MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Catedra Științe Penale

REFERATPARTICULARITATILE EFECTUARII CONSTATARII

TEHNICO-STIINTIFICE/MEDICO-LEGALE SI EXPERTIZEI

A eleborat: Nistreanu

Viorela an. IV,

gr.402

Lector superior:

Prodan Svetlana

doctor în drept.

Chișinău – 2015

0

Cuprins

INTRODUCERE.............................................................................................................................3

1.CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA SI EXPERTIZA JUDICIARA.............................4

1.1.Noţiuni generale despre constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza judiciară.......................4

1.2Clasificarea expertizelor.Expertiza criminalistica si tipurile acesteia....................................6

1.3Modul de dispunere şi efectuare a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor.............9

1.4 Aprecierea şi valorificarea concluziilor constatării tehnico-ştiinţifice şi expertizelor în activitatea de cercetare penală...................................................................................................11

2.EXPERTIZELE MEDICO-LEGALE........................................................................................12

2.1 Consideratii Generale privind expertiza medico-legala......................................................12

2.2 Clasificare expertizelor medico-legale................................................................................12

2.3Etapele efectuarii expertizei medico-legale pe cadavru ......................................................13

2.4 Particularităţi în dispunerea şi efectuarea constatarii expertizei medico-legale..................15

CONCLUZII..................................................................................................................................16

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................17

1

INTRODUCERE

Actualitatea temei,motivarea alegerii ei.Una din problemele ce stau la baza

descoperirii infractiunilor si circumstantelor acestestora este aflarea adevarului

pe baza unor cunostinte din alte domenii,cunostinte ce pot fi obtinute doar cu

ajutorul unor specialisti.Aflarea adevarului in unele cauze penale presupune

cunoasterea si rezolvarea unor probleme de stricta specialitate, motiv pentru

care se recurge la cunostintele unui expert,specialist. In aceasta privinta Codul

de procedura penala RM prevede ca atunci cind pentru constatarea

circumstantelor ce pot avea importanta probatorie pentru cauza penala sint

necesare cunostinte speciale in domeniul stiintei, tehnicii, artei sau a

mestesugaritului, organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune la

cererea partilor sau din oficiu(O.U.P), efectuarea unei expertize sau constatari

tehinco-stiintifice.

Scopul lucrarii este cercetarea teoretica a modului de dispunere si efectuarii

constatarii tehnico-stiintifice,medico-legale si expertizei;enumerarea

particularitatilor acestora ;aprecierea si valorificarea concluziilor expertilor si

specialistilor.

Obiectul lucrarii l-a constituit constatarea tehnico-stiintifica,expertiza judiciara

si expertiza medico-legala.

Obiectivele propuse in lucrare sunt:

- De a efectua o analiza teoretica a expertizei judiciare,medico-legale,si

constatarii tehnico-stiintifice;

- De a analiza modul de dispunere si efectuare a constatarilor tehnico-

stiintifice si expertizelor;

- De a determina functiile si rolul acestora.

Continutul lucrarii prezinta aspect generale despre constatarea tehnico-

stiintifica ,expertiza judiciara si medico-legala.

Capitolul I contine notiuni generale despre constatarea tehnico-stiintifica si

expertiza judiciara ,clasificarea expertizelor,modul de dispunere si efectuare a

constatarii tehnico-stiintifice si expertizei judiciare.

Capitolul II este bazat in totalitate pe expertiza medico-legala si contine

clasificarea acestora;etapele efectuarii expertizei medico-legale pe cadavru;

particularitatile dispunerii si efectuarii expertizei medico-legale.

2

1.CONSTATAREA TEHNICO-STIINTIFICA SI EXPERTIZA

JUDICIARA1.1.Noţiuni generale despre constatarea tehnico-ştiinţifică şi expertiza

judiciară

Constatarea Tehnico-ştiinţifică se poate dispune cînd există pericol de

dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt şi

cînd este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.

Constatarea se efectuează de regulă de către specialişti sau tehnicieni care

funcţionează în cadrul ori pe lînga instituţia de care aparţine organul de urmărire

penală.Poate fi efectuată şi de către specialişti sau tehnicieni care funcţionează

în cadrul altor organe.

