pdi arta 2012-2016 1 · 2016. 9. 16. · 1958 când, dirijorul, compozitorul şi profesorul...
TRANSCRIPT
-
1
AVIZAT DE CP APROBAT DE CA Data : 06.10.2015 Data : 26.10.2015
2012 - 2016 Revizuit: 1 octombrie 2015 Realizat de : Director prof. Croitoru Lucia
Director adj prof. Pâncu Raluca - Florentina
Prof. Barbarasă Maria Prof. Dincă Monica Prof. Popa Alunița
-
2
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ A Liceului de Arte „Marin Sorescu”
Prezentul proiect a fost conceput având la bază:
• Strategia Dezvoltării învăţământului preuniversitar • Programul de dezvoltare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar • Management educaţional pentru instituţii de învăţământ • legislaţia în vigoare; • analiza resurselor materiale din unitatea şcolară pe termen mediu şi de perspectivă;
• analiza resurselor umane din unitatea şcolară pe termen mediu şi de perspectivă;
• indicatorii de performanţă la nivelul unităţii şcolare relaţionaţi la indicatorii de performanţă în sistemul educaţiei estetice din învăţământul preuniversitar naţional (artistic) de stat.;
• indicatorii de performanţă privind calitatea în educaţie; • indicatorii de performanţă privind calitatea managementului
educaţional şi instituţional (pentru unitatea şcolară Liceul de Arte „Marin Sorescu”).
� prezentul Proiect de dezvoltare instituţională este structurat pe
baza reperelor de elaborare propuse de ISJ Dolj – compartimentul management, dezvoltare instituţională şi asigurarea calităţii
� proiectul de dezvoltare instituţională propus comisiei de examen a fost redactat ca urmare a studierii documentelor şcolare din cadrul unităţii:
• realizarea analizei SWOT şi PEST • discuţii individuale şi de grup cu personalul didactic şi
nedidactic, elevi şi părinţi; • relaţia propunătorului cu alte instituţii locale de cultură şi
educaţie, mediul academic; • Relaţia cu ISJ Dolj , CCD Dolj.
-
3
Motto:
„Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru”
Nicolae Iorga
Contextul Legislativ Baza conceptuală a prezentului Proiect de Dezvoltare Instituţională o reprezintă legislaţia în vigoare:
� Legea Învăţământului nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare.
� Legea nr.128/1997 – Statutul personalului didactic cu modificările şi completările
ulterioare.
� Planul Cadru pentru învăţământul vocaţional de artă, muzică şi arte plastice.
� Legea privind asigurarea calităţii în educaţie.
� Regulamentul de aplicare a Legii privind asigurarea calităţii în educaţie.
� Programul de dezvoltare a unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru anul
şcolar 2014 – 2015.
� Managementul Educaţional pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar.
� Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor şcolare din învăţământul
preuniversitar de stat.
� Hotărâri de Guvern, ordine de Ministru, alte acte normative ce reglementează
activitatea din învăţământul preuniversitar de stat.
� Buletine informative ale proiectelor de reformă a învăţământului preuniversitar.
� Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2014-2020
� Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar vocaţional
artistic
-
4
PREZENTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT Unitatea şcolară: Liceul de Arte „Marin Sorescu” Str. Tabaci nr.4 200642, Craiova, Dolj, România Tel./Fax: 0040351 413351 E-mail: [email protected] O şcoală de succes!
Localizare: Şcoala este situată în zona de sud a municipiului Craiova, în apropierea Facultăţii de Medicină, Spitalului de Urgenţă, Parcului „Nicolae Romanescu”.
-
5
Liceul de Arte “Marin Sorescu” – scurt istoric Frumosul prin artă îi face pe oameni mai buni, mai toleranţi, mai generoşi. Ca spaţiu geografic, istoric şi cultural generos, Craiova - Cetatea Banilor, s-a definit, în timp,
şi prin apariţia şi evoluţia firească a învăţământului artistic.
Firul evenimentelor ne duce spre câteva date de referinţă:
� 1826 când, la Craiova sunt semnalate primele organizări de activităţi muzicale şi famfara
oraşului;
� 1958 când, dirijorul, compozitorul şi profesorul Alexandru Flechtenmacher propune
oficialilor vremii “o orchestră orăşenească” şi “apariţia Societăţii filarmonice”;
� 1904 – aduce craiovenilor recunoaşterea corului mixt – devenit ulterior ansamblul coral
“Cântarea României” condus de Marcel Botez;
� pe scena muzicală craioveană strălucesc stele de diamant: Elena Teodorini, Lola Bobescu,
pianistul Filip Lazăr, profesorul Grigore Gabrielescu, ş.a;
� în lumea artelor vizuale ne fascinează lucrările de artă semnate Constantin Lecea, Theodor
Aman, Nicolae Tonitza, Ţuculescu, Petre Alexandrescu, ş.a;
Iar titanul de la Hobiţa Gorjului uceniceşte arta sculpturii la Craiova, legându-şi numele
celebru de urbea noastră amintind generaţiilor de ieri, azi şi de mâine că la Şcoala de Arte şi Meserii
“Constantin Brâncuşi” este o altă mărturie a tradiţiei culturale în educaţia şi formarea tinerilor artişti.
� 1956 este anul care anunţă că învăţământul craiovean şi-a îmbogăţit paleta educaţională prin
apariţia şi evoluţia în ani a primelor forme organizate instituţional în domeniul muzicii şi
artelor plastice. Se înfiinţează “Şcoala de muzică şi arte plastice la Craiova” – fiind una din
cele 17 şcoli de artă repartizate în ţară pe criterii regionale.
� În 1957 se va numi “Şcoala de 7 ani de muzică”.
Locaţiile improprii în care a început să existe ca instituţie Şcoala de arte nu au împiedicat
evoluţia pozitivă în dezvoltarea educaţiei estetice a învăţământului preuniversitar artistic (localul din
incinta Muzeului de Artă, str. Unirii, nr.15, localul Conservatorului Cornetti din str.Kogălniceanu,
apoi localul din str.Griviţa Roşie nr.2).
� La 1 septembrie 1960 – Şcoala elementară devine Şcoala medie de muzică şi arte plastice”
înfiinţându-se astfel prima clasă de învăţământ mediu – liceal muzical iar în anul şcolar
următor apare şi secţia arte plastice.
� Din 1966 – 1967 – se aprobă funcţionarea ciclului primar prin frecventa-rea cursurilor în
aceeaşi instituţie.
-
6
Astfel se marchează momentul prin care oficial instituţional, la Craiova începe să existe
învăţământul preuniversitar artistic funcţional pe cele trei cicluri de educaţie: primar, gimnazial şi
liceal.
� În anul şcolar 1967 – 1968 se dă în folosinţă actualul local al liceului situat pe strada situat pe
strada Tabaci nr.4.
� În 1978 se extinde cu o nouă locaţie cu zece săli de muzică şi sală de educaţie fizică.
� La 1 iunie 1985 se inaugurează Sala de concerte şi foaierul pe simezele căruia au expus şi vor
expune generaţii de tineri absolvenţi ai Liceului de Arte craiovean. Noul corp de clădire este
legat de primul printr-o pasarelă ce adăposteşte alte opt săli specializate de muzică şi ateliere
de plastică.
� La 1 martie 1997, liceul şi-a revendicat un patron spiritual prin personalitatea omului de
cultură oltean şi universal Marin Sorescu.
Prin Ordin al Ministrului Educaţiei se numeşte Liceul de Arte “Marin Sorescu”.
În prezent liceul are patru tipuri de învăţământ: preşcolar, primar, gimnazial şi liceal având
filieră vocaţională cu cele două specializări: muzică, arte plastice şi subsecţie arhitectură.
La secţia muzică fiinţează 8 clase I-IV, 7 clase V-VIII, 4 clase IX-XII, în total un număr de
20 clase cu specializările muzică instrumentală,vocală şi teorie muzicală.
La secţia arte plastice, învăţământul gimnazial cuprinde 4 clase iar la liceu 8 clase cu
specializările: pictură şevalet, pictură monumentală, grafică, ceramică, design, sculptură.
Forma de învăţământ o reprezintă cursurile de zi cu un număr de 32 de clase (20 clase
specializarea muzică şi 12 clase specializarea arte plastice).
Prin reorganizarea reţelei şcolare, prin Reforma din învăţământ iniţiată de MEN liceul este
încadrat în filiera vocaţională, cu specializările muzică şi arte plastice.
Judeţul Dolj fiind judeţ pilot în cadrul reformei administrative şi financiare, practică în
instituţiile de învăţământ un management relevant implementării reformei în educaţie prin raportarea
la standardele europene.
În acest sens se regăseşte şi Liceul de Arte “Marin Sorescu” Craiova pentru învăţământul
artistic (exemplificăm prin Planul Managerial, Proiectarea bugetară, ambele documente susţin
conceptual şi acţional pragmatic, activitatea unităţii şcolare).
Liceul de Arte “Marin Sorescu” Craiova, în prezent îşi desfăşoară activitatea pe 4 cicluri de
învăţământ:
� învăţământul preşcolar, cu o grupă mare
� ciclul primar, cu câte 2 clase paralele pentru fiecare an de studiu, (în total 10 clase, din care 2
clase pregătitoare, învăţământ de masă şi 8 clase – I – IV cu profil muzică);
-
7
� ciclul gimnazial, cu câte 2 clase de muzică şi 1 clasă de arte plastice, pentru fiecare an de
studiu (în total 11 clase),
� ciclul liceal, cu câte o clasă de muzică şi 2 de arte plastice, pentru fiecare an de studiu (în
total 12 clase).
