REDACŢIUNEA,Administraţianea şi TipografiaBraşov, piaţa mare nr. 30Scrisori nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscripte nu se re­trimit. 1 ÎN S E R A T E i se pri wesAdministraţiune Braşov şi )a următoarele BIROURI de ANUNŢURI: in Viena la M. Dnkes Nachf, Heinrich Scha- lek, Rudolf Mosse. — In Bu­dapesta la Ekstein Eernât lnlius Leopold. Blockner I. Preţul inserţiunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă, şi învo­ială. RECLAME pe pag. 8-a.

ANUL LXXIIITelefon Nr. 226.

Nr. 83. Braşov. Miercuri 14 (27) Aprilie.

Lupta constituţională.(*) Singura armă, care oţăleşte pe

] individ ca şi pe colectivitate e lupta. Ea e mijlocul prin care omul parează puterea elementară a naturii, prin ea ie face omul îndrăsneţ şi energic. Şi tot lupta dusă în mod consecvent şi hotărât duce la realizarea sigură a gândurilor ce frământă mintea luptă* torului. Fără luptă omul tânjeşte, o slăbiciune generală îi cuprinde trupul şi sufletul şi mai curând decât s-ar erede, apatia care 1 a încătuşat, îl duce la pieire.

Necesitatea iQptei se impune dară ca o lege vitală, ca o condiţie de existenţă a omului. Şi această necesi­tate imperativă, intrinsecă fiinţei a accentuat-o şi d-1 Iuliu Maniu în vor­birea sa ţinută Vinerea trecută, la 22 Aprilie, în faţa alegătorilor din cer­cul Vinţului de jos, veniţi sâ-i ofere candidatura de deputat dietal ai aces­tui cerc. Pornind dintr’o adâncă con­vingere şi multă esperientă, acest su­flet ales al neamului nostru — pro­pune alegătorilor săi şi poporului ro­mânesc drept mijloc de emancipare yaiitieă şi socială : lupta, dreaptă şi Aotărâtă, pornită din inimă curată şi purtată cn consecvenţă. Această luptă trebue dusă cu îndârjire pentru păs­trarea intactă a partidului naţional român, penlru-că vntreagă existenţa neamului românesc e personificată toi acest partid. Prin el snntem to­tul, fără el nimic. Fiinţa lui ne dă garanţa existenţei noastre neatinse etnice şi putinţa de-a ne afirma ca un factor întreg politic, nu numai între hotarele ţării, ci şi afară de aceste ho­tare. Această luptă va asigura nea­mului românesc în ciuda sofisteriei ieudalului Tisza, independenţa sa na­ţională cu toate atributele ce aparţin unei astfel de independenţe.

Accentuează mai departe d-nul Maniu lupta şi în contra guvernului aetuai, risipind astfel unele nedumeriri,

I cari torturau pe unii dintre ai noştri.! Guvernai Khuen în urma faptului, că j a dat mâna cu contele Tisza, s-a făcut vinovat de inconsecvenţă şi a apucat astfel pe panta reacţionarismului toc­mai îo aceste vremuri, când cuvân­tul emancipării politice se impune ca o cestiune de viaţă pentru această ţară. Nesincer cum e acest guvern şi nehotărât — pare a aduce mult cu acel guvern în frunte cu Necker de pe vremea revoluţiunii franceze, care prin nesinceritatea sa da auză la com­plicaţii şi mai grele ca în vremile, când conduceau Franţa guverne într’a- devâr despotice. Că ce vrea guvernul Khuen n’am ştiut până acum, dar în sfârşit, după ce ştim, că nu vrea nimic, ni se impune luarea luptei împotriva lui. In contra guvernelor dinainte am luptat, pentrucâ ace­lea lucrau pe faţă la nimicirea noas­tră naţională, în contra acestui gu­vern vom lupta, pentrucâ tolerează cu un cinizm revoltător procedura nefastă a organelor şi uneltelor râ­mase pe urma guvernelor anterioare.

Poporul român — spunea d-nul Maniu — numai cu un astfel de gu­vern ar putea ajunge la învoială, care va accepta întru toate propoziţiile con­ducătorilor săi. Şi fiindcă guvernul actual a tot amânat acceptarea aces­tor propoziţii — aceşti conducători, s’au văzut necesitaţi de a absta dela I ori ce tratative cu el, pentrucâ nea- j mul românesc are destulă putere de j viaţă şi destulă încredere în sine ca să poată purta lupta cu aceeaş în­dârjire ca şi până acnm, fără sprijinul; nimăruia.

Chiamă la luptă în sfârşit d-1 Maniu pe toţi aceia, cari doresc de- ] mocratiearea ţării. Şi, pentru ca rea­lizarea aeesteia să nu rămână v is , j cere ca toţi cetăţenii cari sunt pi ie- S tinii unei Ungarii democratice, să | lupte cu stăruinţă pentru înscrierea j în lege a votului universal fără nici o restricţmne, accentuând adevărul, j

că până atunci no va fi linişte în ţară, pănâ când acest postulat drept al popoarelor ţării nu va deveni lege.

Cuvântarea d-iui Maniu, care a fost mai mult o dare de samă despre activitatea sa şi a celorlalţi deputaţi în parlament şi afară de parlament, a avut dărui să convingă pe cei îndoel- nici, pe cei apatici sâ-i entuziasmeze, pe cei vrednici să-i cucerească, pe cei dornici de ideale să-i pornească la luptă constituţională.

Şi luptă va fi pe tot întinsul ţării locuite de Români. Pentrucâ singură lupta ne va putea purta cu sorţi de isbândă spre idealele, la cari tindem. Lupta dreaptă va sămâna în sufletele noastre energie şi încredere. Cu ajutorul ei ne vom putea păstra limba, credinţa şi legea. Prin ea ne vom putea emancipa politiceşte şi ne vom putea cuceri o posiţie economică mulţâmitoare.

Tulnicul va trezi pe toţi Românii din Munţi şi vor coborî în şiruri spre Ighiu, spre a alege pe Alexandru Vaida Voevod. Şi sunetul lui se va întâlni cu glas de bucium din alte culmi de munţi şi din alte văi răs- leţe chemându-ne pe toţi, cei ce vrem să trăim, la lnptă sfântă, menită să ne întărească în suflete, să ne risi­pească durerile şi să ne fericească ţara. Şi lapta noastră va scoate bi­ruitori la alegeri pe toţi cei ce apără interesele noastre.

Vom sta reci la toate ademeni­rile, pentrucâ esperienţa de veacuri ne a făcut să fim precauţi. Vom căuta cu milă la aceia, cari încălziţi de semnul adversarului dispunâtor de puterea vremelnică, vor trece în ta­băra lui. Şi nu ne va ademeni nici cutare faţă de prelat rătăcit, care în neştiinţa sa şi-a părăsit pe ai săi, de dragul unei măriri trecătoare.

Vom purta lupta cu toată li­niştea, pentrucâ ea singură va smulge respectul şi desarmare» guvernului. Irlandezii prin consecinţa luptei lor

ZIARUL APARE IN£122 fiecare zi.Abo naasiite pentru Aîsîrc-Uiigaria:P e un an 2 4 C . pe 6 lu n i 12 C . p e t r e i luni 6 C . N r ii de D u m in e c a : 4 C pe anPentru România si străinătate:P e nn au 4 0 f ra n c i, pe şase lu n i 2 0 f r . , pe t r e i lu n i 10. N r ii de D u m in e c i 8 f r . 1 a n .Se prenumără la toate ofi­ciile poştale din lontru şi dinafară şi la domnii colec­tori. — Abona «Mente pentru B R A Ş O V : A D M IN IS T R A - Ţ IU N E A în P IA Ţ A -M A E E târgul Inului Nr. 30. etagiul I. pe an 20 C. pe şase luni

— 10 Cor pe trei 1. 5 Cor. —

«UMMMuMMM*

l • u»mmmiw— wni— m— . «»«Ml

| de veacuri, au ajuns să fie astăzi un factor dătător de ton în parlamentul englez. Marele agitator d’Oconnei a cucerit pe sama ţării sale dispreţuite mândria, ce o avea Irlanda pe vremea independenţii sale şi mai târziu însuşi ministrul preşedinte al Angliei, Glads­tone a susţinut postulatul de veacuri al Irlandezilor: home rule, insistând, ca Irlandei să se dea autonomie de­plină cu parlament propriu.

