partea i anul 175 (xix) — nr. 767 bis legi, decrete ...mo.0n.ro/2007/0767bis.pdf · curriculum...

P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 175 (XIX) — Nr. 767 bis Marți, 13 noiembrie 2007

S U M A R

Pagina

Anexele nr. 1 și 2 la Ordinul ministrului educației, cercetăriiși tineretului nr. 1.870/2007 privind disciplinele și programele pentru examenul de bacalaureat — 2008 3–393

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 767 bis/13.XI.20072

*) Ordinul nr. 1.870/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 13 noiembrie 2007 și este reprodus și în acest număr bis.

A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T EA L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

O R D I Nprivind disciplinele și programele pentru examenul de bacalaureat — 2008*)

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și

Tineretului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației, cercetării și tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1. — (1) Se aprobă Lista disciplinelor la care se susțineexamenul de bacalaureat — 2008 pentru probele „D”, „E” și „F”,menționate în Metodologia de organizare și desfășurare aexamenului de bacalaureat pentru sesiunile anului 2008. Listaeste prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă dinprezentul ordin.

(2) Se aprobă Programele pentru disciplinele examenului debacalaureat din sesiunile anului 2008, prezentate în anexanr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Lista disciplinelor prezentată în anexa nr. 1 șiprogramele prezentate în anexa nr. 2 sunt valabile pentruabsolvenții din anul 2008 ai învățământului liceal, forma de zi.

Art. 3. — Pentru absolvenții învățământului liceal dinanul 2008, forma de învățământ seral sau cu frecvență redusă,precum și pentru absolvenții din seriile anterioare, lista

disciplinelor și programele valabile pentru examenul debacalaureat 2008 sunt cele aprobate prin Ordinul ministruluieducației și cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele șiprogramele pentru examenul de bacalaureat — 2007, publicatîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 și 748 bis, din1 septembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

Art. 5. — Direcția generală management învățământpreuniversitar, Direcția generală învățământ în limbileminorităților și relația cu Parlamentul, Centrul Național pentruCurriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,inspectoratele școlare județene/al municipiului București șiconducerile unităților de învățământ vor duce la îndeplinireprevederile prezentului ordin.

p. Ministrul educației, cercetării și tineretului,Zvetlana Preoteasa,

secretar de stat

București, 31 august 2007.Nr. 1.870.

Ane

xaN

r. 1

LIST

A D

ISC

IPLI

NEL

OR

la c

are

se s

usţin

eex

amen

ulde

baca

laur

eat2

008

pent

rupr

obel

e„D

”,„E

”şi

„F”

A.F

ILIE

RA

TEO

RET

ICĂ

Spec

ializ

are

Prob

a

D(p

robă

scris

ă)

E:O

pro

băla

aleg

ere

din

aria

curr

icul

ară,

core

spun

zăto

are

spec

ializ

ării

(pro

băsc

risă)

F:O

pro

băla

aleg

ere

dint

re d

isci

plin

ele

din

cele

lalte

arii

curr

icul

are,

alta

decâ

tcel

esu

sţin

ute

ante

rior

(pro

băsc

risă

sau

prac

tică)

Filo

logi

eG

eogr

afie

(cla

saa

XII-

a)sa

u Is

torie

Olim

băm

oder

năst

udia

tăîn

liceu

(alta

decâ

tcea

susţ

inut

ăla

prob

aB

),Li

mba

latin

ă.Li

tera

tura

univ

ersa

lă

Mat

emat

ică,

Chi

mie

,Bio

logi

e,Is

torie

,Geo

graf

ie,L

ogic

ăşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,Ec

onom

ie,F

iloso

fie,E

duca

ţiean

trepr

enor

ială

(pro

băsc

risă)

,E

duca

ţiefiz

ică

(pro

bă p

ract

ică)

�tiin

ţeso

cial

eG

eogr

afie

(cla

saa

XII-

a)sa

u Is

torie

Isto

rie,

Geo

graf

ie,

Logi

căşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,E

cono

mie

,So

ciol

ogie

,Filo

sofie

Olim

băm

oder

nă(a

ltade

cât

cea

susţ

inut

ăla

prob

ab)

,M

atem

atic

ă,C

him

ie,B

iolo

gie

(pro

băsc

risă)

,Edu

caţie

fizic

ă(p

robă

prac

tică)

Mat

emat

ică-

info

rmat

ică

Mat

emat

ică

Fizi

că, C

him

ie,B

iolo

gie,

Info

rmat

ică

Olim

băm

oder

nă(a

ltade

cât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),

Isto

rie,

Geo

graf

ie,

Logi

căşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,Ec

onom

ie,

Filo

sofie

,Ed

ucaţ

iean

trepr

enor

ială

(pro

băsc

risă)

,Edu

caţie

fizic

ă(p

robă

prac

tică)

�tiin

ţe a

lena

turii

Mat

emat

ică

Fizi

că, C

him

ie,B

iolo

gie

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 767 bis/13.XI.2007 3

B.F

ILIE

RA

TEH

NO

LOG

ICĂ

Prof

ilSp

ecia

lizar

e

Prob

a

D(p

robă

scris

ă)E:

O p

robă

laal

eger

edi

n ar

iacu

rric

ular

ă,co

resp

unză

toar

esp

ecia

lizăr

ii(p

robă

scris

ă)

F:O

pro

băla

aleg

ere

dint

re d

isci

plin

ele

din

cele

lalte

arii

curr

icul

are,

alta

dec

âtce

lesu

sţin

ute

ante

rior

(pro

băsc

risă

sau

prac

tică)

Serv

icii

Tehn

icia

n în

turis

mM

atem

atic

ă

1.M

arke

tingu

laf

acer

ilor;

Med

iul

conc

uren

ţial

alaf

acer

ilor.

sau

2.P

lani

ficar

ea o

pera

ţiona

lă;F

inan

ţare

a af

acer

ii.

Olim

băm

oder

nă(a

ltade

cât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),

Fizi

că,

Chi

mie

,B

iolo

gie,

Isto

rie,

Geo

graf

ie,

Logi

căşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,Ec

onom

ie,

Eco

nom

ieap

licat

ă,E

duca

ţiean

trepr

enor

ială

(pro

băsc

risă)

,Ed

ucaţ

iefiz

ică

(pro

bă p

ract

ică)

Tehn

icia

n în

adm

inis

traţie

Mat

emat

ică

Tehn

icia

n în

activ

ităţi

econ

omic

eM

atem

atic

ăTe

hnic

ian

înac

tivită

ţi de

poşt

ăM

atem

atic

ă

Tehn

icia

n în

achi

ziţii

şico

ntra

ctăr

iM

atem

atic

ă

Tehn

icia

n în

hote

lărie

Mat

emat

ică

Olim

băm

oder

nă(a

ltade

cât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),

Fizi

că,

Bio

logi

e,Is

torie

,Geo

graf

ie,L

ogic

ăşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,Ec

onom

ie,

Eco

nom

ieap

licat

ă,Ed

ucaţ

iean

trepr

enor

ială

(pro

băsc

risă)

,Edu

caţie

fizic

ă(p

robă

pra

ctic

ă)

Tehn

icia

n în

activ

ităţi

de c

omer

ţM

atem

atic

ăTe

hnic

ian

înga

stro

nom

ieM

atem

atic

ăO

rgan

izat

or b

anqu

etin

gM

atem

atic

ă

Coa

fors

tilis

tM

atem

atic

ă

1.Ig

iena

,se

curit

atea

mun

cii

şipr

otec

ţiam

ediu

lui;

Îngr

ijirea

păr

ului

.sau

2.M

anag

emen

tul

salo

nulu

ide

este

tică

şiîn

grijir

ea

corp

ului

om

enes

c.

Res

urse

natu

rale

şipr

otec

ţiam

ediu

lui

Tehn

icia

nec

olog

şipr

otec

ţiaca

lităţ

iim

ediu

lui

Mat

emat

ică

1.O

pera

ţiide

bază

înla

bora

tor;

Sup

rave

gher

eaşi

cont

rolu

lcal

ităţii

apel

orna

tura

le.s

au2.

