partea i anul 176 (xx) — nr. 430 legi, decrete, hotĂrÂri ...mo.0n.ro/2008/0430.pdfpe rol se...

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 176 (XX) — Nr. 430 Luni, 9 iunie 2008

S U M A R

Pagina Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 484 din 6 mai 2008 referitoare la excepția deneconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței........ 2–3

Decizia nr. 507 din 8 mai 2008 referitoare la excepția deneconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) dinLegea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unorimobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 ........................................ 3–5

Decizia nr. 508 din 8 mai 2008 referitoare la excepția deneconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) dinLegea fondului funciar nr. 18/1991 și ale art. 29 alin. (3)din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului deproprietate asupra terenurilor agricole și celorforestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 .............. 5–6

Decizia nr. 511 din 8 mai 2008 referitoare la excepția deneconstituționalitate a dispozițiilor art. 614 din Codul de procedură civilă .................................................... 7–8

Decizia nr. 547 din 15 mai 2008 referitoare la excepția deneconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) dinOrdonanța Guvernului nr. 37/2007 privind stabilireacadrului de aplicare a regulilor privind perioadele deconducere, pauzele și perioadele de odihnă aleconducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora ................................ 8–10

Decizia nr. 549 din 15 mai 2008 referitoare la excepția deneconstituționalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .................. 10–11

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

490. — Ordin al ministrului internelor și reformeiadministrative privind însemnele heraldice alestructurilor Ministerului Internelor și Reformei Administrative ............................................................ 12–29

5.121. — Ordin al vicepreședintelui Agenției Naționale deAdministrare Fiscală privind modificarea șicompletarea Ordinului vicepreședintelui AgențieiNaționale de Administrare Fiscală nr. 6.632/2007pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului.............................. 30–31

Produs electronic destinat exclusiv informării gratuite a persoanelor fizice asupra actelor ce se publică în Monitorul Oficial al României

Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

D E C I Z I I A L E C U R Ț I I C O N S T I T U Ț I O N A L ECURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 484din 6 mai 2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006privind procedura insolvenței

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 430/9.VI.20082

Ioan Vida — președinteNicolae Cochinescu — judecătorAspazia Cojocaru — judecătorAcsinte Gaspar — judecătorIon Predescu — judecătorPuskás Valentin Zoltán — judecătorTudorel Toader — judecătorAugustin Zegrean — judecătorIon Tiucă — procurorMihaela Senia Costinescu — magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privindprocedura insolvenței, excepție ridicată de AdministrațiaNațională „Apele Române” din București în Dosarulnr. 4.501/120/2007 al Tribunalului Dâmbovița — Secțiacomercială — Judecătorul-sindic și în Dosarulnr. 874/1.259/2007 al Tribunalului Comercial Argeș —Judecătorul-sindic.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin avocatulF. Gornea, și părțile Societatea Comercială „Elin” — S.R.L. dinGăești, prin avocatul Ioana Hrisafi, și Societatea Comercială„Alcadibo Trading” — S.A. din Pitești, prin directorul CătălinPănescu.

Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celordouă dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere căobiectul excepțiilor de neconstituționalitate este identic.

Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Publicapreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.

Reținând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) dinLegea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea Dosaruluinr. 1.808D/2007 la Dosarul nr. 1.761D/2007, care este primulînregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantulAdministrației Naționale „Apele Române” susține că prevederealegală potrivit căreia creditorul este obligat să consemneze ocauțiune odată cu cererea de deschidere a procedurii insolvențeieste neconstituțională, întrucât încalcă liberul acces la justiție șidreptul acestuia la un proces echitabil.

Reprezentanții Societății Comerciale „Elin” — S.R.L. dinGăești și ai Societății Comerciale „Alcadibo Trading” — S.A. dinPitești solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătândcă fixarea unei cauțiuni nu împiedică accesul la justiție, ciconstituie o garanție pentru desfășurarea cu bună-credință adrepturilor procesuale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii derespingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă,critica vizând modificarea și completarea textului de lege supuscontrolului, ceea ce excedează competenței CurțiiConstituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:Prin Încheierea din 15 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul

nr. 4.501/120/2007 de Tribunalul Dâmbovița — Secțiacomercială — Judecătorul-sindic și prin Încheierea din

14 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 874/1.259/2007de Tribunalul Comercial Argeș — Judecătorul-sindic,Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția deneconstitu ționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (3) dinLegea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepțieridicată de Administrația Națională „Apele Române” dinBucurești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorulacesteia susține că obligarea creditorului la consemnarea uneicauțiuni ar trebui să fie o situație de excepție, împrejurare în carelegiuitorul ar fi trebuit să instituie o enumerare limitativă acazurilor în care o asemenea cerere poate fi formulată, iar nu săreglementeze că instanța „poate” dispune consemnareacauțiunii la simpla cerere, nu neapărat motivată, a debitorului.Or, prin instituirea acestei posibilități pentru instanța de judecată,fără a stabili criterii clare și precise în funcție de care poate fidispusă o astfel de măsură, legiuitorul a creat premisele blocăriioricărei cereri de deschidere a procedurii insolvenței, fapt ceeste de natură a aduce atingere liberului acces la justiție șidreptului la un proces echitabil.

Tribunalul Dâmbovița — Secția comercială —Judecătorul-sindic apreciază excepția de neconstituționalitateca fiind neîntemeiată, arătând că specificul procedurii insolvențeiimpune reguli de procedură speciale, derogatorii de la normeledreptului comun, dar care corespund exigențelor constituționale.

Tribunalul Comercial Argeș — Judecătorul-sindicapreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată,arătând că instanța, în baza actelor depuse de ambele părți însusținerea cererilor, poate să-și formeze o părere obiectivăasupra modului cum este exercitat dreptul de a formula o cererede deschidere a procedurii de insolvență, în funcție de specificulfiecărui caz în parte, evitând astfel exercitarea abuzivă adreptului procesual. În situația în care acțiunea formulată pecalea dreptului comun de către creditor pentru recuperareacreanței a fost anulată ca netimbrată, folosirea proceduriispeciale a Legii nr. 85/2006 pentru evitarea plății taxei de timbruconstituie un veritabil abuz de drept. Or, dispozițiile art. 33alin. (3) din Legea nr. 85/2006 nu numai că nu contravinprincipiului liberului acces la justiție, ci, dimpotrivă, au drept scopîmpiedicarea folosirii abuzive a procedurii insolvenței de cătrecreditorii de rea-credință.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legeanr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicatepreședinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernuluiși Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vederecu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că, în virtutea rolului său activ,judecătorul-sindic are obligația de a analiza cererea debitoruluiprivind obligarea creditorilor care au introdus cererea dedeschidere a procedurii insolvenței la consemnarea uneicauțiuni, în baza dovezilor prezentate în acest sens. Deasemenea, judecătorul este chemat să aprecieze asupranivelului cauțiunii, în raport cu proporțiile cazului și cu riscurileanticipate, evitând îngreunarea situației creditorului, prinblocarea unor fonduri bănești însemnate, în contextul în care


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

acesta a suferit deja un prejudiciu prin neîncasarea la scadențăa creanței.

Avocatul Poporului apreciază că excepția deneconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticatefiind în deplină concordanță cu prevederile constituționaleinvocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu aucomunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția deneconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere aleGuvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite dejudecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legalecriticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legeanr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și estecompetentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992,să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituiedispozițiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privindprocedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care areurmătorul conținut: „La cererea debitorului, judecătorul-sindic îipoate obliga pe creditorii care au introdus cererea săconsemneze, în termen de 15 zile, la o bancă, o cauțiune de celmult 10% din valoarea creanțelor. Cauțiunea va fi restituită

creditorilor, dacă cererea lor va fi admisă. Dacă cererea va firespinsă, cauțiunea va fi folosită pentru a acoperi pagubelesuferite de debitori. Dacă nu este consemnată în termencauțiunea, cererea introductivă va fi respinsă.”

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcăprevederile constituționale cuprinse în art. 11, 16, 20, 21, 30, 51,52, 53 și 126.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constatăcă dispozițiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privindprocedura insolvenței permit instanței de judecată ca, ținândseama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupracaracterului eventual șicanatoriu al cererii creditorului dedeschidere a procedurii insolvenței și să stabilească o cauțiunede natură să descurajeze cererile nefundamentate sauexercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale. Totodată,depunerea cauțiunii constituie o garanție, în sensul că, în urmarespingerii cererii, debitorul va putea cere și obține despăgubiripentru pagubele suferite datorită deschiderii nejustificate aprocedurii insolvenței.

De altfel, cu privire la constituționalitatea măsurii obligării laplata unei cauțiuni, stabilită printr-un act normativ, Curtea s-amai pronunțat prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie2000. Prin acea decizie s-a statuat că stabilirea unor condițiiprivind exercitarea unor drepturi, de natură să împiedice abuzulde drept, nu constituie o îngrădire a accesului la justiție sau aaltor drepturi constituționale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 430/9.VI.2008 3

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

C U R T E A C O N S T I T U Ț I O N A L Ă

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței,excepție ridicată de Administrația Națională „Apele Române” din București în Dosarul nr. 4.501/120/2007 al Tribunalului Dâmbovița —Secția comercială — Judecătorul-sindic și în Dosarul nr. 874/1.259/2007 al Tribunalului Comercial Argeș — Judecătorul-sindic.

Definitivă și general obligatorie.Pronunțată în ședința publică din data de 6 mai 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,Mihaela Senia Costinescu

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ


referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv

în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989

Ioan Vida — președinteNicolae Cochinescu — judecătorAspazia Cojocaru — judecătorAcsinte Gaspar — judecătorIon Predescu — judecătorTudorel Toader — judecătorPuskás Valentin Zoltán — judecătorAugustin Zegrean — judecător

Ion Tiucă — procurorMihaela Senia Costinescu — magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privindregimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Manuela Simona Băcanu, prin procurator special Cristian TudorBăcanu, în Dosarul nr. 6.103/89/2006 al Curții de Apel Iași —Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura decitare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii derespingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:Prin Încheierea din 9 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul

nr. 6.103/89/2006, Curtea de Apel Iași — Secția civilă asesizat Curtea Constituțională cu excepția deneconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legeanr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluateîn mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie1989, excepție ridicată de Manuela Simona Băcanu, prinprocurator special Cristian Tudor Băcanu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorulacesteia susține că introducerea unui termen de care estecondiționată însăși existența dreptului de proprietate privată nupoate fi justificată de rațiuni ce țin de stabilitatea raporturilorjuridice. Astfel, în condițiile în care despăgubirile oferite de statnu sunt reale și juste, potrivit celor statuate de CurteaEuropeană a Drepturilor Omului în Cauza Radu împotrivaRomâniei, referitor la modalitatea de despăgubire prinechivalent prin atribuire de acțiuni la Fondul Proprietatea, apareca evident că raportul rezonabil de proporționalitate între scopulvizat — stabilizarea circuitului juridic civil — și mijloacele utilizateîn instituirea limitării dreptului de proprietate nu respectăexigențele constituționale și convenționale.

Pe de altă parte, autorul excepției considerăneconstituțională interpretarea extensivă a dispozițiilor art. 26alin. (3) din Legea nr. 10/2001 în sensul aplicării termenului de30 de zile, termen special și de strictă interpretare, prin analogie,la alte acțiuni sau excepții care au un alt temei juridic și, implicit,alt regim juridic, cum ar fi, spre exemplu, excepția nulitățiiabsolute a unei dispoziții a primarului.

Curtea de Apel Iași — Secția civilă apreciază excepția deneconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că finalitateatextului de lege criticat este aceea de a facilita accesul liber lajustiție prin asigurarea unui climat de ordine, indispensabilexercitării în condiții optime a acestui drept constituțional.Criticile care vizează interpretarea extensivă a dispozițiilorart. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 de către instanțele dejudecată excedează controlului exercitat de Curtea Constituțională.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legeanr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatăpreședinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernuluiși Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vederecu privire la excepția de neconstituționalitate.


Președinții celor două Camere ale Parlamentului șiGuvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire laexcepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere alAvocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportatela prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, rețineurmătoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și estecompetentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, săsoluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fostsesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituiedispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimuljuridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, careau următorul conținut: „Decizia sau, după caz, dispozițiamotivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire înnatură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățităla secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se aflăsediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cusoluționarea notificării, în termen de 30 de zile de lacomunicare.”

Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticateîncalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 44 privinddreptul de proprietate privată și în art. 1 din Primul Protocol laConvenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertățilorfundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curteaconstată că asupra constituționalității textelor de lege criticateprin raportare la aceleași dispoziții constituționale s-a pronunțatprin Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie2003. Cu acel prilej, Curtea a statuat că imprescriptibilitatea înmaterie imobiliară este un principiu consacrat în legislația civilă,dar nu este prevăzut de Constituție. Legiuitorul poate, înconsiderarea unor rațiuni majore, să deroge de la acestprincipiu, fără a îndreptăți calificarea reglementării respective cafiind neconstituțională.

Pe de altă parte, recunoașterea sine die a posibilitățiipersoanei interesate de a declanșa procedura de recuperare aimobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură săgenereze un climat de insecuritate juridică în domeniulproprietății imobiliare, admisibil pe termen scurt, în considerareafinalității reparatorii urmărite, dar intolerabil, într-un stat de drept,o perioadă îndelungată sau nelimitată de timp. Împrejurarea căpersoana interesată, deși cunoștea sau trebuia să cunoascătermenul de contestare, ca și consecințele juridice alenerespectării acestuia, nu s-a conformat exigenței legale dăexpresie propriei sale culpe, potrivit principiului nemo auditurpropriam turpitudinem allegans.

Atât considerentele, cât și soluția acestei decizii sunt pedeplin valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenitelemente noi de natură a determina o reconsiderare ajurisprudenței Curții în materie.

În ceea ce privește critica referitoare la aplicarea dispozițiilorart. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, respectiv a termenului de30 de zile, termen special și de strictă interpretare, prin analogie,la alte acțiuni sau excepții care au un alt temei juridic, Curteaconstată că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică deneconstituționalitate, ci vizează în fapt probleme de aplicare alegii ce țin de competența instanței de judecată, singura înmăsură a aprecia asupra acestor aspecte.



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.47/1992,


În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unorimobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, excepție ridicată de Manuela Simona Băcanu, prinprocurator special Cristian Tudor Băcanu, în Dosarul nr. 6.103/89/2006 al Curții de Apel Iași — Secția civilă.






referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Legea fonduluifunciar nr. 18/1991 și ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997


Ioan Vida — președinteNicolae Cochinescu — judecătorAspazia Cojocaru — judecătorAcsinte Gaspar — judecătorIon Predescu — judecătorTudorel Toader — judecătorPuskás Valentin Zoltán — judecătorAugustin Zegrean — judecătorIon Tiucă — procurorMihaela Senia Costinescu — magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciarnr. 18/1991 și ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentrureconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricoleși celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fonduluifunciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, excepție ridicatăde mănăstirile „Negru Vodă” și „Nămăiești” în Dosarulnr. 4.299/205/2006 al Judecătoriei Câmpulung.


Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii derespingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:Prin Încheierea din 5 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul

nr. 4.299/205/2006, Judecătoria Câmpulung a sesizat CurteaConstituțională cu excepția de neconstituționalitate adispozițiilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciarnr. 18/1991 și ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentrureconstituirea dreptului de proprietate asupra terenuriloragricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilorLegii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997,excepție ridicată de mănăstirile „Negru Vodă” și „Nămăiești”.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorulacesteia susține că dispozițiile de lege criticate suntneconstituționale, întrucât limitează reconstituirea dreptului deproprietate la suprafața de 30 ha, pentru restul suprafețelordeținute în trecut de mănăstiri operând o trecere cu titlu gratuitîn proprietatea statului, ceea ce echivalează cu o veritabilăconfiscare, interzisă de Legea fundamentală. Așa fiind, legilecriticate, a căror finalitate a fost să repare nedreptățile săvârșiteîn perioada 1948–1989, în mod paradoxal, perpetuează parțial„raptul” asupra proprietății săvârșit în perioada comunistă.

Judecătoria Câmpulung apreciază excepția deneconstituționalitate ca fiind întemeiată, arătând că dispozițiilecriticate creează o inegalitate de tratament a posibililorbeneficiari ai dreptului de proprietate solicitat spre reconstituire.Astfel, în condițiile în care Legea nr. 18/1991, în urmamodificărilor suferite, nu mai limitează suprafața ce se poatereconstitui persoanelor fizice și juridice, art. 47 din această lege,precum și art. 29 alin. (31) din Legea nr. 1/2000 mențin limita de30 ha pentru unitățile de cult. Or, această împrejurare este denatură a încălca dreptul de proprietate privată a autorilorexcepției, care, în urma probatoriului administrat în cauză, audovedit diferitele modalități de dobândire a dreptului deproprietate — înzestrări, danii —, acte primare intitulate diferit înfuncție de momentul întocmirii lor.

În concluzie, instanța apreciază că dispozițiile criticateîncalcă prevederile Convenției pentru apărarea drepturiloromului și a libertăților fundamentale, dispozițiile art. 44 dinConstituție și limitează caracterul reparatoriu al legilorproprietății.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legeanr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatăpreședinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernuluiși Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vederecu privire la excepția de neconstituționalitate.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Avocatul Poporului apreciază că legiuitorul are dreptulsuveran de a aprecia întinderea și amploarea măsurilorreparatorii pe care le stabilește prin lege, astfel încât criticaautorilor excepției este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului șiGuvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire laexcepția de neconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere alAvocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportatela prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, rețineurmătoarele:


Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintădispozițiile art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991,republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din5 ianuarie 1998, și ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenuriloragricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legiifondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie2000, cu modificările și completările ulterioare. Textele de legecriticate au următorul conținut:

— Art. 47 alin. (1) din Legea nr. 18/1991: „Consiliile parohialesau organele reprezentative ale schiturilor și mânăstirilor,precum și ale instituțiilor de învățământ, pot cere restituireaterenurilor cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri,fânețe și pășuni împădurite, care le-au aparținut în proprietate,în limita suprafețelor pe care le-au avut în proprietate, dar numai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza maimultor localități.”;

— Art. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000: „Terenurile atribuitepotrivit alin. (2) nu vor putea depăși, cumulat, suprafața avută înproprietate de fondul bisericesc în județul în care s-a constituitprotoieria, mănăstirea, schitul, parohia sau filia care depunecerere pentru reconstituire.”

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționalecuprinse în art. 44 alin. (2) care consacră garantarea dreptuluide proprietate privată și în art. 1 din Primul Protocol la Convențiapentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,precum și prevederile art. 481 din Codul civil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curteaconstată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, dispozițiileart. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 consacră, în aplicareaprevederilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciarnr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate asupraterenurilor forestiere către centrele eparhiale, protoieriile,mănăstirile, schiturile, parohiile, filiile și alte structuri ale unitățilorde cult în limita suprafaței avute în proprietate de fondulbisericesc în județul în care s-a constituit unitatea de cult caredepune cerere pentru reconstituire.

Curtea constată că, având în vedere obiectul dereglementare al legii-fondul funciar al României — și scopuldeclarat al acesteia — retrocedarea către foștii proprietari saumoștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupraterenurilor preluate de cooperativele agricole de producție saude către stat —, reglementarea condițiilor în care opereazăaceastă retrocedare, inclusiv sub aspectul suprafețelorretrocedabile, constituie opțiuni ale legiuitorului, în acord cupolitica economică a statului în această materie și cu finalitateareparatorie a legii. Așadar, condiționarea reconstituirii dreptuluide proprietate asupra terenurilor forestiere de respectareasuprafeței avute în proprietate de fondul bisericesc în fiecarejudeț la momentul naționalizării de către regimul comunistreprezintă o astfel de opțiune, pe deplin constituțională, șitotodată firească de vreme ce, prin ipoteză, este vorba de oreconstituire a dreptului, care nu poate opera decât în limiteleacestuia.

În ceea ce privește susținerea autorilor excepției, conformcăreia prevederile de lege criticate ar contraveni art. 481 dinCodul civil, Curtea constată că exercitarea controlului deconstituționalitate vizează conformitatea dispozițiilor legalecriticate cu prevederile constituționale, iar nu eventualanecorelare existentă între dispozițiile unor legi.




În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și aleart. 29 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere,solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, excepție ridicată de mănăstirile „NegruVodă” și „Nămăiești” în Dosarul nr. 4.299/205/2006 al Judecătoriei Câmpulung.


PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDAMagistrat-asistent,

Mihaela Senia CostinescuProdus electronic destinat exclusiv informării gratuite a persoanelor fizice asupra actelor ce se publică în Monitorul Oficial al României

Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice



referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 614 din Codul de procedură civilă


Ioan Vida — președinteNicolae Cochinescu — judecătorAspazia Cojocaru — judecătorAcsinte Gaspar — judecătorIon Predescu — judecătorPuskás Valentin Zoltán — judecătorTudorel Toader — judecătorAugustin Zegrean — judecătorIon Tiucă — procurorMihaela Senia Costinescu — magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 614 din Codul de procedură civilă, excepțieridicată de Maria Apostol în Dosarul nr. 1.363/302/2007 alTribunalului București — Secția a IV-a civilă și de MaricicaVrabie în Dosarul nr. 5.496/231/2007 al Judecătoriei Focșani.


Din oficiu, Curtea pune în dezbatere problema conexării celordouă dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere căobiectul excepțiilor de neconstituționalitate este identic.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunitecondițiile conexării dosarelor.

Reținând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) dinLegea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea Dosaruluinr. 42D/2008 la Dosarul nr. 1.844D/2007, care este primulînregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul MinisteruluiPublic pune concluzii de respingere a excepției deneconstituționalitate ca neîntemeiată.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:Prin Încheierea din 3 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul

nr. 1.363/302/2007, Tribunalul București — Secția a IV-acivilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția deneconstituționalitate a dispozițiilor art. 614 din Codul deprocedură civilă, excepție ridicată de Maria Apostol.

Prin Încheierea din 21 decembrie 2007, pronunțată înDosarul nr. 5.496/231/2007, Judecătoria Focșani a sesizatCurtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitatea dispozițiilor art. 614 din Codul de procedură civilă,excepție ridicată de Maricica Vrabie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoriiacesteia susțin că dispozițiile de lege criticate suntneconstituționale, întrucât restrâng accesul liber la justiție șidreptul la apărare al părților aflate în proces de divorț prininstituirea obligației de a se înfățișa personal în fața instanței,fără a avea posibilitatea de a fi reprezentate de un avocat ales.

Tribunalul București — Secția a IV-a civilă apreciazăexcepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătândcă dispozițiile criticate reprezintă o derogare de la dreptulcomun, justificată prin aceea că procesul de divorț cuprindeaspecte particulare cu privire la raporturile de familie dintre soți,iar o eventuală împăcare a soților nu ar putea fi mediată de cătreinstanță dacă aceștia ar sta în proces prin mandatari.

Judecătoria Focșani consideră neîntemeiată excepția deneconstituționalitate, întrucât procesul de divorț are caracter

personal, obiectul său implicând antamarea de către instanțajudecătorească a unor aspecte ce țin de viața intimă și familialăa părților în litigiu.

În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legeanr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicatepreședinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernuluiși Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vederecu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că prezența personală a părților înprocesele de divorț în fața instanțelor de fond nu reprezintă orestrângere a exercițiului accesului liber la justiție sau dreptuluila apărare, având în vedere tocmai situația specială a părților șiprocedura specială a divorțului, derogatorie de la dreptul comun.


Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu aucomunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția deneconstituționalitate.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere aleGuvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite dejudecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legalecriticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legeanr. 47/1992, reține următoarele:


Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintădispozițiile art. 614 din Codul de procedură civilă, text de legecare are următorul conținut: „În fața instanțelor de fond, părțilese vor înfățișa în persoană, afară numai dacă unul dintre soțiexecută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de oboală gravă, este pus sub interdicție sau are reședința înstrăinătate; în aceste cazuri, părțile se vor putea înfățișa prinmandatar.”

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționalecuprinse în art. 16, care consacră egalitatea în drepturi acetățenilor, ale art. 21, care consacră liberul acces la justiție, aleart. 24, privind dreptul la apărare, și ale art. 53, referitor larestrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curteaconstată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supusecontrolului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 744 din13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 745 din 2 noiembrie 2007, Curtea a statuat căprocesul de divorț, în întregul său, are caracter strict personal,deoarece obiectul său implică antamarea de către instanță aunor aspecte ținând de viața intimă și familială a părților în litigiu.

