In domeniul cognitiv obiectivele sunt ierarhizate dupa gradul de complexitate a operatiilor mentale implicate in realizarea lor:

In domeniul cognitiv obiectivele sunt ierarhizate dupa gradul de complexitate a operatiilor mentale implicate in realizarea lor:

Achizitia cunostintelor se refera la cunoasterea terminologiei, datelor factuale,definitiilor,principiilor,teoriilor . Aceasta se realizeaza in comportamente precum: redare, reproducere recunoastere.

Coprehensiunea presupune: reformularea unui enunt cu cuvinte proprii, rezumarea unei comunicari, interpretarea extrapolarea, sub forma evidentierii consecintelor.

Aplicare vizeaza utilizarea cunostintelor pentru a rezolva situatii noi

Analiza presupune descompunerea unui material in partile sale componente relevarea relatiilor acestor parti, analiza principiilor de organizare.

Sinteza vizeaza capacitatile de ordin creativ, materializandu-se in producerea unei lucrari personale(compunere), in elaborarea unui plan de actiune, derivarea unor relatii abstracte. Evaluarea presupune formularea judecatilor de valoare in legatura cu anumita problem ape criterii de coerenta, vigoare, eficienta.

Domeniul afectiv adopta drept criteriu de clasificare etapele interiorizarii unei norme sau valori. Receptarea se refera la constientizarea , insusirea de catre elev a unor valori, norme,exigente si acordarea atentiei acestor valori

Reactia presupune raspunsul voluntar la aceste valori (elevul le cauta si simte satisfactiile in raport cu ele)

Valorizarea vizeaza pretuirea si preferinta elevului pentru valori, acceptarea acestora, distingerea valorilor de nonvalori (a faptelor bune de cele rele)

Organizarea presupune ierarhizarea valorilor in sistem si stabilirea valorilor dominante .

Caracterizarea semnifica faptul ca sistemul de valori constituit exprima personalitatea elevuilui, ca rezultat al normelor asimilate.

Domenil psihomotor foloseste ca principiu de ordonare etapele de formare a unei deprinderi pt a indeplini o activitate motorize.

Perceperea este doar un act de pregatire pentru o deprindere motrica si se bazeaza pt stimulare si descifrare senzoriala.

Dispozitiia se refera la starea de pregatire pentru a putea efectua un act motor(cunoasterea ordinii operatiilor, a instrumentelor necesare.

Reactia dirijata vizeaza componentele din care se constituie o deprindere, exersarea progresiva a fiecarui act si al ansamblului.

Automatisnul exprima deprinderea finalizata. Reactia complexa semnifica deprinderile eficiente manifestate cu eficacitate in contexte cat mai variate.

3 operationalizarea obiectivelor

Un obiectiv operational precizeaza ceea ce va face elevul performanta sau competnta pe care va fi capabil sa le demonstreze la sfrsitul secventei de instruire sau a lectiei.

Procedura elaborata de pedagogul American R.F. Mager impune respectarea a trei cerinte in formularea unui obiectiv operational:

1. decrierea comportamentului final al elevului in termini de actiuni, operatii, manifestari durect observabile.

2. precizarea conditiilor in care se va realiza comportamentul .3. stabilirea criteriilor de performantei acceptabile.

In descrierea comportamentului elevului se vor avea in vedere urmatoarele:

obiectivele se refera la activitatea elevului si nu a profesorului

obiectivele se exprima prin cuvinte verbe care indica actiuni, comportamente procese constatabile, observabile, nu procese psihice interne

fiecare obiectiv va viza o singura operatie sau actiune o singura sarcina de invatat

obiectivele sa fie exprimate in cat mai putine cuvinte fara expresii redundante. Precizarea conditiilor in care se va realizea comportamentul proiectat vizeaza facilitatile sau restrictiile in contextual carora elevul va exersa si va dovedi ca a ajuns la schimbarea calitativa sau cantitativa preconizata.Ele se refera la:

Materialele didactice: planse grafice, mulaje etc.

Mijloace de invatamant : aparate, unelte.

Surse de informatii : instructiuni, carti, dictionare.

Specificarea criteriului de reusita este cea de-a treia cerinta a operatonalizarii.ea precizeaza eficienta invatarii, nivelul la care trebuie sa se ridice cunostintele, priceperile, deprinderile intelectuala sau motorii capacitatile etc. Criteriile de reusita pot fi calitative si cantitative.

Sub raport calitativ reusita sau esecul se exprima prin aprecieri absolute .

Sub aspect cantitativ exigentele variaza in functie de natura si complexitatea sarcinii care poate fi exprimata intr-o varietate de tipuri de standarde.

Numarul minim de raspunsuri corecte pretinse (de exemplu sa se precizeze cel putin trei caracteristici ale fenomenului .

Numarul de principii ce trebuia aplicate .

Limita de timp:sa efectuieze sarcina in maxim 20min.

