Proiectul: ”Complex de servicii integrate” Pianu, etapa de sustenabilitate Partener principal: Comuna Pianu Parteneri: Asociatia ”Sprijiniti copiii”, Asociatia CERESS Alba Activitatea 2: Rețea de asistență socială școlară

Raport privind starea socială și educațională a beneficiarilor

din cadrul Rețelei de asistență socială școlară

Capitolul. 1. Generalități

Etapa de sustenabilitate a proiectului ”Complex de Servicii Integrate” Pianu demarată în ianuarie 2017, a fost reglementată prin semnarea Acordului de parteneriat nr. 1 din 3 ianuarie 2017 pentru o perioadă de 5 ani intre Comuna Pianu, Asociația ”Sprijiniți copiii” Alba Iulia și Asociația ”Centrul de Resurse pentru Servicii Sociale” Alba. Totodată, a fost stabilit și aprobat Planul de sustenabilitate in care sunt incluse 4 activități cu 14 subactivități, respectiv: Managementul sustenabilității, Rețea de asistență social școlară, Tabere educative, Campusulul școlar Strungari. Pentru formalizarea cadrului de funcționare a Rețealei de asistență socială școlară in perioada de implementare s-au încheiat Acorduri de asociere între cele 10 școli țintă și Asociația ”Sprijiniți copiii” Alba Iulia, iar in etapa de sustenabilitate s-a reușit furnizarea de servicii în 8 dintre acestea.

1.1 Școli țintă și număr de elevi/beneficiari:

Școala țintă

Mediul rural

Mediul urban

Etapa de sustenabiliatte

Școala Gimnazială Ion Agârbicianu- Alba Iulia x X

Școala Gimnazială Avram Iancu – Alba Iulia x X

Școala Gimnazială Singidava – Cugir x X

Școala Gimnazială – Almașu Mare x

Școala Gimnazială David Prodan- Săliștea x X

Școala Gimnazială- Săsciori x X

Școala Gimnazială Augustin Bena- Pianu de Jos x X

Școala Gimnazială - Pianu de Sus x X

ȘcoalaGgimnazială - Strungari x X

Școala Gimnazială Avram Iancu- Zlatna x

Total: 10 școli 6 4 8

Cifrele din prezentul Raport fac referire la anii școlari 2016 – 2017 ( semestrul II), 2017 – 2018, după cum

urmează:

Anul școlar Număr de școli implicate

Număr de beneficiari

Număr de beneficiari de servicii care s-au menținut pe parcursul celor doi ani școlari

Număr de beneficiari de servicii noi intrați în proiect

2016 - 2017 10 527 155 28

2017 - 2018 8 183

1.2 Evoluția beneficiarilor și a serviciilor în anii școlari 2016-2017, 2017-2018

Anul școlar 2016-2017 Număr școli în care s-au furnizat servicii: 10 (școli din mediul rural: 6, școli din mediul urban: 4) Anul școlar 2017-2018 Număr școli în care s-au furnizat servicii: 8 școli ( 5 școli din mediul rural, 3 școli din mediul urban)

Școlile în care nu s-au furnizat servicii în etapa de sustenabilitate sunt: Școala Gimnazială – Almașu Mare și Școala Gimnazială Avram Iancu- Zlatna.

Beneficiari de servicii în anul școlar 2016 – 2017: 204 Beneficiari de servcii în anul școlar – 2017- 2018: 183 In anul școlar 2017 – 2018 s-au furnizat servicii pentru 183 de beneficiari: 155 de beneficiari s-au menținut din anul școlar anterior, iar 28 sunt nou intrați în proiect.

Analiza s-a realizat pentru cele 8 structuri școlare din care am selectat copiii din ciclul primar (79) și din cel gimnazial (76).

Specificații

Ciclu primar Ciclu gimnazial

Structuri școlare 8 8

Total beneficiari 79 76

Mediul urban, 51 din care 24 27

Mediul rural, 104 din care 55 49

Fete 40 36

Băieți 39 40

Tipul familiei din care provin copiii :

Nr. de copii proveniți familie nucleară 123

Nr. de copii proveniți din familie Uniune consensuală 19

Nr. de copii proveniți din familie Familie Monoparentală

15

Sursa datelor interpretate:

- Ancheta socială a beneficiarilor

- Situația educațională primită de la școlile țintă

Capitolul. 2 Starea socială a beneficiarilor

Cauzele raportate la nevoile copilului care au determinat includerea acestora in rândul beneficiarilor proiectului:

- Neglijare

- Marginalizare

- Grad redus de participare la activități

- Instrăinare față de membrii familiei și colegi

- Părinți plecați în străinătate

- Risc de abandon școlar

2.1 Cauze raportate la nevoile copilului :

În anul școlar 2017-2018 au fost identificați 98 (63%) beneficiari la care neglijarea a fost una din cauzele care a determinat includerea acestora în grupul țintă al proiectului. În anul școlar școlar 2016-2017 neglijarea a fost identificată la 81% (125) dintre beneficiari. În anul școlar 2017-2018 comparativ cu anul școlar precedent acest fenomen s-a diminuat.

Aspectele de neglijare care au persistat sunt: neglijarea lucrurilor personale, neîngrijit (spect imbrăcăminte, încălțăminte), dezinteresul părinților privind participarea la ședințele școlare, la întâlnirile cu membii asociației. Predominat este dezinteresul părinților față de școală și partenerii proiectului.

Marginalizare

În anul școlar 2016 -2017 marginalizarea a fost identificată la 96 de beneficiari ceea ce reprezintă un procent de 62% comparativ cu anul școlar 2017-2018 când au înregistrat aceste aspect 57% (89%). Fenomenul marginalizare s-a redus cu 4% în anul școlar 2017-2018 față de anul școlar precedent.

Criteriile pe baza cărora s-a analizat marginalizarea sunt: etnia, distanța parcursă între domiciliu și școală. Distanța de la domicliul până la cea mai apropiată școală este de cel puțin 1 km . Există clase în care predomină elevii de etnie romă, respective: Săsciori, Cugir, Săliștea.

Grad de participare la activități

In anul 2017 – 2018 din 155 de beneficiari 57,41% (89) prezintă grad redus de participare la activități comparativ cu anul școlar 2016-2017 când au fost identificați în această situație 91% (141) dintre beneficiari. Gradul de implicare în activitățile școlare și ale proiectului a fost cu 37% mai mare în anul scolar 2017-2018 față de anul școlar precedent.

Pentru integrarea socială și școlară a beneficiarilor au fost desfășurate activități extrașcolare de animație socio educativă și socializare.

Instrăinare față de membrii familiei și colegi

In anul școlar 2016 – 2017 din totalul de 155 de beneficiari 30% înregistrează înstrăinare in relația cu familia și colegii, iar în anul școlar 2017 – 2018 procentul este de 16.77% Fenomenul de înstrăinare față de membrii familiei și colegi a înregistrat regres în anul școlar 2017-2018 comparativ cu anul școlar precedent.

Din analiza noastră rezultă faptul că mai mult de 50% din beneficiari au înregistrat o ameliorare în ceea ce privește viața de familie. Principalele nevoi, respectiv nevoia de dragoste, de aparteneță și de siguranță au fost acoperite. Din punct de vedere al relației cu colegii jumătate din cei care care prezintă regres se regăsesc între cei care au relații deficitare cu familia.

In anul școlar 2016 – 2017, 14% din beneficiari au avut părinții plecați în străinătate comparativ cu anul școlar 2017-2018 cand 10% dintre beneficiari sunt în această situație. 18,75% au părinți plecați din străinătate în ambii ani școlari.

Copiii a căror părinți sunt plecați în străinătate sunt lăsați acasă în grija unui adult care este părintele rămas acasă și după caz bunici.

Statutul pe piața muncii

Analizând Statutul pe piața muncii a părinților s-a constatat că numărul celor fără loc de muncă este mult mai mare decât a celor angajați. Din totalul de 301 părinți ai beneficiarilor noștrii se poate observa urmatoarele:

- 44% (132) dintre aceștia au fost angajați în anul școlar 2017-2018 comparativ cu 26% (79) indentificați ca personae angajate în anul școlar precedent.

- 56% (169) au fost persoane aflate în căutarea unui loc de muncă comparativ cu anul precedent când a fost identificat un număr mult mai mare de personae aflate în acesta situație, respectiv 217 ceea ce reprezintă 72% din totalul de părinți.

- În anul școlar 2017-2018 au reușit sa-I gasească un loc de muncă 57 de personae (26%) dintre persoanele identificate ca fiind fară loc de muncă în anul precedent.

- 2,32% (7) dintre părinții anagajați în anul școlar 2016-207 au devenit persoană în căutarea în anul școlar 2017-2018.