Așa fiind, reglementarea criticată, instituind, cu titlu deexcepție de la dreptul comun în materie, obligativitatea prezențeipersonale a părților în fața instanței de fond, nu face decât sădea expresie acestei particularități esențiale a domeniului supusincidenței sale, respectiv procesul de divorț.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

Curtea a constatat că exigența astfel justificată nu aduceatingere dreptului la apărare al părților, în condițiile în care,pentru valorificarea sa, art. 24 alin. (2) din Constituție lerecunoaște acestora dreptul de a fi asistate de un avocat ales,și nici dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât părțile unuiproces de divorț se află într-o situație juridică diferită de a părțilorîn procese cu alte obiecte, determinată de caracterul strictpersonal al divorțului.

În fine, Curtea nu poate reține nici critica privind încălcareaprevederilor art. 53 din Constituție, întrucât, așa cum s-a arătatmai sus, nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturisau al unor libertăți constituționale.

Prin urmare, atât considerentele, cât și soluția decizieiamintite sunt pe deplin valabile și în cauza de față, neintervenindelemente noi, de natură a determina o reconsiderare ajurisprudenței Curții în această materie.




În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 614 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de MariaApostol în Dosarul nr. 1.363/302/2007 al Tribunalului București — Secția a IV-a civilă și de Maricica Vrabie în Dosarulnr. 5.496/231/2007 al Judecătoriei Focșani.






referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din OrdonanțaGuvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele

de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora

Acsinte Gaspar — președinteNicolae Cochinescu — judecătorAspazia Cojocaru — judecătorIon Predescu — judecătorTudorel Toader — judecătorAugustin Zegrean — judecătorSimona Ricu — procurorValentina Bărbățeanu — magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitatea prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernuluinr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilorprivind perioadele de conducere, pauzele și perioadele deodihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor deînregistrare a activității acestora, excepție ridicată de SocietateaComercială „Analog Trans” — S.R.L. din Ovidiu în Dosarulnr. 2.445/229/2007 al Judecătoriei Fetești.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura decitare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 195D/2008,având ca obiect aceeași excepție, ridicată de SocietateaComercială „Ogutur” — S.R.L. din Constanța în Dosarulnr. 6.223/312/2007 al Judecătoriei Slobozia.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de careprocedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cuconexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 și al art. 53 alin. (5) din Legeanr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CurțiiConstituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedurăcivilă, dispune conexarea Dosarului nr. 195D/2008 la Dosarulnr. 1D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordăcuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta puneconcluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției deneconstituționalitate. Precizează că textul de lege criticat oferăo soluție care se bazează pe raporturile de prepușenie existenteîntre angajat și angajator, ca urmare a cărora acesta din urmă,în calitate de comitent, poate uza de o acțiune în regresîmpotriva comitentului, soluție legislativă ce nu contravineprevederilor constituționale invocate în susținerea excepției deneconstituționalitate.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constatăurmătoarele:

Prin Încheierea nr. 509 din 11 decembrie 2007 și prinÎncheierea din 30 ianuarie 2008, pronunțate în dosarelenr. 2.445/229/2007 și, respectiv, nr. 6.223/312/2007, JudecătoriaFetești și Judecătoria Slobozia au sesizat CurteaConstituțională cu excepția de neconstituționalitate a


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernuluinr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilorprivind perioadele de conducere, pauzele și perioadele deodihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor deînregistrare a activității acestora. Excepția a fost ridicată deSocietatea Comercială „Analog Trans” — S.R.L. din Ovidiu și,respectiv, Societatea Comercială „Ogutur” — S.R.L. dinConstanța în cadrul soluționării plângerilor contravenționaleformulate împotriva unor procese-verbale de constatare șisancționare a unor contravenții.

În motivările excepției, având un conținut similar, se criticătextele de lege ce formează obiectul acesteia, întrucât atribuiecalitatea de contravenient persoanei juridice operator detransport, deși „este mai mult decât evidentă persoana însarcina căreia cade respectarea dispozițiilor legale, și anumeconducătorul auto”, multe dintre „atitudinile sancționabileprevăzute de actul normativ neputând fi adoptate de persoanajuridică, societate comercială”. Se arată că dispozițiile unuiadintre actele comunitare care a stat la baza adoptării OrdonanțeiGuvernului nr. 37/2007, și anume cele ale art. 8 alin. 1 dinRegulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și alConsiliului Uniunii Europene, prevăd că obligativitatearespectării perioadelor de repaus zilnic și săptămânal revine „înmod expres și singular” conducătorului auto, răspundereaîntreprinderii de transport nefiind atrasă, conform art. 10 dinacelași act normativ comunitar, decât pentru acele fapte ce potfi imputate în mod direct acesteia sau reprezentanților săi legali.Autorii excepției precizează că înțeleg să invoce dispozițiileart. 23 alin. (12) din Constituție, având în vedere similitudineadintre răspunderea penală și cea contravențională, diferențiatedoar de gradul de pericol social al faptei și de nivelul pedepseloraplicate. În ceea ce privește neconstituționalitatea prevederilorlegale sus-menționate prin raportare la dispozițiile art. 45 dinConstituție, autorul excepției apreciază că „prin aplicarea uneisancțiuni societății comerciale care nu are calitatea decontravenient se afectează, în mod nelegal, desfășurarea încondiții normale a activității persoanei juridice cu efecte directeasupra patrimoniului acesteia, care este diminuat în lipsa unuitemei juridic”.

Judecătoria Fetești și Judecătoria Slobozia consideră căexcepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celordouă Camere ale Parlamentului, Guvernului și AvocatuluiPoporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupraexcepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază, în punctul de vedere transmis înDosarul nr. 195D/2008, că este neîntemeiată atât critica prinraportare la prevederile art. 23 alin. (12) din Constituție, întrucâtacestea vizează exclusiv domeniul penal, cât și cea referitoarela pretinsa nesocotire a principiului libertății economice, instituitprin art. 45 din Legea fundamentală.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate suntconstituționale. Precizează că art. 23 alin. (12) din Legeafundamentală nu este incident în cauză, întrucât acestagarantează libertatea individuală și siguranța persoanei fizice,iar nu a persoanei juridice. În opinia sa, textele de lege criticatenu conțin norme care să îngrădească accesul liber al persoaneila o activitate economică.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu aucomunicat punctele lor de vedere.

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere aleGuvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite dejudecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale

criticate, raportate la prevederile Constituției, precum șiLegea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și estecompetentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legeanr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituieprevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privindperioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă aleconducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare aactivității acestora, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 565 din 16 august 2007, aprobată cu modificări prinLegea nr. 371/2007, publicată în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 898 din 28 decembrie 2007. Textul de lege criticatstabilește sancțiunile aplicabile în cazul săvârșirii contravențiilorconstând în încălcarea regulilor privind perioadele deconducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilorauto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textelede lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinsela art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepselor și la art. 45referitoare la libertatea economică.

De asemenea, autorii excepției invocă și dispozițiile art. 8alin. (1) și art. 10 din Regulamentul Parlamentului European șial Consiliului Uniunii Europene (CE) nr. 561/2006 privindarmonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale îndomeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor(CEE) nr. 3.821/85 și (CE) nr. 2.135/98 ale Consiliului și deabrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului,publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene, L10211/04/2006 P.0001-0014. Art. 8 alin. (1) din actul menționatprevede următoarele: „Conducătorul respectă perioadele derepaus zilnic și săptămânal.” Art. 10 din același act cuprindereguli referitoare la răspunderea întreprinderii de transport.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reținecă dispozițiile criticate din Ordonanța Guvernului nr. 37/2002stabilesc contravențiile pentru încălcarea regulilor privindperioadele de conducere, precum și sancțiunilecorespunzătoare acestora, sancțiuni ce constau în aplicareaunor amenzi întreprinderii sau operatorului de transport rutier.

Prin Decizia nr. 683 din 11 septembrie 2007, publicată înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie2007, Curtea Constituțională a constatat că „obligareaîntreprinderii sau operatorului de transport la plata amenziipentru o faptă săvârșită de către conducătorul auto [...] este osoluție legislativă justificată prin raportul de prepușenie existentîntre întreprinderea sau operatorul de transport rutier șiconducătorul auto, angajat al acestuia, raport în virtutea căruiacomitentul are obligația de a impune conducătorului autoutilizarea instrumentarului și documentelor prevăzute de lege.Totodată, întrucât răspunderea comitentului este o răspunderepentru fapta altuia, acesta are la dispoziție o acțiune în regresîmpotriva prepusului”.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționaleale art. 23 alin. (12), Curtea constată că această critică esteneîntemeiată. Textul Legii fundamentale instituie principiullegalității pedepsei, făcând referire, în principal, la sancțiunilepenale, întrucât art. 23 alin. (12) trebuie privit în contextul deansamblu al reglementării sale, or, art. 23 vizează o serie degaranții a căror aplicabilitate este rezervată domeniului dreptuluipenal.

În ceea ce privește sancțiunile contravenționale, cu referirela răspunderea contravențională, sunt aplicabile garanțiileprocesual civile, iar nu cele penale, aspect ce rezultă dinprevederile art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privindregimul juridic al contravențiilor, conform cărora dispozițiile



Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

acestei ordonanțe se completează cu cele ale Codului deprocedură civilă.

De asemenea, Curtea constată că este neîntemeiată criticade neconstituționalitate privind încălcarea prevederilor art. 45din Constituție, potrivit cărora accesul liber al persoanei la oactivitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora suntgarantate, în condițiile legii. Întreprinderea sau operatorul detransport rutier în activitatea căruia s-a constatat săvârșirea uneicontravenții nu poate invoca principiul libertății economice, câtăvreme acesta nu a respectat prevederile legale.

În fine, Curtea constată că textele criticate nu contravin niciRegulamentului nr. 561/2006 al Parlamentului European și alConsiliului Uniunii Europene, invocat de autorii excepției.Dimpotrivă, îi dau substanță, concretizând, în spiritul voințeilegiuitorului comunitar, prevederile mai generale cuprinse înacest regulament. Așadar, nimic nu împiedică statul săsancționeze întreprinderea pentru conduita necorespunzătoarea angajatului său, aceasta păstrându-și dreptul de regresîmpotriva celui care, în mod direct și nemijlocit, este răspunzător.




În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 37/2007 privindstabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor autoși utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, excepție ridicată de Societatea Comercială „Analog Trans” — S.R.L.din Ovidiu în Dosarul nr. 2.445/229/2007 al Judecătoriei Fetești și de Societatea Comercială „Ogutur” — S.R.L. din Constanța înDosarul nr. 6.223/312/2007 al Judecătoriei Slobozia.


PREȘEDINTE,ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,Valentina Bărbățeanu



referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

Acsinte Gaspar — președinteNicolae Cochinescu — judecătorAspazia Cojocaru — judecătorIon Predescu — judecătorTudorel Toader — judecătorAugustin Zegrean — judecătorSimona Ricu — procurorValentina Bărbățeanu — magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitatea prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativnr. 554/2004, excepție ridicată de Societatea Comercială„Prestcom Selena” — S.R.L. din Buzău în Dosarulnr. 2.506/46/2006 al Curții de Apel Pitești — Secția comercialăși de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Anghel Petrică,doamna avocat Janot Sîrbu, apărător ales cu delegație la dosar,membru al Baroului București. Se constată lipsa celorlalte părți,față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordăcuvântul apărătorului ales al părții Anghel Petrică. Acesta solicitărespingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii derespingere ca neîntemeiată a excepției, apreciind că nu sunt

încălcate prevederile Legii fundamentale invocate de autorulexcepției.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constatăurmătoarele:

Prin Încheierea din 14 decembrie 2007, pronunțată înDosarul nr. 2.506/46/2006, Curtea de Apel Pitești — Secțiacomercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizatCurtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitatea prevederilor art. 20 din Legea contenciosuluiadministrativ nr. 554/2004. Excepția de neconstituționalitate afost ridicată de Societatea Comercială „Prestcom Selena” —S.R.L. într-un litigiu de contencios administrativ, aflat în stadiulprocesual al recursului, având ca obiect o acțiune în anulareaunor acte administrative.

În motivarea excepției, se susține, în esență, că textul delege criticat împiedică liberul acces la justiție și realizarea unuicontrol judiciar eficient, limitând numărul căilor de atac ce pot fiexercitate împotriva hotărârii primei instanțe. Se arată că astfelpărțile implicate într-un proces având ca obiect apărareadreptului fundamental la proprietate și a drepturilor ce „decurgdin exercitarea elementelor care țin de proprietate” sunt lipsitede „efectul quasi-devolutiv al apelului”, cale de atac în cadrul


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

căreia pot fi refăcute sau completate probatoriile care au fostrefuzate sau nu s-au efectuat în fața instanței de fond.