Ca urmare a unei atente analize a inserţiei socio profesionale raportată la nivelul judeţului, dar şi
interzonal s-a constatat oportunitatea înfiinţării unei subsecţii de arhitectură în cadrul secţiei de arte
plastice începând cu anul şcolar 2004 – 2005.
Liceul îşi afirmă continuu tradiţiile; animaţi de perspectiva performanţei şi motivaţi de
pregătirea permanentă, obţin valoroase premii la Olimpiadele şcolare, Concursurile naţionale şi
internaţionale.
Rezultatele obţinute de elevi sub îndrumarea cadrelor didactice competente atât la concursuri
de specialitate, la examenele naţionale şi prin derularea unor programe de integrare europeană au
condus la obţinerea diplomei de Şcoală europeană 2005.
-
8
TRĂSĂTURI CARACTERISTICE UNITĂŢII ŞCOLARE 1. POPULAŢIA ŞCOLARĂ
Liceul de Arte “Marin Sorescu”, situat într-o zonă relativ centrală a municipiului, îşi
recrutează populaţia şcolară din rândul elevilor cu aptitudini la muzică şi arte plastice fără condiţia
circumscripţiei şcolare, din mediul urban sau rural şi indiferent de etnie. Fiind singurul liceu
vocaţional cu profil artistic din Dolj, asigură educaţia pentru toţi copiii şi tinerii care doresc să
urmeze cursurile acestei instituţii de învăţământ, chiar şi din alte zone geografice ale ţării.
Numărul de elevi care urmează cursurile Liceului de Arte “Marin Sorescu” se regăseşte an de
an în perimetrul cifrei de 800, aceasta fiind şi capacitatea pe care o poate cuprinde şcoala ca locaţie
(cca 850 elevi maxim).
În anul şcolar 2015 – 2016 frecventează şcoala un număr de 848 elevi, după cum urmează:
� O grupă preşcolari - 20 copii
� 2 clase pregatiroare – 48 elevi;
� 8 clase primare (profil muzică) - 193 elevi;
� 11 clase gimnaziale - 227 elevi - 147 muzică; 80 plastică.
� 12 clase liceale - 361 elevi - 124 muzică; 237 plastică.
Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2015 – 2016, aprobat, prevede aceeaşi structură 2
clase pregatitoare, cu 8 clase la ciclul primar, 11 clase la ciclul gimnazial şi 12 clase la liceu. Această
structură oferă posibilitatea menţinerii cifrei de şcolarizare între 800 – 850 elevi, cifră ce rezultă din
numărul elevilor care continuă să frecventeze cursurile din anul anterior şi alţi elevi din învăţământul
de cultură generală:
o Clasa a V-a se realizează din elevi proveniţi de la Liceul de Arte şi elevi veniţi de la
alte şcoli care sunt testaţi în funcţie de aptitudini şi înscrişi la ciclul gimnazial în
cadrul unităţii noastre şcolare.
o Clasa a IX-a – cuprinde elevii liceului care continuă formarea educaţională
vocaţională artistică şi elevi de la alte unităţi şcolare care au aptitudini artistice.
În ambele cazuri, elevii îndeplinesc două condiţii: promovarea examenului de admitere în
liceu şi promovarea testelor naţionale / teze cu subiect unic.
Notă:
� pentru anul şcolar 2015 – 2016, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a propus
şi aprobat o nouă metodologie de admitere în liceu, cu un alt calendar de desfăşurare,
anterior etapei testelor naţionale / tezelor cu subiect unic;
-
9
� Liceul de Arte, prin echipa de conducere, a aprobat un program de popularizare a
ofertei şcolare inclusiv mediatizarea noii metodologii de admitere pentru a-şi asigura
logistica realizării planului de şcolarizare la liceu, pentru a veni în sprijinul elevilor
talentaţi care doresc să se formeze în cadrul unităţii noastre şcolare.
2. PERSONALUL ŞCOLII
S-a realizat încadrarea cu personal didactic la începutul anului şcolar 2015-2016 în conformitate
cu calendarul MECS şi ISJ Dolj.
Încadrarea cu personal didactic s-a realizat corect, pe niveluri de învăţământ, niveluri de
pregătire. Din analiza resurselor a rezultat nevoia de titularizare la disciplinele de la secţia muzică
unde şcoala dispune de catedre şi ore vacante.
Pe parcursul anului şcolar au desfăşurat activitate didactică în cadrul unităţii un număr de 148
cadre didactice din care 84 cadre didactice titulare, 64 cadre didactice suplinitoare (incluzând
profesor asociat, profesor pensionar).
Cu privire la perfecţionarea cadrelor didactice sunt 8 profesori cu doctorat, 62 profesori cu gr.I,
21 gr. II, 19 cu definitivat şi 48 debutanţi (incluzând colaboratorii şi pensionari). Toate cadrele
didactice au participat la consfătuirile organizate de ISJ, de asemenea la nivelul unităţii şcolare prin
activităţi specifice în cadrul catedrelor şi comisiilor metodice.
Au participat la cursuri de perfecţionare organizate prin CCD, INA şi Universitatea din Craiova,
alţi furnizori de formare profesională 16 cadre didactice.
Apreciem preocuparea personalului didactic pentru perfecţionare şi implicarea în activităţi menite
să ridice calitatea actului didactic.
Încadrarea cu personal didactic auxiliar este corespunzătoare structurii unităţii noastre
şcolare cu profil vocaţional deşi apreciem că la compartimentul secretariat volumul mare de lucru ar
necesita completarea cu ½ normă de secretar. Situaţia se rezolvă prin redistribuiri de sarcini. De
asemenea, având în vedere volumul mare de lucrări ar fi necesară încadrarea cu ½ normă serviciul
administrativ-financiar.
Există un număr de 7 persoane încadrate în structura didactic auxiliar: secretar şef,
administrator financiar, administrator, informatician, bibliotecar, model.
Unitatea şcolară funcţionează cu un număr de 12 angajaţi personal nedidactic: muncitori de
întreţinere, paznici de noapte, operatori de curăţenie.
-
10
Din analizele efectuate de conducerea şcolii şi membri Consiliului de Administraţie rezultă că
se impune cu necesitate angajarea a doi portari în intervalul desfăşurării procesului instructiv-
educativ. În prezent se asigură intrările în şcoală prin redistribuirea de sarcini de către ceilalţi
angajaţi.
Precizăm că şi în rândul personalului nedidactic a existat preocuparea de perfecţionare, şcoala
a aprobat fonduri pentru cursuri pentru operatorii de curăţenie privind igiena muncii, pentru fochişti
şi paznici de noapte.
Personalul didactic este evaluat anual şi periodic conform fişei postului şi prin itemi de calitate şi
performanţă, stabiliţi la nivelul catedrelor / comisiilor metodice.
În anul şcolar precedent, toate cadrele didactice au obţinut calificativul foarte bine.
S-au diferenţiat pentru calitatea activ – participativă, pentru performanţe şi pentru activitatea
de perfecţionare şi formare cei care au obţinut salarii de merit şi gradaţii sau au fost nominalizaţi în
rapoartele anuale şi semestriale.
Personalul nedidactic şi didactic auxiliar a obţinut calificativul foarte bine fiind evaluat
conform fişei postului.
� Pentru anul şcolar 2015 – 2016 – încadrarea cu personal didactic se realizează conform
calendarului ISJ;
� Cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii şi în funcţie de
performanţele obţinute.
Se va organiza concurs pentru ocuparea posturilor vacante.
Funcţional apreciem că asigurarea unităţii şcolare cu personal calificat la secţia muzică, prin
profesori angajaţi ai unităţii şcolare şi nu prin colaboratori, va fi un obiectiv pe termen lung (4 – 5
ani) şi va constitui un punct strategic pentru managementul instituţiei în perioada următoare.
Se va acţiona pentru atragerea spre liceu a absolvenţilor universitari (Conservator) pentru o
cât mai judicioasă încadrare cu personal didactic.
3. INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI ŞCOLARE. CANTITATIV – CALITATIV 3.1 În sistemul educaţional preuniversitar se realizează o ierarhie a unităţilor de învăţământ
în funcţie de rezultatele obţinute de elevi în urma activităţii didactice. Liceul de Arte “Marin
Sorescu” Craiova a obţinut în anul şcolar anterior rezultate bune şi foarte bune.
-
11
Rezultate la învăţătură
La sfârşitul anului şcolar 2014-2015 rezultatele la învăţătură obţinute de cei 805 de elevi au
fost:
� La ciclul primar elevii au obţinut următoarele rezultate:
- 9 calificative Suficient
- 37 calificative Bine
- 151 calificative Foarte Bine
� La ciclul gimnazial elevii au obţinut următoarele rezultate:
- 33 medii între 6-6,99 - procent egal cu cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 37 medii între 7 – 7,99 – procent mai mic decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 66 medii între 8-8,99 – procent mai mic decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 83 medii între 9-9.99 – procent mai mic decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 9 medii de 10,00 – procent mai mare decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
� La ciclul liceal elevii au obţinut următoarele rezultate:
- 7 medii între 5-5,99 – procent mai mare decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 18 medii între 6-6,99 – procent mai mare decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 67 medii între 7-7,99 – procent mai mare decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 133 medii între 8-8,99 – procent mai mic decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 115 medii între 9-9,99 – procent mai mare decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
- 4 medii de 10,00 – procent mai mic decât cel din anul şcolar 2013 - 2014
Comparativ cu anul trecut şcolar se remarcă obţinerea a unui număr de 12 medii de 10.00,
faţă de 9 medii de zece înregistrate anul trecut şcolar, precum şi diminuarea numărului de medii
generale sub 6.
