pedagogie si psihologie - marin stoica - cdn4.libris.ro si psihologie - marin...marin stoica...
TRANSCRIPT
MARIN STOICA
IPEMAGOCruO
PSIHTOI,OGIIOpentru
Examenele de definitivare giG rade didactice: profesori, institutorilTnv5ldtori,studenli
Edifia a ll-a
$r
€dituro Gheorgho f laxondru
CUPRINS
CONFORM NOILOR PR,OGRAME APROBATE DE
MINISTARUL EDUCATIEI NATION,A.LE - 2000
I EDUCA'FA SI PROtsI,EMATICA TUMII COI{TEMPORANE.rNovATrir y'nrronrm iN qcoar,n nonaAuenscA ....................... tt"l. Educa{ie qi societate. Educalia gi provocf,dle lurnii contempomne..................... I I2. Educalia si dezvoltarea economico-sociali. Dimensiunea educativd a acesteia.. l23. Inovalie qi reformd in inv6{6rn6ntul romdnesc...... .............."......... l34. Perspectiva educa[iei pemanente gi autoeducalia ........,............... 14
II EDUCABILITATEA. FACTORII DEI/ENIRI FIINTEI UMA"NE....,. I 8tI . Conceptul de educabilitate ............. 18
2. Ereditatea - premisd naturali a dezvoltirii psihoindividuaie........................."..... l83. Mediul - cadml socio-cultural al dezvoltirii psihoindividuale.............,........-.....204. Educafia - factor determinant al dezvoltlrii psihoindividuale ..................". .........21
rrr STRUCTURA qr DII{AMICA PERSONALITATn----......................22I . Conceptul de personalitate. Modele de abordare a personalitdqii ........................222. Structura personalitiitii: temperamnetul, aptitudinile, caracterul ...."." ..................253. Perspective noi in abordarea stnrcturii personaliffi$i.. ..........--.-.... 36
lv DTMENSTUNILE CREATWITApI......"......... "."...........,..3?I . Delimitdri conceptuale ln studiul creativitd(ii ............... ........,......372. Dimensiunea creativI a personalitiilii ......"............. 383. Natura qi structura actului creator. Structura factorial5....... ......... 394. Metode de {epistare a capacittr{ii qeative la elevi ...,..-.............,..445. Modalit6li de stimulare, formare qi dezvoltare a conduitei creative la elevi .....,.476. Predarea creativl - invblarea creativi..............................."................."................ 50
V ELEMENTE DE PSIHOLOGIA DEZVOLTARII COPILULUI SI,.aD0LESCENTIJLI[...... .__........s2l. Analiza conceptelor fundamentale: personalitate, dezvoltare, maturizal.e,stadialitate in dezvoltare..2. Stadiile dezvottdrii psihosomatice - intervatete d-
";;;;;..:.::...:......,."..:...::......... :1
3
3. Metode 9i tehnici de cunoagtere a particularitf,lilor de virstd si in<iividuale alccopilului qi adolesceritului................,.. ......................5g4. Fisa de observarc qi camcterizare psihopedagogied a e1evitor........................"..". 6l
VI PROBLEM.ATICA SISTEM{ILUI INSTITUTIOI{AL. PROCESUL DEtxvngAnnANT - srsrpM gr FUNcTIoNALTTATE. .........6sl. Sistemul de inv{EmAnt -........_.........!.._ ......"..,.....,.,652. Pmcesul de invd{im0nt .............."....663. Analiza procesului de inv6{6mf,nt ......................... 694. Conditii qi factori de creqtere a efrcien{ei procesului de invi{imdnt ................... 705. Personalitatea profesorului. Competente ale profesorului ......"......-..................... 7l5. Interdependenla formal-nonforrnal-informal !a nivelul sistemului si al procesul.ride invd!6m6n1.........:.:........... ...".......... j57' Normativitatea activitEtii didactice. sistemul principiilor didactice.................... 76
wI FINALITAFLE EDTJCATTEI. IDEAL, SCOPURT, OBIECTTI/E .... 79l. Definirea si analiza conceptelor....2. Taxonornia finalitililor- Criterii ............-_-.".........".793. Operagionalizarea obiectivelor edr.rca{ionale .-....".,--...... .....,......... g2
\rIN PROBLEME TEORETICE $I PRACTICE ALECURRIC{JLUMUT,UI. REFORMA CURR,ICULUMULUI iNtwAtrAna.{NTrrl RouAr\nosc...................... .............".......8sl. Analiza conceptelor.... ............-.-..... g5