Ana

liza

chim

ică

calit

ativ

ăşi

cant

itativ

ă;S

upra

vegh

erea

şico

ntro

lulc

alită

ţiiap

ei p

otab

ileO

limbă

mod

ernă

(alta

decâ

tce

asu

sţin

ută

lapr

oba

„B”)

,Fi

zică

,C

him

ie,

Bio

logi

e,Is

torie

,G

eogr

afie

,Lo

gică

şiar

gum

enta

re,

Psi

holo

gie,

Econ

omie

,E

cono

mie

aplic

ată,

Edu

caţie

antre

pren

oria

lă(p

robă

scris

ă),

Educ

aţie

fizic

ă(p

robă

pra

ctic

ă)

Tehn

icia

n hi

dro-

met

eoro

log

Mat

emat

ică

1.Fe

nom

ene

deris

cîn

hidr

o-m

eteo

rolo

gie;

Met

ode

şica

lcul

ede

prog

noză

înhi

dro-

met

eoro

logi

e;P

relu

crar

eapr

imar

ăa

date

lor

înhi

dro-

met

eoro

logi

e.sa

u2.

Man

agem

entu

lca

lităţ

iiîn

dom

eniu

lpr

otec

ţiei

med

iulu

i;R

epre

zent

ări

graf

ice;

Obs

erva

ţiias

upra

elem

ente

lor h

idro

-met

eoro

logi

ce

Tehn

icia

nch

imis

t de

labo

rato

rM

atem

atic

ă1.

Mat

erii

prim

eşi

mat

eria

lepe

ntru

indu

stria

chim

ică;

Anal

iza

apei

.sau

2.A

sigu

rare

aca

litat

ii;A

naliz

ain

stru

men

tală

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 767 bis/13.XI.2007

Prof

ilSp

ecia

lizar

e

Prob

a

D(p

robă

scris

ă)E:

O p

robă

laal

eger

edi

n ar

iacu

rric

ular

ă,co

resp

unză

toar

esp

ecia

lizăr

ii(p

robă

scris

ă)

F:O

pro

băla

aleg

ere

dint

re d

isci

plin

ele

din

cele

lalte

arii

curr

icul

are,

alta

dec

âtce

lesu

sţin

ute

ante

rior

(pro

băsc

risă

sau

prac

tică)

Res

urse

natu

rale

şipr

otec

ţiam

ediu

lui

Tehn

icia

nan

aliz

epr

odus

eal

imen

tare

Mat

emat

ică

1.D

eter

min

area

valo

riinu

tritiv

ea

prod

usel

oral

imen

tare

;Teh

nica

anal

izel

or d

ela

bora

tor.

sau

2.C

ondu

cere

aca

lităţ

iiîn

indu

stria

alim

enta

ră;

Det

erm

inar

eafa

lsifi

căril

orpr

odus

elor

alim

enta

repr

inan

aliz

e d

ela

bora

tor

Olim

băm

oder

nă(a

ltade

cât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),

Fizi

că,

Chi

mie

,B

iolo

gie,

Isto

rie,

Geo

graf

ie,

Logi

căşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,Ec

onom

ie,

Eco

nom

ieap

licat

ă,E

duca

ţiean

trepr

enor

ială

(pro

băsc

risă)

,Ed

ucaţ

iefiz

ică

(pro

bă p

ract

ică)

Tehn

icia

nve

terin

arpe

ntru

anim

ale

deco

mpa

nie

Mat

emat

ică

1.G

estiu

nesi

evid

enţă

econ

omic

ă;M

anag

emen

tul

calit

ăţii

în d

omen

iuls

anita

rvet

erin

ar.s

au2.

Man

agem

entu

lca

litaţ

iiîn

dom

eniu

lsa

nita

rve

terin

ar;

Ana

tom

iaşi

fizio

logi

aan

imal

elor

deco

mpa

nie

Tehn

icia

nde

sign

erm

obilă

şiam

enaj

ării

nter

ioar

eM

atem

atic

ă

1.M

ater

iipr

ime

şim

ater

iale

pent

rum

obilă

şiam

enaj

ării

nter

ioar

e; C

alita

tea

mob

ilei.

sau

2.D

ocum

enta

ţiate

hnic

ăde

exec

uţie

pent

rupr

odus

edi

nle

mn;

Tehn

icid

em

arke

ting

Tehn

icia

n în

prel

ucra

rea

lem

nulu

iM

atem

atic

ă

1.M

anag

emen

tul

calit

ăţii

înpr

eluc

rare

ale

mnu

lui;

Ela

bora

rea

docu

men

taţie

ite

hnic

epe

ntru

prod

use

sim

ple

de m

obilie

r.sa

u2.

Con

trolu

lca

lităţ

ii;În

treţin

erea

şiex

ploa

tare

aut

ilaje

lor

Tehn

icia

n în

agric

ultu

răM

atem

atic

ă1.

Man

agem

entu

lca

lităţ

iiîn

dom

eniu

lag

ricul

tură

;G

estiu

neşi

evid

enţă

eco

nom

ică.

sau

2.M

arke

tingu

lpr

odus

elor

agric

ole;

Man

agem

entu

lex

ploa

taţie

i agr

icol

eTe

hnic

ian

agro

mon

tan

Mat

emat

ică

Tehn

icia

nve

terin

arM

atem

atic

ă

1.M

anag

emen

tul

calit

ăţii

îndo

men

iul

agric

ultu

ră;

Ges

tiune

şiev

iden

ţă e

cono

mic

ă.sa

u2.

Bio

tehn

olog

iim

oder

neîn

creş

tere

aan

imal

elor

;A

nato

mia

şifiz

iolo

gia

anim

alel

or

Tehn

icia

nîn

silv

icul

tură

şiex

ploa

tări

fore

stie

reM

atem

atic

ă

1.E

colo

gie

fore

stie

ră;O

rgan

izar

eşi

legi

slaţ

iesi

lvic

ă.sa

u2.

Des

ente

hnic

şito

pogr

afic

;El

emen

tede

plan

imet

rieşi

nive

lmen

t


Prof

ilSp

ecia

lizar

e

Prob

a

D(p

robă

scris

ă)E:

Opr

obă

laal

eger

edi

nar

iacu

rricu

lară

,co

resp

unză

toar

esp

ecia

lizăr

ii(p

robă

scris

ă)

F:O

prob

ăla

aleg

ere

dint

redi

scip

linel

edi

nce

lela

ltear

iicu

rric

ular

e,al

tade

cât

cele

susţ

inut

e an

terio

r(p

robă

scris

ăsa

upr

actic

ă)

Res

urse

natu

rale

şipr

otec

ţiam

ediu

lui

Tehn

icia

n în

indu

stria

alim

enta

răM

atem

atic

ă

1.C

ontro

lul

proc

esel

orbi

ochi

mic

edi

nin

dust

riaal

imen

tară

;P

roce

sete

hnol

ogic

eîn

indu

stria

alim

enta

ră.s

au2.

Con

duce

rea

calit

ăţii

înin

dust

riaal

imen

tară

;M

arke

ting

înin

dust

riaal

imen

tară

Olim

băm

oder

nă(a

ltade

cât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),

Fizi

că,

Chi

mie

,B

iolo

gie,

Isto

rie,

Geo

graf

ie,

Logi

căşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,Ec

onom

ie,

Eco

nom

ieap

licat

ă,E

duca

ţiean

trepr

enor

ială

(pro

băsc

risă)

,Ed

ucaţ

iefiz

ică

(pro

bă p

ract

ică)

Tehn

icia

n în

agro

turis

mM

atem

atic

ă

1.M

arke

ting

înag

rotu

rism

;Pla

nific

area

şifin

anţa

rea

afac

erii

înag

rotu

rism

.sau

2.M

anag

emen

tul

calit

ăţii

înag

rotu

rism

;G

estiu

neşi

evid

enţă

econ

omic

ă;.

Con

stru

cţii

şiam

enaj

ări

înag

rotu

rism

Tehn

icia

n în

prel

ucra

rea

lem

nulu

iM

atem

atic

ă

1.C

ontro

lul

calit

ăţii;

Între

ţiner

eaşi

expl

oata

rea

utila

jelo

r.sa

u2.

