patologie

7/17/2019 patologie

http://slidepdf.com/reader/full/patologie-568d59084673d 1/12

MORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductive1INTRODUCERE ÎN PATOLOGIE ANIMALĂ ŞI IMPORTANŢAA ÎN AIMORFOPATOLOGIE ANIMALĂ

Noţiuni introductive1INTRODUCERE ÎN PATOLOGIE ANIMALĂ ŞI IMPORTANŢAA ÎN AIGURAREA ALU!RITĂŢII ALIMENTELORO!IECT ŞI METODE DE TUDIUMor"o#$to%o&i$ $ni'$%( este ramura medicală care studiază'odi)c(ri%e*$u $+$teri%e de %$ nor'$% apărute în ţesuturi şi organe ca urmare ainteracţiuniidintre un agent patogen şi organismul viu. Etimologia cuvântului provine

de lacuvintele greceşti pathos – suferinţă sau boală şi logos – ştiinţă. Deasemenea,patologia animală eplică modul de apariţie, evoluţia şi terminarea acestormodi!cărişi face precizări asupra mecanismelor de producere a bolilor, a semnelorprin careacestea se manifestă "semne clinice# şi a tuturor alterărilor, indiferent delocalizarea şigradul de eprimare. $ermenul de morfopatologie animală este sinonim cu cele de $n$to'ie

#$to%o&ic( ,i #$to%o&ie $ni'$%( -veterin$r(.. $oate modi!cările apărute ca urmare a acţiunii unui agent patogen asupraunuianimal în timpul vieţii poartă denumirea de %e/iuni0 %cestea reprezintăprincipalulobiect de studiu al patologiei.&n urma eaminării unui organ sau a organismului în totalitate se poateobserva faptul că leziunile au diferite grade de eprimare' %e/iuni%e '$cro*co#ice1 sunt cele vizibile cu oc(iul liber în urmaeamenului macroscopic) observarea lor presupune o acţiune puternică,brutală şi pe o perioadă scurtă a agentului patogen sau o acţiune ceva maislabă, lentă, etinsă pe un interval mai lung de timp) %e/iuni%e 'icro*co#ice1 decelabile prin eaminare cu microscopuloptic)se pot culege informaţii legate de celulele constituente "modul dearan*are,dimensiuni, aspecte legate de forma în sine a celulelor precum şi astructurilor componente – nucleu, citoplasmă, membrană, diferitemateriale patologice sau normale care se acumulează în eces !e încelule, !e în afara lor etc#) microscopul optic reuşeşte o mărire de cel mult1.+++ de ori a structurilor eaminate)

%e/iuni%e u%tr$'icro*co#ice1 implică folosirea microscopuluielectronic)

7/17/2019 patologie


sunt eaminate componentele principale ale celulei şi a organitelorcelulare, precum şi alterările care nu au putut ! decelate prin eaminareacu microscopul optic) mărirea componentele celulare variază în funcţie descopul urmărit de la .-++ ori până la --.+++ ori) %e/iuni 'o%ecu%$re1 necesită te(nologie specială şi cunoştinţe

compleede genetică, biologie moleculară, imunologie etc.) aceste leziuni vizeazădefectele de structură ale diferitelor molecule care intră în structuraorganismului, precum şi apariţia unor molecule noi, implicate înproducerea unor boli.oţiunile de morfopatologie animală au semni!caţie diferită, în funcţie dedomeniul de aplicabilitate, deoarece cunoştinţele furnizate au un spectrufoarte larg deutilizare./n prim domeniu de utilizare este cel al clinicii veterinare, datele culese laeamenul macroscopic şi microscopic !ind folosite de medicul veterinarclinicianpentru stabilirea protocolului de terapie sau în aprecierea prognosticului./n al doilea domeniu este reprezentat de cel al controlului şi epertizeiproduselor de origine animală) orice leziune depistată la eamenulorganelor şiMORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductivecarcaselor în abator sau pe liniile de prelucrare este sancţionată diferit înfuncţie de încadrarea acelor leziuni conform normelor sanitar0veterinare.De asemenea, informaţiile furnizate de morfopatologia animală pot !folositecu succes în activitatea de cercetare desfăşurată de medicinaeperimentală şi de toatedomeniile de cercetare din industria alimentară. &n general, la darea înconsum a unuialiment nou, a unor aditivi alimentari, etc. se recurge la testarea peanimale delaborator a acestora, urmărindu0se efectele pe care le0ar putea aveaaceste noi produse