Statul pe piața muncii a părinților a reflectat un grad de ocupare sub media națională/județeană datorită specificului zonei. Predomină munca în propria gospodărie (agricultura de subzistență).

În anul școlar 2017 – 2018 s-a constatat un progres in rândul famiilor nucleare, respectiv 79, 35% și regres in cazul celor care trăiesc în uniune consensuală, 10,96%. Ponderea familiilor in care părinții sunt divorțați se menține acceași, respectiv 46.66% din familiile monoparentale și a crescut ponderea famiilor în care un părinte a decedat, 53,33% din familiile monoparentale.

Capitolul 2. 2 Situația economică a familiei

Condițiile de locuit ale beneficiarilor au inregistrat progres față de anul școlar încheiat, astfel: -au condiții adecvate de locuit 49% față de 35% -au condiții neadevate de locuit: 50,32% comparatic cu anul trecut când procentul era de 67,74 %.

Condiții adecvate de locuit: dețin dotările minime corespunzătoare: electricitate, aces la radio /TV, încălzire, apă curentă, locuință personală, bunuri de folosință: aragaz, frigier, mobilier, spațiu suficient raportat la număr de membri, număr personae /camera.

Venitul lunar/ membru de familie a crescut in anul 2017 – 2018 comparativ cu anul școlar încheiat. Aceast fapt se datorează faptului că 26% din părinți și-au găsit un loc de muncă în acest an.

Sursele de venit ale familiilor copiilor: -salarii; pensii; alocații; ajutor social; valorificarea produselor din propria gospodărie; indemnizația de creștere a copilului; ajutor de încălzire; alocație de susținere; burse sociale ale copiilor; burse școlare; prestații sociale pentru copiii cu dizabilități. Venitul lunar /membru de familie: Sub 100 lei 101- 499 lei 500 – 999 lei 1000 – 1400 lei Peste 1500 lei

Cap.2.3 Starea de sănătate a beneficiarului:

Starea de sănătate a copiilor s-a îmbunătățit comparativ cu anul școlar încheiat, astfel 65,80% prezintă stare de sănătate bună și 34.20 % stare de sănătate foarte bună.

Nu au existat beneficiari cu stare de sănătate precară.

Cap. 3 Situația educațională:

3.1 Absenteism nemotivat: Din cei 155 de elevi cuprinși în analiză în cei doi ani școlari consecutivi, 58 beneficiari (37,4%) au înregistrat absențe nemotivate în anul 2017-2018 (1-10 absențe – 55%, 11-29 absențe –31%, iar peste 30 absențe nemotivate au înregistrat 13,8% dintre beneficiari) comparativ cu anul școlar 2016-2017 când au fost înregistrate absențe nemotivate la 56 beneficiari -36%, între 1-10 absențe nemotivate 62,5%, 11-29 – 32% dintre beneficiri iar peste 30 absențe nemotivate au inregistrat 5,35% .

Din analiza noastră a rezultat faptul că procentul copiilor care prezintă o dezvoltare corporală corespunzătoare vârstei a crescut față de anul școlar precedent, aceasta fiind de 67,09 % .

Criteriile pe baza cărora s-a realizat evaluarea sunt: greutatea, înălțimea, perimetrul cranian, perimetrul toracic.

Un alt factor care a fost analizat este absenteismul. Școlile asociate în care absenteismul a înregistrat creștere față de anul școlar precedent sunt: Școala Gimnazială ”David Prodan” Săliștea și Școala Gimnazială Săsciori. Numărul absențelor nemotivate al elevilor din mediul rural ea fost mult mai mare decât a celor care provin din mediul urban.

3.2 Mediocritate educațională învățământ primar În analiza comparativă privind mediocritatea şcolară au fost analizate situaţiile a 79 elevi din ciclul primar, beneficiari ai proiectului în anii de studiu 2016-2017 şi 2017-2108. Materiile care au înregistrat cea mai mare mediocritate în anul școlar 2017-2018 au fost matematica,(27%) lb română (26,5%) și științe ale naturii (12,6) comparativ cu anul școlar 2016-2017 când pentru aceleași materii s-au înregistrat (21,5%) matematică, (19%) lb. română, și (6%) științe ale naturii. La polul opus se află lb.engleză unde în anul școlar 2016-2017 au înregistrat rezultate mediocre 17 elevi (21,5%) comparativ cu anul școlar 2017-2018 când au fost înregistrați cu mediocritate școlară la această materie 15 elevi (19%).