Man

agem

entu

lca

lităţ

iiîn

prel

ucra

rea

lem

nulu

i;E

labo

rare

ado

cum

enta

ţiei

tehn

ice

pent

rupr

odus

esi

mpl

e de

mob

ilier

Tehn

ic

Tehn

icia

n de

tele

com

unic

aţii

Mat

emat

ică

1.Te

hnic

ide

m

ăsur

are

îndo

men

iu;

Sis

tem

ede

auto

mat

izar

e;sa

u2.

Pla

nific

area

şior

gani

zare

apr

oduc

ţiei;

Asig

urar

eaca

lităţ

ii

Tehn

icia

n el

ectro

nist

Mat

emat

ică

Tehn

icia

n el

ectro

tehn

ist

Mat

emat

ică

Tehn

icia

nop

erat

orte

hnic

ăde

calc

ulM

atem

atic

ă

Tehn

icia

n în

auto

mat

izăr

iM

atem

atic

ăTe

hnic

ian

înin

stal

aţii

elec

trice

Mat

emat

ică

Tehn

icia

n el

ectro

mec

anic

Mat

emat

ică

Tehn

icia

n op

erat

orte

lem

atic

ăM

atem

atic

ăTe

hnic

ian

oper

ator

iro

boţi

indu

stria

liM

atem

atic

ă


Prof

ilSp

ecia

lizar

e

Prob

a

D(p

robă

scris

ă)E:

O p

robă

laal

eger

edi

n ar

iacu

rric

ular

ă,co

resp

unză

toar

esp

ecia

lizăr

ii(p

robă

scris

ă)

F:O

pro

băla

aleg

ere

dint

re d

isci

plin

ele

din

cele

lalte

arii

curr

icul

are,

alta

dec

âtce

lesu

sţin

ute

ante

rior

(pro

băsc

risă

sau

prac

tică)

Tehn

ic

Tehn

icia

nm

ecat

roni

stM

atem

atic

ă

1.Te

hnic

ide

m

ăsur

are

îndo

men

iu;

Asa

mbl

ări

mec

anic

e.sa

u2.

Pla

nific

area

şior

gani

zare

apr

oduc

ţiei;

Sis

tem

eşi

tehn

olog

iide

fabr

icaţ

ie

Olim

băm

oder

nă(a

ltade

cât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),

Fizi

că,

Chi

mie

,B

iolo

gie,

Isto

rie,

Geo

graf

ie,

Logi

căşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,Ec

onom

ie,

Eco

nom

ieap

licat

ă,E

duca

ţiean

trepr

enor

ială

(pro

băsc

risă)

,Ed

ucaţ

iefiz

ică

(pro

bă p

ract

ică)

Tehn

icia

n pr

oiec

tant

CA

DM

atem

atic

ăTe

hnic

ian

mec

anic

pent

ruîn

treţin

ere

şire

para

ţiiM

atem

atic

ă

Tehn

icia

n pr

eluc

rări

mec

anic

eM

atem

atic

ăTe

hnic

ian

trans

portu

riM

atem

atic

ăTe

hnic

ian

prel

ucră

rila

cald

Mat

emat

ică

Tehn

icia

nm

etro

log

Mat

emat

ică

Tehn

icia

nav

iaţie

Mat

emat

ică

Tehn

icia

nin

stal

aţii

debo

rd(a

vion

)M

atem

atic

ă

Tehn

icia

nde

sena

tor

pent

ruco

nstru

cţii

şiin

stal

aţii

Mat

emat

ică

1. D

ocum

enta

ţiate

hnic

o –

econ

omic

ăsa

u2.

Des

ente

hnic

deco

nstru

ctii

silu

crăr

ipu

blic

e ;

Des

ente

hnic

de

inst

alaţ

ii.Te

hnic

ian

înin

dust

riam

ater

iale

lor

deco

nstru

cţii

Mat

emat

ică

1.As

igur

area

calit

ăţii;

Chi

mia

sist

emel

orsi

licat

ice.

sau

2.Fa

bric

area

prod

usel

ordi

nin

dust

riast

icle

i;Fa

bric

area

pro

duse

lor d

inin

dust

riace

ram

icii

Tehn

icia

nîn

indu

stria

stic

lei

şice

ram

icii

Mat

emat

ică

Tehn

icia

nin

stal

ator

pent

ruco

nstru

cţii

Mat

emat

ică

1.D

esen

tehn

icde

inst

alaţ

ii;

Măs

urăt

ori

înin

stal

aţii.

sau

2. D

ocum

enta

ţiate

hnic

o –

econ

omic

ă

Tehn

icia

nîn

cons

trucţ

iişi

lucr

ări

publ

ice

Mat

emat

ică

1.D

esen

deco

nstru

cţii

şilu

crăr

ipu

blic

e;M

ăsur

ător

iîn

cons

trucţ

iişi

lucr

ări p

ublic

e;sa

u2.

Doc

umen

taţia

tehn

ico

–ec

onom

ică

Tehn

icia

n au

dio-

vide

oM

atem

atic

ă

1.Te

hnic

ide

măs

urar

eîn

dom

eniu

;A

sigu

rare

aca

lităţ

ii.sa

u2.

Sist

eme

deîn

regi

stra

rea

info

rmaţ

iilor

audi

oviz

uale


Prof

ilSp

ecia

lizar

e

Prob

a

D(p

robă

scris

ă)E:

O p

robă

laal

eger

edi

n ar

iacu

rric

ular

ă,co

resp

unză

toar

esp

ecia

lizăr

ii(p

robă

scris

ă)

F:O

pro

băla

aleg

ere

dint

re d

isci

plin

ele

din

cele

lalte

arii

curr

icul

are,

alta

dec

âtce

lesu

sţin

ute

ante

rior

(pro

băsc

risă

sau

prac

tică)

Tehn

ic

Tehn

icia

npr

oduc

ţiefil

mşi

tele

vizi

une

Mat

emat

ică

1.C

omun

icar

evi

zual

ă;Si

stem

ede

înre

gist

rare

ain

form

aţiilo

raud

iovi

zual

e.sa

u2.

Tehn

iciş

iteh

nolo

giic

inem

atog

rafic

e;Te

hnic

ivi

deo.

Olim

băm

oder

nă(a

ltade

cât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),

Fizi

că,

Chi

mie

,B

iolo

gie,

Isto

rie,

Geo

graf

ie,

Logi

căşi

argu

men

tare

,P

siho

logi

e,Ec

onom

ie,

Eco

nom

ieap

licat

ă,E

duca

ţiean

trepr

enor

ială

(pro

băsc

risă)

,Ed

ucaţ

iefiz

ică

(pro

bă p

ract

ică)

Tehn

icia

nm

ultim

edia

Mat

emat

ică

1.C

omun

icar

evi

zual

ă;Te

hnol

ogii

mul

timed

ia;

Sun

etul

pent

rum

ultim

edia

.sau

2.P

rinci

pii

şim

etod

ede

desi

gn;

Rea

lizar

eaan

imaţ

iilor

pent

rum

ultim

edia

;Pr

oiec

tare

ain

terfe

ţei

Tehn

icia

nop

erat

orpr

oces

are

text

imag

ine

Mat

emat

ică

1.P

roce

sare

ate

xtul

ui;

Cul

oare

aîn

polig

rafie

.sa

u2.

Tehn

ored

acta

re,p

roie

ctar

eşi

mac

heta

re

Tehn

icia

n po

ligra

fM

atem

atic

ă1.

Rot

ativ

eof

set

cuhâ

rtie

înbo

bină

;Fi

nisa

rea

inte

grat

ă.sa

u2.

Pro

iect

area

prod

usel

ortip

ogra

fice

Tehn

icia

n pr

oduc

ţie p

olig

rafic

ăM

atem

atic

ă1.

Impr

imar

eacl

asic

a.sa

u2.

Ana

liza

proc

esel

orde

fabr

icat

ie;P

rega

tirea

siur

mar

irea

prod

uctie

i

Tehn

icia

n în

chi

mie

indu

stria

lăM

atem

atic

ă1.

Ope

raţii

detra

nsfe

rde

mas

ă;Tr

atar

eaşi

epur

area

apel

or.s

au2.

