pe 01 terasamente

LUCRARI DE TERASAMENTE

S.C. VICTOR CONSTRUCT S.R.L.

BOTOSANI

Cod: PTE 01 02

SR EN ISO 9001:2008; SR EN ISO 14001:2005; OHSAS 18001:2008


1 SCOP

Procedura stabilete responsabilitile ce sunt necesare pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundailor construciilor civile i industriale.

2 DOMENIU DE APLICARE

Procedura se aplica tuturor lucrarilor de pmnt care consta,din spare, incarcare in mijloacele de transport, transport, imprastiere, nivelare si compactare. Consolidarea si imbunatatirea terenurilor face obiectul unei proceduri tehnice separate.

3 DOCUMENTE DE REFERINTA

C169-88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (B.C.nr.1/1984).

C56-85 - Caietul II Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

C182-77 Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri.(B.C.nr.6/87)

ICCPDC - Norme privind utilizarea formularelor tipizate aprobate in activitatea de control tehnic de calitate in constructii-montaj, corp A, pct.5.2.3.1.; 5.2.3.2.(B.C.nr.8/87)

4 DEFINIII I ABREVIERI

4.1 Definitiile si abrevierile sunt cele specificate in Manualul de Management Integrat, cod : MMI - 04 si in SR EN ISO 9000 : 2006 - Managementul calitatii. Vocabular

4.2 GRAD DE COMPACTARE (D) - Conform STAS 1913/13-1983 este raportul dintre densitatea aparenta in starea uscata (Pef) a materialelor din terasament si densitatea aparenta in stare uscata (Pmax) a materialului obtinut in laborator prin metoda Proctor normala.

4.3 UMIDITATE OPTIMA (Wopt) este umiditatea (naturala sau creata prin stropire) materialului de umplutura pentru care se obtine gradul de indesare maxim.

Orientativ Wopt. sunt:

- nisipuri mari

8 - 10%

- nisipuri fine si argiloase

12 - 15%

- argile nisipoase usoare

15 - 17%

- loess

19 - 21%

- argile nisipoase grele si argile

21 - 28%

- argile foarte compacte

30 - 35%

5 RESPONSABILITI

5.1 Rspunderea pentru aplicarea prezentei proceduri revine efului de punct de lucru.

5.2 Difuzarea, retragerea si modificarea procedurii se face de ctre Managerul Calitate.

5.3 Aprobarea procedurii revine Directorul General.


5.4.Responsabilul tehnic cu executia:

a) particip i semneaz alturi de proiectant i beneficiar procesul -verbal de colaborare privind:

- distana pn la groapa de mprumut sau depozitul de pmnt, locul de depozitare a pmntului vegetal excavat;

- mijloacele mecanizate de spare (compactare) i de transport ce vor fi folosite funcie de categoria pmntului i a drumurilor;

- vitezele medii a mijloacelor de transport restricii (staionri la eventuale bariere, platforme de ateptare n cazul unui singur fir de circulaie, etc.)

b) ntocmete cu forte proprii sau comand, (funcie de complexitatea lucrrii) proiectul tehnologic de execuie a lucrrilor de terasamente.

c) semneaz alturi de proiectant i beneficiar procesul verbal de primire-predarea a amplasamentului i a reperelor.

d) verific i semneaz procesul verbal de trasare a lucrrilor (formular 9-13-100).

e) verific inerea la zi a registrului de procese-verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse.

5.5. Seful punctului de lucru.

a) semneaz mpreun cu beneficiarul buletinele de verificare a gradului real de compactare la obiectul _________________ (formular 9-12-100) i, ia msuri de inere la zi a borderoului acestor buletine.

b) ia msuri de inerea la zi a borderourilor cu buletine pentru determinarea umiditii pmntului (formular 9-12-100a) i a buletinelor pentru determinarea caracteristicilor de compactare (formular 9-12-100b)

c) participa i semneaz procesul verbal de trasare a lucrrilor lund msuri de protecie i conservare a reperelor;

d) particip la recoltarea probelor de pmnt pentru umpluturile depmnt, pentru umpluturile compactate i semneaz formularul 9-12-100d.

5.6 Difuzarea,modificarea, retragerea procedurii se efectueaza de Managerul de calitate

6. PROCEDURA:

6.1. Lucrri pregtitoare:

6.1.1 Lucrrile ce se vor executa nainte de nceperea lucrrilor de terasamente propriu-zise sunt n principal cele de defriri, demolri, amenajare a terenului i a platformei de lucru.

6.1.2 Defriarea terenului const n tierea arborilor i tufiurilor, scoaterea buturugilor i a rdcinilor izolate precum i ndeprtarea materialului lemnos de pe suprafaa de teren pe care se vor executa terasamentele suprafeele de teren ce urmeaz a fi defriate sunt stabilite prin proiect.