Purtată în astfel de cadre, lupta noastră ne va aduce rezultate stră­lucite.

Naţionalităţile şi Kristoffy. Doi frun­taşi ai Slovacilor, Mudrony şi Dula, au trimis lui Krisstoffy o adresă de mulţu­mită, pentrucâ în discursul său de la Arad a declarat, că naţionalităţile nu au agita­tori, cari gravitează în afară , ci au agi­tatori de aceia, cari luptă pentru păstra­rea naţionalităţii poporului lor şi pentru luminarea şi înaintarea acestuia.

De onă Clocite S-au împărtăşit Dumi­necă în Bichis-gyula şi fraţii Lengyel An­drás şi Zoltán. Voind să desfăşure pro­gramul partidului kossuthist, mulţimea i-a împiedecat huiduindu-i şi aruncând în ei cu ouă clocite. Adunarea a fost disolvată.

Revoluţia din Albania. Din Albania de Nord vin din nou veşti neliniştitoare: Du­pă ştiri positive sosite la Constanţi no pol,10.000 de Albanezi sunt în luptă în con­tra a opt batalioane de soldaţi lângă Sim- lia, în sangiacul Pristina, pe drumul Veri- şovici-Prizrend. O telegramă din Salonic anunţă, că.arnăuţii au atacat poşta, care face serviciul între Verisovici şi Prizrend. O luptă a început între arnăuţi şi trupele cari păzesc drumul. De ambele părţi suni pierderi Arnăuţii s-au retras pe înălţimi. Domneşte mare agitaţiune la Prizrend, Două batalioane au plecat la faţa locului din Verisovici.

F O IL E T O N U L »G A Z . T R A N S .c

Despre mărinimie.De Mark Twain.

Trad. de 1. C. Panţu.

(F in e .)

3. Bărbatul recunoscător.

Se primblau odată pe o stradă într-un Oraş mare o cocoană cu Oul său într-o trăsură; deodată caii se speriară, îşi fă- enră vânt, vizitiul căzu de pe capră, iar săr­mana cocoană şi fiul ei râmaseră încreme­niţi de spaimă. Un tânăr, care mâna caii la un car de povară, sări înaintea cailor speriaţi, şi punându şi viaţa în pericol, îi apucă de frâne şi opri trăsura în loc. Co­coana, veselă că a scăpat din ghiara morţii, îşi însemnă adresa acelui tânăr, şi ajun­gând acasă, istorisi bărbatului ei întâm­plarea. Acesta, care încă cetise multe cărţi, mulţumi lui Dumnezeu pentru paza sa, şi îndată apoi trimise pe un servitor să cheme la sine pe tânărul, care scăpase viaţa ne­vestei sale şi a fiului său. Tânărul veni, iar d-1 Mc-Spadden, scoţând din buzunar o hârtie, zise : »Wilhelm Ferguson, ţine aceşti

500 de dolari, drept răsplată pentru bi­nele, ce mi l-ai făcut, şi dacă vre-odată vei avea lipsă de un spiijin, te cugetă la Thompson Mc-Spadden, care totdeauna va avea inima deschisă cătră tine«. D-axi în­văţăm, că o faptă bună mai totdeauna îi aduce aceluia, care o face, un folos oare-care.

Continuare.

Wilhelm Ferguson vorbi, aşa după vre-o săptămână, cu d-1 Mc-Spadden, şi-l rugă să-i caute o ocupaţiune roa! de Doamne-ajută, de oarece s-ar simţi în stare a se ocupa de lucruri mai mari, decât a fi un simplu vizitiu. D-I Mc-Spadden îl făcu contabil în contoarui său, şi-i dădu o leafă destul de mare.

Dupăce Wilhelm începu noua sa ocu­paţiune, se întâmplă, că s-a bolnăvit mamă-sa, şi astfel vorbi cu noul său stă­pân, ca să primească şi pe mamâ-sa lângă, el. Trecu o bucală de vreme, şi mamei lui Ferguson i se făcu dor de copilaşii săi ; dorul i se împlini, şi-şi aduse în casa lui Mc-Spadden pe Marioara, pe Iulia şi pe frăţiorul mai mic al acestora, pe Iacob. Iacob avea un briceag, şi astfel odată ju- cându-se prin odăile lui Mc-Spadden, în vre-o trei sferturi de oră tăiă şi strică

mobilele, care costau peste zece mii de dolari Dar, nenorocire, după câteva zile de la stricarea mobilelor, băiatul căzu pe trepte cu capul în jos şi şi Irânse gâtul. Cu acest prilej veni» ă vre o 17 inşi din rudeniile Iui Ferguson pentru a însoţi pe Jacob la groapă. Rudeniile lui Ferguson, deprinzân- du-se cu ca^a şi cu bucătăria iui Mc-Spad- den, nu se mai depărtară de la el, prin ceeace îl supărau în continuu. Unii se ru­gau să Ie caute slujbe, iar dupăce se să turau de o ocupaţiune, pretindeau să le oaute slujbe nouă. Bătrâna, mama lui Fer­guson, bea binişor şi înjura din câte.

Toate acestea le suferea familia Mc- Spadden în socoteala faptei săvârşite, prin care fusese scăpată cocoana şi fiul ei. Fer­guson primea o frumoasă sumă de parale, şi pretindea, ca să i se dea ocupaţiune tot mai bănoasă, ceea-ce i se împlinea tot­deauna.

â Mai pe urmă familia Mc-Spadden se învoi, ca pe Ferguson să-l trimită la şcoală. A şa făcu această nobilă familie, dar când Sosi vacanta şi Ferguson pretinse, ca din conside'aţîuni sanitare să-l trimită în Eu­ropa, atu; c. Mc-Spadden se revoltă în gra­dul cel mai mare, şi puse scurt capăt, aces­tor vecinice molestări. Mama lui Ferguson rămase uimită de tot, şi de uimită, ce era,

îi căzu sticla de rachiu din mână, iar bu­zele ei murdare îi împiedecau vorba. După ce-şi veni în fire, îşi vărsă focul, zicând: »Aceasta este recunoştinţa D-voastră ? — Unde ar fi astăzi nevasta şi copilul D-tale ?«

Ferguson iarăşi din partea sa îşi arătă nemulţumirea, şi zise: »Aceasta ©recu­noştinţa d-tale?... N-am scapat eu viaţa cocoanei şi fiului d-tale?«

Din bucătărie săriră de-odată şapte din rudemile iui Ferguson şi strigară: »Aşadară asta-î recunoştinţa d-ţale!«

Surorile lui Ferguson de asemenea strigau : »Asta-i mulţumită dumnealui— « ţ dar fură întrerupte de mama lor, care cu lacrimile în ochi g ră i: »Micul şi bunul meu Iacob a murit în serviciul unni astfel de crocodil!«

* Toate au o margine. Mc-Spadden, amărât de năcazul său, strigă plin de mâ­nie : »Afară din casa mea, cu tot neamul vostru de cerşituri! Eu am fost amăgit de multul cetit, dar de aci înainte aşa cova n-are &ă se mai întâmple!« — Iar mai pe urmă, întorcându-se spre Ferguson, zise: »Adevărat, că ai scăpat viaţa neveste-mi; dar dacă s-ar mai încerca vre-unul să-i scape viaţa, acela ar trebui trimis pe Iu-

Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 83 -1910

Partidul „muncei“ pe muncă.■f

Duminecă s-au ţinut din nou câteva adunări de constituire ale partidului mancei şi dări de seamă ale membrilor acestui partid.