Curtea de Apel Pitești — Secția comercială și decontencios administrativ și fiscal consideră că excepția deneconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că exercitareacăilor de atac prin trei grade de jurisdicție nu reprezintă o regulăabsolută, legiuitorul putând opta pentru instituirea unei singurecăi de atac, respectiv recursul.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celordouă Camere ale Parlamentului, Guvernului și AvocatuluiPoporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupraexcepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de legecriticate sunt constituționale. Precizează că, așa cum a statuatCurtea Constituțională în jurisprudența sa, accesul liber lajustiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin carejustiția se înfăptuiește, dar nu înseamnă că acesta trebuieasigurat la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului șiGuvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere alAvocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,susținerile reprezentantului părții Anghel Petrică, concluziileprocurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederileConstituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și estecompetentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legeanr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituieprevederile art. 20 din Legea contenciosului administrativnr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificateprin Legea nr. 262/2007, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textul de legecriticat are următorul cuprins:

— Art. 20: „(1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poatefi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență.(3) În cazul admiterii recursului, instanța de recurs,

modificând sau casând sentința, va rejudeca litigiul în fond, dacănu sunt motive de casare cu trimitere. Când hotărârea primei

instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul, cauza se vatrimite, o singură dată, la această instanță.”

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul delege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legeafundamentală: art. 21 care garantează dreptul de acces liber lajustiție, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 124referitor la înfăptuirea justiției și art. 129 care reglementeazăfolosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reținecă autorul acesteia critică faptul că legea nu îi permite săexercite și calea de atac a apelului împotriva sentințelorpronunțate de instanțele de contencios administrativ. Însă,prevederile constituționale ale art. 129, invocate în motivareaexcepției, conțin precizarea esențială potrivit căreia hotărârileinstanțelor pot fi atacate, de Ministerul Public sau de părțileinteresate, în condițiile legii. În plus, art. 126 alin. (2) din Legeafundamentală oferă legiuitorului dreptul de a legifera cu privire laacest aspect. De aici se desprinde concluzia că nimic nuîmpiedică edictarea unei soluții legislative ca cea cuprinsă întextul de lege criticat. De altfel, această opțiune a legiuitorului afost impusă de exigența soluționării cu celeritate a procesuluidedus judecății, aceasta fiind una dintre caracteristicile acțiuniiîn contencios administrativ.

Curtea constată că autorul excepției este, în plus, nemulțumitși de faptul că, în opinia sa, în recurs nu mai poate administraprobele pe care, din varii motive, nu le-a putut valorifica în primăinstanță. Or, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, încazul în care recursul este admis, fondul cauzei va fi examinatdin nou, fie chiar de către instanța de recurs, fie de către primainstanță, după casarea cu trimitere sau ca urmare a constatăriică prima instanță nu a judecat fondul. Partea interesată va aveaastfel posibilitatea de a-și realiza o apărare eficientă. Pentruaceleași motive, nu poate fi reținută nici critica referitoare laîncălcarea dreptul de acces liber la justiție.

Curtea reține că dreptul la două grade de jurisdicție estegarantat numai în materie penală, potrivit prevederilor art. 2 dinProtocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărareadrepturilor omului și a libertăților fundamentale. Mai mult, chiarși în materie penală pot fi instituite anumite excepții de laaceastă regulă.

În fine, Curtea constată că autorul excepției nu evidențiazăniciun fel de contrarietate între textul de lege criticat și principiileconstituționale potrivit cărora se înfăptuiește justiția, statuate înart. 124 din Legea fundamentală, iar invocarea art. 44 dinConstituție nu prezintă relevanță în cauză, obiectul excepțieiavând un domeniu mult mai larg de adresabilitate.




În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,excepție ridicată de Societatea Comercială „Prestcom Selena” — S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 2.506/46/2006 al Curții de ApelPitești — Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.


PREȘEDINTE,ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent,Valentina Bărbățeanu


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E

A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

O R D I N

privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Internelor

și Reformei Administrative

Având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului

Internelor și Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008,

pentru reglementarea utilizării însemnelor heraldice adoptate conform Ordinului ministrului internelor și reformei

administrative nr. 390/2008 privind constituirea și funcționarea Comisiei de Însemne Heraldice a Ministerului Internelor și Reformei

Administrative și Normelor metodologice privind elaborarea, adoptarea și utilizarea însemnelor heraldice în Ministerul Internelor

și Reformei Administrative nr. 337.035 din 6 februarie 2008, aprobate de secretarul general al Ministerului Internelor și Reformei

Administrative,

ministrul internelor și reformei administrative emite următorul ordin:


12

Art. 1. — Se aprobă însemnele heraldice avizate de Comisia

de Însemne Heraldice a Ministerului Internelor și Reformei

Administrative pentru următoarele instituții/structuri:

1. Ministerul Internelor și Reformei Administrative

2. Aparatul central al Ministerului Internelor și Reformei

Administrative

3. Inspectoratul General al Poliției Române

4. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

5. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

6. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

7. Arhivele Naționale

8. Direcția Generală de Informații și Protecție Internă

9. Direcția Generală Anticorupție

10. Corpul de control al ministrului

11. Agenția Națională Antidrog

12. Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor

13. Oficiul Național pentru Protecția Martorilor

14. Oficiul Român pentru Imigrări

15. Direcția Generală de Pașapoarte

16. Centrul de Cooperare Polițienească Internațională

17. Biroul SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare

Polițienească Internațională

18. Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date

privind Evidența Persoanelor

19. Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a

Vehiculelor

20. Inspectoratul de Aviație al Ministerului Internelor și

Reformei Administrative

21. Grupul Special de Protecție și Intervenție „Acvila”

22. Comenduirea Garnizoanei București

23. Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”

24. Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție

„Alexandru Ioan Cuza”

25. Centrul de Studii Postuniversitare

26. Centrul de Psihosociologie

27. Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei „Vlad

Țepeș”

28. Batalionul 1 Jandarmi de Intervenție Antiteroristă și

Acțiuni Speciale

29. Batalionul 2 Jandarmi Special de Intervenție

30. Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina

31. Școala de Subofițeri de Jandarmi „Grigore Alexandru

Ghica” Drăgășani

32. Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi

Ochiuri

33. Centrul Cultural al Ministerului Internelor și Reformei

Administrative

Art. 2. — Elementele de compoziție descrise și forma grafică

a scutului sau a câmpului heraldic, a pieselor și figurilor

heraldice, cromatica și, de la caz la caz, devizele care

individualizează structurile menționate sunt prevăzute în

planșele cuprinse în anexele nr. 1—33.

Art. 3. — Anexele nr. 1—33*) fac parte integrantă din

prezentul ordin.

Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

Ministrul internelor și reformei administrative,

Cristian David

București, 21 mai 2008.

Nr. 490.

*) Însemnele din anexele nr. 1—33 sunt reproduse în facsimil.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


trei frunze de stejar de aur, având încentru litera J stilizată cu negru.

În cartierul 5 — Administrația:— scut albastru încărcat cu un leu de

aur născând dintr-o coroană deschisă cucinci fleuroane. Leul ține cu labeleanterioare un baston din același metalîncărcat cu cinci flori de crin roșii șimanșonat de argint.

În cartierul 6 — Arhivele Naționale:— scut roșu, încărcat cu o făclie

neagră, cu flacără de aur, așezată înbară. Peste făclie broșează unpergament desfășurat, natural, poziționatîn bandă și validat cu sigiliu atașat roșu,cu bordură neagră, prins de suport cușnur albastru.

În partea inferioară, sub acvilă, devizaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative scrisă cu litere negre pe oeșarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINEIURIS (PENTRU PATRIE ȘI ORDINEADE DREPT).

Semnificația elementelor însumate:a) balanța — echilibru, justiție,

echitate — evidențiind în stema de fațăatribuțiile instituției privind supraveghereaaplicării legilor;

b) securile consulare romane —evocă atribuțiile Ministerului Internelor șiReformei Administrative în statul de drept,de garant al ordinii publice;

c) casca și topoarele — sunt preluatedin însemnele pompierilor militari folositedin a doua jumătate a secolului alXIX-lea;

d) grenada explodând — amintește departiciparea pompierilor militari laRăzboiul pentru cucerirea Independențeide Stat a României;

e) borna cu ancoră — evocă ideea depază și control a granițelor țării;

f) spadele încrucișate — capacitateade a judeca, de a separa vinovăția deinocență, sugerând în ansamblu ideea destrăjuire permanentă a hotarelor țării;

g) leu — putere, autoritate, forță,înțelepciune, energie în serviciul binelui;

h) romb – viață, prosperitate,recompensă, cântece de laudă;

i) litera J — sigla care desemnează,încă din secolul al XIX-lea, JandarmeriaRomână;

j) cununa din frunze de stejar — forța,puterea, autoritate veche;

k) coroana deschisă — perfecțiunea,iar prin extensie, independența;

l) crin — figură onorabilă; demnitate,iar prin extensie, așteptarea binelui;

m) baston — autoritate, echilibru,administrația civilă;

n) pergamentul desfășuratsimbolizează menirea instituției deconservare și protecție a FonduluiArhivistic Național;

o) făclia evocă rolul ArhivelorNaționale în dezvoltarea științei și culturii;

p) deviza îmbogățește mesajulcompoziției heraldice și evidențiazădevotamentul celor care slujesc în acestminister față de normele democratice.

Însemnul heraldic al MinisteruluiInternelor și Reformei Administrative arebază stema țării.

Elemente de compoziție preluatedin stema României:

— scutul mare (exterior) albastru,încărcat cu o acvilă cruciată, de aur, cucapul spre dreapta, aripile deschise, cuciocul și ghearele roșii, în gheara dreaptăținând o spadă de argint.

Însemnul heraldic al MinisteruluiInternelor și Reformei Administrativese individualizează prin:

a) ramura verde de măslin, simbol alpăcii și ordinii, care înlocuieștebuzduganul din stema țării;

b) scutul de mai mici dimensiuni,plasat pe pieptul acvilei, despicat și dublutăiat și având în șase cartiere, simboluricare desemnează cele mai importantestructuri ale ministerului după cumurmează:

În cartierul 1 — Inspectoratul General alPoliției Române:

— scut albastru încărcat în parteasuperioară cu o balanță de aur cutalgerele în echilibru, iar în cea inferioarăcu două securi consulare romanenaturale, încrucișate în săritoare.

În cartierul 2 — Inspectoratul Generalpentru Situații de Urgență:

— scut de culoarea purpurei, încărcatcu însemnele specifice, tradiționale,pentru acest domeniu de activitate:

a) două topoare încrucișate însăritoare, suprapuse de o cască depompier așezată din profil;

b) în partea inferioară, o grenadăexplodând, de la care pornesc în dreaptași în stânga ramuri de stejar, totul deargint.

În cartierul 3 — Inspectoratul General alPoliției de Frontieră:

— scut verde, mobilat cu o bornă dehotar, de argint, având în parteasuperioară două spade albastre,încrucișate în săritoare, iar în cea de jos oancoră neagră. Borna are ca suporți doilei de aur, limbați roșu, afrontați.

În cartierul 4 — Inspectoratul General alJandarmeriei:

— scut de dimensiuni mai mici, în alcărui câmp, pe albastru, un romb deargint ieșind dintr-o cunună compusă din

ANEXA Nr. 1

MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Însemnul heraldic al unitățiloraparatului central al Ministerului Internelorși Reformei Administrative va păstra încompoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur,cu capul spre dreapta, ciocul și gheareleroșii, aripile deschise, ținând în ghearadreaptă o sabie de argint, în stânga oramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut dedimensiuni mai mici, în câmpul căruia, pealbastru, două ramuri de stejar, de aur,încrucișate în talpă în săritoare, avândîntre ele literele M I R A, din același metal.

Sub acvilă, pe o eșarfă albă, devizascrisă cu litere negre: PRO PATRIA ETORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ȘIORDINEA DE DREPT).

Semnificația elementelor însumate:a) literele M I R A — sigla Ministerului

Internelor și Reformei Administrative;b) ramurile de stejar încrucișate —

forța, puterea și o autoritate veche.

ANEXA Nr. 2

APARATUL CENTRAL AL MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

Însemnul heraldic al InspectoratuluiGeneral al Poliției Române va păstra încompoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscut exterior, pe albastru, o acvilăcruciată, de aur, cu capul spre dreapta,ciocul și ghearele roșii, aripile deschise,ținând în gheara dreaptă o sabie deargint, în stânga o ramură de măslinverde.