asupra diferitelor aparate şi sisteme organice, pe termen limitat sau lung.e recurgeastfel la medicina eperimentală, patologia animală *ucând un rol esenţial în decelareamodi!cărilor pe care aceste produse le induc în organism.2unoştinţele de morfopatologie animală sunt fundamentate pe noţiunilefurnizate de disciplinele care au ca obiect de studiu 3normalul4 "anatomie,(istologie,bioc(imie, !ziologie#. %stfel, se poate concluziona că patologia animalăeste verigade legătură între disciplinele fundamentale enumerate mai sus şi cele care

se ocupă de

7/17/2019 patologie


patologic "boli infecţioase, patologie c(irurgicală, medicală, parazitologie,toicologieetc.#. 5inând cont de impactul larg pe care îl are morfopatologia animală, esteabsolut necesar ca între diferitele categorii de specialişti ce îşi desfăşoară

activitatea îndomeniul controlului şi epertizei produselor alimentare *( e2i*te un%i'+$3 co'un4c%$r de)nit4 c$re *( $i+( $cee$,i *e'ni)c$ţie4 $t5t #entru 'edicu%veterin$r4 c5t,i #entru in&ineru% te6no%o&06e lângă atribuţiile referitoare la respectarea normelor igienico0te(nologice încircuitul produselor de origine animală de la provenienţa acestora până laconsumator,personalul de specialitate care deserveşte acest circuit trebuie să aibă învedereimplicaţiile de ordin sanitar, referitoare la pericolul pe care îl reprezintătransmitereaunor boli de la animale la om – /oono/e. %ceste boli apar' prin contactul nemi*locit cu animalele bolnave) prin manipularea sau consumarea produselor alimentare provenite de laacestea.2ele mai cunoscute boli care apar în urma acestor contacte suntto2iin"ecţii%e$%i'ent$re apărute consecutiv consumului unor alimente contaminate cu

bacterii saucu toinele acestora. 2ele mai cunoscute boli care fac parte din aceastăcategorie sunt*$%'one%o/$ "boală care se transmite mai ales prin consumul ouălorprovenite de lapăsările bolnave# şi +otu%i*'u% "boala se transmite mai ales princonserveleinsu!cient sterilizate#. Tu+ercu%o/$ este una dintre cele mai cunoscutezoonoze,boala transmiţându0se în dublu sens prin contact direct sau consumul unorproduse

provenite de la animale "lapte#.6rincipala preocupare a specialiştilor din domeniul controlului şi epertizeialimentelor este sănătatea publică, ori sănătatea publică poate !prime*duită prin darea în consum a unor produse provenite de la animale bolnave. 7i pentru căma*oritateabolilor se traduc prin prezenţa de leziuni, patologia animală a*ută ladecelareaacestora, la încadrarea lor într0o anumită categorie de procese patologiceşi încontetul patologic general.Mi3%o$ce%e de *tudiu utilizate în patologia animală sunt'

7/17/2019 patologie


e2$'enu% '$cro*co#ic -'$cro*co#i$. este cea mai simplă metodădeinvestigaţie, ieftină şi la îndemâna oricui) un eamen macroscopic atent şicorect efectuat a*ută la stabilirea sau orientarea unui diagnostic deleziune)

de cele mai multe ori acest eamen este limitat, insu!cient pentrustabilirea unui diagnostic de certitudine a unei leziuni sau a unei boli, !indnecesară completarea cu alte investigaţii de laborator.MORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductive8 e2$'enu% 'icro*co#ic -'icro*co#i$. este metoda de eaminare cua*utorul microscopului) eistă diferite te(nici de eaminare microscopică,cele mai cunoscute !ind microscopia optică, cu 9uorescenţă, cu luminăpolarizată, microscopia electronică etc.PRINCIPALELE CATEGORII DE PROCEE PATOLOGICE