Constatarea este menţionată în Codul de procedura penala alături de celelalte

mijloace de probă ,dar constatarea nu reprezintă un mijloc propriu-zis de probă

ci un procedeu de probaţiune ,o operaţie tehnică ,o modalitate de examinare a

unor mijloace materiale de probă.

Definitia doctrinara :Constatarea este activitatea de interpretare şi

valorificare imediată a urmelor mijloacelor materiale de probă şi

împrejurărilor de fapt desfăşurate de specialiştii sau tehnicienii care

funcţionează în cadrul ori pe lîngă instituţia de care aparţine organul de

urmărire penală sau din alte organe în scopul identificării făptuitorilor şi a

obiectelor folosite pentru săvîrşirea infracţiunii.

Constatarile tehnico-stiintifice si constatarile medico-legale se dispun la

cererea sau din oficiu numai de organul de urmarire penala prin

rezolutie;instanta de judecata poate dispune doar refacerea sau completarea

raportului de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala ori sa efectuieze o

expertiza cu aceleasi obiective.Domeniile sunt diverse.1

CPP (Articolul ‘Mijloacele de probă “ )prevede printre altele ca mijloace de

probă şi expertizele.

Definitia legala care o gasim in Codului de Procedura penala:“Cînd pentu

lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei în vederea aflării adevarului sunt

necesare cunoştinţele unui expert organul de urmărire penală ori instanţa de

judecată dispune la cerere sau din oficiu efectuarea unei expertize”.2

1 V.Bercheanu, I.Dumitrascu, Probele si mijloacele de proba, Ed. M.I , Bucuresti, 1994 p.229-230.2 Codul de Procedura Penala al R.M din 14.03.2003

3

Expertizele sunt efectuate de experţi si se dispun de către organul de cercetare

penală.

Definitia Doctrinara ne spune ca expertiza judiciară este rezultatul unei activităţi

de cercetare ştiinţifică realizată de unul sau mai multi experţi, la cererea

organelor judiciare în vederea prelucrării faptelor din anumite domenii ,pentru a

le face accesibile activităţii judiciare.

Expertiza criminalistică este o activitate de cercetare ştiinţifică a urmelor şi

mijloacelor materiale de probă în scopul identificării persoanelor, animalelor,

obiectelor, substanţelor sau fenomenelor, de determinare a anumitor însuşiri ori

schimbări intervenite în conţinutul, structura, forma şi aspectul lor.

Cu ajutorul expertizei se realizează lămurirea unor situaţii care necesită

cunoştinţe de specialitate în anumite domenii de activitate.1

1 I. Dolea, Dm. Roman, I. Sedleţchi, ş.a. Drept procesual penal,Chisinau 20094

1.2Clasificarea expertizelor.Expertiza criminalistica si tipurile acesteia.

In primul rind,expertiza este o cercetare ce consta in operatii

specifice,efectuate de un expert,pe baza cunostintelor sale de specialitate si a

aparaturii corespunzatoare, in urma carora ajunge la concluzii cu privire la

chestiunea ce trebuie lamurita.Concluziile expertului sunt probe iar raportul de

expertiza in care se cuprind –constituie mijloc de proba.1

Datorită sferei largi de domenii în care se solicită şi se foloseşte sprijinul

experţilor nu s-a stabilit un criteriu unic de clasificare a constatărilor tehnico-

ştiinţifice şi a expertizelor.

În literatura de specialitate se folosesc următoarele criterii de clasificare :

a)După natura problemelor ce urmează a fi lămurite prin expertize(Expertize

tehnice –efectuate de experţi tehnici;Expertize contabile –efectuate de experţi

contabili;Expertize medicale-efectuate de medici legisti sau alti medici abilitaţi

să efectueze expertiza; Expertize criminalistice –sunt expertizele cele mai des

folosite de organele de poliţie)

b)După modul în care legea reglementează necesitatea efectuării expertizei(-

Expertize facultative-sunt dispuse de organele judiciare atunci cînd acestea

socotesc că pentru lămurirea unor situaţii este necesară opinia unui

expert;Expertize obligatorii –cele a căror efectuare este expres prevazută de

lege.)