6.1.3 nainte de nceperea lucrrilor de demolri se vor examina reelele subterane ale instalailor de ap, de gaze, canalizare, electrice din zona construciilor respective.

6.1.4 Materialele rezultate din demolri vor fi evacuate pentru a nu stnjeni lucrrile de terasamente.

6.1.5 Dac n timpul executrii spturilor se ntlnesc obiecte sau construcii de interes arheologic lucrrile se vor opri i se vor anuna organele competente.

6.1.5.1 n cazul descoperirii dup demolare a unor gropi sau hrube ale cror limite se extind sub nivelul cotei de fundare executantul va opri lucrrile i va solicita proiectantului i beneficiarului soluii corespunztoare din punct de vedere tehnic i economic.


6.1.5.2 Excavarea stratului vegetal se va face de regul mecanizat.

6.2Trasarea pe teren a terasamentelor:

6.2.1 Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziiei construciilor pe amplasamentele proiectate i marcarea fiecrei construcii conform proiectului.

6.2.2 ntocmirea planului de executare a lucrrilor de trasare .

6.2.3 Trasarea pe teren se face dup executarea curiri i nivelri terenului

6.3. Executarea spturilor i sprijinirilor.

6.3.1 La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele: meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropi de fundare sau n jurul fundaiilor existente pe o distan suficient nct s nu pericliteze instalaii i construciile nvecinate.

6.3.2 Cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturi n terenuri sensibile la aciunea apei sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota final pentru mpiedeca modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei.

6.3.3 Necesitatea sprijinirii pereilor spturilor de fundaie se va stabili innd seama de adncimea spturi, natura terenului, coeziunea gradul de fisurare i umiditatea terenului.

6.3.4 Spturile ce se execut cu excavatoarele nu trebuie s depeasc n nici un caz profilul proiectat al spturii. n acest scop sptura se va opri cu 20-30 cm. deasupra cotei profilului spturii diferena executndu-se cu alte utilaje mecanice sau manual. Dac pe fundul gropi la cota de fundare apar crpturi n teren msurile necesare n vederea fundrii se vor stabili de ctre proiectant.

6.3.5 n cazul unei umiditii superficiale datorit precipitailor atmosferice fundul gropi de fundaie trebuie lsat s se zvinte naintea nceperii lucrrilor de executarea a fundaiei.

6.3.6 Schimbarea cotei fundului gropi de fundaie n timpul execuiei se face numai cu acordul proiectantului.

6.3.7 n cazul executrii de spturi lng construcii existente sau n curs de execuie se vor prevedea msuri speciale pentru asigurarea stabilitii.

6.3.8 Turnarea betonului n fundaii se va efectua de regul imediat dup atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul i d acordul privitor la posibilitatea de fundare a construciei respective.

6.4. Executarea spturilor deasupra apelor subterane.

6.4.1.Spturi cu perei verticali sprijinii.

6.4.1.1.Spturi cu perei verticali sprijinii se pot executa cu adncimi pn la ;

0.75 m n cazul terenurilor necoezive i slab coezive.

1,25 m n cazul terenurilor cu coeziune mijlocie.

2 m n cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.

6.4.1.2.n cazul spturilor cu perei verticali nesprijinii se vor lua msuri pentru meninerea stabiliti malurilor i anume:

- terenul din jurul spturi s nu fie ncrcat i s nu sufere vibraii


-pmntul rezultat din sptur s nu se depoziteze la o distan mai mic de un metru de la margina gropi de fundaie.

Se vor lua msuri de nlturare rapid a apelor provenite accidental.

Dac din cauze neprevzute turnarea fundaiilor nu se efectueaz imediat dup spare i se observ fenomene care indic pericol de surpare , se vor lua msuri de sprijinire a peretelui din zona respectiv.

6.4.2 Spturi cu perei verticali sprijinii.

Executarea acestor spturi se execut n urmtoarele cazuri:

- cnd din calculul economic rezult eficiena sprijinirilor fa de sptura executat n taluz

- cnd nu este posibil desfurarea taluzului.

6.4.2.1 Dup executarea mecanizat a spturilor n cazul cnd este necesar sprijinirea pereilor acestea vor fi rectificate manual.

6.4.2.2 Dimensiunile n plan ale spturi trebuie sporite corespunztor cu grosimea sprijinirii i cu spaiul necesar executrii lucrrilor propriuzise de fundaii.