Pe pieptul acvilei se află un alt scutalbastru, încărcat în partea superioară cuo balanță de aur cu talgerele în echilibru,iar în cea inferioară, cu două securiconsulare romane naturale, încrucișate însăritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, devizascrisă cu litere negre pe o eșarfă albă:LEX ET HONOR (LEGE ȘI ONOARE).

Semnificația elementelor însumate:a) balanța — echilibru, justiție, echitate —

evidențiind în stema de față atributulunității privind supravegherea aplicăriilegilor;

b) securile consulare romane — evocăatribuțiile Ministerului Internelor șiReformei Administrative în statul de drept,de garant al ordinii publice.

ANEXA Nr. 3

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Semnificația elementelor însumate:a) casca și topoarele — sunt preluate

din însemnele pompierilor militari folositedin a doua jumătate a secolului alXIX-lea;

b) grenada explodând — amintește departiciparea pompierilor militari la

Războiul pentru cucerirea Independențeide Stat a României;

c) ramurile de stejar — forța, putereași o autoritate veche;

d) culoarea scutului sugerează luptacu focul.

Însemnul heraldic al InspectoratuluiGeneral pentru Situații de Urgență vapăstra în compoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscut exterior, pe albastru, o acvilăcruciată, de aur, cu capul spre dreapta,ciocul și ghearele roșii, aripile deschise,ținând în gheară dreaptă o sabie deargint, în stânga o ramură de măslinverde.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut deculoarea purpurei, încărcat cu însemnelespecifice, tradiționale, pentru acestdomeniu de activitate:

a) două topoare încrucișate însăritoare, suprapuse de o cască depompier așezată din profil;

b) în partea inferioară, o grenadăexplodând, de la care pornesc în dreaptași stânga ramuri de stejar, totul de argint.

În partea inferioară, sub acvilă, devizascrisă cu litere negre pe o eșarfă albă:AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘIDEVOTAMENT).

ANEXA Nr. 4

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ

Semnificația elementelor însumate:a) borna cu ancora — individualizează

menirea unității, evocând ideea de pazăși control pentru granițele țării;

b) spadele încrucișate — capacitatea

de a judeca, de a separa vinovăția deinocență, sugerând în ansamblu ideea destrăjuire permanentă a hotarelor țării;

c) leu — putere, autoritate, forță,înțelepciune, energie în serviciul binelui.

Însemnul heraldic al InspectoratuluiGeneral al Poliției de Frontieră va păstraîn compoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscutul exterior, pe albastru, o acvilăcruciată, de aur, cu capul spre dreapta,ciocul și ghearele roșii, aripile deschise,ținând în gheara dreaptă o sabie deargint, în stânga o ramură de măslinverde.

Pe pieptul acvilei se află un scut verde,mobilat cu o bornă de hotar, de argint,având în partea superioară două spadealbastre, încrucișate în săritoare, iar încea de jos o ancoră neagră. Borna are casuporți doi lei de aur, limbați roșu,afrontați.

În partea inferioară, sub acvilă, devizascrisă cu litere negre pe o eșarfă albă:PATRIA ET HONOR (PATRIE ȘIONOARE).

ANEXA Nr. 5

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


b) litera J — sigla care desemnează,încă din secolul al XIX-lea, JandarmeriaRomână;

c) cununa din frunze de stejar — forță,putere, autoritate veche.

Însemnul heraldic al InspectoratuluiGeneral al Jandarmeriei Române vapăstra în compoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscut exterior, pe albastru, o acvilăcruciată, de aur, cu capul spre dreapta,ciocul și ghearele roșii, aripile deschise,ținând în gheara dreaptă o sabie deargint, în stânga o ramură de măslinverde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut dedimensiuni mai mici, în al cărui câmp, pealbastru, un romb de argint, ieșind dintr-ocunună compusă din trei frunze de stejarde aur, având în centru litera J stilizată cunegru.

În partea inferioară, sub acvilă, devizascrisă cu litere negre pe o eșarfă albă:LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE).

Semnificația elementelor însumate:a) romb — viață, prosperitate,

recompensă, cântece de laudă;

ANEXA Nr. 6

INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE

Însemnul heraldic al ArhivelorNaționale va păstra în compozițieelemente din stema Ministerului Internelorși Reformei Administrative, după cumurmează: în scut exterior, pe albastru, oacvilă cruciată, de aur, cu capul spredreapta, ciocul și ghearele roșii, aripiledeschise, ținând în gheara dreaptă osabie de argint, în stânga o ramură demăslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un alt scutroșu, încărcat cu o făclie neagră, cuflacără de aur, așezată în bară. Pestefăclie broșează un pergament desfășurat,natural, poziționat în bandă și validat cusigiliul atașat roșu, cu bordură neagră,prins de suport cu șnur albastru.

În partea inferioară, sub acvilă, devizascrisă cu litere negre pe o eșarfă albă:SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNAADEVĂRUL).

ANEXA Nr. 7

ARHIVELE NAȚIONALE

Semnificația elementelor însumate:a) pergamentul desfășurat — menirea

instituției de conservare a FonduluiArhivistic Național;

b) făclia — rolul unității în dezvoltareaștiinței și culturii.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


b) limba — puterea (malefică sau

benefică) prin vorbă;

c) gheare — forța corpului;

d) cheia — siguranța și puterea;

simbolizează inițiatorul, cel care

deține puterea de decizie și deresponsabilitate;

e) trei săgeți — lupta împotrivainamicului;

f) bordura crenelată — protecție,recompensă, securitate, adăpost.

Însemnul heraldic al Direcției Generalede Informații și Protecție Internă va păstraîn compoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur,cu capul spre dreapta, ciocul și gheareleroșii, aripile deschise, ținând în ghearadreaptă o sabie de argint, în stânga oramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut dedimensiuni mai mici, cu bordură crenelatăroșie, în câmpul căruia, pe albastru, unleu rampant, de aur, limbat și armat roșu,ținând în laba dreaptă superioară o cheie,de asemenea, de aur, cu „ponetonul” însus și orientat spre dreapta, în cea stângătrei săgeți de același metal, cu vârfurile însus, poziționate în bandă-pal-bară.

Sub acvila cruciată, pe o eșarfă albă,s-a scris cu litere negre deviza: BONAFIDE (CU BUNĂ-CREDINȚĂ).

Semnificația elementelor însumate:a) leu de aur — un luptător prudent

întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate,forță, curaj, înțelepciune, energie înserviciul binelui;

ANEXA Nr. 8

DIRECȚIA GENERALĂ DE INFORMAȚII ȘI PROTECȚIE INTERNĂ

Însemnul heraldic al Direcției GeneraleAnticorupție se prezintă după cumurmează: în scut, pe albastru, o spadă deargint, așezată în pal, cu vârful în jos,înconjurată de două ramuri de lauri, deacelași metal, încrucișate în săritoare înpartea de jos și ale căror extremitățisuperioare ating garda armei; în parteainferioară, sub scut, deviza scrisă cu literenegre pe o eșarfă albă: INTEGRITATEPENTRU CREDIBILITATE.

Semnificația elementelor însumate:a) ramurile de lauri — atribut al

victoriei;b) spada — puterea de a face

dreptate; capacitatea de a judeca, de asepara vinovăția de inocență.

ANEXA Nr. 9

DIRECȚIA GENERALĂ ANTICORUPȚIE


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


b) limba leului — puterea (maleficăsau benefică) prin vorbă;

c) gheare de leu roșii — forța corpului;d) spada — forța și puterea

dominantă, atunci când este ținută înmână; capacitatea de a judeca, de asepara vinovăția de inocență;

e) balanța — echilibru, justiție,echitate —, evidențiind în însemnul defață atributul unității privindsupravegherea aplicării legilor;

f) munte verde — grandoare,înțelepciune și demnitate sublimă.

Însemnul heraldic al Corpului decontrol al ministrului va păstra încompoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur,cu capul spre dreapta, ciocul și gheareleroșii, aripile deschise, ținând în ghearadreaptă o sabie de argint, în stânga oramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut dedimensiuni mai mici, în care, pe albastru,pe un munte verde, un leu rampant, deaur, limbat și armat roșu, ținând în labadreaptă superioară o spadă naturală,înzestrată de aur, așezată în pal, în ceastângă o balanță din același metal, cutalgerele în echilibru.

Sub acvila cruciată, pe o eșarfă albă,s-a scris cu litere negre deviza: LEX ETIUSTITIA (LEGE ȘI DREPTATE).

Semnificația elementelor însumate:a) leu de aur — un luptător prudent

întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate,forță, curaj, înțelepciune, energie înserviciul binelui;

ANEXA Nr. 10

CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI

deschizătură, cea din dreapta, litera A(Antidrog) întoarsă;

b) ovalul — curaj, autodisciplină,influență, intuiție; un gând liber,

concentrarea, creația; în cazul de fațăreprezintă și voința lucrătorilor din unitatede a acționa împotriva drogurilor.

Emblema Agenției Naționale Antidrogdin cadrul Ministerului Internelor șiReformei Administrative se prezintă dupăcum urmează: pe centru, într-un ovalnegru, ajurat verde și plasat oblic spredreapta, o compoziție cuprinzând litereleA N A negre, dispuse în ligatură pe litera N,înclinată, de asemenea, spre dreapta.Ovalul broșează, în partea inferioară, lastânga, pe porțiunea de jos a bareilaterale din stânga a literei N. La rândulsău, porțiunea de sus a barei laterale dindreapta a literei amintite broșează peacelași oval. În exergă, legenda scrisă culitere albe pe figura geometricămenționată: * ROMANIA * AGENTIANATIONALA ANTIDROG.

Semnificația elementelor însumate:a) N— reprezintă siglele cuvintelor ce

compun denumirea unității, dispuse înligatură, anume: prima deschizătură dinstânga se consideră litera A (Agenția),urmează N (Națională) și ultima

ANEXA Nr. 11

AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Emblema Inspectoratului Naționalpentru Evidența Persoanelor din cadrulMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative se prezintă după cumurmează: în centrul compoziției, pe argint,literele evp albastre. În exergă, între douăovale culcate (orizontale), liniare, deculoare neagră, legenda scrisă cu literede aceeași culoare: * INSPECTORATULNAȚIONAL PENTRU EVIDENȚAPERSOANELOR * M.I.R.A.

Semnificația elementelor însumate:a) literele evp — ev reprezintă

prescurtarea prin trunchiere a cuvântuluievidența, iar p sigla cuvântuluipersoanelor, ambele fiind integrate îndenumirea unității;

b) oval orizontal — ochiul care poatevedea toată realitatea.

ANEXA Nr. 12

INSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR

b) ramuri de stejar — forță și putere;

c) bordura roșie — protecție,

recompensă;

d) balanța în echilibru — justiție,echitate —, evidențiind în însemnul defață atributul unității privindsupravegherea aplicării legilor.

Însemnul heraldic al Oficiului Naționalpentru Protecția Martorilor din cadrulInspectoratului General al Poliției Românepăstrează în compoziție elemente dinstema Ministerului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur,cu capul spre dreapta, ciocul și gheareleroșii, aripile deschise, ținând în ghearadreaptă o sabie de argint, în stânga oramură de măslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut demici dimensiuni, cu bordură roșie,încărcată cu șase balanțe de argint ce autalgerele în echilibru; în câmpul scutului,pe fond albastru, se află o spadă de aur,așezată în pal cu vârful în jos, flancată dedouă ramuri de stejar care se întretaie lapartea inferioară.

Semnificația elementelor însumate:a) spada — capacitatea de a judeca,

de a separa vinovăția de inocență;

ANEXA Nr. 13

OFICIUL NAȚIONAL PENTRU PROTECȚIA MARTORILOR


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Însemnul heraldic al Oficiului Românpentru Imigrări va păstra în compozițieelemente din stema Ministerului Internelorși Reformei Administrative, după cumurmează: în scutul exterior, pe albastru, oacvilă cruciată, de aur, cu capul spredreapta, ciocul și ghearele roșii, aripiledeschise, ținând în gheara dreaptă osabie de argint, în stânga o ramură demăslin verde.

Pe pieptul acvilei se află un scutalbastru, cu o bandă de aur, încadrată cutrei rândunele zburând, negre. În cartierul1 — o spadă de argint, înzestrată de aur,iar în cartierul 2 — o roată cu opt spițe deaur; cu șeful de argint, încărcat cucredința de carnație, cu mânecile roșii.

Semnificația elementelor însumate:a) spada — justiție, dreptate,

capacitatea de a separa vinovăția deinocență;

b) rândunele zburând — străinii,singurătate, emigrare, separare;

c) roata cu opt spițe — baza de date;d) credința (două mâini care se strâng) —

unitate, colaborare.