Din punct de vedere didactic noţiunile de patologie animală au foststructurate în mod clasic în trei mari categorii' 6atologie generală' se ocupă cu studiul proceselor patologicefundamentale) 6atologia aparatelor şi sistemelor' studiază procesele patologice dinţesuturile, şi organelor componente ale acestora) 6atologia specială' studiază leziunile întâlnite în diferite boli cu etiologiedeterminată.P$to%o&i$ &ener$%( este structurată pe mai multe capitole,corespunzătoareprincipalelor categorii de procese patologice fundamentale. %cestea sunt' :odi!cările circulaţiei sanguine, limfatice şi a lic(idului interstiţial) 6rocesele distro!ce) :oartea tisulară) 6rocesele adaptative şi regenerative) ;n9amaţiile) 6rocesul tumoral.P$to%o&i$ $#$r$te%or ,i *i*te'e%or se ocupă de' 6atologia aparatului respirator) 6atologia tubului digestiv)

6atologia glandelor anee tulului digestiv "glande salivare, !cat,pancreas#) 6atologia sistemului cardio0vascular) 6atologia aparatului urinar) 6atologia aparatului genital) 6atologia sistemului limfoid) 6atologia sistemului nervos central şi a nervilor periferici) 6atologia aparatului locomotor "muşc(i, oase, articulaţii#) 6atologia pielii şi a glandei mamare.P$to%o&i$ *#eci$%( se ocupă de' 6rincipalele leziuni cu etiologie traumatică 6rincipalele leziuni cu etiologie virală 6rincipalele leziuni cu etiologie bacteriană

7/17/2019 patologie


6rincipalele leziuni cu etiologie parazitară 6rincipalele leziuni cu etiologie micotică 6rincipalele leziuni cu etiologie toică 6rincipalele leziuni cu etiologie carenţialăDICŢIONAR E7PLICATI8

'or"o%o&ie -'or"o%o&ic.1 termeni care se referă la structură, aspect"morphos – structură, logos 0 ştiinţă#) în contet, cei doi termeni facMORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductive<referire la aspectele care rezultă în urma eaminării unui organ sau ţesut"dimensiuni, volum, culoare, particularităţi de formă şi suprafaţă etc#) c$vit(ţi $n$to'ice -c$vit(ţi #re"or'$te4 c$vit(ţi *ero$*e.1 suntcavităţile regăsite la toate mamiferele şi păsările. unt descrise la animaleurmătoarele cavităţi' c$vit$te$ cr$ni$n( "adăposteşte encefalul#,c$vit$te$ tor$cic( "adăposteşte pulmonul, parţial tra(eea şi esofagul#,

c$vit$te$ #eric$rdic( "adăposteşte cordul#, c$vit$te$$+do'in$%(9#eritone$%( "adăposteşte stomacul, intestinul, !catul,pancreasul, splina, aparatul urinar, aparatul genital femel#, c$vit(ţi%e$rticu%$re. vi*cer9vi*cere9vi*cer$%1 denumire generică folosită pentru organelesituate în marile cavităţi ale organismului) sunt reprezentate de organeleparenc(imatoase şi organe cavitare. or&$ne #$renc6i'$to$*e -#$renc6i'e.1 sunt organele compacte"solide#pe secţiune) sunt reprezentate de !cat, splină, pancreas, rinic(i, pulmon,cord, limfocentri, muşc(i, encefal. or&$ne c$vit$re' sunt organe care prezintă un perete ce delimitează ocavitate) sunt reprezentate de cavităţile nazale, cavitatea bucală, esofag,prestomace "rumegătoare#, stomac, intestin, vezică urinară,uter, vagin,vase) atunci când o leziune se dezvoltă în grosimea peretelui organuluicavitar, se folosesc termenii leziune #$riet$%( *$u intr$#$riet$%(. c$rne1 aliment furnizat de musculatura şi viscerele de mamifere şipăsăriprelucrate prin abatorizare. ce%u%(' unitatea morfologică fundamentală a lumii vii) este alcătuită dinmembrană, citoplasmă şi nucleu.

ţe*ut9ti*u%$r1 structură compleă formată din celule cu aceeaşi origineembrionară şi cu aceeaşi morfologie sau care îndeplinesc aceeaşi funcţie.Eistă patru mari categorii de ţesuturi' e#ite%i$%e "de acoperire şiglandulare#, con3unctive "a*ută la susţinerea şi nutriţia ţesuturilor#,'u*cu%$r "specializat în contracţie#, nervo* "specializat în primirea,analizarea şi producerea de informaţii# şi 6e'$to#oietic "un ţesut aparte,alcătuit din mai multe tipuri de celule cu rol în elaborarea celulelorsanguine. ţe*utu% e#ite%i$%1 se subîmparte în ţe*ut e#ite%i$% de $co#erire"straturi decelule care căptuşesc interiorul organelor cavitare formând astfel

mucoasele – bucală, nazală, gastrică, intestinală etc# şi ţe*ut e#ite%i$% deti# *ecretor "celulele epiteliale care produc anumiţi compuşi !ind aşezate