In cercul IX al Budapestei a prezi­dat constituirea partidului ministrul de justiţie bztkely. Intr-un discurs mai lung a arătat avantagiile politicei 67-iste şi a Şbiciuit politica partidului independist. \ vorbit şi despre proiectul reformei electo­rale, care după părerea ministrului, va co- răspunde tuturor recerinţelor democra­tice (?) a votului universal. In punctul a- eesta nu există (?) deosebiri de vederi în şânul guvernului. *

*

In Eger şi-a ţinut alaltăeri vorbirea de program ministrul instrucţiunei publice contele Zichy Iânos. La gară îi s-a făcut o primire splendida. A fost condus în oraş de un banderiu de 200 călăreţi iar la ar­cul triumfal, ridicat la intrarea în oraş, a fost întâmpinat'‘de 400 fete îmbrăcate în alb, cari i-au presărat drumul cu flori.

In vorbirea de program a arătat ne­cesitatea de-a se crea stări normale par­lamentare, cari să dea ţării liniştea mult dorită. A pus în vedere ajutorul statului tuturor confesiunilor şi a accentuat, că unica bază politică, care poate să dea sta­tului putere, ca să-şi împlinească misiunea istorică, este baza 67-istă.

In Sătmar a patronat Duminecă con­stituirea partidului muncei contele Tisza. Intr-un mare discurs Tisza a relevat po­litica distructivă a lui lusth, care se gi­rează fără nici un drept de un Cato al Ungurilor. Cu argumente puternice dove­deşte, că justiştii au aranjat cu premedi­tare atentatul ruşinos din 21 Martie şi că s-au aliat cu cei mai agresivi vrăşmaşi ai maghiarizmului.

Tisza a atins şi cestiunea naţionali­tăţilor spunând între altele, că a respectat întotdeauna legătura naţionalităţilor cu rassa lor, cu limba şi religiunea, în One cu toate drepturile, pe cari legislaţiunea maghiară le-a asigurat poate în mod prea liberal (!) dar că întotdeauna a fost de părere, că aspiraţ'unile şi organizaţiunile naţionaliste pun în primejdie şi vatămă statul ungar.

* ■ - *

In cercul 11 ai Budapestei şi-a rostit vorbirea de program candidatul partidului muncei Berzevitzy, punând în vedere că guvernul va revizui regulamentul camerei, astfel ca obstrucţia să se facă pe viitor imposibilă.

*

In Bpcicherecul-mare a vorbit Dumi­necă candidatul muncei, secretarul de stat Rohonyi. A spus între altele,că programul guvernului es te : restabilirea armoniei între Rege şi naţiune, restabilirea păcii Intre toţi cetăţenii ţării, fără deosebire de confesiune şi limbă şi crearea votului uni­versal, cu restricţia ca caracterul milenar al Ungariei să fie asigurat.

Campania electorală.Adunări electorale slovace.

Alegătorii slovaci au ţinut o adunare poporală Duminecă, în 24 1. c. în Trencin.

Au rostit discursuri Dr. Favel Blaho, Dr. Mudrony etc.

in 1 Maiu se va ţinea o adunare slo- văcească în Vagujhely. Oratorii acestei a-

j dunări vor fi Iuriga, Dula, Dr. Daxner, Dr. Mudrony ş. a.

*

In Covasna.Justh a cutrierat Săcuimea, ţinând

discursuri fulminante contra guvernului şi contra lui Tisza. A fost şi la Covasnas, unde în o vorbire mai lungă a rugat pe alegă­tori să sprijinească pe fostul deputat Za­kariás, advocat în Braşov. In Covasna Justh n-a avut o primire prea călduroasă. In dis­cursul lui a fost des întrerupt de alegă­torii aderenţi partidului muncii. Candida­tul acestui partid e Hoilaky Atillâ, fost priir pretor.

Intre alegătorii acestor două partide a ajuns treaba Duminecă la păruială. Jus- thiştii au atacat într’o cârciumă po guver­namentali, au bătut pe unii din ei, apoi au spart ferestrile dela locuinţa primpre- torului. O vărsare de sânge s’a încunjurat numai prin păşirea energică a gendarme- riei. Nefiind însă suficientă această forţă brachială, primpretorele a cerut forţă ar­mată şi la această cerere au plecat Dumi­necă sara din Braşov 80 feciori şi 4 ofi­ţeri la Covasna. Spiritele în Covasna sunt foarte agitate.

*

In cercul Dobrei.

Candidatul partidului muncii în cer- f cui Dobrei (corni*. Hunedoarei) este Dr. 1 Hantos Elemér, adus în cerc, cine ştie, de | pe ce meleaguri. Se zice, că-i din Pesta, i El îşi ţine discursul de program în llia, în 5 Maiu c. Români din cercul Dobrei, feri- ţi-vă de acest strein de cercul vostru !

Oreptul de alegător dieta!.Când şi cum se compun listele

electorale ?De D r . R o m u l B o ila .

I I .Prima întrebare este, cine are drept

de alegator?

înainte de toate trebue remarcată deosebirea, care esistă între a avea şi a esercia dreptul de alegator. Din împreju­rarea, că are cineva dreptul, nu urmează, ca să-l poată şi esercia. Se recer diferite condiţiuni.

Ca să poată avea cineva dreptul de alegător pe baza iegei electorale (art. de lege XXXIII 1874) sunt statorite anumite condiţiuni generale şi speciale.

Condiţiunile generale ale dreptului de alegător sunt: cetăţenia ungară, împlinirea vârstei de 20 ani, sex bărbătesc şi ca cel îndreptăţit să fie liber, respective eliberat de sub puterea tatălui, a tutorului şi a stăpânului.

Condiţiunile speciale sunt do trei soiuri, bazate pe cenz material, pe cens inteleciual şi pe dreptul vechiu.

mea cealaltă, înainte de a-i putea da mână de ajutori«

*

Deoarece nu sunt preot, pun morala mea la sfârşitul predicei mele, în loc să o fi pus la început. Textul meu este luat din memoriile d-lui NoeBrooks despre presiden- tul Lincoln, scrise în »Scribners-Monthly.«

>1. H. Hakett era un bun actor, şi presidentul Lincoln rămase încântat de arta lui. Ca de obiceiu, presidentul, un om de tot amabil, îşi esprimă mulţumirea sa faţă de actor într-un bilet, pe care i-1 tri­mise. Actorul Hakett îi răspunse, şi îi tri­mise ca recunoştinţă o carte, mi se pare, compusă de el.

După aceea scrise pe rând mai multe bilete presidentului. Îmi şi uitasem cu to­tul de lucrurile acestea, când într-una din zile mersei cu o afacere la palatul presi­dentului. La întrare băgaiu de seamă,* că actorul Hakett aşteaptă în antişambră, ca şi cum ar fi, să fie primit în audienţă. Când Intraiu, presidentul mă întrebă, dacă am zărit pe cineva afară, şi spuindu-i, că am zărit pe actorul Hakett, continuă plin de amărăciune: »Nu-f pot lăsa să se înfăţi­şeze cu nici un p re ţ!... Credeam, că a s i Iar mai Ja urmă adause: »De acis. . .Io foarte bine, cât este de rău, ca!

fiind cineva intr-o funcţie, cum sunt eu, să aibă mulţi cunoscuţi şi pretini. iţi aduci aminte, cât de rnult ţineam ia Hakett, şi cât de des îi scriam. El mi-a trimis o carte, şi cu aceasta credeam, că lucrul s-a gătat. El este mare meşter în branşa sa, şi este căpătuit pe deplin. Dar lucrul nai- b ei!, cum am schimbat cu el câteva scri­sori, cum ar fi făcut ori şi care alt om, Hakett — nici mai mult, nici mai puţin— are o dorinţă. Şi ce crezi, eare-i do­rinţa lui ?«, mă întrebă ; .şi fiindcă nu i-am putut răspunde, Lincoln continuă mai de­parte : »Ei, apoi acest actor ar dori să fie— corzul în Londra... O cerule!« —

La. încheiere amintesc, că caşul cu Ferguson într-adevăr s-a întâmplat, şi anume la unul din cunoscuţii mei, dar eu am schimbat amănuntele, ca el să nu se poată cunoaşte în această istorisire.

