I. CITATE

1. Profesorul este un lamuritor in cursurile lui, un indrumator in seminarii, un sfatuitor la care alergi cand te-ai incurcat in carcetarea proprie sau cand ai nevoie de o orientare noua. Lucreaza singur, lupta-te, descopera, creaza, cladeste-te singur, geograf, prin osteneala ta. George ValsanIn acest citat autorul dezvaluie rolul profesorului de moderator in domeniul invatarii si sublinieaza importanta faptului ca cei interesati sa invete trebuie sa aibe puterea de a se autoeduca. Doar astfel vom putea deveni oameni educati, oameni ce vor contribui la dezvoltarea umanitatii.

2. Aveti curajul de a invata singuri stiinta, de a ataca singuri problemele ei, de a le controla cat e posibil in contact cu natura.George ValsanIn citatul de mai sus profesorul Valsan ii indeamna pe elevii sai sa aibe acea zisa sete de cunoastere ce a fost sursa tuturor descoperirilor importante pentru omenire.

3. Femeile sunt temelia educaiei n fiecare generaie.Simion MehediniIn citatul prezentat este descrisa importanta primara a femeilor, cum ele sunt cele ce pun temelia educatiei prin faptele lor. O mama incepe procesul de educare al copilului inca din primele zile de viata ale acestuia, cand prin glasul ei il linisteste si il invata sa fie ascultator. Apoi tot mama este acea ce ii insufla copilului sau dorinta de cunostere si siguranta ca lucrurile vor fi bine.

4. O educaie bun este izvorul ntregului bine n lume. Immanuel KantPotrivit lui Kant educatia este capabila sa revolutioneze lumea, sa o transforme in bine. Un om educat nu isi va urmari doar propiile interese ci va incerca sa lase o mostenire viabila urmasilor sai.

5. Educatia este cea mai buna provizie pe care o poti face pentru batranete.AristotelDin acest citat reiese ca in cei din urma ani ai omului educatia este cea ce ii determina si tempereaza faptele. Memoria unui om poate sa nu ii mai fie fidela, rabdarea acestuia se diminueaza, capacitatea de invatare de asemenea dar educatia acumulata il ajuta sa se adapteze noilor incercari.