ANEXA Nr. 14

OFICIUL ROMÂN PENTRU IMIGRĂRI

Însemnul heraldic al Direcției Generalede Pașapoarte va păstra în compozițieelemente din stema Ministerului Internelorși Reformei Administrative, după cumurmează: în scut, pe albastru, o acvilăcruciată, de aur, cu capul spre dreapta,ciocul și ghearele roșii, aripile deschise,ținând în gheara dreaptă o sabie deargint, în stânga o ramură de măslinverde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut dedimensiuni mai mici, în care, pe verde, unglob heraldic, de argint, peste carebroșează un pașaport întredeschis, avândimprimat pe coperta purpurie însemnuloficial al țării, de argint și scris cu litere deaur: PASAPORT în partea inferioară șiROMANIA în cea superioară.

Sub acvilă, deviza scrisă cu literemajuscule negre pe o eșarfă albă: SUBLEGE LIBERTAS (NUMAI PRIN LEGEPOATE EXISTA LIBERTATE).

Semnificația elementelor însumate:a) pașaportul broșând peste globul

pământesc — documentul cu carepersoanele pot circula liber în lume.

ANEXA Nr. 15

DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Însemnul heraldic al Centrului deCooperare Polițienească Internaționalăpoate fi descris astfel: scut triunghiular, cumarginile rotunjite, albastru, încărcat cugrifon de aur, limbat și armat roșu, ținândîn gheara dreaptă anterioară un pumnalde argint, înzestrat de aur, așezat în pal șicu vârful în sus. În șef, pe argint, credințade carnație, împodobită roșu. În exergă,între două cercuri liniare continue, pe fondalbastru, legenda scrisă cu litere deaur: * ROMANIA * CENTRUL DECOOPERARE POLIȚIENEASCĂINTERNAȚIONALĂ.

Semnificația elementelor însumate:a) grifon — forță, putere, capacitate de

a surmonta obstacolele;b) pumnal — justiție și onoare militară;c) credința (două mâini împreunate) —

uniune, alianță;d) limba roșie — puterea (malefică sau

benefică) prin vorbă;e) ghearele roșii — forța corpului.

ANEXA Nr. 16

CENTRUL DE COOPERARE POLIȚIENEASCĂ INTERNAȚIONALĂ

Emblema Biroului SIRENE din cadrulCentrului de Cooperare PolițieneascăInternațională al Ministerului Internelor șiReformei Administrative se prezintă dupăcum urmează: în centru este plasatăharta României cu câmpul în culorilealbastru, galben și roșu, așezate peverticală, în proporții asemănătoare. Înjurul hărții, este scris circular cu literenegre: * SIRENE * ROMÂNIA. În exergă,între două cercuri liniare continue, pe fondalbastru, douăsprezece stele de aur.

Semnificația elementelor însumate:a) harta este reprezentarea grafică în

plan orizontal a suprafeței terestre aRomâniei;

b) cele trei benzi verticale: albastră,galbenă, roșie sunt preluate de la drapelulRomâniei adoptat după 29 decembrie1989;

c) cele douăsprezece stele aurii pefondul albastru sunt preluate de la steagulEuropei.

ANEXA Nr. 17

BIROUL SIRENE


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Emblema Centrului Național deAdministrare a Bazelor de Date privindEvidența Persoanelor are în centrulcompoziției, pe fond albastru, un disc deargint cu bordură șnurată, de la carepornesc spre exterior opt săgeți deacelași metal, cu câte cinci creneluri,așezate gironat și alezate. În exergă, întredouă cercuri liniare negre, legenda scrisăcu litere de aceeași culoare pe fondargintiu: * CENTRUL NATIONAL DEADMINISTRARE A BAZELOR DE DATEPRIVIND EVIDENTA PERSOANELOR *M.I.R.A.

Semnificația elementelor însumate:a) disc — unitate, perfecțiune, iar prin

extensie induce ideea centralizării datelorpe care unitatea le gestionează;

b) creneluri — ziduri, protecție;c) săgeți — pătrundere, deschidere,

unificare, decizie, sinteză, învățare rapidă,iar prin extensie sugerează schimburileinformatice în cadrul bazelor de date.

ANEXA Nr. 18

CENTRUL NAȚIONAL DE ADMINISTRARE A BAZELOR DE DATE PRIVIND EVIDENȚA PERSOANELOR

Însemnul heraldic al Direcției RegimPermise de Conducere și Înmatriculare aVehiculelor va păstra în compozițieelemente din stema Ministerului Internelorși Reformei Administrative, după cumurmează: în scut exterior, pe albastru, oacvilă cruciată, de aur, cu capul spredreapta, ciocul și ghearele roșii, aripiledeschise, ținând în gheara dreaptă osabie de argint, în stânga o ramură demăslin verde.

Pe pieptul acvilei, un alt scut dedimensiuni mici, în al cărui câmp, pealbastru, o cheie de aur flancată de patruroți cu câte șase spițe din același metal.

În partea inferioară, sub acvilă, devizascrisă cu litere negre pe o eșarfă albă:PRO CIVITATE (PENTRU CETĂȚENI).

Semnificația elementelor însumate:a) cheia de aur — inițiatorul, cel care

deține puterea de decizie și deresponsabilitate, dar și reușita;

b) roata — mișcarea constantă,evoluția, mecanizarea, motorizarea șiprogresul tehnic.

ANEXA Nr. 19

DIRECȚIA REGIM PERMISE DE CONDUCERE ȘI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


inocență, sugerând în ansamblu ideea

de străjuire permanentă a hotarelor

țării;

b) stea roșie — omul;

c) acvila de argint — indicăcapacitatea de observație și mobilitateaaeriană de luptă;

d) ciocul și ghearele roșii — forțacorpului.

Însemnul heraldic al Inspectoratului deAviație al Ministerului Internelor șiReformei Administrative va păstra încompoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscutul exterior, pe albastru, o acvilăcruciată, de aur, cu capul spre dreapta,ciocul și ghearele roșii, aripile deschise,ținând în gheara dreaptă o sabie deargint, în stânga o ramură de măslinverde.

Pe pieptul acvilei se află un scutalbastru, cu bandă de aur, încărcată cutrei stele roșii, însoțită în șef de o acvilăde argint, cu aripile deschise, ciocul șighearele roșii, iar în talpă de două spade,de asemenea, de argint, înzestrate deaur, încrucișate în săritoare.

În partea inferioară, sub acvilă, devizascrisă cu litere negre pe o eșarfă albă:CAELUM SERENUM (CER SENIN).

Semnificația elementelor însumate:a) spadele încrucișate — capacitatea

de a judeca, de a separa vinovăția de

ANEXA Nr. 20

INSPECTORATUL DE AVIAȚIE AL MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE

ANEXA Nr. 21GRUPUL SPECIAL DE PROTECȚIE ȘI INTERVENȚIE „ACVILA”

I. EMBLEMA OFICIALĂEmblema oficială a Grupului Special de Protecție și

Intervenție „Acvila” aparținând Ministerului Internelor și ReformeiAdministrative se prezintă după cum urmează: în centrulcompoziției, pe negru, o acvilă de argint, cu ciocul și gheareleroșii, în poziție de atac. În exergă, între două cercuri liniareargintii, legenda scrisă cu litere de același metal, tot pe fondnegru: * ROMANIA * GRUPUL SPECIAL DE PROTECTIE SIINTERVENTIE „ACVILA”.

Semnificația elementelor însumate:a) acvila de argint — comunicarea, înțelepciunea, forța și

tenacitatea, autoritatea și puterea; misiunea de observațieaeriană;

b) ciocul și ghearele — forța corpului;

c) culoarea roșie a ciocului și ghearelor — acțiune,cutezanță, dorința de a servi patria, sinceritate și voință.

II. EMBLEMA TACTICĂEmblema tactică a Grupului Special de Protecție și

Intervenție „Acvila” aparținând Ministerului Internelor și ReformeiAdministrative se prezintă după cum urmează: în centrulcompoziției, pe argint, o acvilă neagră, în poziție de atac. Înexergă, între două cercuri liniare negre, legenda scrisă cu literede aceeași culoare, tot pe fond argint: * ROMANIA * GRUPULSPECIAL DE PROTECTIE SI INTERVENTIE „ACVILA”.

Semnificația elementelor însumate:a) acvila neagră pe câmp de argint — curaj, demnitate,

putere, stabilitate, zbor spre înălțimi; misiune de observațieaeriană.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Însemnul heraldic al ComenduiriiGarnizoanei București se prezintă dupăcum urmează: un scut triunghiular, cumarginile rotunjite, cu bordură roșie, pecâmp albastru, un grifon de aur, limbatroșu, ținând în laba dreaptă superioară obalanță de argint, cu talgerele în echilibru.În exergă, între două cercuri liniarecontinue, legenda scrisă cu litere negre:* MINISTERUL INTERNELORȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE* COMENDUIREA GARNIZOANEIBUCUREȘTI.

Semnificația elementelor însumate:a) grifon de aur — forță, putere,

dificultate de învins;b) balanță — actul de justiție, puterea

de a judeca drept;c) bordura — protecție, recompensă.

ANEXA Nr. 22

COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREȘTI

Însemnul heraldic al Academiei dePoliție „Alexandru Ioan Cuza” va păstra încompoziție elemente din stemaMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative, după cum urmează: înscutul exterior, pe albastru, o acvilăcruciată, de aur, cu capul spre dreapta,ciocul și ghearele roșii, aripile deschise,ținând în gheara dreaptă o sabie deargint, în stânga o ramură de măslinverde.

Pe pieptul acvilei se află un scutalbastru, mobilat cu o carte deschisă, deargint, având deasupra o balanță cutalgerele în echilibru, de aur.

În partea inferioară, sub acvilă, devizascrisă cu litere negre pe o eșarfă albă:PER SCIENTIAM PRO PATRIA (PRINȘTIINȚĂ PENTRU PATRIE).

Semnificația elementelor însumate:a) cartea — știință, învățământ,

individualizând menirea unității;b) balanța — echilibru, sugerând

capacitatea de a separa vinovăția deinocență și de a respecta legile țării.

ANEXA Nr. 23

ACADEMIA DE POLIȚIE „ALEXANDRU IOAN CUZA”


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Însemnul heraldic al Facultății dePompieri din cadrul Academiei de Poliție„Alexandru Ioan Cuza” se prezintă dupăcum urmează: în scut de elvețian, peroșu, un compas de argint având întrebrațe o roată crenelată și o cască depompier de același metal. Deasupracompasului, în șef, o stea, de asemenea,de argint. În exergă, între două cercuriliniare negre, legenda scrisă cu litere deaur pe fond purpuriu: * ACADEMIA DEPOLIȚIE „ALEXANDRU IOAN CUZA”* FACULTATEA DE POMPIERI.

Semnificația elementelor însumate:a) compasul — simbol al echității, al

înțelepciunii și al prudenței; reprezintăștiințele exacte și rigoarea matematică;

b) roata crenelată — ritmul, forța,mișcarea, mecanica, materialul;

c) casca cu panaș — protecția,invulnerabilitatea, iar în cazul de față esteun simbol al pompierilor;

d) steaua de argint — știință, cultură,unitate de învățământ.

ANEXA Nr. 24

FACULTATEA DE POMPIERI

Însemnul heraldic al Centrului deStudii Postuniversitare al MinisteruluiInternelor și Reformei Administrative seprezintă după cum urmează: în scuttriunghiular, cu marginile rotunjite, pealbastru, două făclii negre, cu flacără deaur, încrucișate, având deasupra o steade argint. În șef, pe roșu, o cartedeschisă, naturală. În exergă, între douăcercuri liniare continue, legenda scrisă culitere negre: * MINISTERULINTERNELOR ȘI REFORMEIADMINISTRATIVE * CENTRUL DESTUDII POSTUNIVERSITARE.

Semnificația elementelor însumate:a) făclia — știința;b) stea de argint — cultură, știință,

înțelepciune;c) carte — învățământ.

ANEXA Nr. 25

CENTRUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Emblema Centrului de Psihosociologiese prezintă după cum urmează: în centrulcompoziției, pe albastru, se află litera Ψde culoare aurie. În exergă, între douăcercuri liniare, continue, aurii, legenda deacelași metal scrisă pe fond, deasemenea, albastru: * CENTRUL DEPSIHOSOCIOLOGIE * M.I.R.A.