2. Relalia: obieetive - con$nufuri - strategii $i metode de predare - invdlare -evaluare.....".." ............,.......................- 863. Factoti determinan{i qi sur"se generatoare in elaborarca curriculurnului ......."...... 8E4. Tipuri de curriculum .,.......,............ 885. Orientiri qi practici noi in organizarea eurriculumului........................................ 896. Docurnenie curriculare..... ....".........92
rx tNvAr.4.REa $cor"nna. oR[rNTAR{ coNTnMpoRdNE lNTEORTA Sr PRACTTCA tnryAsAnil SCOLARE .........,.....e6tttl. Conceptul de invd{are. Mecanisme qi procesualitate......................................".... 962. Tipuri qi fome de invdlare ..,........, 98
3. Orientiri principale contemporane in teoriile ?ruvi{irii.......... ....... 994. Condiliiie interne ale invd{5rii qcolare,...........5. Condiliile'externe ale lnvn{5rii sco1are........... ..,,.1076. Interdependen{a dintre condiliile inierne si exreme ale invd{drii...... ........... .. I I 0
?. Psihologic, logic, qi pedagogic in procesul invI{irii qi fomdrii structuriloroperatorii, aolionale gi atitudinal-valorice.........-.....' ..--'"'.'.'...'....... I I I8. Succesul gcolar qi igiena inv6{6rii ..................... .............-.'.......... I I 5
X COMIJNICARAA DIDACTICA .........."........t20
l. Comunicarea psihopedagogic[ gi psiholingvisticS....'......... ...-.-. 120
2. Tipuri de comunicare umanl - caracteristici ..-.... 120
3. Comunicare Ei interacliune didactici.....'..4. Relalii de comunicare in actul didactic --....--.-.".. 123
5. Competen{a de comunicare a profesorului ..'..-.... 124
xI PREDARSA. ORIENTARI CONTEMPORANE iX rUOnra qr
PRACTICA PRED,{,RII.. "......-.. -. - - - - - -. - r27
L Conceptul de predare. Relaliile ei cu invd{area ;i evaluarea -.-'......'....'-.-.......'.- 127
2. Predarea - act de comunicare pedagogictr qi activitate de organizare qi conducere a
situatiilor de inv{are.......,.. '..--..-.-.--' l2'l3. Modele de determinare a eficien{ei pred6rii....'.-.'. .....'-...'....'...-. 128
4. Strategii de predare ..'...-.-.........-... 129
5. Stiluri de predare...... .-"'...--.--....'..- l3l6. Evaluarea comportamentului didactic al profesonrlui.'.....'-.-.--....-..-...-.'-'.-..'...- 133
xrl METODOLOGTA qr TEITN0LOGTA INSTRTIIRn. TNSTRUIREA
ASISTATA DE CALCU[ATOR..... ......-..-................ I 36
l. Delimitiri conceptuale: metodologie, metodE, strategie didacticd .-.-."....."'....' I 36
2. Strategiile didactice........ """"""" 136
3. Sisternul metodelor de instruire. Clasificare.'.-.. ""'-"""""""""' 138
4. Descrierea metodelor didactice --..-.'...-'..-. """""' 138
5. Mijloace didactice qi suPorturi tehnice de instruire """""""""" 152
6. Instruirea programate asistattr de calculator.- ""-' I 53
xrn BVALUAREA tX pnocnsul, DE lWVAgA1vIAhlr.....""..-..--....-.... ts6
l. Defi nirea conceptelor: evaluare, mlsurare, apreciere, deci2ie"""" """ " " """ "' 1 56
2. Funcliile ovaludrii activiHlii didactice ...'...'.'....'..:..... """""""" I56
3. Forrne Ei tipuri de evaluare a rezultatelor qi progreselor gcolare """"".'"""""' I 57
4. Metode Ei tehnici de verificare gi evaluare a rezultatelor qcolate """"""""""'- 1 60
5. Metodologia eiabortrrii, aplicdrii si interpretiirii probelor de evaluare .-.'....'...-. 162
7. Formareaiapacitdlii de autoevalwtre...-'.'.. """"' 166
8. Perfec{iomrca sistemutui de evaluarc si examinare.. '.""","""" 167
XTV PROIECTAREA PEDAGOGICA .{ ACTIVITATILOR. DEII\STRUTR.E ?r EDUCATTE ...........""......... ...... r6et.Conceptulqifuncqiileproiectdriipedagogice..._............ ............1692. Etapele proiectlrii pedagogice .....,...................... l7l3. Niveiuri ale proiectlrii pedagogice. proiecte elaborate........ ...... 1744. Moduri qi feirme de organizare a activiHtilor didactice. Modele de proiectare aacestora
6. Aptica{ii. Grite de "u.rurrrffi;: i#;;;i;;;;;;:;;;;;;# iltt.. i;3
XV FORMAREAINTEGRALA ST ARMOMOASA APERSONALITATII."......".t .................. ?07l. Educa{ia intelectualE ....".....".........2072. Educalia religioasi ........... ............ 2093. Educafia estetici qi fizicn4. Educafia moral-civic[...