Toţi cetitorii acestui articol au jucat vre-odată în unele împrejurări ale vieţii lor o rolă de erou în mărinimie. Aşi vrea să ştiu, câţi dintre ei ar avea plăcere să vorbească despre acele episode, şi care îşi va mai aminti cu plăcere urmările marini- miei arătate!

a) Ca cenz material iarăşi sunt sta­torite trei soiuri de condiţiuni: I) o samă, cari sunt valabile pe teritoriul întreg al statului ungar,

11. alte, pe lângă care poate avea cineva drept de alegător numai în părţile ungurene,

III iară altele statorite pentru părţile ardelene ;

I. In ţara întreagă pot avea drept de alegător, cari au

1) In oraşele municipale şi cele cu magistrat regulat proprietatea a trei odăi de locuit aruncate cu dare de casă, sau au pus 8 cor. 16 fii. dare de pământ după proprietate de pământ (intern şi estern.)

2) In ori care localitate a ţării au drept de vot aceia, cari plătesc dare de chirie, de pământ, de rentă şi de venit cl. III după un venit curat anual de cel puţin 210 cor., mai departe fabricanţii, neguţă­torii, meseriaşii, arândatorii, şi crâşmarii, dacă sunt aruncaţi cu cel puţin 21 cor. dare de venit cl. III. şi în fine funcţionarii privaţi puşi la dare de ven’t cl. IV cu un venit anual de cel puţin 1400 cor., pre­cum şi funcţionarii publici de stat comi- tatenzi şi comunali puşi Ja dare de venit cl. IV după un venit anuai de cel puţin 1000 cor.

3) In comunele mari şi mici au drept de vot acei meseriaşi, cari sunt puşi la dare de venit cel puţin după o calfă.

II. Numai în părţile ungurene au drept de alegător pe baza cenzului ma­terial aceia, cari au 1 ) l/4 sesiune urba- rială sau 2) o moşie cu estensiune terito­rială corâspunzătoare '/4 sesiunei urbariale.

III. Numai în părţile ardelene se re- cere pentru a avea dreptul de alegător:

1. Cel puţin 35 cor. 82 fii. darea de pământ, sau 34 cor. 14 fii. dare de pă­mânt şi cel puţin dare de cl I. după casă sau 31 cor. 14 fii. dare de pământ şi cel puţin dare de cl. II după casă

2) Un soiu special de alegător este alegătorul după turnuri.

b) Pe baza censului intelectual în­trunind de sine înţeles condiţiunile gene­rale au drept de alegător membrii acade­miilor ungare de ştiinţă, artiştii academici, doctorii de tot soiul, notarii publici, advo­caţii, profesorii, inginerii, chirurgii, farma­ciştii. preoţii, capelanii, notarii comunali şi învăţătorii, agronomii, silvicultorii, minerii şi crescătorii de copii.

Dreptul vechiu poate servi de eon- diţiune specială acelora, cari înainte de anul 1848 au avut privilegiu, dreptul de a alege deputaţi pentru dieta ţării şi pe baza aceasta au fost luaţi în listele elec­torale compuse între anii 1848 şi 1872.

Eserciarea dreptului câştigat este ase­menea legată de anumite condiţiuni, între cari condiţiunea principală este, ca cel în­dreptăţit să fie luat în lista alegătorilor, având drept de a vota la alegere numai aceia, cari sunt trecuţi în liste.

Cei într-un anumit serviciu public, (serviciul militar de tot soiul, 4e finanţe, de gendarmi, de poliţişti) nu pot fi luaţi în liste, prin urmare nu pot vota la alegeri.

Tot asemenea sunt eschişî dela eser- ciarea dreptului cei suspendaţii dela eser­ciarea drepturilor politice, ce cari sunt deţinuţi pentru vre-o crimă sat delict prin decis judecătoresc şi în fine ceifalimentaţi.

Ca inviaţiuni la cele de sfs servească următoarele : Cetăţenia ungar#o statoreşte art. de lege L 1879. Cetăţean ungar poate deveni cineva prin naştere, legitimare, că­sătorie şi împământenire Peroane fictive nu pot avea drept de alegătcp, numai per­soane reale.

Sub puterea tatălui şi a utorului stau copii minoreri. Sub stăpân ş< consideră a fi, toţi ucenicii de neguţători şi meseriaşi, precum şi servitorii ori domesticii aplicaţi in serviciu public sau privat.

Spre pildă nu stă sub ităpân provi­zoriii economic, diurnistul, păzitorul de tren, membrii ordinului pianiştilor şi mi­nerii etc.

Stau sub stăpân: chelipru), păzitorul de porci, păzitorul de pifnpe, păzitorul de pădure şi servitorul unej bănci.

ad. a I. 1) Suma dărtfde casă poate fi de ori ce mărime Dareq de casă poate fi de ori ce soiu : de chire ori de clasă. Proprietatea celor 3 odăi ii a pământului poate fi şi comună cu n&v.sta şi copii mi-, noreni.

ad. a I. 2. 3.) Numai meseriaşii dela oraşele municipale şi ceb cu magistrat pot fi alegători, cu 21 co* dare de venit clasa 111.

Meseriaşii din cornutele mari şi mici trebue să fie puşi la dioe după o calfă.

! Suma dirii este indiferekâ.

Oficianţii privaţi sunt spre pildă: jur­naliştii, oficialii fondurilor publice, ai bise­ricilor, societăţilor, conducătorii de prăvălie, comptabilii, administratorii, oficianţii dela întreprinderi, comisarii de finanţe etc.

De funcţionari publici se privesc în­tre alţii şi funcţionarii dela căile ferata, precum sunt călăuzii, învăţătorii penzw naţi, dacă au 1000 cor. penziune. notarii comunali denumiţi şi substituţi de comite suprem şi nu aleşi.

Diurnist» mici cu pUtă de 1400 cor. nu pot fi alegători, uepiătind dare de venit clasa IV.

ad. a. 11. Mărimea teritorului de '/, sesiune urbarială este deja stat >rită defi­nitiv in părţile ungurene,

ad. a. III. 1) Şi în părţile ardelene poate da drept de alegător darea de stat directă, pusă după un venit anual de cel puţin 210 coroane din pământ, casa, venit clasa III. şi capital sau rentă combinată ţji la olaltâ.

ad. a. 111. 2) L i alegerea alegătorilor după fumuri suni a se observa aceleaşi re- gule, ca la alegerea judelui comunal.

Alegerea alegătorilor după fumuri se face în luna Faur şi la înoeputui lui Martie,

Numărul alegătorilor după fumuri se statoreşte prin procedură specială. 100 fu­muri aleg unu, peste o sută 2 alegători

Drept de alegător an toţi alegători comunali. Alegerea se face în adunare co­munală şi nu în adunarea comitetului co« m un al

Prezidează primpretorul. sau pretorul substituit de dânsul, şi în cazul, dacă ambii sunt împedecaţi, un substitut ad-hoc de­numit, de vice-comite.

Ziua alegerii este a se anunţa cu 3 zile înainte de ziua defiptă prin modul obicinuit în comună. Alegerea ţine dela oarele 9 a. m. până la 4 oare p. m. Vota­rea se face prin ţedule. Rezultatul se anunţă numai decât la faţa locului.