Pentru a identifica mediocritatea școlară pe materii s-au făcut analize ale calificativelor mai mici sau egale cu S. Mediocritate crescută înregistează elevii din ciclul primar din mediul rural la matematică, limba română și științele naturii. Cauze identificate ale mediocrități școlare sunt: - lipsa condițiilor necesare vieții (hrana, îmbrăcăminte, încalțăminte, spațiu de locuit etc); - lipsa condițiilor de învățătura, cum ar fi lipsa spațiului de studiu, a cărților, rechizitelor; - lipsa controlului unor părinți asupra activității școlare - calitatea necorespunzătoare a organizării școlare la anumite niveluri (clasa, școala etc;)

3.3 Mediocritate educațională învățământ gimnazial În situația comparativă privind mediocritatea școlară au fost analizate rezultatele educaționale a 76 elevi din învățământul gimnazial, beneficiari ai proiectului în anii de studiu: 2016-2017 și 2017-2018. Materia care a înregistrat cea mai mare mediocritate în anul școlar 2017-2018 a fost Matematică (77,6%) comparativ cu anul școlar 2016-2017 când pentru aceleași materie s-a înregistrat 60,5.

Pentru analiza mediocrității pe materii au fost luat în considerare mediile mai mici sau egale cu 6, inclusiv cazurile de corigență. Mediocritate crescută au înregistrat elevii din ciclul gimnazial din mediul rural la matematică. Cauze identificate ale mediocrități școlare au fost: - lipsa condițiilor necesare vieții (hrana, îmbrăcăminte, încalțăminte, spațiu de locuit etc); - lipsa condițiilor de învățătura, cum ar fi lipsa spațiului de studiu, a cărților, rechizitelor; - lipsa controlului unor părinți asupra activității școlare - lipsa preocupării unor părinți față de orientarea școlară și profesională a copiilor lor, elevi, sau direcționarea forțată spre anumite școli și profesii, care nu corespund posibilităților reale și dorințelor copiilor lor, și aceasta fiind o cauza a eșecului școlar sau a unei realizări școlare la limită - calitatea necorespunzătoare a organizării școlare la anumite niveluri (clasa, școala etc;)

3.4 Comportament școlar inadecvat 137 beneficiari (88%) au media 10/FB în anul școlar 2017-2018 comparativ cu 2016-2017 când au avut media maximă 142 beneficiari (91%). Cu media 9/9,5 au avut 12 beneficiari (7,74%) în anul școlar 2017-2018 comparativ cu anul precedent când au înregistrat aceste medii 10 beneficiari (6,45%), iar medii de 8 și 8,5 au avut 3 elevi (1,95%) în ambii ani școlari de studiu.

Școlile unde s-a înregistrat scăderea mediei la purtare au fost: Școala Gimnazilă ”David Prodan” Săliștea , Școala Gimnazială Strungari, Școala Gimnazială Pianu de Sus, Școala Gimnazială”Augustin Bena” Pianu de Jos, Școala Gimnazială Săsciori și Școala Gimnazilaă ”Singidava” Cugir.

3.5 Situația școlară În analiza comparativă privind promovabilitatea au fost cuprinși 155 beneficiari care au

beneficiat de serviciile proiectului 2 ani consecutivi. În anul școlar 2016-2017 promovabilitatea a fost de 93,5% (6 beneficiari au fost în situație de corigență, 2 beneficiari repetență și 2 beneficiari cu situația neîncheiată) comparativ cu anul 2017-2018 când promovabilitatea a fost de 92% (7 beneficiari sunt corigenți, 2 beneficiari- repetenți, 1 beneficar cu situația neîncheiată, iar 2 beneficiari cu abandon școlar ).

Situații de corigență s-au înregistrat în școlile: Școala Gimnazială Strungari, Școala Gimnazial ”David Prodan” Săliștea. Repetenți au fost 2 elevi ai școlii Gimnaziale ”David prodan” Săliștea. Abandon școlar s-a înregistrat în școala Gimnazilă Săsciori și Școala Gimnazială ”Singidava” Cugir. În cadrul Școlii Gimnaziale ”Ion Agârbiceanu” Alba Iulia a existat un caz cu situație neîncheiată.