X:VI CONSII.IEREA PSI}IOPEDAGOGICA. ORIENTAREA SCOLAITA
$r PROFESrON,A.LA "..".,.l. Bazele sociale gi psihopedagogice ale consilierii qi orienttrrii qcolare qi
profesionale... .............,.....................?232. Principii. Obiective. Confinuturi. Metode utilizate in procesr.rl consilierii si
orientlrii qco1are............ ...................2243. Parteneriatu! qi iooperarea ln domeniul consilierii si al orientirii scolare siprofesiona1e.................."....... .........".. 230
XVfi PSIHOSOCIOLOGIA GRUPURILOR $COLARE: DIRIGEFITIA.MAI{AGEMEFITUI. CT,ASEI DE EI,EVI.. ....."..-................23Il. Natura qi caracteristicile grupurilor scolare...-........ .................... 23 I
2. Clasa' de elevi ca grup socio-educativ. Rela{ii interpersonale in clasa de clevi.Factorii de grup.......... ...................... 232
3. Metode gi tehnici de studiere qi caracterizare a grtpurilor gcoIare.............."..... 235
4. Dirigintele qi dirigen$a. Managementul clasei de elevi ..........................."......".240
5. Documente utilizate ln managem€ntul clasei de elevi...........".".........................246
xI{rr MANAGEMENTUT SISTEMULUI DE iNVATanaAWr qi alINSTITUTIILT}R SCON-,AREttl. Conceptnl de rnanagement educational .. .............2522. Principitte, tunc$iit€ si continuru! rnanagemenmlui educa,tional.............."......... 2,jZ3. Niveluri ale oonducerii invdpmAntului - sistem si institulie ......25S4. Directorul de EcoalS: stilul rnanagerial, competente, personalitate...........,........ 263
XIX CNRCETAREA PEDAGOGICA. TNOVAREA TEORIEI SIPRACTICn EDUCATIONALE.....".... ............266,l. Concept. Specificul cercetdrii pedagogice. Funelii ..,........ .........2662. Inovareapedagogic{............ .........2673. Proiectul de cercetare
4. Repertoriul metodelor qi tehnicilor de cercetare........ .................2705. Investi{ii, orientlri, teme de cercetare educa{ional5 -..................272
BIBLIOGRAFIE ................."..... 273
AR.GUMENT
programe de pdagogie Si elonante de psiltologieScolard, q*ty prafesori
"*i invdldiri, aprobate de M"E.N., ?n n,ra*"o
exonmului de definitivare gi oblinerea graderor dtdaarie, "igi, o
ta ndbL canplacd Si un mare num ir de titluri bibliograficecansider&td
9d profesorii gi institutortt voi nianpina grattdli
tn procurarea si studierea scestei bibtiografii, autorul i etiborot oIucrare de sinrad, care sd vind tn sprtltnur-cadrelor didactirii pmtrupregilirea lor teoretied gi practicd dtn donmiur psihoTidigogieigcolare.