Semnificația elementelor însumate:a) Ψ (psi) este a douăzeci și treia literă

a alfabetului grecesc și reprezintă siglacuvântului psihi (suflet), dar și apsihologiei — știință cu caracterinterdisciplinar care studiazăinterferențele dintre psihologiapersonalității și sociologie. Mai înseamnă(cu apex în dreapta sus) 700 sau al șaptesutelea, dar și (cu apex în stânga jos)700.000 sau al șapte sute miilea.

ANEXA Nr. 26

CENTRUL DE PSIHOSOCIOLOGIE

b) lancea — voința, dar amintește șide arma cu care, odinioară, domnitorulVlad Țepeș făcea dreptate în țară;

c) acele de ceasornic — executareade planuri militare;

d) grifon — forța cu viteza; obstacol desurmontat, dificultate de învins;

e) leul de aur — un geniu pătrunzătorși prevăzător; forță, inteligență, vigilență,putere;

f) coiful cu panaș — protecția șiinvulnerabilitatea; evocă codul de onoareal jandarmilor, capacitatea lor de a-și facedatoria în limitele legii.

Însemnul heraldic al Brigăzii Specialede Intervenție a Jandarmeriei „VladȚepeș” se prezintă după cum urmează: înscut francez modern, pe albastru, ogrenadă aprinsă de argint, asuprită de olance de aur, încărcată cu trei ace deceasornic roșii, susținută la dextra de unleu rampant, de asemenea, de aur, limbatși armat roșu, iar la senestra de un grifonrampant, de același metal, limbat și armatroșu; ambele animale, afrontate, stau cumembrele posterioare pe cate un arabescauriu. Scutul este timbrat de un coif deargint, cu viziera coborâtă și împodobit cupanaș purpuriu, așezat trei sferturi ladreapta. În exergă, între două cercuriroșii, pe fond albastru, legenda scrisă culitere de aur: * JANDARMERIA ROMÂNĂ* BRIGADA SPECIALĂ DEINTERVENȚIE „VLAD ȚEPEȘ”.

Semnificația elementelor însumate:a) grenada de argint — semn al

jandarmeriei, indicând unitate de elită;

ANEXA Nr. 27

BRIGADA SPECIALĂ DE INTERVENȚIE A JANDARMERIEI „VLAD ȚEPEȘ”


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


c) mâna înaripată — forță, stăpânirede sine, vigilență în expediții militare;ilustrează capacitatea unității în spațiulaerian;

d) piolet — ilustrează capacitateaunității în spațiul montan;

e) ancora — speranță, fermitate;ilustrează capacitatea unității în mediulnautic;

f) trei săgeți — lupta împotriva celorcare încalcă legea.

Însemnul heraldic al Batalionului 1Antiterorist și Acțiuni Speciale din cadrulBrigăzii Speciale de Intervenție aJandarmeriei „Vlad Țepeș” se prezintădupă cum urmează: în scut de tip francezmodern, pe albastru, un chevron roșu,încărcat cu un piolet de argint și o ancorăde același metal, însoțit, în șef, la dextra,de trei săgeți de argint, cu vârfurile în sus,așezate două în săritoare, cea din mijlocîn pal, la senestra, de o mână de aur,înaripată de argint, ținând un pumnal deargint, înzestrat de aur, așezat în pal, cuvârful în sus, iar în talpă de o grenadă deargint, aprinsă de același metal. Sub scuteste deviza scrisă cu litere negre pe oeșarfă albă: CURAJUL ÎNVINGEMOARTEA. În exergă, între două cercuriroșii, pe fond albastru, legenda scrisă culitere de aur: * JANDARMERIA ROMÂNĂ* BATALIONUL 1 ANTITERORIST ȘIACȚIUNI SPECIALE.


jandarmeriei, indicând unitate de elită;b) pumnal — justiție și onoare militară;

ANEXA Nr. 28

BATALIONUL 1 ANTITERORIST ȘI ACȚIUNI SPECIALE

Însemnul heraldic al Batalionului 2Special de Intervenție din cadrul BrigăziiSpeciale de Intervenție a Jandarmeriei„Vlad Țepeș” se prezintă după cumurmează: scut de tip francez modern, tăiatde o bandă de argint, încărcată cu trei acede ceasornic roșii și însoțită, în șef, de ospadă de argint, înzestrată de aur,așezată în pal, cu vârful în jos, iar în talpă,de o grenadă de argint aprinsă, deacelași metal. În exergă, între douăcercuri roșii, pe fond albastru, legendascrisă cu litere de aur: * JANDARMERIAROMÂNĂ * BATALIONUL 2 SPECIALDE INTERVENȚIE.

Semnificația elementelor însumate:a) spada — instrument al justiției,

puterea de a separa vinovăția deinocență;

b) acele de ceasornic — executareade planuri militare;

c) grenada de argint — semn aljandarmeriei, indicând unitate de elită.

ANEXA Nr. 29

BATALIONUL 2 SPECIAL DE INTERVENȚIE


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


Însemnul heraldic al Școlii de Agențide Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina dincadrul Inspectoratului General al PolițieiRomâne se prezintă după cum urmează:scut francez medieval, triunghiular, cumarginile rotunjite, albastru, cu o bandăde argint, încărcată cu trei stele roșii,având în cartierul 1, din partea stângăsuperioară, o balanță de aur, cu talgereleîn echilibru, iar în cartierul 2, din parteadreaptă inferioară, o stea de argint. Înexergă, între două cercuri liniare, negre,legenda scrisă cu litere majuscule deaceeași culoare: * ȘCOALA DE AGENȚIDE POLIȚIE * „VASILE LASCĂR”CÂMPINA.

Semnificația elementelor însumate:a) banda — protecție, securitate;b) steaua de argint — unitate de

învățământ, știință, înțelepciune;c) stelele roșii — oamenii;d) balanța — echilibru, justiție și

echitate.

ANEXA Nr. 30

ȘCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE „VASILE LASCĂR” CÂMPINA

Semnificația elementelor însumate:a) romb — viață, prosperitate,

recompensă;b) litera J — sigla care desemnează,

încă din secolul al XIX-lea, JandarmeriaRomână;

c) cununa din frunze de stejar — forța,puterea, autoritate veche;

d) stea de argint — învățământ,cultură, știință, înțelepciune.

Însemnul heraldic al Școlii Militare deSubofițeri de Jandarmi „GrigoreAlexandru Ghica” Drăgășani va aveaforma rotundă păstrând în compozițieelemente din stema Ministerului Internelorși Reformei Administrative, după cumurmează: pe fond albastru, o acvilăcruciată, de aur, cu capul spre dreapta,ciocul și ghearele roșii, aripile deschise,ținând în gheara dreaptă o sabie deargint, în stânga o ramură de măslinverde.

Pe pieptul acvilei însemnul heraldic alInspectoratului General al JandarmerieiRomâne: un alt scut de dimensiuni maimici, în al cărui câmp, pe albastru, unromb de argint, ieșind dintr-o cununăcompusă din trei frunze de stejar de aur,având în centru litera J stilizată scrisă cunegru.

În partea inferioară, sub acvilă, o steade argint. În exergă, între două cercuriliniare negre, pe fond, de asemenea,albastru, legenda scrisă cu aur:* ROMANIA * ȘCOALA MILITARĂ DESUBOFIȚERI DE JANDARMI/„GRIGORE ALEXANDRU GHICA”.

ANEXA Nr. 31

ȘCOALA MILITARĂ DE SUBOFIȚERI DE JANDARMI „GRIGORE ALEXANDRU GHICA” DRĂGĂȘANI


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice


b) stelele de argint — unitate deînvățământ, știință, înțelepciune;

c) chevron — piesă onorabilă evocândprotecția și conservarea;

d) leu leopardat de aur — un geniupătrunzător și prevăzător; inteligență,vigilență, putere;

e) gheare roșii — forța unității.

Însemnul heraldic al Centrului dePerfecționare a Pregătirii CadrelorJandarmi Ochiuri al JandarmerieiRomâne se prezintă după cum urmează:scut occidental de secol XX, cu un șefroșu, încărcat cu un leu leopardat de aur,limbat și armat roșu; pe câmp albastru, unchevron de aur, însoțit, la dreapta și lastânga, de două stele de argint, iar în vârf,de o grenadă aprinsă, de același metal. Înexergă, între două cercuri liniare, negre,pe fond albastru, legenda scrisă cu literede aur: * JANDARMERIA ROMÂNĂ *CENTRUL DE PERFECȚIONARE APREGĂTIRII CADRELOR JANDARMIOCHIURI.


jandarmeriei, indicând unitate de elită;

ANEXA Nr. 32

CENTRUL DE PERFECȚIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI OCHIURI

Emblema Centrului Cultural alMinisterului Internelor și ReformeiAdministrative se prezintă după cumurmează: în centrul compoziției, întredouă ramuri de lauri verzi, o liră portocaliepeste care broșează o carte de argintdeschisă. În exergă, între două cercuriliniare negre, legenda scrisă cu litere deaceeași culoare: * MINISTERULINTERNELOR ȘI REFORMEIADMINISTRATIVE * CENTRULCULTURAL.

Semnificația elementelor însumate:a) cartea de argint — învățământ,

știință;b) lira — inspirația poetică și muzicală;c) ramurile de lauri — simbol al gloriei

și al minții.

ANEXA Nr. 33

CENTRUL CULTURAL AL MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂAUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR

O R D I Nprivind modificarea și completarea Ordinului vicepreședintelui

Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 6.632/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului

Având în vedere prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/1992 din 12 octombrie 1992 de instituire a Coduluivamal comunitar și ale Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993 de stabilire a dispozițiilor de implementare ale Coduluivamal comunitar,

în temeiul art. 5 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 532/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale aVămilor, cu modificările și completările ulterioare,

vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală emite următorul ordin:


Art. I. — Ordinul vicepreședintelui Agenției Naționale deAdministrare Fiscală nr. 6.632/2007 pentru aprobarea Normelortehnice de utilizare a Sistemului de control al exportului, publicatîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 29 iunie2007, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, litera c) se modifică și va avea următorulcuprins:

„c) mărfurile destinate exportului, ce tranzitează teritoriulvamal al Comunității pe baza unui document T1, T2, a unuicarnet TIR/ATA;“.

2. La articolul 2, litera f) se modifică și va avea următorulcuprins:

„f) mărfurile a căror valoare nu depășește 3.000 euro șipentru care declarația vamală de export se depune la biroulvamal de ieșire. În situația în care mărfurile a căror valoare nudepășește 3.000 euro se declară pentru export la un birou vamalcare nu este birou vamal de ieșire, se va utiliza sistemul ECS.“

3. Articolul 45 din anexă se modifică și va avea următorulcuprins:

„Art. 45. — Dacă, în urma efectuării analizei de risc pe bazainformațiilor gestionate automat de către sistemul informatic saua unor alte elemente privind operațiunea de export, biroul vamalde ieșire ia decizia de a nu controla mărfurile prezentate,această decizie se înregistrează în aplicația ECS-RO prinînscrierea în câmpul «rezultatul controlului» a codului «A2» cusemnificația «Considerat satisfăcător». Biroul vamal de ieșiresupraveghează ieșirea fizică a mărfurilor de pe teritoriul vamalal Comunității, vizează EAD-ul și transmite mesajul ce conținecodul rezultatului controlului la biroul vamal de export întermenul prevăzut la art. 796d alin. (2) din RegulamentulComisiei (CEE) nr. 2.454/1993 de stabilire a dispozițiilor deimplementare ale Codului vamal comunitar.”


„Art. 48. — Dacă în urma controlului nu se constatădiscrepanțe, lucrătorul vamal înregistrează acest rezultat înaplicația ECS-RO prin înscrierea în câmpul «rezultatulcontrolului» a codului «A1» cu semnificația «Satisfăcător».Biroul vamal de ieșire supraveghează ieșirea fizică a mărfurilorde pe teritoriul vamal al Comunității, vizează EAD-ul și transmitemesajul ce conține codul rezultatului controlului la biroul vamalde export în termenul prevăzut la art. 796d alin. (2) dinRegulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.”


„Art. 49. — (1) Prin discrepanțe minore se înțelege, înprincipal, orice eroare materială care nu afectează operațiuneade export în cauză.