7/17/2019 patologie


astfel încât formează glande şi organe parenc(imatoase ca !catul,pancreasul, glandele salivare, glanda mamară etc#. ţe*utu% con3unctiv1 este format din celule cu funcţii diverse "desinteză,de stocare etc.# şi !bre "de colagen, elastice, de reticulină#) intră în

structura tuturor organelor, alcătuind *tro'$ acestora) ţesutul osos este ovariantă a ţesutului con*unctiv. ţe*utu% 'u*cu%$r1 este format din !bre musculare) acestea au omorfologie variabilă, intrând în structura muşc(ilor sc(eletici, a corduluişi a peretelui organelor cavitare "musculoasa#. ţe*utu% nervo*1 intră în structura encefalului, a măduvei spinării şi anervilor, principalele celule constituente sunt neuronii. ţe*utu% 6e'$to#oietic1 format din mai multe linii celulare care prindiferenţiere şi proliferare dau naştere eritrocite%or "(ematii, elementeMORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductive

-roşii sau globule roşii#, %eucocite%or "elemente albe sau globule albe# şitrombocitelor "plac(ete sanguine – implicate în coagularea sângelui#. +o$%(1 alterare a sănătăţii unei !inţe vii, de!nită prin cauze "etiologie#,simptomatologie "semne clinice#, leziuni, evoluţie, prognostic şitratament. nodu%1 formaţiune bine delimitată, compactă "solidă# pe secţiune, deformă aproimativ sferică. c6i*t1 cavitate patologică delimitată de un perete propriu, localizată întrunţesut sau organ, plină cu o substanţă lic(idă sau mai rar solidă. $derenţ(1 unire patologică a două ţesuturi sau organe vecine printr0unţesut con*unctiv. $n$*to'o/(1 îmbinare cap la cap, c(irurgicală sau spontană a douăvasesangvine, a două !lete nervoase sau a două structuri cavitare "organecavitare, canale etc.# +io#*ie1 prelevare a unui fragment de ţesut sau organ de la unorganismviu în vederea eaminării microscopice pentru stabilirea unuiGURAREAALU!RITĂŢII ALIMENTELOR

O!IECT ŞI METODE DE TUDIUMor"o#$to%o&i$ $ni'$%( este ramura medicală care studiază'odi)c(ri%e*$u $+$teri%e de %$ nor'$% apărute în ţesuturi şi organe ca urmare ainteracţiuniidintre un agent patogen şi organismul viu. Etimologia cuvântului provinede lacuvintele greceşti pathos – suferinţă sau boală şi logos – ştiinţă. Deasemenea,patologia animală eplică modul de apariţie, evoluţia şi terminarea acestor

modi!cări

7/17/2019 patologie


şi face precizări asupra mecanismelor de producere a bolilor, a semnelorprin careacestea se manifestă "semne clinice# şi a tuturor alterărilor, indiferent delocalizarea şigradul de eprimare.

$ermenul de morfopatologie animală este sinonim cu cele de $n$to'ie#$to%o&ic( ,i #$to%o&ie $ni'$%( -veterin$r(.. $oate modi!cările apărute ca urmare a acţiunii unui agent patogen asupraunuianimal în timpul vieţii poartă denumirea de %e/iuni0 %cestea reprezintăprincipalulobiect de studiu al patologiei.&n urma eaminării unui organ sau a organismului în totalitate se poateobserva faptul că leziunile au diferite grade de eprimare' %e/iuni%e '$cro*co#ice1 sunt cele vizibile cu oc(iul liber în urmaeamenului macroscopic) observarea lor presupune o acţiune puternică,brutală şi pe o perioadă scurtă a agentului patogen sau o acţiune ceva maislabă, lentă, etinsă pe un interval mai lung de timp) %e/iuni%e 'icro*co#ice1 decelabile prin eaminare cu microscopuloptic)se pot culege informaţii legate de celulele constituente "modul dearan*are,dimensiuni, aspecte legate de forma în sine a celulelor precum şi astructurilor componente – nucleu, citoplasmă, membrană, diferitemateriale patologice sau normale care se acumulează în eces !e încelule, !e în afara lor etc#) microscopul optic reuşeşte o mărire de cel mult