II. Problematica educatieiNecesitatea comunicarii intre elev si parinteIntre un parinte si copilul sau comunicarea este factorul principal in dezvoltarea armonioasa a acestuia. Parintele este dator sa ii asigure copilului posibilitatea sa invete intr-un mediu singur si adecvat, sa se intereseze de rezultatele scolare ale acestuia dar si sa comunice cu el.Modelele educaionale aplicate de prini n relaiile cu copii pot avea influene negative asupra dezvoltrii personalitii acestora. Din acest motiv este important ca prinii s gseasc un echilibru n ceea ce privete organizarea i controlul copilului i cerinele pe care le au de la acetia. Copilul are nevoie de un climat familial echilibrat n care s se simt n siguran i de o comunicare eficient cu prinii si. Acest lucru este posibil dac acetia din urm sunt ateni la nevoile copilului, se preocup de educaia lui, dac dau dovad de nelegere, sunt afectuoi i calmi i particip la evenimentele importante din viaa lui. Totodat, este necesar ca prinii s fie fermi, s stabileasc limite i s nu lase copilul s fac tot ceea ce vrea, aspecte care pot fi ndeplinite printr-o comunicare adecvat printe-copil. Ca orice alt relaie, relaia printe-copil este una complex, care ncepe s se construiasc nc din primele zile de via ale copilului i care impune foarte multe condiii: rbdare, druie, nelegere, atenie, dragoste, comunicare i tot aa mai departe. Pentru dezvoltarea armonioas a personalitii copilului i pentru dezvoltarea unei relaii adecvate i a unei comunicri eficiente ntre printe i copil, pe lng satisfacerea nevoilor de baz ale copilului, foarte importante sunt i nevoile emoionale ale acestuia. In cea ce priveste comunicarea referitoare la invatamant prinii, n general, au tendina de a discuta cu copii lor despre notele pe care le-au obinut la coal, despre temele pe care le au, despre ct, cum i la ce materii au nvat sau motivele pentru care nu au nvat, adic, cu alte cuvinte, despre temele pe care i intereseaz mai ales pe ei ca prini, comunicarea axndu-se, n astfel de situaii, mai ales pe emitor de obicei printele i mai puin pe receptor copilul. Pentru ca prinii s aib o comunicare eficient cu copii lor, acest lucru, din pcate, nu este suficient. Prinii trebuie s fie contieni nu numai de importana lor ca emitori ai unui anumit mesaj, ci i de cea a emitorului pentru c, n funcie de raspunsul oferit, se poate observa dac mesajul a fost clar, concis i corect neles de emitor. De asemenea copilul va comunica cu plcere cu printele su dac temele de discuie vor fi de interes comun i dac printele nu va domina discuia, va avea rbdare i o atitudine deschis, nu va ridica vocea i i va asculta copilul, va oferi exemple i se va asigura c mesajul su a fost corect neles. Aceste lucruri l vor face pe copil s aib ncredere n printele su, s fie sincer cu el i s nu l mint, s-i cear ajutorul atunci cnd are nevoie i s tie c se poate baza pe acesta. Un alt aspect care ine de comunicarea dintre printe i copil este acela c, n discuiile avute cu copii lor, prinii vorbesc foarte mult despre ceea ce simt, despre modul n care s-au simit ntr-o anumit situaie, despre suferina, ruinea sau indispoziia pe care le-a creat-o un anumit comportament al copiilor lor sau o anumit aciune, pierznd din vedere faptul c i acetia au sentimente i emoii i c, poate, i pentru ei acele aciuni au fost dificile, ruinoase sau dureroase. Asadar comunicarea trebuie sa fie adecvata si realizata la un nivel acceptabil, si anume o comunicare insuficienta sau superficiala determina o distantare intre parinte si copilul sau pe cand o comunicare prea intensa ii rapeste infantului dreptul sau la intimitate si in consecinta acesta nu se mai poate descurca singur.

III. Cine sunt eu?Aceasta intrebare atat de simpla si totusi atat de plina de substanta sunt sigura ca ne-am pus-o toti la un moment dat in viata. Ce raspuns am gasit eu la aceasta intrebare? Pentru inceput sunt un suflet printre alte milioane de suflete caruia ii place viata. Poate ca pretuiesc atat de mult viata tocmai din cauza problemelor de sanatate pe care le-am avut. Inca de mica am invatat de la parintii mei sa apreciez cea ce am si sa imi doresc sa cresc, sa ajung un om mare. Acum la aceasta varsta ma uit in trecut si in prezent si incerc sa ma analizez cat pot de obiectiv. Incerc sa imi valorific pe cat posibil calitatile si sa imi ajustez defectele, nimeni nu poate fi perfect. Eu sunt unica, nu ma las definita de hainele pe care le port, de banii pe care ii am si nici de alte bunuri materiale pe care le posed. Imi place sa las sa ma defineasca inteligenta mea, simtul umorului si bunatatea ce mi-a fost insuflata de mama mea. Sunt un om ce se ghideaza in viata dupa principii morale dar si dupa cele religioase, Dumnezeu a fost salvarea mea in momentele de deznadejde. Sunt o fire complexa, am momente in care rad, sunt trista, deziluzionata sau dimpotriva plina de sperante. Probleme avem cu totii mai grave sau nu, important este felul in care reusim sa le facem fata si eu zic ca pana acum m-am descurcat destul de bine. Astfel incerc sa imi traiesc viata cat de bine pot eu si sa ma bucur de tot ce am primit si voi primi.

PS: Cam atat am fost in stare sa fac :> bine sau nu tu decizi!