^in prima parte sunt tratate temere de psihorogia personaritdsii,
wrnde rynattw a dnn de cele prfuittd tetawto4& t ottu,[*.In partea a treia sunt anarizate tqnere care se referd ra
formarea integrald si armmim,sd a persmalitdlii si Ia manaianmarducapiou!.
Lucrarea manline un echilibru futre tratarea probranerorteoretice ;i practice, praant&zd Si un sistqn de proiectare de leclii"
Editorul
10
EDUCATIA qI PROBLEMATICA LUMIICONTEMPORANE. TNOVATTE ,r REFORMA N
qcoALA ROMANEASCA
l. Educatie si soci- Lumea contemporana se caracteri z*a26, pnnu-oetate. Educafia evolutie tupiAd qi imprevizibill a qtiinlei gisi provocirile tehnicii, generdnd-o giganticd miscare de iiei, delumii contem- invenfii gi descoperiri, o cre$tere exponentiale aporane ' informagiei gi a tehnologiilor de vfuf. Acestea au
drept consecin{A informatizarea societdtii, restnrc-turarea gi rehnoirea unor demersuri' epistemologice pluridisciplinare,din toate sectoarele vieqii sociale (globalizare).
Implementarea rapidl a descoperirilor stiinf,fice ;i a invenliilortehnice fac din qtiin!6 o fo4n de producfie, gener6nd schimbiri rapide intoate domeniile de activitate, Ia care omul trebuie si se adapteze prineducalie.
Societatea contemporanf, se confrunt[ cu resurse limitate dematerii prime qi de energie; cu cregterea demograficl, cu addncireadecalajului dinke ftuile bogate gi sIrace, cu deteriorarea continui amediului lnconjur[tor qi cu conflictele interetnice.
Provocerile lumii contemporane, av6nd caracter global, auadincit criza mondialE a educaliei determinAnd:. cre$tereacontinui acererii de educaqie;
r penuria mijloacelorin mport cu cererea;o ineficienta sistemului de inv{lmfuit datorirl inadaptirii lui la
schimbtrrile qtiin{ifice, tehnice qi economico-sociale;. conservatorismul cadrelor didactice faF de schirnbtui (p. H.
Coonobs 1950).Solutja acestei crize o constituie reforma lnvdflm6ntului, care
sf, produc6 transformdri ad6nci in raport de specificul fiecdrei tfin, onoul politictr a educa{iei pentru cregerea calitegii acesteia qi imprimueacaracterului prospectiv -
11
Fwnclin prospectivd a educagiei este deosebit de importantd,tntnrcit ea igi propune s6 f,ormeze un orn recepriv fat6 de sclirnuari gicapabil si se adapteze la situalii noi. pornind de Ia o analizd prospectivia societrfii de mdine, educa{ia propune modele noi de pirsonalitatepentru o societate sensibil schimbattr sub imprrlsul gtiinlei, tehaicii gi altehnologiilor de virf.
2" Educatia gi dez- Dezvoltarea impetuoasi a gtiin{ei, tehnicii Ei the-voltarea econo- nologiei are drept consecinll cregterea conginu-mico*sociali. tului intelectual al muncii productive in toateDimensiune* domeniile, aparifia unor gtiin{e de granil6. qi de
educativ1 a sfuezd (cibernetica, informatica). Apare deci ten-
acesteia din{a de creqtere a caHtetji conlinutului gtiinfific alinvipmdntrilui tehnologic, perfeqionarea invd{iriigtiin{ei qi tehnologiei prin promovarea interdisci-
plinaritefii qi prin deschiderea Ecolii spre lurnea muncii productiv-cre-atoare, ca mijloc prineipal de formare intelectualI, tehnologicl, profes!onald gi moral-civicd a tineretului.
Producfnd fo4a de mtncb pentru prodlclie si cercetare,produc6nd infonnalii noi, idei, abilit5li Ei atitudini creative, educa$a esteprofirnd implicatd ln procesul dezvolterii sociale.
Noile tipuri de educapiiCre,sterea eficien{ei qcolii se poate rcabza gi prin introducerea
unor noi tipuri de educafii, prevdzute qiin Programul LINESCO.l. Educa;ia economicii Si antreprenoriald avind ca soop cunoasterea
econorniei de piap gi formarea cantefllor de antreprenor: initiadve,plan de afaceri, antrenarea in tehnologii informa{ionale.