c)După modul de desemnare al experţilor(Expertize simple-pentru efectuarea

expertizei expertul este numit de organul judiciar;Expertize contradictorii-

experţii sunt numiţi de către organele judiciare şi de către părţi;Expertize

supravegheate-în acest caz părţile pot desemna un specialist autorizat care să

controleze modul de efectuare a expertizei.)

d)După modul de organizare al experţilor(Expertize simple –efectuate de un

specialist dintr-un anumit domeniu de activitate;Expertize complexe-necesită

pentru lămurirea faptelor cunoştinţe din mai multe domenii ,deci vor fi efectuate

de experţi din mai multe domenii de activitate, cu specializări diferite)1 Gr.Gr Theodoru , T.Paiesu, op.cit p.256; E .Mihuleac , Expertiza judiciara,Ed.Stiintifica Bucuresti,1971p.32

5

Asa cum sint cel mai frecvent folosite de organele de urmarire penala,ne vom

opri mai amanuntit la expertizele criminalistice,care au o mare valoare la

descoperirea infractiunilor.

Expertiza criminalistica are ca obiect identificarea sau stabilirea apartententei de

grupa a persoanelor sau obiectelor care au lasat urme sau ramasitelor de

materiale care pot duce la identificare ,si cuprinde ,intr-o clasificare

larga ,expertiza urmelor lasate de om ,a urmelor lasate de obiecte si a urmelor

materiale.1

Expertizele criminalistice sunt rezultatul activităţilor de cercetare ştiinţifică a

urmelor şi mijloacelor materiale de probă în scopul identificării persoanelor,

obiectelor, substanţelor şi fenomenelor aflate în legătură cauzală cu fapta.

În funcţie de natura problemelor care sunt supuse expertului spre cercetare

expertizele criminalistice se împart în:

• Expertizele criminalistice ale scrisului şi semnăturii.

Se mai numeşte expertiză grafică şi are ca obiect descoperirea falsurilor,

stabilirea autenticităţii unor înscrisuri a autorilor unor texte sau semnături.

Trebuie facută diferenţa între această expertiză şi expertiza grafologică.

Expertiza grafologică are ca obiect stabilirea temperamentului, a configuraţiei

caracteriale şi a comportamentului subiecţilor autori ai scrisului.2

• Expertiza dactiloscopică –are ca obiect stabilirea autorului urmelor

digitale găsite la faţa locului.

• Expertiza traseologică –are ca obiect identificarea persoanelor, animalelor

sau obiectelor, urmelor imprimate de către acestea în diferite locuri..respectiv

urme de picioare, urmele lăsate de mijloacele de transport ,de instrumentele de

efracţie, urme de dinţi, urme de buze, de urechi, păr, corpuri delicate în caz de

incendiu.

• Expertiza balistică-are ca obiect identificarea armelor de foc şi a

muniţiilor după urmele rămase pe proiectile, focoase şi alte elemente.

1 Gr.Gr.Theodoru,T.Paiesu, op .cit.,p 265.2 Tudor Osoianu,Victor Orindas,Procedura Penala,partea generala,Chisinau 2004

6

• Expertiza bancnotelor –are ca obiect stabilirea bancnotelor false şi modul

de falsificare .

• Expertiza chimică –are ca obiect identificarea substanţelor corp delict sau

obiect al unei infractiuni precum şi al componentelor acestora .

• Expertiza tehnică a documentelor.

• Expertiza vocii .

7

1.3Modul de dispunere şi efectuare a constatărilor tehnico-ştiinţifice şi a

expertizelor.

Expertizele nu se folosesc în toate cauzele instrumentate de organele judiciare ci

numai în cazurile cînd organul judiciar consideră necesară expertiza şi în

cazurile obligatorii expres prevăzute de lege .Este bine ca organul judiciar să se

folosească de cîte ori e posibil de părerea expertului.

Cazurile obligatorii sunt stabilite de Codul de Procedura Penala,ele fiind

următoarele:

*în cazul infracţiunii de omor deosebit de grav.

*cînd organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli asupra

stării psihice a învinuitului sau inculpatului.

*dacă nu s-a stabilit cauza morţii prin intermediul unei constatări medico-legale

anterioare .

Constatările tehnico-ştiinţifice sunt dispuse prin rezoluţie motivată de către

organul de urmărire penală iar expertizele se dispun prin ordonanţă emisă de

organele de urmărire penală sau prin încheiere emisă de instanţa de judecată.