1.+++ de ori a structurilor eaminate) %e/iuni%e u%tr$'icro*co#ice1 implică folosirea microscopuluielectronic)sunt eaminate componentele principale ale celulei şi a organitelorcelulare, precum şi alterările care nu au putut ! decelate prin eaminareacu microscopul optic) mărirea componentele celulare variază în funcţie descopul urmărit de la .-++ ori până la --.+++ ori) %e/iuni 'o%ecu%$re1 necesită te(nologie specială şi cunoştinţecompleede genetică, biologie moleculară, imunologie etc.) aceste leziuni vizeazădefectele de structură ale diferitelor molecule care intră în structura

organismului, precum şi apariţia unor molecule noi, implicate înproducerea unor boli.oţiunile de morfopatologie animală au semni!caţie diferită, în funcţie dedomeniul de aplicabilitate, deoarece cunoştinţele furnizate au un spectrufoarte larg deutilizare./n prim domeniu de utilizare este cel al clinicii veterinare, datele culese laeamenul macroscopic şi microscopic !ind folosite de medicul veterinarclinicianpentru stabilirea protocolului de terapie sau în aprecierea prognosticului./n al doilea domeniu este reprezentat de cel al controlului şi epertizeiproduselor de origine animală) orice leziune depistată la eamenulorganelor şi

7/17/2019 patologie


MORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductivecarcaselor în abator sau pe liniile de prelucrare este sancţionată diferit înfuncţie de

încadrarea acelor leziuni conform normelor sanitar0veterinare.De asemenea, informaţiile furnizate de morfopatologia animală pot !folositecu succes în activitatea de cercetare desfăşurată de medicinaeperimentală şi de toatedomeniile de cercetare din industria alimentară. &n general, la darea înconsum a unuialiment nou, a unor aditivi alimentari, etc. se recurge la testarea peanimale delaborator a acestora, urmărindu0se efectele pe care le0ar putea aveaaceste noi produse

asupra diferitelor aparate şi sisteme organice, pe termen limitat sau lung.e recurgeastfel la medicina eperimentală, patologia animală *ucând un rol esenţial în decelareamodi!cărilor pe care aceste produse le induc în organism.2unoştinţele de morfopatologie animală sunt fundamentate pe noţiunilefurnizate de disciplinele care au ca obiect de studiu 3normalul4 "anatomie,(istologie,bioc(imie, !ziologie#. %stfel, se poate concluziona că patologia animalăeste verigade legătură între disciplinele fundamentale enumerate mai sus şi cele carese ocupă depatologic "boli infecţioase, patologie c(irurgicală, medicală, parazitologie,toicologieetc.#. 5inând cont de impactul larg pe care îl are morfopatologia animală, esteabsolut necesar ca între diferitele categorii de specialişti ce îşi desfăşoarăactivitatea îndomeniul controlului şi epertizei produselor alimentare *( e2i*te un%i'+$3 co'un4c%$r de)nit4 c$re *( $i+( $cee$,i *e'ni)c$ţie4 $t5t #entru 'edicu%

veterin$r4 c5t,i #entru in&ineru% te6no%o&06e lângă atribuţiile referitoare la respectarea normelor igienico0te(nologice încircuitul produselor de origine animală de la provenienţa acestora până laconsumator,personalul de specialitate care deserveşte acest circuit trebuie să aibă învedereimplicaţiile de ordin sanitar, referitoare la pericolul pe care îl reprezintătransmitereaunor boli de la animale la om – /oono/e. %ceste boli apar' prin contactul nemi*locit cu animalele bolnave) prin manipularea sau consumarea produselor alimentare provenite de la

7/17/2019 patologie


acestea.2ele mai cunoscute boli care apar în urma acestor contacte suntto2iin"ecţii%e$%i'ent$re apărute consecutiv consumului unor alimente contaminate cubacterii sau

cu toinele acestora. 2ele mai cunoscute boli care fac parte din aceastăcategorie sunt*$%'one%o/$ "boală care se transmite mai ales prin consumul ouălorprovenite de lapăsările bolnave# şi +otu%i*'u% "boala se transmite mai ales princonserveleinsu!cient sterilizate#. Tu+ercu%o/$ este una dintre cele mai cunoscutezoonoze,boala transmiţându0se în dublu sens prin contact direct sau consumul unorproduseprovenite de la animale "lapte#.6rincipala preocupare a specialiştilor din domeniul controlului şi epertizeialimentelor este sănătatea publică, ori sănătatea publică poate !prime*duită prin darea în consum a unor produse provenite de la animale bolnave. 7i pentru căma*oritateabolilor se traduc prin prezenţa de leziuni, patologia animală a*ută ladecelareaacestora, la încadrarea lor într0o anumită categorie de procese patologiceşi încontetul patologic general.