2. Educa{ia pentru participare Si democrutie, al cdrei scop est€
educarea tineretului pentru a aprticipa la dezvoltarea socialf,, laaplicarea principiilor democratice qi la aplrarea drepturilor omuiui.
3. Eduealia ecotogicd, pentru protejarea nediwlui inconjurdtor'implicd inlelegerea consecinfelor deteriordrii acestuia asuprasln[t5fii omului, asumarea de responsabilit{i $i intreprinderea deacfitrni pentru protejarea mediului ambiant, a florei si a afaunei, pe
bazaunor cunoqtin{e qi motivalii.4. Educapia pentru pace qi coaperare are drept obiective in{elegerea
intre popoare gi respectarea valorilor culturii, promovarea
12 l3
trmanismufui tehnic, folosind inven{iile gi descoperirile in scopulcrsqterii cafitiifii vie{ii, promovarea valorilor morale si culturale ale
societii$i democratice.5. Educafia pentru comunicare Si timpul liber vizeazd folosirea mass-
mediei in scopul Hrgirii orizontului de culturl generali, alperfecliontrrii profesionale Ei formdrii integrale a personalit{iiumane.
6. Educayia intercultarald promoveaz[ cunoasterea qi respectarea
culturii, a tradifiilor gi a stilurilor de viafd ale comunitdqilor etnice,
de cdtre to{i locuitorii din tara respectivd.
7. Educalia pentru siindtate implicd cunoqtinle gi acliuni pentru
prevenirea qi combaterea boiilor gi pentru o alimenta{ie necesar6
pdstr[rii snnat6$i.
3. Inova$e qi re- Reforma in inv6[6m0ntul romAnesc are ca efect
formtr in lnvI- realizarea unor nnrtaqii de polific[ qi strategie
flmflntul educa{ional[. Politicile qi practicile educalionale
nom6nesc sunt orientate pebaza unor principii de reforml:
' corelarea tnv4imentului cu evolufia sistemului economic, a pie{ei
marncii, a gtiin{ei, tehnicii qi tehnologiei;r egalizarea sanselor la un tnv6!6mf;nt deschis, diversificat Ei modern;
r optirnizarea raporfului, in planurile de invdldmdnt, intre disciplinele
de eultur[ generalfl Ei cele de specialitate (profesionale);
. compatibilizarcaewopean[ a Curriculumului naqional;
r descentralizarea qi reforma managementului gcolar.
Frograrnul reformei, elaborat pa baza acestor principii, cuprinde
multe elemente de inovagie dintre care citdm:
o restructurarea invtr$mdntului secundar, tehnic qi vocafional;
organizarea lui pe filiere, profiluri, specializtui pi pe cicluri
curriculare: de observare ;i orientare, de aprofiindare (clasele X-XII) qi de specializare;
o proiectarea curricular6 la nivel naqional gi local;
. elaborarea cuniculumului nalional, compatibil cu cel european;r elaborarea ;i aplicarea planurilor-cadru de lnvdfdmdnt;
o elaborirrea, intr-o concepfie didactici modemb, a programelor si amanualelor gcr}lare;
. creatrea pietei manualelor altemative;
' ameliorarea infrastructurii invildmdntului $i conectarea lui lacomunica{iile electronice rnondiale;
I organizarea invi{dmdntului superior in trei cicluri: colegii,inv*ternent superior de scurttr duratE si de lungd durat6;
. creaxea mecanismului de acreditare a invi{Irndntului public giprivat;
r introducerea disciplinelor op{ionale pentru dezvoltarea aptitudinilor;r aplicarea unui nou sistem de evaluare a reeultatelor gcolare;r introducerea examenului de capacitate la absolvirea ginuaziuiui;c testaf,ea exigentfl la examenul de bacalaureat;r folosirea unor practici didactice de tip interactiv;c cresteiea eficien{ei sistemuiui de finanlare qi de gestionare a
resurselor materiale;r reforrna managemenfului scolar gi academic, prin descentralizarea qi
crearea autonomiei unita$lor de inv[
pedagogice, stagii de perfecfionare, consulta$i, cursuri la distantd,cursuri de var6, postuniversitare gi de dcctorat. stagiile de perfecfionareurmeaztr s[ se incheie cu elaborarea unei lucrdri cu caracter metodico-,stiinlific-
Autoeducalia este o activitate constienti, orientati spreformarea sau desivdrgirea propriei persoane, ?n conformitate cunrzuin{ele, aspiraqiile, idealurile si concep.tia despre rolul omului insocietate.