Reiese că există preocupare pentru obţinerea de rezultate bune şi foarte bune, elevii şi-au
însuşit materia planificată la toate obiectele de studiu, cadrele didactice au respectat planificările
calendaristice, obiectivele generale şi specifice pentru ridicarea calităţii actului didactic şi obţinerea
de rezultate pozitive în activitatea didactică.
Rezultate obţinute la concursuri şcolare
S-au obţinut numeroase premii la concursurile şcolare internaţionale şi naţionale, conform
Anexei nr.1 la prezentul raport (din care selecţionăm):
Concursul Naţional „Craiova - Piano” – martie 2014 organizat de Liceul de Arte, având ca
preşedinte de juriu pe maestrul Walter Krafft, director al Seminarului de Muzică din Munchen, s-a
-
12
bucurat de un real succes organizaţional, dar şi de numeroase premii şi menţiuni obţinute de elevii
liceului.
Rezultate obtinute la concursuri si olipiade
Nr
crt
Numele si
prenumele
elevului
Clasa Unitatea de
învătământ SPECIALIT
ATEA
Profesor
îndrumător Premiul
1 COJOCARU SIMONA
XI Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
TAPISERIE DINCA MONICA
I
2 DINCA MIHAELA GEORGIANA
XI Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
CREATIE VESTIMENTARA
DINCA MONICA
I
3 PUIU OCTAVIAN DRAGOS
XII Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
ARHITECTURA PREDA ION II
4 SLOBODNICIUC AIDA
XI Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
CREATIE VESTIMENTARA
DINCA MONICA
II
5 TUDORESCU LUCIAN
XII Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
TAPISERIE POPESCU DIANA
II
6 TIRCOMNICU LAURA
XII Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
ICONOGRAFIE POPESCU DIANA
III
7 ISPAS MARIA THEODORA
XI Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
SCULPTURA POPESCU EMILIAN
PREMIUL
SPECIAL
8 TOMESCU CRISTINA
IV Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
PIAN BALACI DANIELA
II
9 NEACSIU POPESCU LUCA
VI Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
PIAN PIRVU LIVIU BOGDAN
II
10 NEDELCU IOANA VICTORIA
VI Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
VIOARA SOPOV SPERANTA
III
11 VIRTOPEANU GIORGIOS
EDUARD
VII Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
PERCUTIE SACEANU SORIN
MENTIUNE
12 RADU ADRIAN EMANUEL
XII Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
PIAN ILIE MARIA II
13 IONESCU RARES RADU
XII Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
CHITARA MITRACHE GEORGE
MENTIUNE
-
13
14 PIRVU DANIEL X Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
CLARINET POP GHEORGHE
MENTIUNE
SPECIALA
15 FERARU MARIA ALEXANDRA
X Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
VIOARA SOPOV SPERANTA
MENTIUNE
15 UNGUREANU VICTOR GABRIEL
VIII Liceul de Arte ,,Marin Sorescu,,
GEOGRAFIE BUZATU CONSTANTIN
MENTIUNE
SPECIALA
Rezultate obţinute de elevi la Examenele Nationale
Rezultatele la Evaluarea Naţională se prezintă după cum urmează:
• s-au înscris 57 de elevi ai clasei a VIII-a și s-au obținut următoarele rezultate: pentru
limba si literatura română: 11 medii sub 5, 11 medii între 5 şi 5,99, 12 medii între 6 şi 6,99, 12 medii
între 7 şi 7,99, 9 medii între 8 şi 8,99 şi 2 medii între 9 şi 9,99, pentru matematica - 31 medii sub 5, 6
medii între 5 şi 5,99, 6 medii între 6 şi 6,99, 5 medii între 7 şi 7,99, 5 medii între 8 şi 8,99 şi 4 medii
între 9 şi 9,99, comparativ cu anul școlar 2011 – 2012 când s-au obţinut următoarele rezultate,
pentru cei 52 de elevi înscriși: pentru limba si literatura română: 5 medii sub 5, 4 medii între 5 şi
5,99, 11 medii între 6 şi 6,99, 8 medii între 7 şi 7,99, 11 medii între 8 şi 8,99 şi 12 medii între 9 şi
9,99 şi o notă de 10.00, pentru matematica - 35 medii sub 5, 4 medii între 5 şi 5,99, 3 medii între 6 şi
6,99, 3 medii între 7 şi 7,99, 3 medii între 8 şi 8,99 şi 1 medii între 9 şi 9,99 şi 3 medii de 10.00
Procentul de promovabilitate pentru clasa a VIII a fost de 91,22%. Dintre cei 57 de absolvenţi
ai clasei a VIII-a, 56 de elevi au participat la probele de aptitudini 3 au participat la repartizare
computerizată iar 5 elevi au fost declaraţi corigenţi.
Rezultatele la Bacalaureat se prezintă după cum urmează:
- s-au înscris 77 de elevi din seria curentă şi 8 din seria anterioară. Dintre aceştia 61 au fost
declaraţi reuşiţi, 23 respinşi. Dintre cei reuşiţi, 30 au obţinut medii între 6 şi 7,99 şi 33 au avut medii
între 8 şi 9,99. Procentul de promovabilitate este de 71,7%, comparativ cu anul şcolar precedent când
procentul a fost de 75,00%, în scădere, dar mult peste media pe judeţ.
Specificul liceului vocaţional-artistic nu presupune producţie materială ci realizarea unor
obiective finale la clasa a XII-a prin lucrări specifice pregătirii elevilor în cadrul atelierelor de
specialitate la secţia arte plastice în vederea obţinerii atestatului.
La secţia muzică, din cei 26 de elevi care s-au înscris pentru susţinerea examenului de atestat,
elaborând eseuri cu conţinuturi ştiinţifice şi informaţii de specialitate şi au susţinut probe practice la
instrumente şi canto clasic, doi elevi nu au promovat probele, procentul de promovabilitate fiind de
96%.
Promovabilitatea la examene de absolvire / competenţe:
-
14
La secţia muzică, s-au înscris 26 elevi, promobabilitate 100%.
La secţia arte vizuale s-au înscris 51 elevi, promovabilitate 100%.
Absolvenţii Liceului de Arte au dovedit o bună pregătire de cultură generală şi la probele de
specialitate; rezultatele pozitive obţinute relevă interesul elevilor pentru studiu, preocuparea cadrelor
didactice pentru asigurarea nivelului corespunzător de pregătire al tuturor elevilor.
Atât pentru Evaluarea Naţională cât şi pentru Bacalaureat s-au organizat la nivelul şcolii
ore de pregătire suplimentară, consultaţii dar şi evaluări periodice, testări cu subiect unic la nivel de
şcoală care au stimulat interesul elevilor şi au contribuit la informarea părinţilor şi implicarea lor în
susţinerea elevilor, privind situaţia şcolară la sfârşit de ciclu gimnazial şi liceal al elevilor. Permanent
s-au informat părinţii elevilor cu privire la rezultatele obţinute de către elevi.
În perioada vacanţei de vară şcoala pune la dispoziţia absolvenţilor de liceu baza materială
în vederea admiterilor în învăţământul superior, de asemenea monitorizează rezultatele acestora.
3.2 Inserţia şcolară
Toţi absolvenţi de liceu şi-au depus dosarele pentru admiterea la facultăţile de specialitate
sau de cultură generală. Peste 80% dintre aceştia sunt acum studenţi, atât la facultăţi din ţară, cât şi
din străinătate.
3.3 Disciplina
Nu s-au înregistrat abateri disciplinare care să producă scăderea notei la purtare sub 7;
� absenteismul nu este un pericol în cadrul şcolii. Există elevi care pleacă în afara ţării cu
familiile şi nu anunţă şcoala producând astfel greutăţi în depistarea statutului social;
� nu se semnalează rata abandonului şcolar (decât accidental 1,2 elevi plecaţi din ţară);
� nu s-au semnalat probleme comportamentale sau încălcarea legii şi nici sancţiuni
contravenţionale;
3.4 Alte situaţii care urmăresc indicatori de evaluare privind calitatea : relaţia şcoală – familie
este de bună colaborare, contribuie la dezvoltarea unui climat corespunzător de muncă în şcoală,
implicarea părinţilor în susţinerea elevilor pentru obţinerea de performanţe, dar şi pentru progresul
şcolar în general.
Solicitările părinţilor au fost axate pe creşterea condiţiilor de învăţare ale elevilor şi pe
condiţiile de securitate pe care le oferă şcoala. În mare măsură ele au fost soluţionate de şcoală şi
comunitate.
-
15
Gradul de pregătire al elevilor, în special al celor din gimnaziu nu s-a ridicat totdeauna la
cerinţele părinţilor, rezultat datorat în egală măsură elevilor şi profesorilor.
3.5 Activităţi sociale şi culturale
Şcoala a fost implicată în activităţi sociale şi culturale cu partenerii tradiţionali locali:
Mitropolia Craiova, Primăria Municipiului Craiova, Teatrul de Operă şi Operetă “Elena Teodorini”
din Craiova, Teatrul Naţional din Craiova, Filarmonica Oltenia, Universitatea din Craiova.
Activităţile sociale şi culturale se înscriu în programe educaţionale specifice tradiţiei învăţământului
vocaţional artistic: spectacole, audiţii, concerte, expoziţii, schimburi culturale, etc şi evidenţiază
calitatea actului didactic şi educaţional în specificul învăţământului vocaţional artistic.