Cap. 4 Concluzii și soluții:

Concluzii

Soluții

S-a identificat necesitatea extinderii parteneriatului pentru atragerea de resurse

S-a extins parteneriatul proiectului.

În anul școlar 2017 – 2018, în etapa de sustenabilitate s-au furnizat servicii în 8 școli gimnaziale ceea ce reprezintă un procent de 80% din școlile asociate în perioada de implementare a proiectului

Reînoirea acordurilor de asociere cu școlile unde nu s-au furnizat servicii, respectiv Școala Gimnazială Zlatna și școala gimnazială Almașu Mare.

Numărul beneficiarilor în etapa de sustenabilitate a scăzut, procentul fiind de 89%.

Furnizarea de servicii în toate cele 10 școli din proiect.

63% beneficiari au înregistrat stagnare în ceea ce privește aspectul Neglijare

Furnizarea de servicii de consiliere pentru copii.

57% din beneficiari au înregsitrat stagnare la capitolul Marginalizare

Cuprinderea beneficiarilor în servicii individualizate de incluziune socială.

43% din 12eneficiary prezintă grad de participare crescut în activitățile școlare și extrașcolare

Desfășurarea de activități de socializare pentru 12 beneficiari: tabără, serata lunii, activități de animație socio – educativă.

57% din beneficiari și-au îmbunătățit relația cu membrii familiei și colegi

Aplicarea metodelor folosite și la ceilalți beneficiari.

Numărul copiilor cu părinți plecați în străinătate a scăzut față de anul școlar 2016 -2017

Colaborare cu istituțiile statului pentru susținerea copiilor in situații de criză.

Ponderea părinților fără loc de muncă este mai mare decât a celor angajați , respectiv 56,14%

Orientarea părinților fără loc de muncă spre furnizorii de servicii de ocupare, respectiv informare și consiliere

(169) profesională și medierea muncii.

Numărul de familii nucleare din care provin copiii a crescut față de anul școlar precedent, respectiv 79, 35%

Promovarea conceptului de familie nucleară în rândul părinților în vederea evitării riscului de discriminare a copilului în mediul social.

Spațiile insuficiente și lipsa dotărilor mine ale gospodăriilor influențează procesul educational al beneficiarilor

Menținerea Adăpostului săptămânal pentru facilitarea accesului la educaţie al copiilor care nu au şcoală în satul de domiciliu şi sunt obligaţi să parcurgă pe jos zeci de km

49% din beneficiari trăiesc în gospodării cu condiții adecvate de locuit

Încurajarea părinților fără loc de muncă să devină persoane active pe piața muncii, fapt care conduce la îmbunătățirea condițiilor de trai, inclusiv a celor de locuit.

Venitul lunar/membru de familie a crescut datorită faptului că părinții au devenit persoane ocupate pe piața muncii

Încurajarea părinților fără loc de muncă să devină persoane active pe piața muncii.

65,80% prezintă o stare de sănătate îmbunătățită în anul școlar 2017-2016

Imbunătățirea relației cu medicii de familie și asistentul medical comunitar

67.09% din beneficiari prezintă un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei

Cuprinderea beneficiarilor din mediul rural în Programul „Şcoala după Școală”.

Controlul părinților asupra activităților școlare și extrașcolare a copiilor a crescut comparativ cu anul școlar precedent, respectiv 50.08% și-au imbunătățit relația cu familia și colegii

Desfășurarea activităților care să solicite prezența/implicarea părinților: Colocviile părinților

Numărul absențelor nemotivate al elevilor din mediul rural este mult mai mare decât a celor care provin din mediul urban

Cuprinderea beneficiarilor din mediul rural în Programul „Şcoala după Școală”.

Mediocritate crescută înregistează elevii din ciclul primar din mediul rural la matematică, limba română și științele naturii

Cuprinderea beneficiarilor din mediul rural în Programul „Şcoala după Școală”.

Mediocritate crescută înregistrează elevii din ciclul gimnazial din mediul rural la matematică.

Organizarea Programului Școală dup Școală în rândul elevilor din ciclul gimnazial in școlile din mediul rural.

6 școli au cel puțin 1 beneficiar care a înregistrat scăderea mediei la purtare

Îmbunătățirea relației copil-școală-părinte.

In anul școlar 2017-2018 promovabilitatea a fost de 92%

Asigurarea de spriin individualizat de recuperare școlară pentu beneficiarii cu rezultate scăzute.

Coordonator complex,

Neagu Mariana