Autoeduca{ia devine posibild la vtrsta adolescenlei, datorit5celorkei func1ii ale conqtiinfei de sine:o funcfia anticipativd, de proiectare a propriei persoane, facilitind
formarea idealului de via{6;r functra norrnativd, concretizatf, in modul de apreciere a vaiorilor pe
baza unor criterii sociale;r capacitatea omului de a se reflecta pe sine insuqi, dAndu-qi seama de
ceea ce este qi de ceea ce vrea s6 devind (Steliana Toma)"Autoeduca{ia devine posibild pe baza educa{iei, cdnd adoiescentul,reflectdnd asupra celor invdfate qi dispundnd de un mod propriu deapreciere a valorilor socio-culturale, le interioizeazil, participdndastfel la propria sa formare qi dezvoltare. ln acelasi timp,autoeducalia fwoizeazd asimilarea influenlelor educative iar pe deaftA parte se integreazi in educalia permanentA, sporindu-i eficienfa.Ca urmare, ln scoal[ vor trebui sd se transmitE elevilor bazele qinnetodele autoforrnlrii, pregdtindu-i pentru educalia perrnanentd.
Autoeducalia se realizeazl sub influenla unui grup de factoninterni Ei externi.
Factorii interni eare favorizeazd autoeducalia sunt:
. autocunoagterea, prin care elevul sau adultul devine corytient depropriile sale capacitbli intelectuale, interese qi aptitudini;
. capacitatea persoanei de a se reflecta pe sine in mod critic,observ0ndu-qi neimplinirile;
o idealul de via!6 Ei nivelul de aspiraqie spre cultur6 gi civilizalie;. responsabilitatea falb de devenirea propriei persoane;
r modul propriu de apreciere a valorilor gtiin{ifice, cultural-artistice,morale, religioase efc-;
r dorinta de autoperfectionare continul;
l6t'l
. autocontrolulpermanentprivindautoperfecfionarea.Fuctorii externi care favorizeazd autoeducalia sunt:
r nivelul de dezvoltare a gtiin{ei, tehnicii, tehnologiei si a cultwiiumaniste;
o mobilitatea profesiunilor qi noile cerinle ale acestora.Dintre metodele cele mai importante enumerdm: metodele
ra{ionale de studiu individual, comunicarea qi dezbaterea, exemplulaltora, autoanaliza critic5, autoexersarea, intocrnirea caietului cu idei debaztr qi citate pe domenii de activitate, vizite gi excursii, vizionarea despectacole s.a-
uEDUCABtrLI ATEA. FA.CTONN DEVENIRII
FITI\ITEI UMANE
1. Conceptul de Problema educabilitiifii, adic6 a receptivitlliieducatrilitate fiintei umane fati de infiuen{ele educative este
una dintre cele mai controversate dinproblematica educa{iei. Sunt fbnnulate mai rnulte teorii in aceasttrdirectrie.
Teoric ereditaristd (ineist[, organicistE) ai cirei sus{intrtoriafirmi rolul dominant al eredit{ii in formarea personalitl(ii (A. Gesell
$.a.).Teoria ambientalistd (rnodelul reactiv), conform ciruia rolul
dominant il are reac$a organismului faql de mediu (J. B. Watson, B. F.Skinner g.a.).
Teoria dublei determindri (modelul interaclionist), care c{tigdteren, considerl ci ereditatea este premisa naturali a dezvoltdriipsihoindividuale, iar rnediul socio-cultural qi ?n mod special educaliaconstituie cadml acestei dezvoltiri. Deci rolul irnportant in dezvoltareapersonalitd{ii il are interac{iunea ereditate-rnediu, manifestatd in r.ealism
pedagogic. Aceast$ teorie s-a constituit treptat, pe bazz psihanalizeielaborattr de S. Freud, a constructivismului genetic fomrulat de J. Piagetqi a teoriei lui L. S. Vigotski, cu privire la rolui cadrului istoric-cultr.u'al
ln dezvoltarea personalitEtii.