Faţă de aceste rezultate ale anului şcolar anterior, s-au înscris în Planul managerial şi
Programul de dezvoltare instituţională al anului în curs, parametrii mai ridicaţi de calitate şi
performanţă, care vor fi analizaţi la sfârşitul anului şcolar. Directorul adjunct se regăseşte cu sarcini
concrete în documentele manageriale şi de dezvoltare instituţională, îşi realizează instrumente
specifice de măsurare şi evaluare pentru obţinerea calităţii în educaţie.
Pentru anul şcolar 2014 – 2015 se vor aplica indicatori de calitate şi performanţă stabiliţi după
analiza anului şcolar în curs, cu o rată sporită a exigenţei şi cu un indice de progres.
Pentru perioada 2012 – 2016 se va aplica o analiză SWOT şi studiu de caz pentru ridicarea
calităţii în educaţie şi pentru un standard ridicat de performanţă.
Se va urmări eficienţa Comisiei pentru Asigurea Calităţii, analizele şi rapoartele acesteia
pentru stabilirea obiectivelor şi strategiei pe termen scurt (semestrial), pe termen mediu (annual) şi pe
termen lung (2-3-4 ani şcolari).
4. RESURSE MATERIALE ALE UNITĂŢII ŞCOLARE
Liceul dispune de bază materială adecvată profilului său vocaţional dar răspunde şi
exigenţelor pregătirii la nivel competitiv pe linia culturii generale. Având statutul de liceu vocaţional,
unitatea şcolară cuprinde ateliere de specialitate pentru artele vizuale: atelier de ceramică, sculptură,
pictură de şevalet, design, grafică, pictură monumentală, creaţie vestimentară, tapiserie. Aceste
ateliere sunt dotate corespunzător, planşete, instrumente specifice pentru atelierul de sculptură,
ceramică şi design, cuptor de ardere pentru ceramică, boxe de depozitare pentru lucrările elevilor, etc.
În anul şcolar 2009 – 2010 s-a realizat amenajarea celui de-al doilea laborator de informatică.
Pentru secţia muzică, cabinetele de studiu pentru instrumente, sălile de studiu pentru teorie şi
istoria muzicii, de asemenea s-au procurat accesorii pentru instrumente. Unitatea şcolară este dotată
-
16
şi cu o staţie de amplificare pentru sala de spectacole, necesară pentru buna desfăşurarea a tuturor
activităţilor specifice liceului vocaţional: recitaluri, concerte, audiţii.
Unitatea şcolară cuprinde 3 pavilioane:
• corpul central cu săli de clasă şi o parte din atelierele de arte plastice, Sala mică de
audiţii, Sala Europa pentru proiecte europene, Laboratorul de ştiinţe – fizică-chimie-
biologie, Sala de educaţie fizică; Cabinet Multimedia, Bibliotecă, cabinet medical,
cabinet de consiliere psihopedagogică;
• corpul lateral care cuprinde săli de studiu pentru instrumente şi ateliere pentru secţia
arte vizuale; de asemenea în această locaţie funcţionează Cabinetul AeL dotat cu 25 de
calculatoare şi accesoriile necesare.
• Sala de spectacole şi foaierul pentru expoziţii.
La nivelul Liceului de Arta se regăsesc un număr 18 săli de clasă, 30 săli pentru studiul
instrumentelor, 8 ateliere pentru arte plastice.
Precizăm că spaţiile de învăţământ sunt dotate corespunzător, igienizate, iluminate şi curate.
Conducerea şcolii se preocupă permanent pentru asigurarea condiţiilor necesare în vederea bunei
desfăşurări a procesului instructiv-educativ. În anul şcolar 2013-2014 s-a realizat împrejmuirea în
totalitatea a curţii unităţii şcolare cu gard, amenajarea celui de-al doilea laborator de informatică,
igienizarea coridoarelor şi a zonelor de acces.
În dotarea secţiei de muzică există:
o pian 8 buc;
o pianine 25 buc;
o viori 50 buc;
o violoncel 20 buc;
o violă 12 buc;
o chitară 5 buc;
o flaut 11 buc (flaut Gemeinhardt);
o contrabas 1 buc;
o fagot 3 buc;
o oboi 3 buc;
o trombon 3 buc;
o xilorimbă 1 buc;
o xilofon 1 buc;
o trompetă 1 buc (Florencia);
o clarinet 10 buc.
-
17
Spaţiul aferent bibliotecii Liceului de Arte este modernizat şi este prevăzut şi cu sală de
lectură. Biblioteca este dotată cu mobilier nou, modern şi ergonomic în vederea eficientizării
activităţii în cadrul bibliotecii. În prezent biblioteca cuprinde peste 20 000 volume de carte, partituri,
albume de artă, manuale şcolare din recuperări, toate fiind în stare bună, inventariate corespunzător.
Biblioteca este dotată cu un calculator performant şi este în derulare procesul de informatizare, un
multiplicator pentru elevi, un sistem home-cinema.
Graficul activităţii bibliotecii a cuprins activităţi specifice pentru antrenarea elevilor la
lectură, pregătire elevilor pentru olimpiade şi examene prin asigurarea fondului de carte, de asemenea
programe artistice şi medalioane literar-artistice şi muzicale organizate de profesori, învăţători şi
bibliotecarul şcolii, dezbateri, pregătirea lucrărilor pentru atestatul de specialitate.
În cadrul bibliotecii există partituri, albume, cărţi de beletristică, ş.a. conform solicitărilor
cadrelor didactice de specialitate.
Baza materială a Liceului de Arte „Marin Sorescu” este adecvată condiţiilor de desfăşurare a
învăţământului vocaţional muzical şi plastic.
-
18
5. CALITATEA MANAGEMENTULUI ŞCOLAR
� Pentru anul şcolar anterior, 2014 – 2015, şi pentru anul şcolar în curs, 2015 - 2016, activitatea
managerială a avut ca obiective principale:
a) ridicarea standardului unităţii şcolare prin obţinerea unor rezultate mai bune în
educaţia elevilor (în specialitate şi la cultură generală); evaluarea rezultatelor finnd
măsurată prin concursuri de specialitate, competiţii zonale, participări la dezbateri,
parteneriate, etc; evaluarea pe termen lung fiind orientată spre pregătirea pentru
obţinerea rezultatelor mai bune la examenele naţionale şi de admitere în învăţământul
superior;
b) reorganizarea echipei manageriale în vederea unei mai eficiente implicări în
redimensionarea activităţilor la nivelul unităţii şcolare (la toate compartimentele) şi
obţinerea unor rezultate mai bune în coordonarea programelor, acţiunilor,etc.
� au fost elaborate documente de proiectare, organizare, control şi evaluare pentru a asigura
bunul mers al activităţii instituţiei şcolare;
� s-au eficientizat activităţile echipei de conducere prin sarcini concrete, punctuale, măsurabile;
� s-a stabilit o nouă relaţie de parteneriat cu familiile elevilor pentru o mai eficientă colaborare;
� comunicarea cu autorităţile locale: Primăria, Consiliul local şi ISJ, s-a îmbunătăţit;
� în planul managerial pentru anul şcolar 2015 – 2016 s-au stabilit priorităţile privind baza
materială, dotările, investiţiile, etc, susţinerea financiară printr-o proiecţie bugetară realistă;
-
19
� s-a realizat un plan operaţional pe termen mediu şi lung (anul şcolar în curs şi următorii doi
ani şcolari) în vederea reabilitării mobilierului, dotările, înlocuirea tocăriei, achiziţii de
instrumente muzicale;
� pentru anul şcolar 2015 – 2016 şi în perspectivele următorilor ani, la nivelul conducerii în
urma consultării cu Consiliul de administraţie şi la nivelul departamentelor (secţiilor)
susţinerea organizării a două concursuri (naţional şi internaţional) la muzică şi arte vizuale;
� pe termen lung (4 ani) managementul instituţiei va suporta modificări de echipă şi obiective
conform planului managerial, bazat pe obiectivul strategic al asigurării calităţii în educaţie,
relaţionarea cu alte instituţii de cultură în vederea atingerii parametrilor de peformanţă privind
inserţia socială şi calitatea.
� Lucrul în echipă la nivelul managerial
Echipa managerială trebuie construită pe principiul competenţei profesionale şi al probităţii
morale şi să acţioneze în spirit de echipă; să elaboreze instrumente de evaluare pentru o
monitorizare cât mai corectă a muncii fiecărui angajat.
Decizii coerente şi în deplină concordanţă cu legislaţia şcolară existentă.
� Dezvoltarea competenţelor profesionale şi asumarea deciziilor din ce în ce mai complexe.
Formarea continuă şi dobândirea de competenţe şi abilităţi noi trebuie privită nu numai ca o
obligaţie, ci şi ca necesitate - de aceea, un număr destul de mare de profesori au urmat cursuri
în acest sens. Aceste competenţe sunt apoi aplicate în elaborarea de strategii educaţionale şi
de dezvoltare a şcolii.
-
20
6. MISIUNEA ORGANIZAŢIEI ŞCOLARE
MisiuneMisiuneMisiuneMisiuneaaaa şcolii noastreşcolii noastreşcolii noastreşcolii noastre, Liceul de Arte “Marin Sorescu”, o şcoală cu
tradiţie pentru calitatea actului didactic şi de formare a talentelor, este aceea
de a fi deschisă pentru toţi copiii, pentru toţi tinerii înzestraţi cu talent nativ
în domeniul artei şi dornici de a şi-l modela eficient şi performant sub directa
îndrumare a dascălilor profesionişti din cadrul unităţii noastre şcolare.