Alegătorii pot numi patru bărbaţi de încredere.

ad. b. Dela profesorii, învăţătorii, cres­cătorii de copii şi notarii comunali să re- cere, ca să ocupe în mod legal funcţiuuea lor. Numai advocaţii, cari practizează poî fi alegători pe baza cenzului intelectual,

Sub notarul comunal se Doate îuţe- lege şi sub-notarul cu diplomă. învăţătorul penzionat nu poate fi alegător pe ban aceasra.

ad. c. Dela acei îndreptăţiţi pe baza ! dreptului vechiu se recere, ca să fi foşti i luaţi încontinuu in Sista alogâtoriior sub I i tituia aceasta.

Azi de abia mal sunt câţi-va de aceia(Va urina)

| ------------

; Studenţii români din Iaşi în Cernăuţi.

— 23 Aprilie.

{ . Zi de înălţătoare şi adevărată ser- bătoare naţională pentru toţi Românii din Cernăuţi, a fost ziua de 20 Aprilie st. ni, în care 100 de studenţi şi 20 studente ale universităţii din Iaşi conduşi de iubitul lor profesor A. C. Cuza. au venit să ne cer­ceteze, pe noi, fraţii ior cei atât de cu- tr-jpiţi de străini şi să ne înveţe adevărata pietate cătră eroul, care şi doarme som­nul de veci în liniştea mânâstirei dela" Putna.

Şi noi, Românii cernâuţeni deastădată, par-eă am pătruns mai bine în sufletele lor. le-am înţeles aşa cum trebuia, inten- ţiunile şi inimile noastre deodată s-au um­plut de nişte sentimente nobile şi bune: de iubire neţărmurită şi recunoştinţă că­tră ei, cari cu atâta dragoste veniau la noi. şi mânaţi de un dor fierbinte de ale arăta cât mai mult dragostea noastră, am ieşit întru Întâmpinarea acelora, cari ve­niau în numele culturei române...

Deja la frontiera Bucovinei, la Iţcani reprezentanţii societăţilor academice din Cernâuţ, au întâmpinat pe oaspeţii iubiţi, şi prin graiul preşedintelui »Junimei« d-l Moldovan, le-a fost tălmăcită dragostea, cu care sunt primiţi, chiar din momentul, când pun piciorul pe sfântul pământ al Buco­vinei.

La gara centrală din Cernăuţ însă mulţimea Românilor, care îi aştepta, a fost cea mai vie dovadă de dragostea, cu care j sunt primiţi în mijiocul nostru. Pe peronul gărei, afară de societăţile studenţeşti »Jtt« nirnea«, * Academia ortodoxă*. > Bucovina* şi „Dacia* am remarcat pe reprezentantul universităţii din Cernăuţi, pe actualul de­can al facultăţii de drept Dr. Kogler, pe profesorii facultăţii teologice, cari au apă*" rut aproape în număr complect, în lrunte cu decanul Dr. V. Gheorghiu, pe profesorul

Pag. 3.Nr. 83 1810.

Dr. Sextiî Fuşcariu şi încă o mulţime de preoţi, profesori şi funcţionari români.

in momentul intrării trenului în gară, cerul studenţilor ieşeni a intonat cânte­cul »Pe-al nostru steag e scris unire«, ear de pe peronul gării corul ceinăuţeni'or a rfispuns cu acel aş cârttec

Şirul vorbirilor de bunăvenire l-a în­ceput studentu' Gnbowschi, care a vorbit în numele studenţimei cernăutene, arătând folosul cel mare şi însemnătatea acestei vizite şi închee mulţumind ieşenilor pen­tru osteneala, ce şi-au luat cercetându-ne.

A făcut cea mai bună impresie asu­pra oaspeţilor deosebita atenţiune, ce li s-a dat din partea Universităţii din Cernăuţi, care prin faptul că a delegat pe decanul facultăţii iuridice, să vorbească la gară ofi­cios în numele ei, a schimbat caracterul privat al acestei vizite.

Ca al doilea orator a vorbit decanul Kogler, salutând în limba germană pe oas­peţi şi accentuând, ca relaţiunile de ami­ciţie dintre cele două state învecinate Ro­mânia şi Austria, precum şi faptul, că dânşii via aici în numele ştiinţei, al culturei ro­mâne a determinat universitatea din Cer- aSuţi, ca să i primească în mod oficios. Ii salută deci în numele Mag. Sale rectoru­lui universităţii surori din Cernăuţi, do- rindu-le, ca în tot decursul petrecerii lor io Cernăuţi şi prin întreagă Bucovina să mT simtă cât mai bine, ca nu cumva ajunşi acasă, să regrete călătoria întreprinsă. Ac­centuează mai departe, că Universitatea din Cernăuţi şi toate institutele depen­dente de ea, cu bucurie îşi vor deschide porţile înaintea oaspeţilor şi vor simţi cea mai mare fericire, dacă dânşii în adevăr vor uza de această prietinească atenţiune. Ca încheere doreşte, ca vizita Ieşenilor să servească cât mai mult spre cimentarea legăturilor dintre universităţile surori din iaşi şi Cernăuţi.

Vorbirei frumoase şi pl'ne de senti­ment a d-lui decan Kogler îi răspunde d-l prof. A. C. Guza, care în vorbirea sa arată legăturile dintre cele două state învecinate, spunând în aceiaş timp, că dânşii în acea­stă călătorie sunt conduşi de principiul evangelic: »Daţi Caesarnlui, ce este ai Cae- şarului... etc«. In fine relevează, că dânsu­lui îi este încredinţată din partea univer­sităţii din laşi frumoasa misiune de a în vita la serbările iubilare din toamna acea­sta in iaşi, universitatea soră din Cernăuţi, centuând că participarea la aceste ser­

va contribui mai mult la strângerea /lăturilor de preîeriie dintre aceste două niversităţi. Vorbirea d-lui Cuza este aco­perită de un puternic »Să trăiască«.

Ca ultimul vorbeşte în numele stu­denţilor ieşeni d l lf r im , preşedintele cer­iului studenţesc din Iaşi, mulţumind stu­denţilor şi în genere tuturor Românilor pentru frumoasa primire, ce ie-au făcut şi-i ssigurează, că dânşii se vor duce dela noi <u cele mai bune in presii., Cu vorbirea d-lui lfrim să închee şi­

rul vorbirilor convenţionale şi publicul află­tor pe peron, având în mijloc pe studenţii ieşeni, părăseşte gara.

Li-a.

Nota ti. Despre intrarea în oraş şi despre incvartirarea oaspeţilor Ieşeni am publicat ieri o scurtă corespondenţă.

ŞTIRI .— 13 Aprilie v.

Escuîsiunea de studii a studenţilor lîri gimnaziali. Din Constanţa ni scrie data de 24 Aprilie n.: »Suntem în O n -

tUnţa. Am sosit, toţi sănătos'. Ne desfă- tăm fără saţ la priveliştea mării. Am vi-

it .portul. silozurile şi alte stabilimente orţ. La gară ne-a întâmpinat larjxia- ardeiean Mi£a, rare a fost pus în

uioştinţâ de sosirea noastră. Ne-a înso­ţii tot timpul de ; «emenea şi maiorul-ve- Pfiaar iMoga, un însufleţit Ardelean. Ne imcurâm, că marea e foarte liniştită. Tim­pul s-a înseninat şi e admirabil. La noapte ulecain cu vaporul spre Constantinopol. Cum e şi lună, vom avea o călătorie fru­moasă şi plăcută. — 6’.

Eri sara după încheierea foii am primit «rmătoarea telegramă:

Fera (Constantinopoi) 25 Aprilie orele ‘/a p. m. Am călătorit loarte bine. Marea fost liniştită şi am sosit sănătoşi şi fără

Te un incident la Fera. Amănunte ur- rează. br. Blaga.