Mi3%o$ce%e de *tudiu utilizate în patologia animală sunt' e2$'enu% '$cro*co#ic -'$cro*co#i$. este cea mai simplă metodădeinvestigaţie, ieftină şi la îndemâna oricui) un eamen macroscopic atent şicorect efectuat a*ută la stabilirea sau orientarea unui diagnostic deleziune)de cele mai multe ori acest eamen este limitat, insu!cient pentrustabilirea unui diagnostic de certitudine a unei leziuni sau a unei boli, !indnecesară completarea cu alte investigaţii de laborator.MORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductive

8 e2$'enu% 'icro*co#ic -'icro*co#i$. este metoda de eaminare cua*utorul microscopului) eistă diferite te(nici de eaminare microscopică,cele mai cunoscute !ind microscopia optică, cu 9uorescenţă, cu luminăpolarizată, microscopia electronică etc.PRINCIPALELE CATEGORII DE PROCEE PATOLOGICEDin punct de vedere didactic noţiunile de patologie animală au foststructurate în mod clasic în trei mari categorii' 6atologie generală' se ocupă cu studiul proceselor patologicefundamentale) 6atologia aparatelor şi sistemelor' studiază procesele patologice dinţesuturile, şi organelor componente ale acestora)

7/17/2019 patologie


6atologia specială' studiază leziunile întâlnite în diferite boli cu etiologiedeterminată.P$to%o&i$ &ener$%( este structurată pe mai multe capitole,corespunzătoareprincipalelor categorii de procese patologice fundamentale. %cestea sunt'

:odi!cările circulaţiei sanguine, limfatice şi a lic(idului interstiţial) 6rocesele distro!ce) :oartea tisulară) 6rocesele adaptative şi regenerative) ;n9amaţiile) 6rocesul tumoral.P$to%o&i$ $#$r$te%or ,i *i*te'e%or se ocupă de' 6atologia aparatului respirator) 6atologia tubului digestiv) 6atologia glandelor anee tulului digestiv "glande salivare, !cat,pancreas#) 6atologia sistemului cardio0vascular) 6atologia aparatului urinar) 6atologia aparatului genital) 6atologia sistemului limfoid) 6atologia sistemului nervos central şi a nervilor periferici) 6atologia aparatului locomotor "muşc(i, oase, articulaţii#) 6atologia pielii şi a glandei mamare.P$to%o&i$ *#eci$%( se ocupă de' 6rincipalele leziuni cu etiologie traumatică 6rincipalele leziuni cu etiologie virală

6rincipalele leziuni cu etiologie bacteriană 6rincipalele leziuni cu etiologie parazitară 6rincipalele leziuni cu etiologie micotică 6rincipalele leziuni cu etiologie toică 6rincipalele leziuni cu etiologie carenţialăDICŢIONAR E7PLICATI8 'or"o%o&ie -'or"o%o&ic.1 termeni care se referă la structură, aspect"morphos – structură, logos 0 ştiinţă#) în contet, cei doi termeni facMORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductive<

referire la aspectele care rezultă în urma eaminării unui organ sau ţesut"dimensiuni, volum, culoare, particularităţi de formă şi suprafaţă etc#) c$vit(ţi $n$to'ice -c$vit(ţi #re"or'$te4 c$vit(ţi *ero$*e.1 suntcavităţile regăsite la toate mamiferele şi păsările. unt descrise la animaleurmătoarele cavităţi' c$vit$te$ cr$ni$n( "adăposteşte encefalul#,c$vit$te$ tor$cic( "adăposteşte pulmonul, parţial tra(eea şi esofagul#,c$vit$te$ #eric$rdic( "adăposteşte cordul#, c$vit$te$$+do'in$%(9#eritone$%( "adăposteşte stomacul, intestinul, !catul,pancreasul, splina, aparatul urinar, aparatul genital femel#, c$vit(ţi%e$rticu%$re. vi*cer9vi*cere9vi*cer$%1 denumire generică folosită pentru organele

situate în marile cavităţi ale organismului) sunt reprezentate de organeleparenc(imatoase şi organe cavitare.