Oferim şanse egale de dezvoltare armonioasă, de formare profesională,
de parteneriat pentru educaţia estetică muzicală şi artistico-plastică şi de
cultură generală, tinerilor care ne vor alege ca alternativă educaţională.
Misiunea şcolii noastre derivă totodată din nevoile de educaţie
identificate prin perspectiva integrării europene; Liceul de Arte “Marin
Sorescu” este “Şcoală europeană” recunoscută pentru activităţile desfăşurate
şi acelea în derulare în perspectivă pe termen lung.
Păstrarea identităţii şi a individualităţii şcolii prin promovarea tradiţiei şi
menţinerea rezultatelor de excepţie în formare. Elaborarea unei oferte
educaţionale în conformitate cu standardele naţionale şi capabilă să
promoveze valori europene ca : pluralismul de idei, toleranţa etnică şi socială,
dreptatea şi adevărul.
Liceul de Liceul de Liceul de Liceul de ArteArteArteArte “Marin Sorescu” îşi propune ca finalitate“Marin Sorescu” îşi propune ca finalitate“Marin Sorescu” îşi propune ca finalitate“Marin Sorescu” îşi propune ca finalitate::::
Un absolvent educat şi instruit, capabil de inserţie profesională şi socială rapidă.
Un absolovent cu o mare putere de adaptare şi flexibilitate la schimbările impuse de o
societate dinamică.
Dezvoltarea individuală a elevuluiDezvoltarea individuală a elevuluiDezvoltarea individuală a elevuluiDezvoltarea individuală a elevului
Plecând de la principiul că profesorul este « ofertant de educaţie » pentru elev, accentul
proiectelor şcolare şi al programelor din cadrul comisiilor metodice se pune pe o ofertă educaţională
-
21
care urmăreşte dezvoltarea individuală a elevului. « Produsul finit » al educaţiei oferite este un
cetăţean european, pregătit pentru competiţie profesională şi socială cu principii morale sănătoase
şi cu personalitate bine dezvoltată.
Crearea unui climat stimulativ de muncă şi de învăţareCrearea unui climat stimulativ de muncă şi de învăţareCrearea unui climat stimulativ de muncă şi de învăţareCrearea unui climat stimulativ de muncă şi de învăţare
Este încurajat atât spiritul de echipă (lucrul în echipă) cât şi rezultatul individual în
activitatea educativă.
Mediul stimulativ este generat de o bază materială bună şi prin posibilitatea de a obţine
burse oferite de la bugetul de stat (burse de performanţă, burse de merit, bursă de studiu) , dar şi
burse private pentru rezultate deosebite la învăţătură.
Garantarea pregătirii specializate în liceuGarantarea pregătirii specializate în liceuGarantarea pregătirii specializate în liceuGarantarea pregătirii specializate în liceu
Este garantată pregătirea profesională de calitate. Există un corp profesoral bine pregătit
profesional şi stabil. Programele naţionale şi internaţionale în care şcoala s-a angajat şi continuă să
activeze se finalizează cu atestate şi diplome recunoscute pe plan europeean. În plus, rezultatele
deosebite dau posibilitatea accederii spre diferitele specializări din învăţăm`ntul superior, fiind o
garanţie a calităţii pregătirii din liceu.
Asigurarea părinţilor că educaţia copiilor lor se face întrAsigurarea părinţilor că educaţia copiilor lor se face întrAsigurarea părinţilor că educaţia copiilor lor se face întrAsigurarea părinţilor că educaţia copiilor lor se face într----un mediu sigur, printrun mediu sigur, printrun mediu sigur, printrun mediu sigur, printr----o formare o formare o formare o formare
personală continuăpersonală continuăpersonală continuăpersonală continuă
Educaţia elevilor se realizează într-un mediu sigur, atât în sensul
« siguranţei », cât şi în sensul « formării permanente ». Parteneriatele cu Jandarmeria şi cu Poliţia
stau garanţie în acest sens.
Cât priveşte formarea continuă, aceasta este asigurată, profesorii şcolii având ore atât la
gimnaziu cât şi la liceu. Astfel, trecerea de la un nivel de învăţământ la altul este mult uşurată
datorită sprijinului oferit de cadrele didactice cu o bogată experienţă psihopedagogică.
Decizia de a oferi societăţii absolvenţi pregătiţi, activi şi eficienţi, apţi de a se integra în Decizia de a oferi societăţii absolvenţi pregătiţi, activi şi eficienţi, apţi de a se integra în Decizia de a oferi societăţii absolvenţi pregătiţi, activi şi eficienţi, apţi de a se integra în Decizia de a oferi societăţii absolvenţi pregătiţi, activi şi eficienţi, apţi de a se integra în
viaţa societăţii.viaţa societăţii.viaţa societăţii.viaţa societăţii.
Oferta educaţională bogată şi diversificată, dublată de calitatea unui corp profesoral stabil
şi calificat, întăresc decizia de a oferi absolvenţi capabili de a se integra rapid în viaţa socială. Pe
lângă pregătirea profesională solidă este urmărită şi dezvoltarea profilului moral-social pentru un
viitor cetăţean activ şi eficient.
Misiunea şcolii a fost stabilită şi aprobată la inceputul anului şcolar de către Consiliul Profesoral.
-
22
ANALIZĂ DIAGNOSTICĂ / ANALIZA SWOT a) Analiza mediului intern
CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
- activităţile proiectate, precum şi întreaga strategie de dezvoltare a unităţii şcolare urmăresc păstrarea tradiţiei şcolii şi promovarea valorilor etice şi artistice; - gestionarea resurselor şcolii este făcută, în limita posibilităţilor, în mod corect şi eficient.
DEZVOLTARE CURRICULARĂ
- s-au respectat planurile de învăţământ pe ani de studiu, dar C.D.Ş.-urile nu sunt alese în totalitate de către elevi, - oferta educaţională prezintă în fiecare an noutăţi, pentru a capacita interesul elevilor – în special la disciplinele vocaţionale.
RESURSE
- financiare –
- bugetul de venituri şi cheltuieli este corect întocmit, iar gestionarea lui se face în mod corect; - fondurile de la Comitetul reprezentativ al părinţilor sunt gestionate legal, dar există reticenţă din partea unor părinţi în a contribui la acest fond;
- umane – - În perioada în care şcoala organiza singură examene de competenţă, selecţia cadrelor didactice nu a fost riguros făcută la unele discipline, fiind admise astfel şi cadre mai puţin competente; - În prezent, formarea continuă este unul din obiectivele echipei manageriale, astfel încât cadrele didactice să fie la curent cu noutăţile din domeniul didactic şi de specialitate; - Evaluarea anuală a cadrelor didactice se face pe baza fişelor de autoevaluare, respectându-se normele legale.
Analiza mediului intern este susţinută de :
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
DEZVOLTARE CURRICULARĂ
• Instituţia dispune de material curricular adecvat profilurilor şi specializărilor şi în conformitate cu standardele ocupaţionale
• Strategia de elaborare nu a urmărit scopul acestei oferte curriculare, ci constituirea sau menţinerea artificială de norme
-
23
naţionale.
• La nivelul fiecărei catedre există portofolii cu auxiliare curriculare, ghiduri de aplicare a programei, culegeri de teste.
didactice.
RESURSE UMANE – CADRE DIDACTICE
• Personalul didactic este calificat în proporţie de 100 %.
• Ponderea cadrelor didactice titulare este de peste 85 %
• Ponderea cadrelor didactice cu gradul didactic I este de peste 50 %
• Ponderea cadrelor didactice cu performanţe în activitatea didactică este de peste 35 %.
• Ponderea cadrelor didactice care cunosc limbi străine este de 80%.
• Prezenţa cadrelor didactice cu titlul de DOCTOR (3) sau cadre didactice înscrise la doctorat (2).
• Ponderea ridicată a cadrelor didactice care manifestă un interes deosebit pentru pregătirea profesională şi implicarea în pregătirea altor cadre didactice (formatori, metodişti, mentori).
• un inspector şcolar de specialitate, profesor titular al şcolii.
• Prezenţa cadrelor didactice ce au a doua facultate sau au dublă specializare.
• Ponderea învăţătorilor ce au facultate este de peste 80% .
• Slabă motivare financiară datorită salariilor mici.
• Lipsa de interes a unor cadre didactice cu vechime în învăţământ pentru participarea la examenele pentru obţinerea gradelor didactice II şi I.
• Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice.
• Relaţia profesor-elev : rece, distantă sau chiar neprincipială în puţine cazuri, dar suficiente pentru a crea o stare de disconfort în colectiv.
• O preocupare slabă a unor cadre didactice pentru obţinerea de rezultate cu elevii capabili de performanţă.
RESURSE UMANE – ELEVI
• Ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune este de 85%.
• Existenţa unor elevi dornici de performanţă.
• Dorinţa elevilor de a se implica în activităţi extracurriculare şi chiar în organizarea lor.
• Existenţa unor elevi care sunt membri ai unor O.N.G.-uri şi cu o bogată experienţă în activităţi cu caracter comunitar.
• Regăsirea unui număr foarte mare de elevi (95%) în forme de învăţământ superior.
• Lipsa performanţelor la anumite discipline, deşi există potenţial.
• Absenteismul relativ ridicat la elevii de liceu, dar mai ales la cei din clasele a XIIa.
• Şcoala este privită ca o “obligativitate” nu ca pe o “necesitate” de formare.