Asi

gura

rea

calit

atii;

Ana

liza

inst

rum

enta

lăTe

hnic

ian

desi

gner

vest

imen

tar

Mat

emat

ică

1.

Sănă

tate

asi

secu

ritat

eam

unci

i;P

lani

ficar

easi

orga

niza

rea

prod

ucţie

i.sa

u2.

Asi

gura

rea

calit

atii;

Tehn

icia

n în

indu

stria

text

ilăM

atem

atic

ăTe

hnic

ian

înin

dust

riapi

elăr

iei

Mat

emat

ică


C.F

ILIE

RA

VOC

AŢIO

NA

LĂ

Prof

ilSp

ecia

lizar

ePr

oba

D(p

robă

scris

ă)E:

O p

robă

laal

eger

e di

nar

iacu

rric

ular

ă,co

resp

unză

toar

esp

ecia

lizăr

ii( p

robă

scris

ăsa

upr

obă

prac

tică)

F:O

pro

băla

aleg

ere

dint

re d

isci

plin

ele

din

cele

lalte

arii

curr

icul

are,

alta

dec

âtce

lesu

sţin

ute

ante

rior

(pro

băsc

risă

sau

prob

ăpr

actic

ă)A

rtist

icA

rhite

ctur

ă,ar

team

bien

tale

şi d

esig

nG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Isto

riaar

telo

rsi a

rhite

ctur

ii(p

robă

scris

ă),

Stud

iulf

orm

elor

si d

esen

(pro

băpr

actic

ă)

Olim

băm

oder

nă(a

lta d

ecât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),M

atem

atic

ă,Fi

zică

,Chi

mie

,B

iolo

gie,

Isto

rie,G

eogr

afie

, Log

ică

şiar

gum

enta

re,P

siho

logi

e,E

cono

mie

,Edu

caţie

antre

pren

oria

lă,F

iloso

fie(p

robă

scris

ă),

Educ

aţie

fizic

ă(p

robă

pra

ctic

ă)

Arte

plas

tice

şide

cora

tive

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

rieIs

toria

arte

lors

i arh

itect

urii

(pro

băsc

risă)

,St

udiu

form

elor

side

sen

(pro

băpr

actic

ă)C

oreg

rafie

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

rieIs

toria

bal

etul

ui(p

robă

scris

ă),D

ans

clas

icsa

uD

ansm

oder

n(p

robă

pra

ctic

ă,în

func

ţiede

spec

ialit

ate)

Muz

ică

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

rieIs

toria

muz

icii

(pro

băsc

risă)

,Ins

trum

ent

sau

Can

tosa

uTe

orie

-sol

fegi

u-di

ctat

(pro

bă p

ract

ică,

înfu

ncţie

desp

ecia

litat

e)A

rtaac

toru

lui

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

rieIs

toria

teat

rulu

i(pr

obă

scris

ă),A

rtaac

toru

lui(

prob

ăpr

actic

ă)Pe

dago

gic

Învă

ţăto

r- e

duca

toar

eM

atem

atic

aPe

dago

gie

gene

rală

(pro

băsc

risă)

Olim

băm

oder

nă(a

lta d

ecât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),M

atem

atic

ă,Fi

zică

,Chi

mie

,B

iolo

gie,

Isto

rie,G

eogr

afie

,Log

ică

şiar

gum

enta

re,E

cono

mie

,Edu

caţie

antre

pren

oria

lă,F

iloso

fie(p

robă

scris

ă),

Educ

aţie

fizic

ă(p

robă

pra

ctic

ă)

Bib

liote

car-

docu

men

taris

tG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Peda

gogi

e,P

siho

logi

e(p

robă

scris

ă)

Inst

ruct

or-a

nim

ator

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

riePe

dago

gie,

Psih

olog

ie(p

robă

scris

ă)

Inst

ruct

or p

entru

activ

ităţi

extra

şcol

are

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

riePe

dago

gie,

Psi

holo

gie

(pro

băsc

risă)

Peda

gog

şcol

arG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Peda

gogi

e,Ps

ihol

ogie

(pro

băsc

risă)

Educ

aţie

fizic

ăşi

spor

t

Lice

ucu

prog

ram

spor

tivG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Preg

ătire

teor

etic

ăsp

ortiv

ă(p

robă

scris

ă),

Măi

estri

esp

ortiv

ă(p

robă

pra

ctic

ă)O

limbă

mod

ernă

(alta

dec

ât c

easu

sţin

ută

lapr

oba

„B”),

Mat

emat

ică,

Fizi

că,C

him

ie,

Bio

logi

e,Is

torie

,Geo

graf

ie, L

ogic

ăşi

argu

men

tare

,Psi

holo

gie,

Eco

nom

ie,E

duca

ţiean

trepr

enor

ială

,Filo

sofie

(pro

băsc

risă)


Prof

ilSp

ecia

lizar

ePr

oba

D(p

robă

scris

ă)E:

O p

robă

laal

eger

e di

nar

iacu

rric

ular

ă,co

resp

unză

toar

esp

ecia

lizăr

ii( p

robă

scris

ăsa

upr

obă

prac

tică)

F:O

pro

băla

aleg

ere

dint

re d

isci

plin

ele

din

cele

lalte

arii

curr

icul

are,

alta

dec

âtce

lesu

sţin

ute

ante

rior

(pro

băsc

risă

sau

prob

ăpr

actic

ă)M

ilita

rM

atem

atic

ă-in

form

atic

ăM

atem

atic

ăFi

zică

,Chi

mie

,Bio

logi

e,In

form

atic

ă(p

robă

scris

ă)O

limbă

mod

ernă

(alta

dec

ât c

easu

sţin

ută

lapr

oba

„B”),

Isto

rie,G

eogr

afie

,Log

ică

şiar

gum

enta

re,P

siho

logi

e,E

cono

mie

,Edu

caţie

antre

pren

oria

lă,F

iloso

fie(p

robă

scris

ă),

Preg

ătire

mili

tară

,Edu

caţie

fizic

ă(p

robă

prac

tică)

Ştiin

ţe-s

ocia

leG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Isto

rie,G

eogr

afie

,Log

ică

şi a

rgum

enta

re,

Psih

olog

ie,E

cono

mie

,Soc

iolo

gie,

Filo

sofie

(pro

băsc

risă)

Olim

băm

oder

nă(a

lta d

ecât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),Li

mba

latin

a,M

atem

atic

ă,Fi

zică

,C

him

ie,B

iolo

gie

(pro

băsc

risă)

, Pre

gătir

em

ilita

ră,E

duca

ţiefiz

ică

(pro

bă p

ract

ică)

Teol

ogic

Teol

ogie

Orto

doxă

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

rieD

ogm

atic

ăor

todo

xă,I

stor

iaB

iser

icii

Orto

doxe

Rom

âne

(pro

băsc

risă)

Olim

băm

oder

nă(a

lta d

ecât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),Li

mba

latin

ă,Li

mba

grea

că,

Mat

emat

ică,

Fizi

că,C

him

ie,B

iolo

gie,

Isto

rie,

Geo

graf

ie, L

ogic

ăşi

argu

men

tare

,Psi

holo

gie,

Eco

nom

ie,E

duca

ţiean

trepr

enor

ială

,Filo

sofie

(pro

băsc

risă)

,Edu

caţie

fizic

ă(p

robă

pra

ctic

ă)Pa

trim

oniu

cul

tura

lG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Dog

mat

ică

orto

doxă

,Ist

oria

Bis

eric

iiO

rtodo

xeR

omân

e(p

robă

scris

ă), S

tudi

ulfo

rmel

orşi

dese

n(p

robă

prac

tică)

Olim

băm

oder

nă(a

lta d

ecât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),Li

mba

latin

ă,M

atem

atic

ă,Fi

zică

,C

him

ie,B

iolo

gie,

Isto

rie,G

eogr

afie

, Log

ică

şiar

gum

enta

re,P

siho

logi

e,E

cono

mie

,Edu

caţie

antre

pren

oria

lă,F

iloso

fie(p

robă

scris

ă),

Educ

aţie

fizic

ă(p

robă

pra

ctic

ă)


Prof

ilSp

ecia

lizar

ePr

oba

D(p

robă

scris

ă)E:

O p

robă

laal

eger

e di

nar

iacu

rric

ular

ă,co

resp

unză

toar

esp

ecia

lizăr

ii( p

robă

scris

ăsa

upr

obă

prac

tică)

F:O

pro

băla

aleg

ere

dint

re d

isci

plin

ele

din

cele

lalte

arii

curr

icul

are,

alta

dec

âtce

lesu

sţin

ute

ante

rior

(pro

băsc

risă

sau

prob

ăpr

actic

ă)Te

olog

icTe

olog

ieR

oman

o –

Cat

olic

ăG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Stud

iulV

echi

ului

şiN

oulu

iTes

tam

ent,

Cat

ehis

m(p

robă

scris

ă)

Olim

băm

oder

nă(a

lta d

ecât

cea

susţ

inut

ăla

prob

a„B

”),Li

mba

latin

ă(d

oarp

entru

Cat

olic

,Ev

angh

elic

lute

ran,

Uni

taria

n,R

efor

mat

),M

atem

atic

ă,Fi

zică

,Chi

mie

,Bio

logi

e,Is

torie

,G

eogr

afie

, Log

ică

şiar

gum

enta

re,P

siho

logi

e,E

cono

mie

,Edu

caţie

antre

pren

oria

lă,F

iloso

fie(p

robă

scris

ă),E

duca

ţiefiz

ică

(pro

bă p

ract

ică)

Teol

ogie

Gre

co–

Cat

olic

ăG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Stud

iulv

echi

ului

şi n

oulu

ites

tam

ent,

Cat

ehis

mTe

olog

ieB

aptis

tăG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Stud

iulb

iblie

i,D

octri

nebi

blic

e(p

robă

scris

ă)Te

olog

iePe

ntic

osta

lăG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Doc

trine

bibl

ice,

Pne

umat

olog

ie(p

robă

scris

ă)Te

olog

ieA

dven

tistă

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

rieSt

udiu

lbib

liei,

Dog

mat

ică

(pro

băsc

risă)

Teol

ogie

Uni

taria

năG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Stud

iibi

blic

e, S

tudi

i con

fesi

onal

e(p

robă

scris

ă)Te

olog

ieR

efor

mat

ăG

eogr

afie

(cla

sa a

XII-

a)sa

u Is

torie

Stud

iibi

blic

e,Is

toria

bis

eric

iire

form

ate

(pro

băsc

risă)

Teol

ogie

Mus

ulm

ană

Geo

graf

ie(c

lasa

a X

II-a)

sau

Isto

rieLe

gisl

aţie

isla

mic

ă(p

robă

scris

ă)

NO

TĂ:

Înca

drul

exam

enul

uide

baca

laur

eat,

cand

idaţ

iinu

pot

susţ

ine

oac

eeaş

idis

cipl

ină

lapr

obe

dife

rite.

De

exem

plu,

cand

idaţ

iica

reau

susţ

inut

lapr

oba

„D”

Isto

rienu

mai

pots

usţin

e la

prob

a„E

”sa

u„F

”di

scip

lina

Isto

rie.


[Type text]

Anexa Nr. 2Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile

anului 2008

LIMBA �I LITERATURA ROMÂNĂPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2008

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENPrin ponderea sa reflectată în prezenţa celor două probe obligatorii, scrisă şi orală, limba şi

literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Curriculumulliceal, care stabileşte principiul studierii limbii şi literaturii române din perspectivă comunicativ-funcţională, pune accent pe latura formativă a învăţării, fiind centrat pe achiziţionarea decompetenţe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competenţelor deevaluat şi a conţinuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă şi comunicare.

Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise.Proba orală vizează competenţele de comunicare orală, aplicate în receptarea mesajelor

orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ,argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facădovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele aIX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate1.1. Utilizarea adecvată a strategiilorşi a regulilor de exprimare orală înmonolog şi în dialog, în vederearealizării unei comunicări corecte,eficiente şi personalizate, adaptateunor situaţii de comunicare diverse

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea lareacţiile auditoriului), tehnici de construire a monologului; tipuri:povestire/ relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monologargumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texteliterare şi nonliterare, filme, spectacole de teatru, expoziţii de picturăetc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopulcomunicării (informare, argumentare / persuasiune etc.)– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordatăpartenerului, preluarea/ cedarea cuvântului la momentul oportun,dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţiaargumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare);adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi lascopul comunicării (informare, argumentare / persuasiune etc.);argumentare şi contraargumentare în dialog– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale încomunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanelecare comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.– ascultare activă

1.2. Utilizarea adecvată a tehnicilorde redactare şi a formelor exprimăriiscrise compatibile cu situaţia decomunicare în elaborarea unor textediverse

– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea lasituaţie, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire,argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şioficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie– exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare şinonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj,analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat– modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie,morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

1.3. Identificarea particularităţilor şi afuncţiilor stilistice ale limbii înreceptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular,limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon– expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

1.4. Receptarea adecvată a sensului/ sensurilor unui mesaj transmisprin diferite tipuri de mesaje oralesau scrise

– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare,memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative,ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului


[Type text]

– sens denotativ şi sensuri conotative– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul,contextul– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr; scopul comunicării:informare, delectare, divertisment etc.; reacţiile receptorului: cititor,ascultător

1.5. Utilizarea adecvată a achiziţiilorlingvistice în producerea şi înreceptarea diverselor texte orale şiscrise, cu explicarea rolului acestoraîn construirea mesajului

– componentele şi funcţiile actului de comunicare– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic,ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şide punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ,argumentativ– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere– rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere acontactului verbal în monolog şi în dialog

2. Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, amodalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literareşi nonliterare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate2.1. Identificarea temei şi a moduluide reflectare a acesteia în textelestudiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv, viziune despre lume– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opereliterare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor ariiculturale diferite

2.2. Identificarea şi analizaprincipalelor componente destructură, de compoziţie şi de limbajspecifice textului narativ

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative;particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final,episoade/ secvenţe narative, tehnici narative; construcţiapersonajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri depersonaje; instanţele comunicării în textul narativ; tipuri deperspectivă narativă; specii epice: basm cult, nuvelă, roman; registrestilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului; stilul direct,stilul indirect, stilul indirect liber

2.3. Identificarea şi analizaprincipalelor componente destructură şi de limbaj specificetextului dramatic

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic– modalităţi de caracterizare a personajelor; registre stilistice, limbajulpersonajelor, notaţiile autorului– specii dramatice - comedia; o operă dramatică postbelică– creaţie dramatică şi spectacol– cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şipunerea în scenă a acestuia (pentru proba orală)

2.4. Identificarea şi analizaelementelor de compoziţie şi delimbaj în textul poetic

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente derecurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică– sugestie şi ambiguitate– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie– poezie epică, poezie lirică– instanţele comunicării în textul poetic

2.5. Compararea unor viziuni desprelume, despre condiţia umană saudespre artă reflectate în texteliterare, nonliterare sau în alte arte

– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă;– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii;limbajul muzicii (pentru proba orală)

2.6. Interpretarea textelor studiatesau la prima vedere prin prismapropriilor valori şi a proprieiexperienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă:elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări lapropria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curenteculturale/ literare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate3.1. Identificarea şi explicarearelaţiilor dintre opere literare şicontextul cultural în care au apărutacestea

– trăsături ale curentelor culturale/ literare reflectate în texteleliterare studiate sau în texte la prima vedere


[Type text]

3.2. Construirea unei viziuni deansamblu asupra fenomenuluicultural românesc, prin integrarea şirelaţionarea cunoştinţelor asimilate

– fundamente ale culturii române (originile şi evoluţia limbii române)– perioada veche (formarea conştiinţei istorice)– curente culturale / literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şiiluminismul– perioada modernă: a. secolul al XIX-lea – începutul secolului alXX-lea (perioada paşoptistă; România, între Occident şi Orient;criticismul junimist); b. curente culturale / literare în secolul XIX –începutul secolului XX (romantismul, realismul, simbolismul,prelungiri ale romantismului şi clasicismului); c. perioada interbelică(orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman; poeziainterbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curenteculturale / literare în perioada interbelică: modernism,tradiţionalism, orientări avangardiste; identitate culturală în contexteuropean); perioada postbelică (tipuri de roman în perioadapostbelică, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioadapostbelică; curente culturale / literare: postmodernismul)– curente culturale/ literare româneşti în context european

4. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate4.1. Identificarea structurilorargumentative în texte literare şinonliterare studiate sau la primavedere

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor înargumentare– logica şi a coerenţa mesajului argumentativ

4.2. Argumentarea unui punct devedere privind textele literare şinonliterare studiate sau la primavedere

– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice,conectori, tehnici argumentative– eseul argumentativ

4.3. Compararea şi evaluarea unorargumente diferite, pentruformularea unor judecăţi proprii

– textul critic (recenzia, cronica literară, eseul, studiul critic) înraport cu textul discutat– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istorialiterară– eseul structurat sau eseul liber

III. PRECIZĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE PROGRAMEI

a. LITERATURĂAutori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G.Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, CamilPetrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.Notă. Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul

monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Texteleliterare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori.

Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim detexte prevăzute în programa şcolară, despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseuliber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade,curente literare / culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate întabel:

• proză scurtă: basm cult, nuvelă; texte reprezentative pentru aspecte esenţiale alespeciei narative pe care o ilustrează;

• roman: texte reprezentative pentru aspectele esenţiale ale genului şi ale evoluţieiacestuia;

• poezie: texte poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului şi ale evoluţieiacestuia;

• dramaturgie: comedia; texte dramatice care să ilustreze aspecte specifice şi diferite alegenului şi ale evoluţiei acestuia.

Studiile de caz şi dezbaterile menţionate în tabel pot fi valorificate în cadrul probelor orale şiscrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare (reproduse) pe margineatemelor respective. Argumentarea va fi exemplificată prin texte/ fragmente adecvate, studiate laclasă.


[Type text]

b. LIMBĂ ŞI COMUNICARENiveluri de constituire a mesajuluiNotă. Conţinuturile de mai jos vizează:- aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de

punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;- aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în

exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Nivelul fonetic- pronunţii corecte / incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;- cacofonia; hipercorectitudinea- pronunţare nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

Nivelul lexico-semantic- variante lexicale; câmpuri semantice- erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică- derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei

gramaticale- relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)- sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)- unităţi frazeologice- etimologia populară, hipercorectitudinea- sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

Nivelul morfosintactic- forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor,

forme cazuale; forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie, numeraleetc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare asubiectivităţii vorbitorului

- elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prinatracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);

- elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/ adjective pronominale relative,adverbe relative)

- anacolutul

Nivelul ortografic şi de punctuaţie- norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a

cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă asemnelor de ortografie şi de punctuaţie)

- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual- registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare- coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă- tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ- stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare- limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj

arhaic; argou, jargon- stil direct, stil indirect, stil indirect liber- rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului

Notă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2008se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelorşcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesorişi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările dinprezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare. Conform AdreselorM.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionarului ortografic, ortoepic şimorfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenele de bacalaureat, încadrul cărora elevii vor face dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare“.


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008

LIMBA �I LITERATURA MAGHIARĂMAGYAR NYELV ÉS IRODALOM

ÉRETTSÉGI KÖVETELMÉNYRENDSZER – 2008

1. A követelmények a képességekre, a kompetenciákra, az alkalmazott ismeretekreirányulnak az érvényes tantervben megjelölt képességterületeken.

I. Kommunikációs képességek• Tudatos nyelvi viselkedés• Helyes anyanyelvhasználat szóban és írásban• Véleménynyilvánítás szóban és írásban

II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei• Az irodalmi szövegnek mint nyelvi alkotásnak a megragadása;• A szöveggel való viszony megteremtése, értelmezési szempontok megfogalmazása, háttérismeretek

mozgósítása, saját olvasat létrehozása;• Az értéklátás képessége;• A nyelvi kulturális hagyományok felismerése az írásban és az olvasásban;• Kulturális tájékozottság: kapcsolatteremtés az olvasott művek között korszak, stílusirányzat alapján;

2. Részletezett kimeneti követelmények

I. Kommunikációs képességek

Kompetenciák, képességek Tartalmak

1. Közlési helyzetek,nyelvváltozatok, nyelviregiszterek felismerése éshasználata. Stiláriskövetelmények felismerése ésalkalmazása a nyelvhasználatban.

1.1 A nyelvi közlés tényezői (adó, vevő, csatorna, kód, üzenet,kontextus), funkciói (ismeretközlő, érzelemkifejező, felhívó,kapcsolatteremtő, metanyelvi, stilisztikai).

1.2 Mindennapi kommunikáció (párbeszéd, monológ); nyilvánoskommunikáció; tömegkommunikáció.

1.3 Rétegzettség és norma a nyelvhasználatban (köznyelv, irodalminyelv; csoportnyelvek; tájnyelvi változatok); a nyelvváltozatok eltérőkifejezési formái.

1.4 Stílusrétegek, stílusárnyalatok (társalgási, tudományos-szakmai,publicisztikai, hivatalos, szépirodalmi).

1.5 Stíluselem, stílushatás; állandó és alkalmi stílusérték; denotatívés konnotatív jelentés.

2. A szövegértés képessége.A szövegszerűség felismeréseés alkalmazása a szövegalkotásban.

2.1 A szöveg. Szövegszervező eljárások. Szövegszerkezet,szövegösszefüggés, grammatikai kapcsolóelemek, szövegjelentés(tételmondat, kulcsszó, témahálózat).

2.2 Szövegtípusok, szövegműfajok (elbeszélő, leíró, érvelő; hivatalosírásművek: elismervény, hivatalos levél, szakmai önéletrajz; levél).

3. Az érvelő-meggyőző, értekezőszövegek felismerése; érvelésszóban és írásban.

3.1 Érvelő-meggyőző, értekező szövegek (szónoklat, értekezés).

3.2 Az érvelő-meggyőző, értekező szöveg jellemzői: szókincs,terminológia, az érvelés technikája (érvek, ellenérvek; deduktív,induktív érvelés; bizonyítás, cáfolat).



4. Tudatos nyelvi magatartás:helyes beszéd és a helyesírásikészség működtetése; a nyelvhelyességi vétségek és stílustalanságok, stílustörésekfelismerése és javítása.

4.1 Szóbeli és írott szövegek jellemzői.

4.2 A kommunikációs helyzethez és a tárgyhoz igazodómegnyilatkozás.

4.3 A magyar helyesírás alapelvei (a kiejtés, a szóelemzés, a hagyomány és az egyszerűsítés elve); az egybeírás és különírásszabályai; a tulajdonnevek írásának szabályai; az idegen szavakhelyesírása; a központozás szabályai.

5. Véleményalkotás különbözőkommunikációs helyzetekben ésadott szöveggel kapcsolatosan;a vélemény kifejtése összefüggőszövegben (szóban és írásban).

5.1 Vélemény, magyarázat; információk kiemelése, összefüggésekmegragadása, elfogadás, elutasítás megfogalmazása.

6. Bibliográfia használata a tájékozódásban, az önállószövegalkotásban.

6.1 Könyv- és könyvtárhasználat; a forráshasználat etikai normái ésformai kötöttségei; idézés, hivatkozás.

II-III. A szövegolvasás és a történeti látás képességei


1. Az értéklátás képessége, sajátolvasat létrehozása.

1.1 Esztétikai tapasztalat, esztétikai érték, megjelenített értékek,értékrend, értékszerkezet.

1.2 Esztétikai minőségek: fenséges, alantas, tragikus, elégikus, idilli,komikus, ironikus, szatirikus, abszurd, groteszk, tragikomikus.

1.3 Hangnemek: ünnepélyes, patetikus, humoros, szatirikus,nosztalgikus, elégikus, tárgyilagos.

2. A nyelvi, kulturális hagyományokfelismerése szépirodalmiszövegekben, tájékozódás azirodalmi korszakokban ésstílusokban.