7/17/2019 patologie


or&$ne #$renc6i'$to$*e -#$renc6i'e.1 sunt organele compacte"solide#pe secţiune) sunt reprezentate de !cat, splină, pancreas, rinic(i, pulmon,cord, limfocentri, muşc(i, encefal. or&$ne c$vit$re' sunt organe care prezintă un perete ce delimitează o

cavitate) sunt reprezentate de cavităţile nazale, cavitatea bucală, esofag,prestomace "rumegătoare#, stomac, intestin, vezică urinară,uter, vagin,vase) atunci când o leziune se dezvoltă în grosimea peretelui organuluicavitar, se folosesc termenii leziune #$riet$%( *$u intr$#$riet$%(. c$rne1 aliment furnizat de musculatura şi viscerele de mamifere şipăsăriprelucrate prin abatorizare. ce%u%(' unitatea morfologică fundamentală a lumii vii) este alcătuită dinmembrană, citoplasmă şi nucleu. ţe*ut9ti*u%$r1 structură compleă formată din celule cu aceeaşi origineembrionară şi cu aceeaşi morfologie sau care îndeplinesc aceeaşi funcţie.Eistă patru mari categorii de ţesuturi' e#ite%i$%e "de acoperire şiglandulare#, con3unctive "a*ută la susţinerea şi nutriţia ţesuturilor#,'u*cu%$r "specializat în contracţie#, nervo* "specializat în primirea,analizarea şi producerea de informaţii# şi 6e'$to#oietic "un ţesut aparte,alcătuit din mai multe tipuri de celule cu rol în elaborarea celulelorsanguine. ţe*utu% e#ite%i$%1 se subîmparte în ţe*ut e#ite%i$% de $co#erire"straturi decelule care căptuşesc interiorul organelor cavitare formând astfelmucoasele – bucală, nazală, gastrică, intestinală etc# şi ţe*ut e#ite%i$% de

ti# *ecretor "celulele epiteliale care produc anumiţi compuşi !ind aşezateastfel încât formează glande şi organe parenc(imatoase ca !catul,pancreasul, glandele salivare, glanda mamară etc#. ţe*utu% con3unctiv1 este format din celule cu funcţii diverse "desinteză,de stocare etc.# şi !bre "de colagen, elastice, de reticulină#) intră înstructura tuturor organelor, alcătuind *tro'$ acestora) ţesutul osos este ovariantă a ţesutului con*unctiv. ţe*utu% 'u*cu%$r1 este format din !bre musculare) acestea au omorfologie variabilă, intrând în structura muşc(ilor sc(eletici, a corduluişi a peretelui organelor cavitare "musculoasa#. ţe*utu% nervo*1 intră în structura encefalului, a măduvei spinării şi anervilor, principalele celule constituente sunt neuronii. ţe*utu% 6e'$to#oietic1 format din mai multe linii celulare care prindiferenţiere şi proliferare dau naştere eritrocite%or "(ematii, elementeMORFOPATOLOGIE ANIMALĂNoţiuni introductive-roşii sau globule roşii#, %eucocite%or "elemente albe sau globule albe# şitrombocitelor "plac(ete sanguine – implicate în coagularea sângelui#. +o$%(1 alterare a sănătăţii unei !inţe vii, de!nită prin cauze "etiologie#,simptomatologie "semne clinice#, leziuni, evoluţie, prognostic şi

tratament. nodu%1 formaţiune bine delimitată, compactă "solidă# pe secţiune, de

7/17/2019 patologie


formă aproimativ sferică. c6i*t1 cavitate patologică delimitată de un perete propriu, localizată întrunţesut sau organ, plină cu o substanţă lic(idă sau mai rar solidă. $derenţ(1 unire patologică a două ţesuturi sau organe vecine printr0un

ţesut con*unctiv. $n$*to'o/(1 îmbinare cap la cap, c(irurgicală sau spontană a douăvasesangvine, a două !lete nervoase sau a două structuri cavitare "organecavitare, canale etc.# +io#*ie1 prelevare a unui fragment de ţesut sau organ de la unorganismviu în vederea eaminării microscopice pentru stabilirea unui

patologie

Documents