• Neimplicare în viaţa şcolii - fie că elevii nu găsesc atractive ofertele educaţionale extraşcolare, fie că au alte preocupări neconforme vârstei lor (baruri, alcool etc.).
-
24
RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE
• Existenţa aproape suficientă a spaţiilor şcolare şi încadrarea în normele de igienă corespunzătoare.
• Existenţa cabinetelor, laboratoarelor funcţionale pentru anumite discipline.
• Sală de sport şi o bază sportivă modernă.
• Şcoala dispune de o bibliotecă deosebită
• Cabinet medical şcolar şi cabinet de consiliere psihopedagogică
• Nu există datorii financiare către terţi.
• Starea fizică a mobilierului nu este în concordanţă cu „renumele” şcolii.
• Fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat, biblioteca nu este conectată la reţeaua Internet.
• Materialul didactic este insuficient şi depăşit la anumite laboratoare.
• Fondurile financiare alocate de comunitate pentru achiziţii de echipamente şi materiale didactice sunt insuficiente.
RELAŢII COMUNITARE
• Semestrial, Comisia diriginţilor organizează întâlniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul prevenirii delincvenţei juvenile.
• În şcoală s-au desfăşurat programe educaţionale : ”Procter & Gamble”, ”Să mâncăm sănătos”, etc.
• Întâlniri semestriale cu Comitetul reprezentativ al părinţilor, suplimentate de consultaţii individuale cu părinţii.
• Contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare precum: excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, acţiuni caritabile cu cămine de bătrâni, orfelinate etc., introduc elevii în mediul comunitar şi contribuie la socializarea lor.
• Reprezentarea în Consiliul Local al Copiilor.
• Relatie permanenta cu mass-media.
• Nu există un program coerent de acţiuni în care să fie implicaţi elevi cu o experienţă în astfel de relaţionări cu viaţa civică şi socială.
• Legătura cu agenţii economici (ofertanţii de pe piaţa muncii) este foarte slabă, astfel că elevul nu este informat despre dinamica acesteia şi nici despre formarea continuă în vederea reorientării.
a) Analiza mediului extern
IDENTIFICAREA COMUNITĂŢII
• Liceul de Arta „Marin Sorescu” se adresează cu oferta educaţională nu numai comunităţii locale (Municipiul Craiova), ci şi judeţului Dolj sau judeţelor limitrofe.
• Elevii din Craiova şi judeţul Dolj sunt
IDENTIFICAREA NEVOILOR
• Şcoala are o tradiţie şi un bun renume în studierea muzicii şi artelor. Nevoia de formare în acest sens duce la crearea unui mediu propice menţinerii în circuitul scolior cu renume artistic.
-
25
preponderenţi, ei provenind din medii sociale si etnice diferite, dar având un “numitor comun” – dorinţa de pregătire artistica riguroasă în vederea continuării studiilor superioare şi inserţiei sociale rapide.
• Parteneriatele cultural-artistice ale şcolii cu centre culturale de mare importanţă : Teatrul de Operă şi Operetă “Elena Teodorini”, Muzeul de Artă, Filarmonica “Oltenia”, Teatrul Naţional au dus la cresterea prestigiului cultural al unitatii scolare.
• Scăderea indicelui demografic a dus la ideea formării în şcoală a unei “pepiniere” pentru învăţământul liceal şi în consecinţă menţinerea claselor primare şi gimnaziale şi înfiinţarea unei grupe de grădiniţă.
• Elevii de la învăţământul primar şi gimnazial vin din toate cartierele oraşului, criteriul de alegere a şcolii fiind calitatea actului educativ şi specificul vocaţional.
IDENTIFICAREA CERERII DE EDUCAŢIE
• În actuala etapă de dezvoltare a societăţii, informatica şi cunoaşterea unei limbi moderne de circulaţie internaţională devin un nou “mod de comunicare” indiferent de domeniul profesional abordat, inclusiv cel artistic.
• Aderarea la Comunitatea Europeană presupune însuşirea acestui “mod de comunicare” de către viitorul “cetăţean european”, aşa cum şcoala îşi propune să-l formeze.
• Liceul de Arte „Marin Sorescu” vine în sprijinul acestui important obiectiv al educaţiei printr-o ofertă atât în dobândirea competenţelor lingvistice (la limba franceză, engleză), cât şi a competenţelor şi abilităţilor în tehnologia informaţiei care le va servi in insertia profesionala pe piata muncii internationala.
• Finalizarea cursului superior al liceului cu atestate profesionale certificate de M.Ed.C. dau posibilitatea utilizării acestora pe piaţa muncii şi angajarea absolvenţilor, chiar înainte de finalizarea studiilor universitare.
Analiza mediului extern este susţinută de :
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
DEZVOLTARE CURRICULARĂ
• Curriculum-ul diferenţiat (CD) deja existent permite instruirea aprofundată în specialitate.
• C.D.Ş. oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoaştere în diferite domenii de activitate sau
• Schimbarea continuă a programelor şcolare duce la neconcordanţe între conţinuturi şi chiar între discipline înrudite.
-
26
specializări existente în şcoală şi poate preveni absenteismul.
• C.D.Ş. permite valorificarea abilităţilor individuale.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
RESURSE UMANE – CADRE DIDACTICE
• Numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună.
• Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de C.C.D., O.N.G.-uri, universităţi, proiecte educaţionale.
• În viziunea descentralizării, devin posibile modalităţi financiare de stimulare şi de motivare a cadrelor didactice.
• O mai bună relaţie a celor doi factori educaţionali esenţiali : familia şi şcoala.
• Scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extra-curriculare, confecţionarea materia-lelor didactice, pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.).
• Criza de timp a părinţilor datorată actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev, cât şi în performanţa şcolară a elevilor.
• Participare scăzută la cursuri de formare şi perfecţionare datorită accesului la aceste cursuri prin achitare de taxe mari în raport cu remuneraţia cadrului didactic.
RESURSE UMANE - ELEVI
• Posibilităţi financiare de stimulare a elevilor cu rezultate excepţionale la învăţătură.
• Implicarea elevilor în activităţi de educaţie non-formală,
• Participarea la schimburile de elevi între şcoală şi alte unităţi şcolare din ţară şi străinătate.
• Participarea la concursuri şcolare şi posibilitatea accederii în învăţământul superior pe baza rezultatelor de excepţie.
• Scăderea demografică.
• Plecarea elevilor la alte unităţi şcolare datorită cheltuielilor necesare pentru transport,
• Transferarea de la alte unităţi şcolare a unor elevi-problemă în unitatea noastră.
• Lipsa timpului dedicat de părinţi pentru educaţie şi pasarea responsabilităţii totale şcolii, ca factor singular al formării tânărului.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE
-
27
• Parteneriate cu comunitatea locală (primărie, părinţi), O.N.G.-uri, firme.
• Existenţa unor spaţii (ex. cabinetul de informatică,sala de sport si sala de spectacole) ce pot fi închiriate în scopul obţinerii unor fonduri băneşti.
• Posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi de întreţinere a şcolii sau chiar de modernizare.
• Alocarea de fonduri necorespunzătoare pentru îmbunătăţirea resurselor materiale şi financiare existente.
• Degradarea spaţiilor şcolare datorită fondurilor băneşti limitate alocate pentru întreţinerea şcolii.
• Conştiinţa morală a elevilor privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor şcolare.
• Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente.
RELAŢII COMUNITARE
• Disponibilităţi noi din partea unor parteneri ca Primăria, Biserica, instituţii culturale, firme de a veni în sprijinul şcolii şi a proiectelor propuse.
• Interesul crescând al mass-media pentru a informa la timp şi în mod obiectiv comunitatea despre noutăţile şi evenimentele din sistemul educaţional.
• Nevoia de informare despre oferta educaţională a şcolii în rândurile elevilor din învăţământul obligatoriu ale altor unităţi.
• Interesul Universităţilor pentru atragerea unor absolvenţi de liceu cât mai bine pregătiţi şi cât mai interesaţi de o formare academică. Interesul agenţilor economici şi al firmelor importante de a-şi recruta personal specializat.
• Organizarea defectuoasă a proiectelor şi a activităţilor de parteneriat poate duce la diminuarea obiectivelor propuse.
• Slaba informare despre parteneri duce la alegerea unui proiect sau unei activităţi neadecvate.
• Timpul liber limitat al unor părinţi sau dezinteresul pentru un parteneriat cu şcoala duce la o slabă implicare a acestora în formarea subiectului comun – „copilul - elev”.
-
28
7. STRATEGIA PROIECTULUI
I. SCOPURI / ŢINTE STRATEGICE
1. Activitatea de management instituţional şi educaţional care să elimine disfuncţiile la nivel de
clasă / şcoală;
Motivaţia:
- existenţa unor disfuncţii care vizează buna desfăşurare a procesului instructiv educativ : întârziere
de la ore (elevii şi cadrele didactice), absenţe nemotivate la unele discipline de învăţământ, lipsa
materialului didactic corespunzător (partituri, manuale pentru studiul educaţiei muzicale etc),
iluminat necorespunzător în sala de atelier, deteriorarea mobilierului etc.