2, Ereditatea - Ereditatea este o insusire biologici pe baza cS.reia
premistr natu- se cq:nservd gi se transmit caracterele unei specii
rall a dezvol- de la ascendenli la descenden{i. trnformalia
ttrrii psihoin- geneticd se g6se;te imegistrati biochimic individuate moleculele acizilor nucleici (A.D.N. si A.R.N.).
Cei 46 de cromozomi ai speciei umane suntalcituifi din sute de mii de gene. Genele sunt segmente de A.D.N. Ei
A.RN., $upate in lanfuri duble de nucleotide si conlin programulgenetic al viitonrlui organism-
t8
Sunt situalii c6nd genele pot fi afectate sub influenla unorproduse toxice, radiagii, droglrri, unele medicamente ;i alcool consurnatein mari cantitfii, provocf,nd apariqia unor maladii, ce se transmit apoidin generafie ln generalie. Influen{a acestor factori este mult mai mare inprirnele luni de viap intrauterin6 a copilului.
Buzele biologice'le dezvoltdrii psihice,denumite qi premise aledezvoltdrii psihoindividuale se referd la particularita{ile anaromo-fiziologice ale creierului, ccnstituit din aproximativ 14 miliarde decelule (neuroni). Neuronii sunt forma(i dintr-un corp celular si dinprelungiri: un axon qi dendrite.
0 parte din aceste prelungiri sunt izolate intr-o teacd de mielind,formdnd fascicule de culoare alb5, prin care inJluuxul nervos circul6 inambele sonsuri, ln timp ce alte celuie sunt neizolate, de culoare cenuqie.I.,a rAndu! lor, dendritele se ramificE ?n spini denddtici, care pot fi de lacAteva mii pe neuron! la cAteva zeci de mii qi se leag6 de termina{iileaxonilor, constituind sinapsele.
in timpul funclionirii neuronilor, butonii terminali ai ultimilorramificaqii ale axonr:lui elibereaztr, in urma sintezei enzimelor (proteinespecifice), niqte rnediatori chimici (acetilcholina, noradrenalina,serotonina, dopamina) etc. Aceqti neurotransmilitori induc influxulnervos cu informa{ie codificati de la un neuron la altul, prin intermediulsinapselor, asigurdnd circulalia gi ?nregistrarea informa{iei ajunsd lacreier, din mediul extem sau intern. ActivitatEa creierului se desfdqoardpe baza celor trei caracteristici ale sale: fiurcqia metabolicx,cxcitabilitatea qi conductibilitatea.
Prin ftncfia sa metabolic[ se asiguri schimbul de substan{e cuspaliul vascular sau interstilial, neuronul fiind consumator de oxigen qi
zaharuri, ce ii asigurl energia necesard func{iondrii, tmpreuni cuaminoacizii qi lipidele. Pentru buna funcfionare a creierului suntnecesare toate vitaminele, dar mai ale cele din grupa B, precurn qi
slrurile minerale (sodiul qi potasiul).Schimbul de substanld dintre vasul sanguin si neuron este
asigurat de celuiele gliale, iar irigarea creierului au s6nge este esen{ialipenfru actiyitatea psihicf, .
Exerciliile senzorio-motorii din primii ani tle viatd, tnvdlareulimbc{ului ,si cqzai invdfarea logicd contribuie la prnerea in funcqiune amai rnultor neuroni qi sinapse, determindnd in acelaqi tirnp qi o cre$terein cantit6qi mici a acidului ribonucleic (A.R.N.), care,- dupd unii
l9
speciali$ti, ar sta la baza memoriei, iar pan5 la 4-5 ani se poate dezvoltaaproximativ 50% din inteligen{a copilului.
Plasticitatea generard a scoarrei cerebrare, hiotipurconstitaliowal, funcliile analitica-sintetice ale creieruIut, msturizareasistemului newos centrur, intensitatea, echiribrut ,ri mobiritate'praceselor fundatnentale de excitalie ,si inhibitie, structura ,rispecializarec analizorilor sunt baze anatomo-fizioiogice p" ,or" ,"structareazd emotivitatea, tempersmentul, inteligenyu pi ctpttturttntle tnprocesul ?nvdldrii.