0 generoasă pilduire. D-l Dr. Vasiieieşier, advocat în Şasea montană, fost

al gimnaziului nostru c|in Braşov 1—1896/ a rugat direcţiunea acestui

jstitut, să-i comunice cât face suma c<- beneliciat-o ca şcolar la gimnaziul nostru in aceea că a fost scutit de didactru. lirecţiunea şcol. l-a avizat că suma a­

Ü A Z & ? A T K A % SI L V A R 1 B â

ceasta face 79 cor., iar d-l Dr. V. Meşter întregindu-o la 100 cor. ca rebonifleare, a dăruit-o mesei studenţilor dela gimnaziul nostru. Dorim ca generoasa pilduire a d-lui Meşter să găsească număroşi urmaşi între mulţimea absolvenţilor gimnaziului nostru, cari la timpul său s-a bucurat ca elevi de favorul scutirii de didactru.

Dinstincţie. Majestatea Sa a conferit locotenentului Traian Bulbuc din regimen­tul de inf. nr. 88 medalia »Signum lau- dis< pe lângă exprimarea recunoştinţei Preaînalte pentru prestaţiunile eminente aduse în serviciul trupelor.

Sărbătorirea d-lui Slavici ia Buda­pesta. Studenţimea universitară română din Bupapesta a aranjat Vineri o serată în onoarea d-iui Slavici. A luat cuvântul d-l Lucian Bolcaş, salutând pe Slavici şi numindu 1 întemeietorul culturei de azi din Ardeal. A urrnat apoi profesorul 'A- lexici, căruia i a răspuns d-l Siavici. Dis­cursul d-saie a fost un mic curs de isto­rie în formă literară, care farmecă. A a- mintit despre activitatea lui Moise Nicoară, Ioan Maiorescu şi Gheorghe Lazár, cari trecând Carpaţii au organizat instrucţia primară, baza mişcărei culturale din Ro­mânia.

D-l Slavici a terminat astfel:Dacă eu şi generaţia mea nu vom a-

vea norocul, doresc cel puţin ca generaţia de azi să-şi crească copii în cultura naţio­nală română. A vorbit apoi d-i Dima mul­ţumind oratorului pentru discursul său. A luat apoi cuvântul studentul bucovinean, Sauciuc, care a lăudat însufleţirea tinere­tului român. A invitat pe d-l Slavici să meargă şi în Bucovina, l-a răspuns d-i Sia­vici spunând, că na este adevărat, că în Bucovina nu este însufleţire pentru cul­tură Dovadă sunt serbările dela Putna din 1871 Pe urmă s-au cântat mai multe uoine de studenţii A. Crişan şi N. Dordea Societatea a rămas încă mult împreună, ascultând amintiri dela Junimea, aprecieri asupra scrierilor literare de azi şi întâm­plări din viaţa lui Eminescu.

Nou proces de pressă. Cetim în »Lupta«: Jude'e de instrucţie ne face plăcuta sur­prindere de a ne pune în vedere un nou proces de pre^să. Articolul încriminat este »Memoriul studenţilor români« apărut în numărul 14 al nostru, 24 an. i6 Februarie) a. c., care vorbeşte de preaînvaţatui domn Şeghescu. Al câtoiea »pasc este acesta, părinte Mangra?

iA sosit cometa Hsiiey! Telegrame

oficiale sosite dela direcţiunea staţiunei astronomice din Ógyalla (situată în apro­pierea oraşului Érsekújvár) anunţă, că Du­minecă şi eri dimineaţa la orele 3 şi 20 m. s’a văzut cu ochianele, dar şi cu ochiul liber, cometa Halley în apropierea planetei Venus. Cu ochianul s’a putut distinge foarte bine coada luminoasă a cometei

Telegrame sosite din Viena spun, că eri dimineaţa cometa Halley s’a văzut cu ochiul liber şi de pe Semmering. Din cauza răsăritului soarelui cometa a dispărut însă în curând.

mai multe doamne din elită Soţia şi fe­tele lui Roosewelt au stat în banca din rândul I. Rândul al doilea a fost rezervat studenţilor, cari ştiu englezeşte. Când Roo sewalt, însoţit de ministrul cultelor şi de rectorul Universităţei s-a urcat pe estradă, publicul a isbucnît în aplauze frenetice.

Roosewelt a salutat publicul în limba franceză şi l-a rugat apoi să-i permită să şi ţină conferinţa în limba lui maternă. La început a vorbit despre însemnătatea artei franceze, spunând că Franţa a fost magjsţrul tuturor naţiunilor. Naţiunile însă nu trebue să se imiteze una pe alta, ci să înveţe una dela alta. După a- ceasta Roosewelt a trecut la datoriile ce­tăţeanului. Subiectul acesta n-a făcut sen­zaţie, de oarece oratorul n-a spus lucruri originale. A trecut apoi la viaţa politică. Intre pitele a spus, că politicianul con- ştienţios îşi face datoria prin faptul, că reprezintă interesele alegătorilor săi. A vorb it‘ apoi despre morala omului privat şi despre morala politicianului. Trecând la ideia de republică a spus, că în întreaga lume numai două republici: Franţa şi Sta- tele-Unite au reuşit să ajungă mari puteri. Trecutul Franţei îl îndreptăţeşte să creadă, că statul acesta va avea un viitor strălu­cit. Doresc, ca naţiunea aceasta să înflo- *rească mult timp, ca să servească de mo­del naţiunilor şi să lo perfecţioneze in toate direcţiile.

Oratorul a fost frenetic aplaudat.Roosewelt a asistat după amiazi la

o şedinţă a Academiei de ştiinţe morale şi police, al cărui membru este. D-l Boutroux, preşedintele acestei academii, a făcut elo­giul d-lui Roosewelt, care a mulţumit de cinstea, ce i se face zicând, că vede intr- însa încoronarea muncei sale.

0 mare ducesă stariţa unei mănăstiri-Din Moscova sev anunţă, că marea ducesă Elisabeta, văduva marelui duce Sergiu, a fost întărită stariţă a mănăstirii »Marta şi Maria« fondată de dânsa.

Teama de cometa Halley. Din Zürichse anunţă, că ştirile asupra apropierei co­metei Haliey, au provocat o adevărată panică în satele de pe la munte. Deşi populaţia a fost clarificată asupra acestui lucru, frica oe apropierea cometei creşte. In multe sat© a încetat ori-ce activitate. Ţăranii se dedau la cele mai ciudate prac­tici religioase. Sunt şi câteva cazuri de nebunie. Indivizi, fără căpătâi, exploatează teama populaţiei.

ÂpOllO BiOSCOp. Mercuri în 27 şi Joi în 28 Aprilie 1910. Pali ca raportor (hu­mor). Amorezatui jejtuit (humor). De ce întârzie acceleratul (humor). Furtul unui copil (dramă). Ouă de vultur (colorat dramă). Sărmanii bătrâni (dramă). Port Arthur (vedere). Marina germană de răz boi (vedere). Ocbelarul miraculos (fantasie).

Vineri şi Sâmbătă program nou. La fiecare representaţie musică militară.

Petreceri.Populaţia Românişi Serviciul statistic

general de pel ângă ministerulro mân al do­meniilor, a adunat toate datele asupra po­pulaţiei ţărei în cursul anului trecut. Din aceste date reese, că naşterile au fost în anul 1909 în număr de 281.795 unităţi; iar mortalitatea s-a ridicat ia 187.896 uni­tăţi. Prin urmare sporul populaţiei în a- nul trecut a fost de 93.899. Faţă de anul 1908, când sporul a fost de 87.437 unităţi, populaţia în cursul anului trecut se pre­zintă cu un plus de 6462 unităţi. Exce­dentul acesta în anul trecut se datoreşte mai aKs naşterilor, întru cât mortalitatea a fost tot atât de mare ca şi în anul 1908. Cu excedentul populaţiei în anul expirat, populaţiunea ţărei a atins cifra de 6.860.000. In această cifră nu sunt însă, cuprinşi străinii, cari s au stabilit în ţară în ultimii 10 ani, adică de când s-a făcut ultimul recensământ. Dacă s-ar ţine seamă şi de aceşti străini, populaţiunea ţărei ar fi azi de peste 7 milioane suflete. O cifră exactă a populaţiei nu s-ar putea stabili însă de cât printr-o nouă nurnărotare sistematică. — Era vorba, ca această nurnărotare să se facă anul acesta. Cum tot acuma se face şi recensământul fiscal, s-a renunţat ia facerea acestei numără­tori a populaţiunei, până la vara anului viitor.