2.1 Irodalmi kánon, korstílus, stílusjegyek.



3. Irodalmi formák és kódokfelismerése és értelmezése.

3.1 Szóképek: metafora, megszemélyesítés, szinesztézia, allegória,metonímia, szimbólum. Hasonlat. Vándormotívum, archetípus.Alakzatok: ismétlés, ellentét, kihagyás, felcserélés,gondolatpárhuzam.

3.2 Verstani fogalmak: ritmus, hangsúlyos ritmus, időmértékesritmus, rím és rímfajták. Balassi-strófa, szonett.

3.3 Tér- és időszerkezet az epikai, lírai, drámai alkotásokban.

3.4 Epikai műfajok: eposz, ballada, legenda, novella, regény, napló,irodalmi levél.

3.5 Lírai műfajok: dal, epigramma, óda, himnusz, költői levél,életkép, elégia, leíró költemény.

3.6 Drámai műfajok: tragédia, tragikomédia, drámai költemény.

4. Narrációs eljárások felismeréseés értelmezése epikus művekben(történetalakítás: metaforikus,metonimikus; részletezés,sűrítés, jelenetezés; afolytonosság és megszakítottságalakzatai; tér-időszerkezet,időkezelés; hősteremtés;elbeszélői nézőpontok, elbeszélőiés szereplői szólamok,nézőpontváltás).

4.1 Elbeszélés és tanítás a legendában és a tézisregényben.

4.2 Hősteremtés a történeti tárgyú epikában (barokk eposz, történetitárgyú műballada, történelmi regény).

4.3 Az énelbeszélés változatai (levél, napló, irodalmi levél,szentimentalista énregény). Az elbeszélői ént létrehozó narrációseljárások.

4.4 Történetalakítás és időkezelés a romantikus, realista, klasszikusmodern epikus alkotásokban.

4.5 Romantikus, realista, naturalista, modern emberkép az epikusalkotásokban.

5. Elbeszélői formák játékánakfelismerése és értelmezése.

5.1 Elbeszélői formák játéka: elbeszélői modalitás, intertextualitás.

5.2 Imitáció a barokk eposzban.

6. A lírai én változatainakfelismerése és értelmezése.

6.1 A közösségi én megnyilatkozásformái; a himnusz változatai(keresztény, közösségi), az óda történeti változatai (klasszicista,romantikus, modern).

6.2 Lírai én a romantikában (teremtő zseni, látnok, hasonmás), aklasszikus modernségben (az én felnövesztése, az énmegsokszorozódása), a késő modernségben (az énmegsokszorozódása, az én háttérbe húzódása, önértelmezés).

7. A lírai beszéd változatainakfelismerése és értelmezése.

7.1 Személyesség, személytelenség; közvetlenség, közvetettség.

7.2 Egyszólamúság, többszólamúság, önmegszólítás.

7.3 Allegorikusság, szimbolikusság, tárgyiasság.

8. Az imitációelv működésének, a költőszerep és imitációösszefüggéseinek felismerése a lírai alkotásokban.

8.1 Imitáció, antik minta, imitáció és versszerkezet (piktúra,szentencia), imitáció és verselés (klasszikus időmértékes verselés:hexameter, pentameter, disztichon), imitáció és műfajok (óda,elégia, epigramma).

8.2 Imitáció a humanista és klasszicista lírában.

9. Intertextuális viszonyokfelismerése és értelmezése líraiszövegekben.

9.1 Az intertextualitás eljárásai: idézés, rájátszás, utalás.



10. A drámai mű jellemzőinek a felismerése és értelmezése.

10.1 Cselekmény, konfliktus, szereplők rendszere, drámai hős,szerkezet, beszédfajták.

11. A drámaváltozatok kulturálisösszefüggéseinek felismerése ésértelmezése.

11.1 A romantikus dráma.

11.2 Eszmetörténeti összefüggések a drámai költeményben.

11.3 A cselekmény, konfliktus, hős átértelmeződése a 20. századidrámában.

Megjegyzések

1. A fenti követelményrendszer a 2007–2008-as tanévben érvényben levő tantervek alapján készült (IX.osztály: O.M. 3458/09.03.2004, X. osztály: O.M. 4598/31.08.2004, XI. osztály: O.M. 3252/13.02.2006, XII.osztály: O.M. 5959/22.12.2006), és nem tartalmaz tanterven kívüli követelményeket.

2. Ajánlott szerzők listája:Ady Endre, Áprily Lajos, Arany János, Babits Mihály, Balassi Bálint, Berzsenyi Dániel, Csokonai VitézMihály, Dsida Jenő, Esterházy Péter, Jókai Mór, József Attila, Kányádi Sándor, Kármán József, KatonaJózsef, Kazinczy Ferenc, Kós Károly, Kosztolányi Dezső, Kovács András Ferenc, Kölcsey Ferenc, KrúdyGyula, Kuncz Aladár, Madách Imre, Mikes Kelemen, Mikszáth Kálmán, Móricz Zsigmond, Németh László,Ottlik Géza, Örkény István, Janus Pannonius, Petőfi Sándor, Pilinszky János, Radnóti Mikós, Szabó Lőrinc,Tamási Áron, Tóth Árpád, Székely János, Szilágyi Domokos, Szilágyi István, Vajda János, VörösmartyMihály, Zrínyi Miklós, Weöres Sándor

3. Az érettségi vizsga szóbeli szakaszán a vizsgázók használhatnak szöveggyűjteményt. A vizsgán igénybevehető szöveggyűjteményeket a vizsga kezdete előtt a vizsgáztató bizottság ellenőrzi és hagyja jóvá.Javasolt szöveggyűjtemények:

• Irodalmi szöveggyűjtemény a XI–XII. osztály számára. I–II. Összeállította: Bara Katalin, CsutakJudit. Kolozsvár, Ábel Kiadó

• Metszet. Epikai és drámai alkotások. I–II. Összeállította: Ambrus Ágnes, Bodó Anna, PéterSándor. Sepsiszentgyörgy, Proserved Cathedra

• Metszet. Versgyűjtemény középiskolásoknak. I–II. Összeállította: Ambrus Ágnes, Bodó Anna,Péter Sándor. Sepsiszentgyörgy, Proserved Cathedra



LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

Richtlinien für die Abiturprüfung 2008Deutsche Sprache und Literatur

Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftlicheund eine mündliche Prüfung abzulegen.1. AnforderungenDie Prüflinge sollen Fähigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderungsbereichen nachweisenkönnen:• Wissen, selbständiges Denken, Urteilsfähigkeit und Darstellungsvermögen;• Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten

Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geübter Arbeitstechniken undVerfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang;

• Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbständiges Anwendenund Übertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte.

• Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbständigen Lösungen, Begründungen,Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen;

• Lebensgefühl der literarischen Epochen und Verständnis für die Kunstauffassung der jeweiligenEpochen in literarischen oder freien Erörterungen miteinzubeziehen;

• Fähigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zuerörtern;

• Fähigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen;• Fähigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefühl der Moderne

anzustellen;• Fähigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Bewerbung, Gesuch,

Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen;• Fähigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und darüber hinaus Einblick in die

Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.2. Inhalte:a. Literatur:• Aufklärung: Wesenszüge und Menschenbild.

G.E.Lessing als Vertreter der Aufklärung. Nathan der Weise.• Sturm und Drang: Lebensgefühl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.• Klassik: Lebensgefühl, Kunstauffassung, Menschenbild.

J.W. Goethe: Faust I, II (Auszüge).• Romantik: Lebensgefühl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.• Realismus: Wesenszüge und Problematik anhand eines Werkes.• Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Büchner, B.Brecht, Fr. Dürrenmatt• Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand

eines Werkes.• Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklärung bis zur Gegenwart.b. Grammatik/Sprachbetrachtung:Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedeneÜbungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).3. Die schriftliche Prüfung


Die schriftliche Prüfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werdenmehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufenerPrüfung bekannt gegeben.In der schriftlichen Prüfung ist die Aufgabenstellung für alle Profile identisch gestaltet. DieAufgabenarten in Literatur werden gemäß dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Prüflingen einunbekannter Text/unbekannte Texte oder Textauszüge vorgelegt werden anhand derer sie die obengenannten Fähigkeiten beweisen sollen.