După alegerea timpului optim de dispunere a expertizei organul de urmărire

penală întocmeşte rezoluţia motivată sau ordonanţa1.

Pentru aceasta trebuiesc formulate o serie de întrebări care să îndeplinească

următoarele condiţii:

a)să se refere la obiectul expertizei şi la pregătirea specialistului sau expertului.

b)să fie clare şi precise.

c)să fie formulate astfel încît să oblige la un răspuns cert pozitiv sau negativ

d)să aibă o legatură logică între ele.

e)să nu solicite expertului sau specialistului să facă aprecieri cu privire la

încadrarea juridică a faptei.

Următoarea etapă sau activitate desfaşurată de organul de urmărire penală

este numirea experţilor recomandaţi .În cazul acestei etape trebuie să se ţină

seama de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească experţii şi anume:

-să aibă calificarea corespunzătoare şi o bogată activitate practică

-să nu facă parte din personalul unităţii în care s-a săvîrşit infracţiunea

Referitor la dispunerea expertizelor organul de urmărire penală are şi

următoarele obligaţii:

1.să aduca lacunoştinta apărătorul învinuitului sau inculpatului că urmează a fi

dispusă o expertiză 1 Adrian Stefan Tulbure,Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal,Bucuresti 2001 ,pag.198

8

2.să cheme părţile şi să le aducă la cunoştinţă dreptul pe care îl au de a completa

cu întrebări.

3.să pună în vedere părţilor că au dreptul să recomande un expert pe lîngă cel

numit de organul judiciar.

O ultimă activitate a organului de urmărire penală privind dispunerea

expertizei o constituie stabilirea termenului de realizare a acesteia şi de depunere

a raportului, termen ce se aduce la cunoştinţa expertului ales.

In ce priveste valoarea probanta a rapoartelor tehnico-stiintifice ,desi emana

de la organelle de specialitate ,nu li se da o valoare deosebita fata de celelalte

mijloace de proba ,ele fiind retinute numai daca prin incadrarea lor in ansamblul

probelor administrate produc incredere si sunt conforme cu adevarul.1

În vederea efectuării constatărilor tehnico-ştiinţifice şi expertizelor se

efectuează o serie de activităţi care pot fi cuprinse în patru etape:

1.Examinarea prealabilă -se verifică legalitatea şi conţinutul actului de dispunere

2.Examinarea intrinsecă -se examinează materialul pus la dispoziţie, cel ridicat

de la faţa locului precum şi modelele sau probele de comparatie .

3.Examinarea comparativă –se compară mai întîi proprietăţile şi caracteristicile

generale iar apoi proprietăţile şi caracteristicile individuale .

4.Evaluarea rezultatelor şi formularea concluziilor(Concluziile cuprind

răspunsurile la întrebările formulate în actul de dispunere al expertizei)

Activitatea expertului se materializează într-un raport de constatare tehnico-

ştiinţifică.

Acesta cuprinde trei părţi:

• Partea introductivă

• Descrierea detaliată a modului în care a fost efectuată constatarea

• Concluziile.

1.4 Aprecierea şi valorificarea concluziilor constatării tehnico-ştiinţifice şi

expertizelor în activitatea de cercetare penală.

1 Gr.Gr.Theodoru,T.Plaiesu, op. cit. , p 264.9

Aprecierea concluziilor cuprinse într-un raport de constatare tehnico-

ştiinţifică se face de către organul de cercetare penală. Acesta decide dacă

expertiza a fost efectuată conform normelor legale, este concludentă şi poate fi

folosit raportul ca material probatoriu.

Verificarea rapoartelor se efectuează sub douaăaspecte:

a)din punct de vedere al respectării regulilor procedurale

b)din punct de vedere al conţinutului

Referitor la primul aspect se va urmări:

-modul în care a fost numit expertul şi dacă nu sunt motive de recuzare.

-dacă în raport există o descriere clară a elementelor examinate de specialist

-dacă s-a dat răspuns la toate întrebările şi dacă răspunsurile sunt complete

-dacă părţile au fost citate (în cazul în care legea prevede acest lucru)

-dacă au existat opinii separate şi dacă acestea au fost consemnate în raport

-dacă raportul este semnat, parafat şi avizat de organul tutelar al expertului.