6.4.2.3 Pentru sprijinirea spturilor cu adncimi de peste 5 m. dimensiunile i elementele necesare executrii sprijinirilor vor fi stabilite prin proiectul de execuie.

ntre partea superioar cu pereii n taluz i partea sprijinit trebuie lsat o banchet orizontal de 0,50 1 m lime n funcie de nlimea poriuni din taluz

6.4.3 Spturi cu perei n taluz.

6.4.3.1 Aceste spturi se pot executa n ori ce fel de teren cu respectarea urmtoarelor condiii:

-pmntul are o umiditate natural de 12-18 % i se asigur ondiiile ca ceasta s nu creasc.

-sptura de fundaie nu st deschis mult timp.

6.4.3.2 Spturile nesprijinite cu perei n taluz elimin sprijinirile ns volumul de sptur este mult mai mare dect n cazul spturi cu pereii verticali sprijinii sau nesprijinii ceea ce face ca adoptarea soluiei de sptur cu perei n taluz s se fac numai pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ.

6.4.4 Spturi sub nivelul apelor subterane.

6.4.4.1 n cazul spturilor adnci situate sub nivelul apelor subterane,ndeprtarea apei se poate face prin mai multe metode:sprijinirea pereilor spturi de fundaii se face cu palplane metalice ,ecrane de impermiabilitate i perei adnci turnai n teren.

6.4.4.2 Pentru lucrri deosebite executarea spturilor n terenuri cu ap subteran se poate realiza n incinte etane utiliznd ecrane de etanare realizate prin tehnologia pereilor mulai n teren.

6.4.4.3 n cazul sprijinirilor cu palplane se vor lua urmtoarele msuri:

6.4.4.4 Ghidarea palplanelor n timpul nfingerii

6.4.4.5 Palplanele vor avea lungime egal cu adncimea gropii plus adncimea de nfingere n teren a fiei.

6.5. Executarea umpluturilor compactate


6.5.1. Umpluturile se vor executa de regul din pmnturile rezultate din lucrrile de sptur. Pot fi utilizate deasemenea zguri, reziduri din exploatri minerale cu condiia ca naintea de punere n oper acestea s fie studiate din punct de vedere a posibilitilor de compactare i a aciuni chimice asupra elementelor de construcie.

6.5.2. Se interzice realizarea umpluturilor din pmnturi cu umflri i contracii mari, mluri, argile moi, resturi de lemn, etc.

6.5.3. nainte de executarea umpluturilor este obligatorie ndeprtarea stratului de pmnt vegetal iar suprafaa rezultat va fi amenajat cu pante pentru asigura surgerea apelor din precipitai.

6.5.4. Umiditatea pmntului pus n oper va fi ct mai aproape de umiditatea optim de compactare,admindu-se variaii de + 2 %.

6.5.5. Umpluturile din pmnturi coezive compactate prin cilindrare se vor efectua n straturi nivelate avnd grosimi uniforme stabilite iniial prin compactri de prob astfel nct s se realizeze gradul de compactare prescris pe ntreaga grosime i suprafa printr-un numr corespunztor de trecerii succesive.

6.6. Tipul verificarilor si receptia lucrarilor executate

6.6.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren, atit in ansamblu cit si pentru fiecare obiect in parte determinindu-se daca se incadreaza in abaterile de mai jos (conform STAS 9824/1-75).

1. Tolerantele admise la trasarea constructiilor pe orizontala pentru lungimi.

Lungimi (m)

Tolerante (cm)2550100150200250

Tolerante coordonate

rectang. T/d1 2

2 3 4 5 5

Pentru lungimi intermediare tolerantele se stabilesc prin interpolare; functie de panta terenurilor tolerantele prevazute in tabelul de mai sus se majoreaza cu urmatoarele sporuri:

Panta terenurilor

(p) in gradep33p1010,p15p15

Spor panta %Zero2550100

Pentru unghiuri, toleranta de trasare este 1. Toleranta admisa la trasarea reperului de cota 0,00 este de 1cm.

In cazul in care aceste abateri sunt depasite, lucrarile nu pot fi incepute decit cu acordul scris al proiectantului.

Pentru cazul unor lucrari speciale se va solicita proiectantului intocmirea unei documentatii privind conditiile tehnice speciale, anexate proiectului.

6.6.2. Pe toata durata executiei lucrarilor de terasamente se va asigura accesul mijloacelor


de inclinare a taluzelor, etc.). In toate cazurile in care se constata ca - la cota de nivel stabilita,prin proiect - natura terenului nu corespunde cu cea avuta in vedere la proiectare, solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita decit pe baza unei dispozitii scrise a proiectantului.

6.6.3 Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator,fie prin penetrarea statica sau dinamica.

Aceste probe se vor face putin cite una la fiecare 200mp suprafata de sapatura si minim 3 pentru fiecare obiect.

