FM I la Washington, arătînd că “problemele bugetare şi programele economice nu reprezintă doar o chestiune de contabilitate, ci o problemă cu im plicaţii economico-sociale deosebite” .

    f î M f î R E P H R f î L f i

    ; s e o c u p a d e

    i n s t r u i r e a

    t i n e r i l o r r o m iOrganizaţia AM ARE PHRALA

    (Fraţii noştri) din Cluj-Napoca se ocupă de instruirea şi educarea tinerilor romi. în acest sens, Organizaţia iniţiază o serie de cursuri de calificare pe durata a şase luni în următoarele meserii; zidari, zugravi, croitori, măcelari, mecanici auto, ospătari etc. Se pot înscrie tineri romi, cu vîrstă cuprinsă între 15 şi 35 ani, avînd cel puţin 8 cl


Zodia Berbec

Roman Teorie

Pandantiv la comada din aur si argint zodia Scorpion-Pandantive la comada

Zodia Cancer

Cursuri Roman

Liturghierul Roman

Teza Roman

SFARSIT SUB ZODIA ..Vol I - p 296-491 - Ovdiu Vuia - Pamfil Seicaru -

Pandant la comanda zodia Leu-Realizat manual din aur si argint

Dreptul Roman

Pandantive la comanda zodia Berbec- Preturi pandantive modele 2015

IN ZODIA EXILULUI - cdn4.libris.ro zodia exilului. Intrezariri - Nicolae... · brie, Mircea Eliade spunea o serie de lucruri esentiale despre povestirea ca parte a iondiliei umane

Bloomberg: Vladimir Putin ar putea lansa noi actiuni

Zodia Gemeni

Realizam la comanda pandantive din aur si argint din zodia taurului

Sfantul Care Iti Protejeaza Zodia

Dictionar Roman

Pandantive din zodia Pesti realizate din aur si argint-Galerie Foto

Ghid pentu a se lansa in APRS cu AGWTraker al lui SV2AGWf5vmh.free.fr/aprs_doc/Ghid pentu a se lansa in APRS cu AGWTraker al...Apoi acest program beneficiaza de un DX cluster ,de un

26181189 Dictionar Economic Roman Englez Roman

Mihail Sadoveanu - educ.mdltcaracuseniivechi.educ.md/wp-content/uploads/sites/412/...2 Mihail Sadoveanu Zodia Cancerului sau Vremea DucAi-VodA. 1929 ROMAN ISTORIC E-book realizat după

Sunt Roman

Digit Roman

fb.com/ladoipasi.romania ZODIA

Drept Roman

Zodia Cancerului - Comentariu

DREPT ROMAN - NOTE DE CURS · 2 Cuprins Unitatea de învăţare nr.I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTUL ROMAN 1. Definiţia dreptului roman 2. Semnificaţia dreptului roman

Dictionar Economic Roman Englez Roman

Orasul roman

Pandantive la Comanda 2015- Pandante pentru zodia Gemeni-Modele-Poze-Preturi

drept roman-izvoarele formale ale dreptului roman

IN ZODIA EXILULUI - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/698/In zodia exilului. Intrezariri - Nicolae Stroescu...proiecteazd semnificatia dincolo de granilele simbolismului mitologic

BLAGA ŞI BACOVIA SUB ZODIA LUI SATURN

Comanda pandantiv din zodia Taur-Bijuterii 2015-Atelier

NN România va lansa în 2016 asigurarile de sanatate