În cazul cînd condiţiile prezentate mai sus sunt îndeplinite organul de

cercetare penală va trece la verificarea celui de-al doilea aspect stabilind:

*dacă raportul corespunde exigenţelor de ordin logic şi ştiinţific

*dacă raportul este suficient motivat

*dacă specialistul a folosit toate materialele avute la dispoziţie

*dacă specialistul sau expertul a folosit metodele şi tehnica cea mai noua şi mai

adecvată domeniului respectiv

*se va verifica logica raţionamentelor pe care se bazează expertul

*dacă răspunsurile specialiştilor şi experţilor la întrebările puse nu se contrazic

În urma verificărilor organul de urmărire penală poate admite raportul de

expertiză sau în cazul cînd acesta nu corespunde poate proceda dupa cum

urmează:

a)pentru rezolvarea unor neclarităţi organul judiciar poate chema pe expert

pentru a se lămuri.

b)dacă expertiza este incompletă organul judiciar poate solicita un supliment de

expertiză.

c)dacă concluziile expertului prezintă inexactităţi ori expertiza trebuie anulată

din diferite motive care nu pot fi remediate, se va dispune efectuarea unei noi

expertize.

10

2.EXPERTIZELE MEDICO-LEGALE2.1 Consideratii Generale privind expertiza medico-legala

Expertizele medico-legale reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte in

practica medico-legala facind parte integranta din categoria expertizelor.

Expertizele medico-legale sunt mijloace de proba, forma practica in care

medicina legala sprijina organele competente in solutionarea cazurilor judiciare.

2.2 Clasificare expertizelor medico-legale

Expertizele medico-legale se clasifica in functie de anumite crtiterii.

I.Dupa materialul pe baza caruia sunt efectuate :

• expertize pe cadavru

• expertize pe persoane in viata

• expertize pe baza de acte medicale

• expertize de laborator .

Expertizele se efectueaza in reteaua de medicina legala de catre medici

legisti, dar in unele cazuri exceptionale unele categorii de expertize, inclusiv

cele pe cadavru sunt efectuate de medicul de medicina generala care au in aceste

cazuri calitatea de medic legist delegate,aprobata de directia sanitara a judetului

si avizul conducerii I.M.L.

Expertiza medico-legala pe cadavru este deosebita procedural si ca obiective

de autopsia realizata in serviciile de anatomie-patologie.

Autopsia medico-legala se efectueaza numai pe baza unor ordonante emise

organele imputernicite in acest sens,adica de procuratura ;birourile judiciare ale

politiei si instanta de judecata .Ordonantele pe de o parte aduc informatii asupra

imprejurarilor in care s-a produs decesul,date care rezulta din procesul verbal

intocmit la fata locului si din datele de ancheta, iar pe de alta parte se formuleaza

intrebarile-obiectivele la care trebuie sa se raspunda in raportul de expertiza la

capitolul concluzii.1

Autopsia medico-legala este obligatorie (conform C.P.P. art. 114) ori de cate

ori moartea este:moarte violenta- orice moarte care are cauze externe

organismului fiind urmarea unui agent traumatic (mecanic,fizic,chimic)

omucidere ;sinucidere ; accident ;moarte suspecta. 1 I. Dolea, Dm. Roman, I. Sedleţchi, ş.a. Drept procesual penal,Chisinau 2009

11

Termenul de moarte suspecta include decesele inexplicabile, decesele

produse in imprejurari necunoscute si in locuri neobisnuite si decesele survenite

cu torul neasteptat la persoane in plina stare de sanatate aparenta. Deci este o

moarte care ridica suspiciuni prin conditiile si circumstantele prin care se

produce.In cadrul mortilor suspecte au fost inglobate si decesele survenite in

primele 24h de la internare in unitati spitalicesti;decesele in cursul interventiilor

chirurgicale ;decesele prin complicatii ale sarcinii, nasterii si lauziei ;decesele

copiilor 0-1 an ( acum anatomia-patologica infantila) ;decesele puse in legatura

cu deficientele in acordarea asistentei medicale ;cadavre cu identitate

neprecizata .