2. Perfecţionarea aplicării funcţiilor de conducere pentru asigurarea climatului optim de muncă în
şcoală, siguranţă fizică şi morală pentru elevi şi cadre didactice şi mai ales găsirea celor mai
adecvate modalităţi de prevenire şi combatere a violenţei în şcoală şi în afara ei;
Motivaţie:
- sesizarea unor abateri disciplinare în rândul elevilor;
- neefectuarea Serviciului pe şcoală (elevi, cadre didactice) conform Regulamentului intern;
- accesul nesupravegheat corespunzător al elevilor şi vizitatorilor externi;
- folosirea unor spaţii de învăţământ necorespunzător în afara orelor (fără a respecta schema orară)
3. Formarea continuă a adulţilor prin participarea la cursuri de perfecţionare / formare pentru
cadre didactice şi personalul didactic auxiliar în scopul optimizării procesului de predare / învăţare
în cadrul liceului prin utilizarea unor instrumente moderne, compatibile cu nivelul actual al
sistemelor educaţionale folosite în lume;
• toate cadrele didactice vor acumula credite de perfecţionare metodică şi de specialitate pentru
a putea realiza un învăţământ de calitate;
• strategii tematice de perfecţionare pentru debutanţi;
• managementul programelor comunitare pentru a contribui la implementarea programelor
educaţionale europene în şcoală, dezvoltarea parteneriatelor;
• managementul activităţii educative care să asigure prin multiple activităţi şanse egale de
dezvoltare armonioasă pentru elevi.
-
29
Motivaţie:
- nevoia de adaptare la noutăţile metodice, pedagogice, ştiinţifice;
- cunoaşterea legislaţiei şcolare;
- nevoia de informare pentru aplicarea programelor educaţionale şi de parteneriat european.
4. Optimizarea relaţiilor între instituţii de cultură şi liceul de Arte pentru susţinerea
parteneriatelor educaţionale în formarea elevilor, prin dezvoltarea unor proiecte şi parteneriate
locale, naţionale şi internaţionale şi încurajarea schimburilor culturale şi educative. Amplificarea
relaţiilor de parteneriat cu alţi factori implicaţi în educaţie : comunitate, ONG – uri, fundaţii,
instituţii de cultură şi de învăţământ superior.
Motivaţie:
- nevoia de a colabora eficient cu instituţiile de cultură prin implicarea elevilor în spectacole,
expoziţii care să le dezvolte orizontul cunoaşterii.
5. Optimizarea relaţiei cu administraţia locală : Consiliul local, Primăria, diversificarea şi
amplificarea relaţiilor de parteneriat cu agenţii economici şi alţi factori implicaţi, pentru a atrage
resurse financiare extrabugetare, în măsură să satisfacă cerinţele urgente ale şcolii;
Motivaţie:
- nevoia permanentă de comunicare cu autorităţile locale;
- înţelegerea nevoilor şcolii;
- susţinerea proiectelor de dezvoltare a şcolii.
1. Armonizarea relaţiilor cu personalităţi culturale, intelectuali, scriitori, muzicieni, pictori etc,
pentru flexibilitatea cunoaşterii talentelor.
Motivaţie:
a. flexibilitatea relaţiilor interumane;
b. lărgirea orizontului de cunoaştere pentru elevi şi cadre didactice;
c. inserţia forţei de muncă.
2. Asigurarea logisticii şi a elementelor acţional pragmatice pentru organizarea de către Liceul
de Arte “Marin Sorescu” a următoarelor ediţii ale Concursului Naţional de muzică
instrumentală “Craiova Piano” şi ale Concursului Naţional de pictură “Ilie Marineanu” prin
corespondenţă, precum şi ale simpozionului naţional Oltenia literară postbelică.
-
30
Motivaţie:
- nevoia de reprezentare;
- deschiderea instituţiei şcolare spre a fi vizitată, cunoscută, apreciată de alte cadre
didactice, oameni de cultură, autorităţi, personalităţi.
3. Optimizarea şi perfecţionarea comunicării cu mass-media pentru popularizarea imaginii
şcolii şi a celor mai importante realizări ale sale.
II. OPŢIUNI STRATEGICE.
1. Dezvoltarea curriculară.
Având în vedere misiunea şcolii prin care se oferă beneficiarilor (elevii şcolii) instrucţie
pentru modelarea talentului nativ, pentru participarea la proiecte europene etc, se impune dezvoltarea
curriculară ca opţiune strategică prin:
• optimizarea procesului instructiv – educativ şi satisfacerea nevoilor intelectuale
ale elevilor;
• asigurarea deprinderilor teoretice şi practice de specialitate pentru dezvoltarea
abilităţilor;
• în cadrul pachetului opţionale (CDS) se va ţine seama de orientările elevilor şi
părinţilor pe termen mediu şi lung şi cariera elevilor;
• asigurarea relaţiilor de parteneriat instituţional pentru fexibilizarea dezvoltării
curriculare în domeniul artelor;
• asigurarea unei oferte suplimentare curriculare prin iniţierea a două concursuri
naţionale / internaţionale pentru muzică şi plastică.
-
31
2. Dezvoltarea resurselor umane
Şcoala trebuie să fie pregătită pentru a face faţă schimbărilor, pentru a se adapta nevoilor
societăţii contemporane, ceea ce impune perfecţionare, formare, adaptare;
• cadrele didactice vor participa la activităţi de perfecţionare prin CCD, stagii
tematice, cursuri, dezbateri, mese rotunde, schimburi de experienţă;
• dezvoltarea parteneriatelor instituţionale;
• relaţionarea interumană în cadrul forumurilor culturale.
3. Rezultate de prestigiu pentru o şcoală de prestigiu
Atingerea itemilor de calitate pentru elevii din liceul vocaţional artistic
• Pregătirea şi stimularea elevilor capabili de performanţă
• Schimbarea mentalităţii cadrelor didactice, pentru acceptarea şi înţelegerea
nevoilor generaţiilor actuale
4. Managementul schimbării – schimbarea viziunii
Adecvarea ofertei educaţionale la standardele naţionale şi valorile europene
• Reconsiderarea managementului la nivelul clasei şi al şcolii, în vederea optimizării
relaţiilor elev – profesor, elev – elev, elev – societate civlă
• Asigurarea climatului participativ în abordarea curriculumului şi a educaţiei non
formale.
5. Dezvoltarea relaţiilor comunitare.
Întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor parteneriale cu reprezentanţii comunităţii locale bazate pe
colaborare, sprijin, responsabilitate;
• strategii de abordare a parteneriatelor comunitare, relaţii cu ONG-uri, cluburi,
instituţii de învăţământ superior etc;
• dezvoltarea activităţii extracurriculare în parteneriat;
• extinderea participării la programul Socrates, Comenius, Leonardo.
Pentru fiecare opţiune strategică enunţată se realizează un plan operaţional în care se
nominalizează responsabilităţi, termen de realizare, etape de lucru, evaluare sau indicator de
performanţă.
-
32
8. ANALIZAREA AVANTAJELOR OPŢIUNII
Strategia aleasă este necesară deoarece :
• ţintele stabilite sunt indispensabile pentru existenţa şi dezvoltarea Liceului de Arte
“Marin Sorescu”, în viziunea echipei managerială;
• respectă politicile şi strategiile de dezvoltare naţionale, regionale şi locale ;
• este realizabilă cu resursele existente şi previzibile ;
• foloseşte mai eficient resursele disponibile ale şcolii ;
• conduce la creşterea calităţii educaţiei în şcoala noastră ;
• conduce la formarea unui spirit de echipă în vederea realizării unui climat
favorabil dezvoltării activităţii instructiv - educative ;
• lărgeşte accesul la educaţie al elevilor ;
• atrage familia către şcoală ;
• conduce la creşterea calităţii educaţiei în şcoală ;
• contribuie la menţinerea şi consolidarea prestigiului obţinut în timp de Liceul de
Arte “Marin Sorescu”.
-
33
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Planurile operaţionale pentru fiecare ţintă strategică sunt prezentate în continuare; ele sunt elaborate pe un an şcolar şi respectă etapele /
termenele de realizare precizate anterior. Anual se vor elabora planuri operaţionale, care să le continue şi să le îmbunătăţească pe cele anterioare,
astfel încât, la sfârşitul strategiei, toate ţintele strategice să fie atinse.
1. Rezultate de prestigiu pentru o şcoală de prestigiu
Nr.
Crt. Obiective
Resurse
educaţionale Responsabilităţi
Termene de
realizare
Etape de
lucru
Indicatori de
performanţă
A. Atingerea itemilor de calitate pentru elevii din liceul vocaţional artistic
1. Realizarea documentelor de planificare a activităţilor
Documentele şcolare prevăzute de legislaţia în vigoare
Director adjunct. Responsabili de comisii şi catedre. Cadre didactice.
Semestrial Actualizarea documentelor necesare. Realizarea proiectărilor.
Concordanţa structurii şi conţinutului documentelor şcolare cu cerinţele impuse
2. Încadrarea cu personal didactic calificat, pe criterii de competenţă. Asigurarea continuităţii activităţii cadrelor didactice cu rezultate de performanţă şi stimularea acestora.
Planul de încadrare.
Echipa managerială. Responsabili de comisii şi catedre. I.S.J.
Semestrial Analiza de nevoi. Încadrarea cu personal corespunzător.
Încadrarea cu personal cu înaltă pregătire profesională.
Nr.
Crt. Obiective
Resurse
educaţionale Responsabilităţi
Termene de
realizare
Etape de
lucru
Indicatori de
performanţă 3. Elaborarea planului de
şcolarizare ţinând seama de nevoile comunităţii şi de vocaţia ştiinţifică a liceului.
Planul de şcolarizare.
Echipa managerială Semestrial Analiza SWOT. Popularizarea ofertei şcolare.
Atragerea elevilor cu pregătire superioară şi capabili de înaltă performanţă.