Toate acestea sunt predispozilii qi potenlialiti{i ereditare, care?n primii ani de via{5 ai copilului au un ca.racter nediferen$at , polit alent,in sensul cE pe acelasi fond inniscut, se formeaz5, sub influenlaggldifiilor de mediu si de educa{ie, insugiri psihice qi profiluri moralediferite. [n domeniul aptitudinilor artistice erditatea are rol maipronuntat deo6t tn domeniul tehnic. Iattr dou6 exanple: in familia Bach,pe parcursul a cinci generalii, au existat treisprezece muzicieni, iar infamilia Bernoulli au existat opt rnatematicieni in trei generaSi.
3. Mediul - cadrul Componentele mediului sunt:socio-culfuratr al o medinl geografic-natural, care influenleazldezvolt[rfi psi- dezvoltarea qi sdndtaliea omului prin cdmpulhoindividuate geomagnetic, prin climI, relief, radiaqii si poluare;
e mediul socio-cultural, ce permite umanizareasi socializarsa individuhei biologic urnan, prin asigwarea condiliilormateriale, de civiliza{ie gi culturi, exercitdndu-qi influen{a prinrelaliiie inter-umane, institufii, ideologii, grupud sociale, rradiiii,concep{ii, stiluri de viat6 etc.
Mediul psiho-socio-cultural constituie cadrul donoltbrii prininfluen[ele sale organizate gi neorgarizate, av6nd un rol deosebit deimportant in formarea omului ca personalitate. Din cadd mediuluisocial o- influen{5 decisivE o are familia ca mediu socio-cultural siafectiv. in farnille copilul invatd iimtrajul gi comportamentul social, iqiformeazb aspiralii qi idealuri, convingeri Si aptitudini, sentimenre,treseturi de voinp Ei de caracter" Dactr ereditatea ofer[ o serie depremise naturalen mediul socio-cultural este acela care oferl condi{ii sidE confinut personalitigii.
omul nu este pasiv in fap condifiilor de mediu, ci Ie asimileaz6prin intermediul condi{iilor inteme (premisele ereditare, stocui de
programe qi experienla de care dispune). Interiorizdnd condiliile externeoferite de rnediu in raport cu individurilitatea sa, omul se adapteazl laaceste condiSi tor*^i datoriti plasticitiilii scoarlei cerebrale gicapacitIlii sale de invE{are, dobflndind noi comportamente, in funclie denisa de dezvoltare oferitl copilului, de mediul socio-cultural in care seformeaz[. Activitatea lui poate fi cenhat5, tn firncfie de v&sti, de joc,studiu, sau muncl productivi, el avind o anumit6 reaclie fala decerinfele adulfilor, privind formarea competen{elor pentru integrareasociald.
4. Educatia - fac- Umanizarea copilului qi personalitatea sa sunttor determinant hotlrAte de condiqii.le de mediu socio-cultural, iarrI dezvoltlrii din cadrul acestuia educatia are rolulpsihoindivi- determinsnt-
duale Copilul devine orn social numai p,rin educayie, cuajutorul c[reia lgi insuqegte limbajul social,cultura generali qi comportarnentul moral-
cet{enesc, igi formeazi concepfia despre lume, lsi dezvolt[ potenlialulcreator qi se preglte$te pentru integrarea socio-profesionali. Iattr de ceeste important pentru to{i factorii educalionali (p5rinti, cadre didactice,organiza{ii de tineret sau instituqii de culturE) sI cunoasci temeinicpersonalitatea copilului, gradul s5u de educabilitate si, pe aceastdbazd,s[ structureze intregul proiect de tehnologie a educa{iei.
ln concluzie, ereditatea oferd sau nu poten{ialul de dezvoltarepsiho-fiziologicE, mediul oferd sau nu anumite condilii, iar educa{iadirijeazI, prin procesul inv{irii, formarea armonioasi gi integraltr apersonalitlfii, fiind factorul determinant al acesteia.
Scopul educaliei este ,,de a inilla pe culmi mai nobile de vialiomul, comunitatea etnic[ qi umanitatea, prin cultivarea valorilorspirituluio (Gentile, G. The Reform of Education).
2l