2.3Etapele efectuarii expertizei medico-legale pe cadavru .

Expertiza medico-legala pe cadavru tine sa atinga anumite obiective si anume

stabilirea identitatii cadavrului;stabilire felului mortii (violenta, neviolenta, prin

inhibitie) ;stabilirea cauzei medicale a mortii ;stabilirea datei producerii mortii ;

stabilirea existentei leziunilor corporale; precizarea legaturii cauzale intre

leziunile corporale si moarte ;felul si calitate ingrijirilor medicale

acordate;metodologia expertizei medico-legale pe cadavru .Totalitatea

elementelor tactice si tehnice ce se aplica in vederea solutionarii obiectivelor

formulate de organele de cercetare penala in ordonanta sau a obiectivelor

generale ale expertizei nu au reguli fixe,ci se adapteaza specificului fiecarui caz.

Expertiza medico-legala pe cadavru se efectuiaza in mai multe etape:

Etapa I Examenul la fata locului

Examenul la fata locului se efectueaza de o echipa operative formata din

procuror ,politist ,medic legist.In cadrul cercetarii la fata locului se examineaza

locul gasirii cadavrului (inclusiv urmele biologice) care pot fi diferit de locul

faptei, se pot face corelatii ulterioare intre acesta si ce se descopera la examenul

cadavrului.Medicul legist trebuie examineze pozitia cadavrului,imbracamintea

acestuia,deoarece hainele pot fi purtatoare ale unor urme materiale menite sa

lamureasca unele aspecte esentiale ale anchetei. Astfel acestea pot prezenta

urme ale solului, modul de dispunere ale acestuia poate da informatii asupra

mecanismului de producere a leziunilor (cadere, tarare, etc.); sfasieri, rupturi-

informatii despre dinamica agresiunii;cind e vorba de accidente rutiere se atrage

atentia la desenul pneurilor, amprenta mastii radiatorului, a farului, urme de 12

vopsea, etc. cind avem agresiuni cu arme albe : taieturi ce corespund sediului

plagilor constatate pe corpul victimelor;la impuscare : urme datorate factorilor

suplimentari (urme de pulbere nearsa, arsuri, urme de fum, etc.) ;

Pe haine se pot gasi urme de produse biologice ca sangele- de la victima si

agresor ;sperma in cazurile de viol si alte urme ce au importanta pt descoperirea

infractiunii ca urina, fecale, fire de par, etc.

Etapa II Examenul corpurilor delicte

La fata locului se urmareste:

• existenta unor eventuale urme biologice pe suprafata acestora

• corespondenta posibila dintre leziunile cadavrului si corpul delict

Criminalistul are un rol important aici, acesta:

• realizeaza o descriere cat mai amanuntita a corpurilor delicte

• prelevarea tuturor urmelor (amprente, etc.) in vederea identificarii

persoanelor care au utilizat acel corp delict

Corpurile delicte:

• se ridica cu manusi

• se ambaleaza (cutii, saci de plastic)

• se eticheteaza

• se trimit la laboratorul de biocriminalistica

Pana la inaintarea acestora la laboratoare acestea sunt in grija organelor de

cercetare penala.

Laboratoarele vor examina urmele corpurilor delicte si urmele biologice gasite,

stabilind natura, apartenenta de specie, grup, persoana.

Etapa III. Examenul cadavrului- autopsia cadavrului

Precedat de o cercetare medicala a imprejurarilor in care a survenit decesul,

informatii luate din:

• documente medicale (FO)

• apartinatori

• persoane din anturaj

Autopsia consta intr-un examen extern si unul intern, uneori examenul extern

este precedat de un examen preliminar care intruneste elementele constatate la

fata locului sau la locul efectuarii autopsiei dar inainte de indepartarea hainelor

si realizarea toaletei cadavrului.13

Examenul extern se efectueaza sistematic; cap-gat-trunchi-membre

superioare-membre inferioare

Datele culese in cadrul examenului extern pot fi impartite in mai multe categorii

distincte:

• date de identificare

• semnele mortii reale

• semne de violenta

• semne de tratament medical

• semne diverse

Examenul intern consta in deschiderea cadavrului, examinarea si sectionarea

viscerelor.Deschiderea se realizeaza sistematic in urmatoarele parti ale corpului:

cutia craniana;cavitatea toracica ;cavitatea abdominala ;uneori deschiderea

coloanei vertebrale- pentru explorarea maduvei ;in cazul fracturilor- se diseca

focarul de fractura.