Comitetul filial Murăş-Ludos al so­cietăţii pentru »Fond de teatru român« în vită la petrecerea cu dans, ce o va a- ranja Vineri, în 6 Maiu st. n. a. e., în şa­lele hotelului »Central« din Murâş-Ludoş,

*

Inteliginţa română din Maieru in­vită la reprezentaţia teatrală, care se va da în sala şcoalei comunale Luni în 2 Maiu 1910, în favorul organizării unui rna- ial pentru copii de şcoală.

Programa: 1. »Ţiganul şi sfinţii«, a- necdotă de Th D. Speranţă, predată de Fabiu Sânjoan. 2. »Pălăriaceasornicarului«, comedie într-un act de Mdm Emile de Gi rardin. 3. »Povestea despre lvan Turbincă«, de Ion Creangă, predată de Dânilă Sân­joan. 4. »Aşa a fost să fie«, piesă popo­rală într un act de Alex. Ţinţariu.

*

Inteligenţa română, din Şeica-mare şi ju r invită la producţia eoralâ-teatrală împreunată cu dans, care se va aranja Luni, în 2 Maiu st. nou (a doua zi de si. paşti) în sala hotelului comunal din loc. Venitul curat e destinat J/2 Reuniunii le- meilor române gr.-or., Va bisericii gr.-cat. din loc.

0 conferenţâ a expreşedinteliii Roo-SeWSlt la Paris. Expreş*-<Untele Roosewelt a ţinut Sâmbătă o conferinţă ia Sorb -na in Amphiteatru, despre datoirle c- tăiem lor unei republici. La această conlerenţâ au luat parte aproape 2000 persoana. Au asistat toţi membrii Academiei franceze, prim-ministrul şi toţi muu şt m, d Loubet

Program: 1. Morari ui, cor. mixt. 2- Otrava lemeiaseâ. 3. Monolog. 4. Jdil la ţară. 5, Steagul nostru.

âSW* Stomnii afionafa cazi pe ziuă de 1 Stpzific v. nu şi-au ze» înoit îizcă aSonameutnf, sunt z*e* gaţi să gzăScască cu zeînoizea tui,ca să nu ti*se întzezupâ ezpedazea, căci 9c azi încete foaia se va cx« peda numai cctoz ce şi-au zcnoil aSonamcntut.

Administraţiunea„Gazetei Transilvaniei“.

ULTIME ŞTIRITimişoara, 26 Aprilie. Oraşul Ti­

mişoara a fost Duminecă după amiazi teatrul unor dem onstraţiuni sânge­roase aranjate de socialişti în contra candidatului partidului mancei Năvay şi în contra lui Apponyi. In adunarea, în care avea să-şi rostească Nâvay vorbirea de program, socialiştii în nu­măr de mai multe sute, i-au pretins să se declare aderent al votului uni­versal, egal şi secret. Navay voind să înconjure o astfel de declaraţie, socialiştii au înscenat un zgomot asurzitor şi au zădărnicit ţinerea adu­nării. După întrunire socialiştii s-au dus la gară, aşteptând sosirea lui Apponyi, care venea delaLovrin. Ap­ponyi, care era însoţit de foştii de­putaţi Hody, Baros şi Steiner, sosind în gară si voind să se urce într-o birjă, trăsura a fost încunjurată de mai multe sute de socialişti, cari au bombardat pe cei din trăsură cu pie- tri şi ouă clocite. B ir ja ru l a fost greu răn it la cap , A p p on y i a fost răn it în fată şi scăldat în ouă clo­cite, ia r Steiner a p rim it peste cap câteva lovituri de bâtă. Poliţia inter­venind cu săbiile scoase, a urmat o încăerare sângeroasă. Mulţi socialişti au fost răniţi. De asemenea şi câţiva poliţişti. Numai cu mare greu Ap­ponyi şi soţii săi s au putut refugia în palatul episcopului rom. cat., a că­rui geamuri au fost sparte. Deabea târziu noaptea s-a restabilit ordinea

Paris, 26 Aprilie. Alaităeri au fost în Francia alegerile de deputaţi pen­tru cameră. Numărul deputaţilor este de 584. Până eri a fost cunoscut rezultatul din 531 de cercuri. Sunt aleşi 49 republicani, 138 radicali-so- cialişti, 11 socialişti-independenţî, 30 socialişti uniţi, 35 progresişti, 13 na­ţionalişti şi 48 conservativi. In 207 cercuri e balotagiu. Guvernul Briand a ieşit învingător din lupta electo­rală. Alegerile supletorii nu vor altera rezultatul. Alegerile au decurs în ge­neral fără incidente deosebite. Numai în Le Chambon Feugerolles s-au is­cat turburâri. Mulţimea a aprins casa primăriei, care a ars total. Ordinea a fost restabilită de dragoni. In Paris asemenea au fost tulburări mai mari, în două cercuri electorale. In Cognac a fost împuşcat un primar.

Pentru Românii din Sibiin. Ono-râtul public românesc din Sibiiu şi jur este avizat, că „ Gazeta Transil­va n ie i“ se află de vânzare cu numă­rul în Sibiiu la colectura loteriei de clase şi vânzare de ziarr a d-rei H e r ­m ina F ra n k , în strada Cisnădiei. Preţul unui Nr. 10 fii.

Proprietar: D r. Aurel Mureşianu.Succesorii.

Redactor respons.: Ioan Spuderca.

Medicul român în KarlsbadDr. EXE A Ni COL A

dela facultatea din Viena, dă consultaţiuni în Karlshad, »Feigenbaum« vis-à-vis

de Mühlbrunn.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 83 - 1910.

66m érn em

institut de credit şi economii, societate pe acţii in ŞERGAIÂ.

C o n v o c a r e .Domnii acţionari ai institutului de credit şi eco­

nomii „ŞERCĂ1ANA“ societate pe acţiuni în Şercaia să invită la

adunarea generală extraordinară,care se va ţinea în Şercaia la 21 Maiu 1910 St. n. la 2 oare p. m. In localul institutului

Obiectele d e pertractat:1; Esmiterea a 2 acţionari pentru verificarea pro­

cesului verbal.i • 2. Raportul direcţiunei şi al, comitetului de su-

praveghiere.3. Examinarea şi statorirea bilanţului pro 1909 şi

darea absolutorului4. împărţirea venitului curat.5. Ridicarea capitalului societar.6. Modificarea §-ilor 1— 75 din statute

Direcţiunea.N.B. Acei acţionari, cari voiesc a participa la

această adunare în persoană sau prin plenipoteoţianţi, conform § lui 19 din stătută, sunt rugaţi a şi depune la casa institutului acţiile eventual plenipotenţele.

M e g h í v ó .

A „IJERCÁIANA“ hitel és takarék pénzter rész­vénytársaság Sárkányban t. c. részvényesei ezennel a Sárkányban 1910 év Májns hó 21-én d. u. 2 órakoraz intézet helyiségében megtartandó

rendkívüli közgyűlésremeghivatnak.

T á r g y s o r o z a t :1. Két részvényes megválasztása a jegyzőkönyv

hitelesítésére2. A z igazgatóság és felügj^elő bizottság jelentése.3. Az 1909 évi mérleg felülvizsgálása és helyben­

hagyása és a íelmentvóny megadása.4. A tiszta nyereség felosztása.5. A z alaptőke felemelése.6. A z alapszabályok 1— 75 § ainak módosítása.