Inainte de inceperea executarii corpului fundatiilor se va incheia un proces-verbal de lucrari ascunse, semnat de beneficiar, constructor si proiectant; in procesul-verbal se vor inscrie si toate modificarile introduse fata de proiect.

6.6.4. Verificarile umpluturilor, se vor efectua pentru fiecare strat elementar in parte si pentru toata grosimea umpluturii; frecventa lor va fi de una la fiecare 50...100mc pamint compactat. Abaterile admise fata de gradul de compactare prevazute in proiect sunt:

- pentru sistematizari verticale: mediu -10%; maximun - 15%;

- in jurul fundatiilor si subsolurilorsi sub pardoseli: mediu -5%; minimum - 8%;

- la santuri de conducte: mediu - 5%; minimun - 8%;

6.6.5. Umpluturile(perne) de pamint, nisip, balast, pietris sau piatra sparta, care servesc drept consolidare a terenului de fundare si pe care se aseaza direct fundatii, trebuie tratate ca lucrari speciale, verificindu-se:

- corespondenta cu prevederile proiectului, a naturii terenului pe care se aseaza, in aceleasi conditii ca si pentru fundatia propriu-zisa;

- calitatea materialului utilizat pentru aceasta umplutura, neadmitindu-se nici o abatere de la proiect in afara de granulozitate, pentru care se admit abateri de +5% fata de componentele de sorturi;

- respectarea tehnologiei de compactare prevazuta in proiect;

- realizarea gradului de compactare prevazut in proiect; determinarile se vor face pe toata grosimea pernei, cite una pentru fiecarestrat elementar prevazut a se compacta in cel putin una la fiecare 20mc material compactat; in zonele in care conditiile de compactare sunt dificile, se vor face probe suplimentare;

- abaterea admisibila fata de gradul de compactare prevazut in proiect este de: -2% pentru medie si 2 % pentru valoarea minima;

- toate buletinele de incercari si rezultatele verificarilor mentionate mai sus se vor consemna in procese-verbale de lucrari ascunse.

6.6.6. In cazul paminturilor sensibilela umezire (P.S.U.) tolerantele la gradul de compactare prevazut in proiect se reduc la 1/4 din tolerantele umpluturilor obisnuite si se vor asigura suplimentar:

- colectarea si evacuarea apelor din precipitatii sau surse accidentale, pe toata durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii;

- mentinerea ultimului strat de 30...50cm al sapaturii pina in ziua in care se incepe betonarea in zona respectiva;

- executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive sau provizorii )imediat dupa ce constructia a depasit nivelul terenului inconjurator.

In cazul in care apar infiltratii, izvoare, dislocari, lunecari, executantul va instiinta telefonic sau telegrafic pe beneficiar si proiectant, pentru a lua impreun i n cel mai scurt timp msurile necesare.

6.6.7. In cazul terasamentelor pentru drumuri si ci ferate, daca proiectul nu prevede altfel, se vor lua probe pentru fiecare 50cm grosime a rambleului si minimum cte o serie din fiecare 200mp de suprafaa de la platform, gradul de compactare admisibil conf. STAS 2914 -76.

7. INREGISTRARI

- Formular 9-14-100 - Proces verbal de receptie calitativa;

- Formular 9-12-100 - Buletin de verificare a gradului real de compactare la obiectul

- Formular 9-12-100a - Buletin pentru determinarea umiditatii pamintului;

- Formular 9-12-100b - Buletin pentru determinarea granulozitatii (cu 2 anexe);

- Formular 9-12-100c - Buletin pentru determinarea caracteristicilor de compactare conform STAS 1913/13-83;

- Formular 9-12-100d - Borderou pentru recoltarea probelor de pamnt;

- Formular 9-13-100 - Proces verbal de trasare a lucrrilor.

8. MSURI PENTRU PROTECIA MEDIULUI.

Gropile de mprumut precum si depozitele de pamnt, vor fi stabilite prin documentatia de executie si cu avizele celor n drept, inclusiv avizul de mediu. Pentru redarea in circuitul agricol se va intocmi documentatie separat. De asemenea se vor respecta cerintele Legii nr. 265/ 2006 privind protectia mediului cit si normele tehnice specifice .

9. MASURI PENTRU SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII

Se vor respecta urmatoarele reglementari tehnice si legislative:

- Legea nr. 319/2006 - privind protectia muncii;

- C300/94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii.

- Se interzice cu desvrire focul n spturile cu perei sprijinii ,fie pentru dezghearea pmntului, fie pentru nclzirea muncitorilor deoarece distrugerea prin foc a sprijinirilor ar putea da natere la surparea pereilor i la accidente grave.

FORMULARCOD: F 4.2.3 03,Ed1/ Rev 0. Pag. 2/7

pe 01 terasamente

Documents