Autopsia se desfasoara fie pe teren fie in locuri special amenajate- sali de

autopsie la nivelul institutiilor medico-legale. Se efectueaza de catre medic si

laborant.

2.4 Particularităţi în dispunerea şi efectuarea constatarii expertizei medico-

legale.

Expertiza medico-legală se efectuează numai de medici legisti sau de comisii de

medicină legală în laboratoare şi institute de medicină legală.

Expertiza medico-legală trebuie efectuată într-un moment foarte apropiat

comiterii faptei şi de aceea se dispune de regulă numai în faza de urmărire

penală.

In cazurile de omor, loviri sau vatamare corporala cauzatoare de moarte sau

moarte simpla,constatarile medico-legale trebuie avizate de comisiile de control

si de avizare medico-legala care functioneaza in cadrul Institutului de Cercetari

Medico-Legale si al filialelor sale.Avizul constituie o garantie asupra cauzelor

de deces1.In cazul tentativelor de omor ori in cazul leziunilor care nu au avut ca

urmare moartea victimei,avizul nu este obligatoriu2.

CONCLUZII

1 V.Dongoroz s.a op.cit., p.264.2 G.Antoniu ,N.Volonciu, Practica judiciara penala, vol.IV,Ed.Academiei Romane,Bucuresti 1993,p 141.

14

Expertiza judiciara prezinta o varietate de activitate practica, efectuata in scopul

cercetarii unor situatii de fapt pentru stabilirea adevarului in cauzele penale,

civile, efectuata in cazurile legate in baza ordonantei organului de urmarire

penala sau incheierii instantei de judecata, de catre personae competente in

stiinta, tehnica, arta si maiestrie.

Expertizele judiciare in R.M se efectueaza de personae competente din cadrul

institutiilor statale de expertiza, precum si de catre experti particulari, inclusi in

Registrul de Stat al expertilor judiciarI atestati, sau de alte personae competente

si necointeresate in rezolvarea problemelor ce intereseaza organelle de urmarire

penala.

Activitatea expertului trebuie să se finalizeze într-o formulă concentrată, care

este chiar reglementată în ceea ce priveşte forma, conţinutul şi procedura de

realizare şi administrare. Această formulă este reprezentată de raportul de

expertiză

Importanţa raportului de expertiză judiciară este dată de statutul său de probă

ştiinţifică, ce conţine nu doar concluzii sau răspunsuri la întrebări, ci şi elemente

care prezintă succint, dar veridic şi acoperitor pentru justa soluţionare a cauzei,

istoricul cauzei, etapele expertizei, constatările şi consideraţiile expertului,

treptat, până la formularea concluziilor. Datorită acestei varietăţi de informaţii şi

a desfăşurării lor în mod logic, raportul de expertiză capătă o valoare probatorie

deosebită, superioară mărturiei şi chiar înscrisurilor.

15

BIBLIOGRAFIE

I.Acte normative nationale

1) Constitutia Republicii Moldova,adoptata la 29 iulie 1994

2) Codul de procedura penala al Republicii Moldova din 14.03.2003

II.Literatura Teoretica

1)I. Dolea, Dm. Roman, I. Sedleţchi, ş.a. Drept procesual penal,Chisinau 2009

2)Adrian Stefan Tulbure,Angela Maria Tatu.Tratat de drept procesual

penal,Bucuresti 2001

3)Tudor Osoianu,Victor Orindas,Procedura Penala,partea generala,Chisinau

2004

4) V.Bercheanu, I.Dumitrascu, Probele si mijloacele de proba, Ed. M.I ,

Bucuresti, 1994

5) Expertiza judiciara,Ed. Stiintifica Bucuresti,1971

6)G.Antoniu,N.Volonciu,Practica judiciara penala, vol.IV,Ed.Academiei

Romane,Bucuresti 1993,p 141

III.Opinii editoriale

1)V.Dongoroz s.a op.cit., p.264.

2) Gr.Gr Theodoru , T.Paiesu, op.cit p.256