Az igazgatóság.T. i. A részvényesek kik ezen közgyűlésre részt

akarnak venni az alapszabályok 19 §-a értelmében, kéretnek részvényeiket vagy meghatalmazásaikat az intézet pénztáránál letenni.

Contul Bilanţ pro 1909. — Mérleg-számla 1909 évre.A C T I V A — V A Gr Y 0 N Cor. fii P A S I V A — T E H E R

iCor. fii

Cassa în numărar — Készpénz . 2461 66 Capital societar — Részvénytőke. . . | 50000 _Cambii — V á l t ó k ................... 506300’ — Fond de rezervă — Tartalékalap 25465*70*Cambii cu acop. hipot. — Jelz. Fond de penziune — Nţugdij alap 2154-40

bizt. v á l t ó k ........................ 251152*— 767452 — Fond fiiaatr. — Jotékonyczélú alap 2080- — 29670 10Obligaţiuni — Kötelezvények . . • • • 79 20 Depuneri spre fructificare — Takarékbetét. 526639 33Diverse conturi debitoare — Különféle Reescompţ.— Visszleszámitolás . . . . 113951 —

adós s z á m lá k ........................ • • • 128 50 Diverse conturi creditoare — KülönféleAcţii — R észvén yek ................... • • 250 hitelez^ s z á n t á k .................................. 2057 84Mobiliar — Felszerelés . . . 2013-16 Dividenda neridicată —* Fel nem vettAmortizare — Leírás . . . . 213 15 1800 — osztalék . . ..................................; 36 —

Interese tfansitorii — Átmeneti kamatok 20373 50Profit curat — Tiszta nyereség . . . . 19443 59

762171 36 762171 36I

Contul Perdere şi Profit pro 190!9. — Vieszteség és Nyereség számla 1909 é < "* CD •

S P E S E — K I A D Á S O K Cor. fii V E N I T E — B E V É T E L E K Cor. fii

Interese — Kam atok: Interese — Kamatok :r— ---

fondurilor — az alapoknak . . . 1432-94 la cambiile escomptate — leszámítolt vái-depunerilor — a betéteknek . . 26267-08 tok u t á n ........................ .... . 59008*32reescomptului — visszleszámito- de întârziere — késedelmi . . . 8870-11 67878 43

lá sn ak ...................................... 36098 01 Proviziuni — Jutalékok............................. 176 40Dări — Adók: ■ -x ------- "

de stat — á l l a m i ........................ 2327 2810# la int depuneri — 10# be-

téti kamat után........................ 2626-71 \comunale şi comitatenze — községi \

és m egye i................................. 1214-42 6168 41 \Spese — Költségek: \

chirie — h á z b ó r ........................ 400 -salare — fizetése.. . . . . 4220 — \spese mărunte — kisebb v . ségek 966 67maree de prezenţă — megjelen, dijak 546-— 6131 67Amortizare la mobiliar — Leírás a felsze- . s- . - . . \

a elés s z á m lá n ........................ • • • 213 15Profit curat— Tiszta nyereség . • » 19446 59 \

68054 83 68054 83

Ş e r c a i a , ín 31 Decemvrie 1909.

Dr. Pompeia German m. p„director executiv — vezérigazgató.

S á r k á n y , 1909 deczember hó 3 l ón

Valéria Ghircoiaş m. p.,comptabil — könyveld.

D i r e c ţ i u n e a : — A z i g a z g a t ó s á g :Dr. Hariton Pralea m. p. Ioan Bunea m. p. Vaier Sassebeşi m. p. Rozalim Mijea ni. p

Simion Langa m. p. Victor Vlad m. p.

Comitetul de supraveghiere: — A felügyelő bizottság:S’au revăzut şi aflat în consonanţă cu cărţile purtate în deplină ordine. — Felülvizsgáltatott és a teljes

rendben vezetett könyvekkel összhangzónak találtatott.

Ş e r c a i a , ín 15 Februarie 1910. S á r k á n y , 1910 február hó 15 én.

Dr. Ioan Şenchea m. p , preşedinte — elnök. George Urs m. p. loan Capetá m. p.Petru Bărbat m. p. loan Bejen artu m. p.

Farmacia şi labora* torul chemic al luiHEGYESIÂRPÂD

K â p o ln o k m o n o s tc r .ComitHtul So noc-Doboka

Farmecul, Nobleţă şi Frum^eţea unei Doamne îl dă, »uma* un obr»/. frrmos, care se capătă lolosmd

„Crema Katinka"Crema pregătită de mi» vindecă

cu siguranţă petele de ficat, Coşite, Pistrui de pe suprafaţa pielei, e Jib«i& de ori, © metal otrieă ios, »u conţin« Kali carbonat ea cremurile publicare cu multa reclamă şi aşa nu causeazi dermatitâ, ci se lipeşte de suprafaţa pielei şi în câteva momente «e usucă nutreşte pelea, umple f*ţa împrumu- tându-i o coloare tună.

„8ăpunal Katinka"-E perfect liber de mate ii stricâ-

cioase cu un maximul conţinut de fiere, pregătit cu parfum plăcut de roze, nu irneeză pielea feţei, ci o face de o curăţenie strălucitoare, mulţu­mită compoziţiei norocoasei

,Pndra Katinka“.Fiecare damă e datoare sâ—i cruţe

şi apere pielea feţei! Ca efectul obţi nut cu „CREM A K A T IN K A “ să poată ti păstrat, înainte de a merge la aer liber, binevoiţi a Vă pudra faţa cât de bine.

„P U D R A K A T IN K A “ e liberă de orice mei a! nu conţine colorile aibi- tnare stricăcioase ce să află în fiecare pudră, ci e compusă din materii iuo- oente, din praf cL urez şi pariu» atâ cu oleiuri de roze.

.Spirtul de păr Katinka“Cu o mulţime de declar«ţiuui mul-

ţămitoare şi recunoştinţe pot adaveri, că după folosirea abia de o săptămână a „S P IR T U L U I DE PÂ R K A i'IN K A “, căderea părului cauzată de orice morb ce slăbeşte rădăcinile perilor încetează ca desăvârşire.

După folosirea abia de câte-va zile a

„Crema Katinka pentrn conservarea fineţei mâuilor

erosiunile dispar şi pelea mftniîor de­vine netedă şi moale

înainte de întrebuinţare crema, să se spele mumie cu „săpuniţi Ka­tinka“ şi apoi usc ,te a se unge cu un strat subţire de cremă.

Preţul unui borcan de „Crema Katinka“1 cor.

„ „ bucăţi de săpun Katinka 80 f.„ „ cutii de pudră Katinka 120 c„ „ flacon de spirt de per

Katinka 2 cor„ „ „ d e cremă pentru

conservarea fineţei mânilor I cor.

Se in farmacia lui Hegyesy Árpád in Kápolnok-Monostor, eomi- t túl Solnok-Dohoka i la Dr. Egger Leó $i Egger I Nádor, Budapest* VL Váci körút 17. J

De venzare.10 căruţe pregăţite anume spre

povări mai grele, foarte foloiibilt pro văzute pe margini cu pereţi şi Înîro 8t»re neeseepţiouabiJă. - D esluşiri mai detailate se pot primvj delt direcţiunea tabneei de ierestiân a firm ei „Ant. Di Demetrio“ in Ma- gyarbodza 1. Comitatul Treiscaune, posta tot acolo. (986 1- 1.)

Oferează cu preţuri de fabrioft, directe la persoane private, cu rambursa ,Pânzării patent, Qiarşafuri, Ciufon, Dama&te de mătase, Pânzării defluinburg ş- alte articole ce cad în branşa ţesător e*.

Multe serisroli de recunoştinţă.Oore-pondenţa in limba germani

şi ung.riVMostre şi preţ curent fraueo.

300 războaie mehanice,

■ m

Tipografia A Mureşianu, Braşov.