(2) Discrepanță minoră este considerat și deficitul de mărfuri,la care face referire art. 793a) alin. (5) primul paragraf dinRegulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

(3) În cazul în care, în urma controlului, lucrătorul vamalconstată discrepanțe minore între datele declarate și celeconstatate, acestea sunt transmise biroului vamal de export prinintermediul aplicației ECS-RO, respectiv prin înscrierea încâmpul «rezultatul controlului» a codului «A4» cu semnificația«Discrepanțe minore». Lucrătorul vamal consemneazămodificarea datelor din AER în aplicația ECS-RO și pe EAD,respectiv LOI, conform constatărilor controlului. ModificărileEAD-ului, respectiv LOI, se certifică de către lucrătorul vamalprin aplicarea semnăturii și a ștampilei personale. Biroul vamalde ieșire supraveghează ieșirea fizică a mărfurilor de pe teritoriulvamal al Comunității, vizează EAD-ul și transmite mesajul ceconține codul rezultatului controlului la biroul vamal de export întermenul prevăzut la art. 796d alin. (2) din RegulamentulComisiei (CEE) nr. 2.454/1993.”


„Art. 50. — (1) Prin discrepanțe majore se înțelege oriceeroare care nu poate fi corectată, respectiv diferențe în ceea ceprivește natura mărfurilor declarate și a celor constatate, la careface referire art. 793a) alin. (5) al treilea paragraf dinRegulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

(2) Discrepanță majoră este considerat și excedentul demărfuri, la care face referire art. 793a) alin. (5) al doilea paragrafdin Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993. Totuși, însituația în care pentru cantitatea constatată în plus,declarantul/reprezentantul depune o declarație vamală deexport la biroul vamal de ieșire, eroarea în cauză se considerădiscrepanță minoră. În acest caz se aplică în mod corespunzătorprevederile art. 49 alin. (2).

(3) Când, în urma controlului, lucrătorul vamal constatădiscrepanțe majore, constatările sunt transmise biroului vamalde export prin intermediul aplicației ECS-RO, respectiv prinînscrierea în câmpul «rezultatul controlului» a codului «B1» cusemnificația «Nesatisfăcător». În acest caz biroul vamalinterzice ieșirea mărfurilor de pe teritoriul comunitar.”

7. Articolul 51 din anexă se abrogă.8. Subtitlul R „Operațiunea de redirijare” din cadrul

capitolului IV se modifică și va avea următorul cuprins: „R.Operațiunea de rerutare”.

9. În cuprinsul articolelor 53 și 54, termenul „redirijare”se înlocuiește cu termenul „rerutare”.

10. Articolul 55 din anexă se modifică și va aveaurmătorul cuprins:

„Art. 55. — (1) În situația în care, pentru mărfurile care aufăcut obiectul declarației pentru export în ECS, la un birou vamaldin România se deschide o operațiune de tranzit conform art.793b din Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993 sauacestea sunt preluate în cadrul unui contract de transport unic,conform art. 793 alin. (2) lit. b și art. 793b alin. (2) dinRegulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993, sau se emite un


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

document administrativ însoțitor conform art. 793c din

Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993, acest birou

efecuează operațiunea de rerutare.

(2) Biroul de plecare pentru operațiunea de tranzit sau biroul

vamal unde se solicită preluarea mărfurilor pe un document unic

de transport sau pe un document administrativ însoțitor are

obligația de a confirma informatic operațiunea de export emisă

în aplicația ECS.

(3) Biroul vamal de plecare înscrie în documentul de tranzit

mențiunile referitoare la datele de identificare ale operațiunii de

export și invers. Biroul vamal unde se solicită preluarea

mărfurilor pe un document unic de transport sau pe un

document administrativ însoțitor înscrie în documentul unic de

transport sau în documentul administrativ însoțitor mențiunile

referitoare la datele de identificare ale operațiunii de export și

invers.”

11. După articolul 60 se introduce un nou capitol,

capitolul VI, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL VI

Procedura de cercetare pentru controlul încheierii

regimului de export”

Art. 61. — Procedura de cercetare se inițiază de către biroul

de export atunci când, în termen de 80 de zile de la data

acordării liberului de vamă mărfurilor pentru export, nu a primit

de la biroul de ieșire mesajul informatic ce conține codul

rezultatului controlului, respectiv, în aplicația ECS-RO

operațiunile de export nu se regăsesc în starea «EXPORTATE»

sau «OPRITE».

Art. 62. — (1) Pentru operațiunile de export care au biroul de

ieșire într-un alt stat membru și care se regăsesc în aplicația

ECS-RO în starea «ELIBERAT PENTRU EXPORT» la

împlinirea termenului prevăzut la art. 61, biroul de export

verifică, în funcție de MRN-ul alocat, existența și starea în care

se află operațiunea de export pe site-ul Comisiei Europene:

http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds/cgi-bin/ecshome?

Lang=RO.

(2) În cazul operațiunilor de export aflate în starea

«ELIBERAT PENTRU EXPORT» pe site-ul Comisiei Europene,

biroul de export informează declarantul/reprezentantul și îi

solicită să prezinte dovada încheierii regimului, conform

art. 792b, alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CEE)

nr. 2.454/1993.


«EXPORTATE/OPRITE» pe site-ul Comisiei Europene, biroul

de export comunică Compartimentului ECS din cadrul Autorității

Naționale a Vămilor, prin adresă scrisă, MRN-ul operațiunilor în

cauză. În termen de 10 zile de la comunicarea MRN-ului,

Compartimentul ECS verifică cele semnalate de biroul de

export, corectează mesajul ce conține codul rezultatului

controlului la ieșire și schimbă starea declarației în aplicația

ECS-RO. Biroul de export va încheia procedura de cercetare în

momentul în care respectiva operațiune de export va figura în

aplicația ECS-RO în starea «EXPORTATE/OPRITE».


«RERUTAT» pe site-ul Comisiei Europene, biroul de export

comunică, prin adresă scrisă, Compartimentului ECS din cadrul

Autorității Naționale a Vămilor, MRN-ul operațiunilor în cauză.

În termen de 10 zile de la comunicarea MRN-ului,

Compartimentul ECS verifică cele semnalate de biroul de export

și solicită autorității vamale care a efectuat rerutarea, informații

despre rezultatul controlului operațiunii de export. Biroul de

export va încheia procedura de cercetare în momentul în care

respectiva operațiune de export va figura în aplicația ECS-RO în

starea «EXPORTATE» sau «OPRITE».

(5) În cazul operațiunilor de export care au biroul de ieșire

într-un alt stat membru și care nu pot fi identificate pe site-ul

Comisiei Europene, respectiv starea operațiunii de export este

«MRN nerecunoscut de Europa», biroul de export comunică

Compartimentului ECS din cadrul Autorității Naționale a Vămilor,

prin adresă scrisă, MRN-ul operațiunilor în cauză. În termen de

10 zile de la comunicarea MRN-ului, Compartimentul ECS

verifică cele semnalate de biroul de export, corectează și

retransmite mesajul ce conține declarația de export și

informează declarantul/reprezentantul despre neîncheierea

regimului.

Art. 63. — Pentru operațiunile de export cu biroul de ieșire în

România, care se regăsesc în aplicația ECS-RO în starea

«MĂRFURI ELIBERATE PENTRU EXPORT» și pentru

operațiunile de export prevăzute la art. 62 alin. (2), la împlinirea

termenului de 90 de zile de la data acordării liberului de vamă

mărfurilor pentru export, biroul de export informează

declarantul/reprezentantul și îi solicită să prezinte dovada

încheierii regimului, conform art. 792b alin. (1) din Regulamentul

Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

Art. 64. — Adresa de informare prevăzută la art. 62 alin. (2)

și la art. 63 este generată și transmisă prin e-mail în mod

automat de aplicația ECS-RO.

Art. 65. — În urma informării despre neîncheierea operațiunii

de export, declarantul/reprezentantul are obligația să prezinte

biroului de export documentul de însoțire la export — EAD vizat

și ștampilat la caseta «K» de biroul de ieșire. Termenul-limită

pentru prezentarea documentului de însoțire la export — EAD,

vizat și ștampilat la caseta «K» de biroul de ieșire, este de

120 de zile de la data acordării liberului de vamă mărfurilor

pentru export.

Art. 66. — În termen de 120 de zile de la data acordării

liberului de vamă mărfurilor pentru export, biroul de export:

a) verifică documentele prezentate de către declarant/

reprezentant și procedează la încheierea informatică a

operațiunii de export dacă s-a prezentat ca dovadă a încheirii

regimului de export documentul de însoțire la export — EAD

vizat și ștampilat de biroul de ieșire;

b) în cazul neprezentării unei dovezi sau atunci când

dovezile prezentate nu sunt conforme celei prevăzute la art. 65,

invalidează declarația de export, conform art. 792b alin. (2) din

Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2.454/1993.

Art. 67. — Dispozițiile prezentelor norme tehnice se

completează cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE)

nr. 2.913/1992 din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului

vamal comunitar și ale Regulamentului Comisiei (CEE)

nr. 2.454/1993 din 2 iulie 1993 de stabilire a dispozițiilor de

implementare ale Codului vamal comunitar.”

Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I.


31

Vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală,

Gelu Ștefan Diaconu

București, 20 mai 2008.

Nr. 5.121.


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

A B O N A M E N T E L A P U B L I C A Ț I I L E O F I C I A L E— Prețuri pentru anul 2008 —

Suport fizic Suport electronic

Denumirea publicației Abonament Abonament Abonament Abonament Abonamentanual (lei) trimestrial (lei) lunar (lei) anual (lei) lunar (lei)

• Monitorul Oficial, Partea I, în limba română 1.670 428 150960 90

• Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis* 285 — —• Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară 1.500 375 — 420 40• Monitorul Oficial, Partea a II-a 2.250 562 — 720 65• Monitorul Oficial, Partea a III-a 430 107 — 240 25• Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.720 430 — 1.080 100• Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.600 400 — 900 85• Monitorul Oficial, Partea a VII-a 540 135 — 240 25• Colecția Legislația României 450 112 — — —• Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative 750 187 — — —• Breviar legislativ 70 17 — 40 —• Repertoriul actelor normative apărute în Partea I 120 — — — —

* Cu excepția numerelor bis de interes restrâns, disponibile prin comandă.

Prețurile includ TVA 9%.Abonamente la publicațiile oficiale și comenzi către „Monitorul Oficial” R.A. se pot efectua prin următoarele societăți

de distribuție:� COMPANIA NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale� ACTA LEGIS — S.R.L. — București, Str. Lirei nr. 11, parter, ap. 1,

(telefon/fax: 411.91.79; 411.54.08)� INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A

(telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)� INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, Piața Presei Libere nr. 1, corp B, et. 2, camerele 256—259, OP 33

(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)� MEDIA PRESS ABONAMENTE — S.R.L. — București, str. Izvor nr. 78, et. 2

(telefon: 311.97.84, fax: 311.97.85)� M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256

(telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16; 255.48.17)� PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9

(telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)� ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Pictor Dimitrie Hârlescu nr. 6, sector 2

(telefon: 255.18.00, fax: 255.18.66; 255.19.18)� ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II

(fax: 0250/73.54.75, telefon: 0350.40.59.87; 0350.40.59.88)� CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Elena Doamna nr. 62—64

(telefon/fax: 0244/51.40.52; 0244/51.48.01)� DIFSTARPRESS — S.R.L. — Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. I60, sc. A, ap. 15

(telefon/fax: 0243/23.23.68)� CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7

(telefon/fax: 0268/47.05.96; 0268/47.56.68)� MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1

(telefon/fax: 0254/71.92.43)� ROESTA — S.R.L. — Curtea de Argeș, str. Valea Iașului, bl. P10, sc. B, ap. 18

(telefon/fax: 0248/72.11.43)� VIAȚA LIBERĂ — S.A. — Galați, Str. Domnească nr. 68

(telefon: 0236/46.06.20, fax: 0236/46.08.75)� UNITATEA — S.R.L. — Alba Iulia, str. Traian nr. 26

(telefon: 0258/81.16.31, fax: 0258/81.28.43)� MANPRES DISTRIBUTION — S.R.L. — București, Piața Presei Libere nr. 1 (OP 33 — CP 24)

(telefon/fax: 0318.06.20.33)� CUGET LIBER — S.A. — Constanța, bd. I.C. Brătianu nr. 5

(telefon: 0241/58.21.20, fax: 0241/61.95.24)� SIMPEX LOGISTIC — S.R.L. — Călărași, Str. Progresul nr. 21, bl. B1, sc. B, ap. 5

(telefon/fax: 0242/31.89.29)

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.roAdresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1,bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23

Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430/9.VI.2008 conține 32 de pagini. Prețul: 2,50 lei ISSN 1453—4495

&JUYDGY|281622|


Destin

at ex

clusiv

infor

mării

gratui

te a p

ersoa

nelor

fizice

partea i anul 176 (xx) — nr. 430 legi, decrete, hotĂrÂri ...mo.0n.ro/2008/0430.pdfpe rol se...

Documents