Numarul de incercari sau erori admise

4 Planul cadru de invatamant.

Conceptul de plan de invatamant.planul de invatamant este cel mai amplu sic el mai important document curricular la nivelul intregului sistem national de invatamant.Este un document oficial in care se exprima in modul cel mai sintetic continutul invatamantului.Se elaboreaza pe niveluri si profile de scoli si stabileste:

Disciplinele de studiugrupate pe aripi curriculare.

Numarul de ore minim /maxim pe aripi curriculare , discipline si anii de studiuAcest document are caracter reglator-strategic si reflecta politica educationala a sistemului de invatamant national.El exprima conceptia pedagogica generala care fundamenteaza stiintific procesul instructiv-educativ la nivel national.

Un plan curricular de invatamant trebuie sa fie in primul rand in deplina concordanta cu legea invatamantului rezistand evaluativ atat unei analize de sistem, cat si unei analize functionale.

Principiile conceperii planului-cadru de invatamant.In concepera planului de invatamant din perspectiva curriculara se iau in considerare o serie de principii de baza care pot fi grupate in doua categorii: Principii de politica educationala.

Principii de generare propriu-zisa a planului-cadru de invataman.

Principiile de politica educationala sunt:

Principiul descentralizarii si flexibilizarii planului de invatamant, ce indica un numar minim si un numar maxim de ore alocate saptamanal pentru fiecare disciplina ani de studiu si tip de scoala.

Principiul descongestionarii se refera la o mai buna productivitate a activitatii de invatare printr-un program scolar echilibrat si rezonabil pentru profesori si elevi.

Principiul eficientei presupune o folosire cat mai profitabila a resurselor umane si materiale in invatamant .

Principiul compatibilizarii sistemului de invatamant romanesc in standardele europene a carei premisa o constituie insasi reforma de educatie .

Principiile degenerare propru-zise a planului-cadru de invatamant sunt :

Principiul selectiei si ierarhizarii culturale se refera la modul de stabilire a domeniilor curriculum-lui in educatie Principiul functionalitatii vizeaza racordarea ariilor curriculare si a disciplinilor de invatamant ca resurse la varstele scolare si la psihologia elevilor. Principiul coerentei asigura o necesara omogenitate parcursului scolar pe care il presupune un curiculum in sensul integrarii si coarticularii.

Principiul energizarii sanselor educabililor in raport cu acelasi tip de scoala.

Principiul flexibilizarii si asigurarii parcursului individual este de natura sa faciliteze un invatamant pe cat posibil personalizat pentru fiecare educabil.

Principiul racordarii la social vine in sprijinul diversitatii si dinamicii rapide a vietii sociale pentru care trebuie pregatiti educabilii.

5 programele scolare.

Programa scolara este un document oficial programatic care reda continutul invatamantului.programa scolara ca si planul de invatamant este un document de politica educationala.

Din punct vedere structural programa scolara cuprinde urmatoarele componente:

Modelul curricular al disciplinei.

Obiectivele cadru ale disciplinei de invatamant.

Obiectivele de referinta ale disciplinei de invatamant.

Activitati de invatare recomandate

Continuturi de invatare sugerate

Standardele de performanta necesare indicate.Modelul curricular al disciplinei de invatamant exprima modul de structurare, de organizare a programei la disciplina respectiva .

In literatura sunt cunoscute trei mari modele curriculare:

Modelul liniar

Modelul concentric

Modelul curricular in spirala

Obiectivele cadru ale disciplinei sunt obiective cu grad ridicat de generalitate si complexitate

Obiectivele de referinta ale disciplinei de invatamant deriva din obiectivele cadru si specifica rezultatele asteptate ale invatarii prin predarea disciplinei respectve pe fiecare an de studiu.

Activitati de invatare recomandate apar in programa scolara strans corelate cu obiectivele de referinta.ele sunt prezentate doar sub forma unor exemple orientative recomandabile menite sa il ghideze pe educator.

Continuturi de invatare sugerate apar in programele scolare tot cu caracter orientativ recomandabil si nu impuse absolut obligatorii.

Standardele de performanta ale unei programe scolare sunt specificari de performanta,criterii de evaluare a calitatii procesului de predare invatare la sfarsitul unei trepte de scolaritate.Ele au caracter normativ si reglator pentru activitatea tuturor agentilor educationaliPe baza standardelor curriculare de performanta dintr-o programa scolara se elaboreaza descriptori de performanta.

Standardele de performanta ale oricarei programe scolare pe disciplina de invatamant trebuie sa fie:

Centrate pe elevi,relevante din punct de vedere al utilitatii si oportunitatii activit vizate

Orientate spre finall unei secvente mai ample ori al intregului continut al desciplinei

Formulare pentru un nivel obisnuit de performanta dar cu extensi atat spre nivelele superioare,cat si inferioare,constituind astfel reperer si pentru elevii superdotati,si pentru elevii devoltati normal Capabile sa evidentieze progresul efectiv al elevilor de la o secventa la ala in traseul unei discipline scolare