-
34
4. Monitorizarea
activităţilor didactice desfăşurate la clasă de toate cadrele didactice.
Grafic de interasistenţe. Fişe de asistenţă. Raport elaborat în urma analizei activităţilor
Director adjunct Responsabili comisii metodice
De-a lungul fiecărui semestru
Proiectarea uniformă a interasistenţelor. Verificarea asistenţe-lor efectuate de respons. de comisii. Analiza activităţilor, pe comisii.
Atingerea completă a criteriilor din fişele de asistenţă, conform fişei postului.
B. Pregătirea şi stimularea elevilor capabili de performanţă 5. Realizarea
performanţei şcolare şi a excelenţei.
Cadre didactice. Elevi selecţionaţi. Resurse materiale şi financiare.
Echipa managerială. Colectivele de catedră.
Semestrial. Programe de selecţie. Programe de pregătire. Proiecte de motivare şi de stimulare - valorizare.
Premii la etapele naţională şi internaţională a concursurilor şi olimpiadelor şcolare.
6. Identificarea punctelor tari şi punctelor slabe în activitate
Cadre didactice. Elevi
Director adjunct Cadre didactice
Permanent Analiză SWOT. Rapoarte de evaluare. Dezbateri în comisiile metodice.
Concordanţa dintre “propus” şi “realizat”.
7. Extinderea şi eficientizarea parteneriatului, în vederea stimulării elevilor olimpici
Alte instituţii. ONG-uri. Patronatul local.
Echipa managerială. Cadre didactice implicate.
Sfârşitul anului şcolar
Analiza rezultatelor obţinute de elevi. Parteneriate şcolare.
Realizarea de parteneriate viabile. Obţinerea de burse private.
Nr.
Crt. Obiective
Resurse
educaţionale Responsabilităţi
Termene de
realizare
Etape de
lucru
Indicatori de
performanţă
C. Schimbarea mentalităţii cadrelor didactice, pentru acceptarea şi înţelegerea nevoilor generaţiilor actuale
8. Optimizarea şi dezvoltarea competenţelor
Cursuri de formare continuă Lectorate cu
Echipa managerială. Cadre didactice. Elevi .
La sfârşitul fiecărei luni de activitate
Identificarea cadrelor didactice ce au ne-voie de perfecţionare
Rezultate obţinute de elevi la clasă. Aplicarea de noi
-
35
metodice şi ştiinţifice. părinţii. Dezbateri.
Părinţi. (de specialitate sau obligatorie, la 5 ani). Identificarea cerinţelor părinţilor şi elevilor. Aplicarea concluziilor.
strategii didactice, centrate pe « elev ».
9. Evaluarea eficientizării activităţii didactice, curriculare şi extracurriculare
Fişe de evaluare. Şedinţe de lucru.
Echipa managerială. Evaluatori externi.
Sfârşit de semestru şi de an şcolar
Anunţarea criteriilor de evaluare şi a fişelor. Analiza în comisiile metodice. Aprobarea în C.A. lărgit. Întocmirea documentaţiilor pentru evaluarea externă
Rezultatele evaluării interne, respectiv externe.
2. Managementul schimbării – schimbarea viziunii
Nr.
Crt. Obiective
Resurse
educaţionale Responsabilităţi
Termene de
realizare
Etape de
lucru
Indicatori de
performanţă
A. Adecvarea ofertei educaţionale la standardele naţionale şi valorile europene
1. Stabilirea curriculumului la dispoziţia şcolii în concordanţă cu nevoile de educaţie ale elevilor şi ale comunităţii locale, cu părinţii şi
Manageri Cadre didactice Parteneri sociali
Comisia pentru Curriculum Echipa managerială
10 mai Analiza de nevoi. Stabilirea opţionalelor. Popularizarea ofertei. Aprobarea ofertei
Concordanţa între opţiunile elevilor şi oferta şcolii
-
36
reprezentanţii comunităţii
2. Proiectarea managerială generală şi la nivelul comisiilor şi catedrelor în acord cu documentele legislative şcolare în vigoare, cu scopul eficientizării învăţării.
Curricula şcolară Ghiduri metodologice
Echipa managerială Responsabilii de catedre şi comisii
Anual Semestrial
Proiectarea docum.CA, CP, Comisii-catedre
Proiectarea în acord cu noua legislaţie şi cu programele în vigoare.
3. Realizarea evaluării ca proces care se raportează la curriculum şi vizează toate compartimentele curriculare.
Echipa managerială Colectivele de catedră
Consiliul de Administraţie Periodic Teste Simulări Analiza rezultatelor Planuri de ameliorare
Standardele curriculare pentru fiecare disciplină
Nr.
Crt. Obiective
Resurse
educaţionale Responsabilităţi
Termene de
realizare
Etape de
lucru
Indicatori de
performanţă
B. Reconsiderarea managementului la nivelul clasei şi al şcolii
4. Participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare şi de formare, la activităţi de tip proiect, activităţi în echipă, pentru realizarea obiectivelor curriculare.
Oferta CCD Calendarul de perfecţionare
Responsabilul cu perfecţionarea. Consiliul de Administraţie
Permanent Analiza de nevoi Înscrierea la cursuri. Parcurgerea cursurilor. Evaluarea.
Parcurgerea modulelor cuprinse în oferta Euroteacher. Obţinerea gradelor didactice. Obţinerea de calificative, atestate şi credite.
5. Generalizarea utilizării Programe AEL Catedra de informatica Permanent Programarea pe Folosirea curentă a
-
37
tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor la nivelul profesorilor şi al elevilor.
Analistul programator discipline. Proiectare . Activităţi.
platformei AEL la cât mai multe discipline.
6. Dezvoltarea unei activităţi educative extraşcolare şi extracurriculare care să contribuie la formarea continuă a tânărului de tip european.
Proiecte de consiliere şi orientare Proiecte şi programe europene
Coordonatorul de proiecte şi programe Responsabilul cu activitatea de integrare
Semestrial Proiectarea activităţii educative. Lansarea de programe europene.
Perceperea şcolii ca principal furnizor de educaţie. Atingerea standardelor europene în domeniul educaţiei.
7. Optimizarea, dezvoltarea competenţelor manageriale
Cursuri de formare continuă Dezbateri.
Echipa managerială. Cadre didactice.
Semestrial, anual
Identificarea nevoilor de perfecţionare în management. Efectuarea cursurilor.
Rezultatele manageriale obţinute.
-
38
Analiza PEST
Analiza PEST sprijina identificarea nevoilor.
� Politica educaţională aplicată în învăţământul preuniversitar doljean implicit în învăţământul
vocaţional artistic are la bază principiul descentralizării şi flexibilitătii. Descentralizarea a produs
efecte în învăţământul vocational artistic şi răspunde ăn limita posibilităţilor managementului
instituţional specific Liceului de Arte. Se aplică la nivel instituţional o politică educaţională
constructivă bazată pe relaţia administrativă cu comunitatea locală, relaţia de subordonare cu ISJ şi
M.E.C.S. cu aplicarea legislaţiei în vigoare.
� Judeţul Dolj a cunoscut în ultima perioadă o tendinţă de relansare economică care
influenţează pozitiv nivelul de absorbţie a forţei de muncă şi în domeniul învăţământului vocaţional
artistic, elevii fiind atraşi de educaţia în domeniul muzicii şi artelor vizuale, absolvenţii
învăţământului preuniversitar artistic pot fi beneficiarii învăţământului superior artistic la nivelul
Doljului prin instituţiile existente ţi implicit beneficiari ai ofertei pieţei muncii la nivelul judeţului.
� Nivelul social la nivelul judeţului se impune încă printr-o rată mare a sărăciei şi a nivelului
modest de trai în mediul familial. Elevii care se adresează educaţiei artistice în calitate de beneficiari
provin din medii social familiale cu nivel mediu în cea mai mare măsură. Rata şomajului în judeţul
Dolj şi deprecierea relaţiilor inter-umane, tendinţa de negare a autorităţii statului si a instituţiilor sale,
atitudinea civică pasivă, etc sunt factori care nu influenţează mediul şcolar şi educaţional din
domeniul învăţământului vocaţional artistic sau au influenţă nesemnificativă. Legislaţia în vigoare
este respectată şi vine în sprijinul problemelor cu care se confruntă pregătirea elevilor în sistemul
vocaţional artistic.
� La nivelul judeţului Dolj exista un singur liceul vocaţional artistic – Liceul de Arta „Marin
Sorescu” care asigură oferta educaţionala în domeniu pentru elevii şi tinerii cu aptitudini care doresc
să se pregătească în cadrul secţiei muzică şi arte plastice. Dotările de care beneficiază spaţiul şcolar
sunt corespunzătoare, există cabinete pentru studiul muzicii, instrumente, ateliere pentru artele
vizuale, sală de concerte, sală de expoziţii, cabinet Ael, conectare la Internet, bibliotecă, sală de
educaţia fizică, s.a.
Este necesară dezvoltarea bazei materiale a liceului şi modernizarea acesteia cu precădere
informatizarea, reabilitarea spaţiilor în unele zone ale liceului, dotări suplimentare la nivelul
cabinetelor, atelierelor, baza sportivă, biblioteca. Dezvoltarea ofertei educaţionale se poate realiza
numai cu dotări corespunzătoare. Crearea unui cabinet computerizat tip multimedia de arte vizuale –
grafică, design, arhitectură – la nivel de şcoală a permis elevilor să performeze eficient la disciplinele
de specialitate (arte vizuale); se asigură astfel suportul necesar diversificării ofertei educaţionale.