Im zweiten Teil der schriftlichen Prüfung werden die Prüflinge angehalten einen funktionalen Text( d.h. ein Gesuch, eine Bewerbung, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. Ä.) zu verfassen.Bewertet wird:• angemessene Behandlung des Themas;• strukturierte und differenzierte Argumentation;• Transfervermögen;• zweckmäßige Gliederung der Arbeit;• Beachtung der sprachlichen Normen;

Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. DieAusgangsbenotung beträgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.4. Die mündliche Prüfung

Die mündliche Prüfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus denallgemeinen Bestimmungen der Prüfungsordnung.

Anforderungen:• zusammenhängende Äußerung zu einem gegebenen Thema;• Prüfungsgespräch über größere fachliche Zusammenhänge;• Textinterpretation;Bewertet wird :

• inhaltliche Qualität des Prüfungsgespräches;• Transfervermögen;• sprachliche Bewältigung der gestellten Aufgaben;

Die Abiturprüfung in den Spezialabteilungen des „Colegiul German Goethe“ in Bukarest und desTheoretischen Lyzeums „Nikolaus Lenau“ in Temeswar verläuft gemäß der genehmigtenPrüfungsordnung für Spezialabteilungen.

Examenul de bacalaureat pentru absolvenţii secţiilor speciale de la „Colegiul German Goethe“ dinBucureşti şi de la Liceul Teoretic “„Nikolaus Lenau“ din Timişoara se desfăşoară potrivitregulamentului aprobat, în baza documentelor de colaborare bilaterale.


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 LIMBA ŞI LITERATURA CROATĂ

1. O usmenoj i pisanoj književnosti ( uopće). Književni rodovi ; Lirika ( pojam općenito).Petar Preradović – Rodu o jeziku ( oda - opći prikaz); S.S.Kranjčević – Iseljenik ( elegija – općiprikaz); Hasanaginica ( narodna balada – književni komentar). Epika ( pojam opčenito). SmrtSenjanina Ive ( epska pjesma- književni komentar); Ivana Brlić Mazuranić – Regoč ( bajka –opći prikaz); Slavko Kolar – Breza ( pripovijest – opći prikaz). Drama ( pojam općenito). MarinDržič – Novela od Stanca ( komedija – opći prikaz).2. Diskurzivni književni oblici ( pojam općenito). Antun Gustav Matoš ( život i književni rad).Oko lobora ( putopis – opći prikaz).3. Srednjovekovna književnost ( najstariji hrvatski pisani spomenici). Bašćanska ploča ( općiprikaz).4. Renesansa ( Hrvatska renesansa i njezina središta: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar – glavnipisci i djela). Marko Marulić ( život i rad). Judita ( književni komentar). Hanibal Lucić, Robinja(opći prikaz).Marin Držić ( život i književni rad). Dundo Maroje ( opći prikaz).5. Barok ( Hrvatski barok – katolička obnova, književni oblici i značajke). Ivan Gundulić (život i književni rad). Osman ( opći prikaz).6. Klasicizam i prosvetiteljstvo ( Pojam, trajanje i značenje). Matija Antun Reljković,Satir(opći prikaz).Andrija Kačić Miočić, Razgovor ugodni ( opći prikaz).7. Romantizam i ilirizam ( Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret,ilirizam, glavni osnivači ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oči ( opći prikaz). PetarPreradovič ( život i književni rad). Smrt smail – age Čengića ( književni komentar).8. Protorealizam ( Šenoino doba). August Šenoa ( život i književni rad). Zlatarovo zlato( općiprikaz).9. Realizam ( pojam općenito). Ante Kovačić ( život i književni rad), U registraturi ( književnikomentar). Josip Kozarac ( život i književni rad), Mrtvi kapitali ( književni komentar).10. Moderna ( općenito). A.G.Matoš, 1909, Utjeha kose ( opći prikaz). Vladimir Nazor ( život iknjiževni rad), Šuma spava ( opći prikaz).11. Ekspresionizam ( općenito). Miroslav Krleža ( život i književni rad), Bitka kod BistriceLesne ( književni komentar), Čežnja ( opći prikaz), Ivo Andrić, Ex ponto ( opći prikaz). TinUjević ( život i književni rad), Svakidašnja jadikovka ( opći prikaz). Ivan Goran Kovačić ( život iknjiževni rad.) Jama ( književni komentar). Dobriša Cesarić ( život i književni rad). Oblak;Voćka poslije kiše ( opći prikaz). Ranko Marinković ( život i književni rad). Ruke; U znaku vage( pripovijetka – opći prikaz).Literatura : udžbenici koji se koriste u školama s nastavnim hrvatskim jezikom.Opaske : nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim.

jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do100 bodova a ispit traje 3 sata.

Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 sevor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelorşcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate deprofesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie despecificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoarefilierei / profilului / specializării.


PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2008

LIMBA �I LITERATURA SÂRBĂ

Sadržaj programa srpskog jezika i književnosti

1. Narodna književnost ( Narodne pesme, pripovetke, kraće narodneumotvorine).

Lirske pesme. Podela ( posleničke, mitološke, obredne, prigodne, ljubavne,šaljive).Lirsko – epske pesme. ( Hasanaginica).Epske pesme. ( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uzramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Početak bune protiv dahija).Pripovetke. ( U cara Trojana kozje uši, Ero i Turčin).

2. Strednjovekovna književnost : Sveti Sava: Život i prosvetiteljsko delo;Dositej Obradović: Život i prosvetiteljsko delo.

3. Književnost doba romantizma: Vuk Stefanović Karadžić. Rad na reformiknjiževnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; PetarPetrović Njegoš. Život i pesničko delo ( Gorski vijenac – opšti prikaz); BrankoRadičević ( Đački rastanak, Kad mlidijah umreti – književni komentar); ĐuraJakšić ( Na Liparu – književni komentar); Jovan Jovanović Zmaj ( Đulići, Đulićiuveoci – opšti prikaz); Laza Kostić ( Santa Maria della Salute – književnikomentar);

4.Realizam : Laza Lazarević ( Sve će to narod pozlatiti – književni komentar);Vojislav Ilić ( U poznu jesen, Grm – književni komentar); Radoje Domanović (Danga – književni komentar): Aleksa Šantić ( Mi znamo sudbu – književnikomentar);

5. Novi realizam : Borisav Stanković ( Nečista krv – opšti prikaz); Petar Kočić (Jazavac pred sudom – opšti prikaz ); Branislav Nušić ( Gospođa ministarka –književni komentar).

6.Moderna poezija : Jovan Dučić ( Morska vrba – književni komentar); MilanRakić (Dolap, Na Gazi Mestanu – književni komentar).

7. Književnost XX - og veka : Ivo Andrić ( Most na Žepi – književni komentar,Na Drini ćuprija – opšti prikaz ); Miloš Crnjanski ( Seobe – opšti prikaz); DesankaMaksimović ( Strepnja, Krvava bajka – književni komentar); Veljko Petrović (Ratar – književni komentar); Branko Ćopić ( Bašta sljezove boje – književnikomentar); Dobrica Ćosić ( Koreni – opšti prikaz); Stevan Raičković ( Kamenauspavanka – književni komentar); Vasko Popa ( Patka – književni komentar).


Napomene : Kandidati Filoloskog smera će naknadno spremiti sledeća poglavljaiz udžbenika za VIII razred : Rečnik. Sintaksa. Morfološka analiza.

Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i književnosti:• raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;• primenjivanje teorijskih stečenih znanja na časovima teorije književnosti;• raspoznavanje osobenosti književnih pravaca;• raspoznavanje i obrazloženje stilskih razlika u pismenom izražavanju;• poznavanje imena književnih likova, njihovog mesta i uloge u književnimdelima;• poštovanje normi književnog jezika prilikom pismenog izražavanja;• elaboracija književnog komentara, karakterizacije književnih likova,komparativno prikazivanje dva književna dela, dva pisca ili dva književnaperioda, sintezu književne delatnosti pojedinih pisaca;• argumentovanje poznavanja osnovnih književnoteorijskih pojmova.

Literatura:

Srpski jezik i književnost, IX razred, 2006.Srpski jezik i književnost, X razred, 2006.Srpska književnost, XI razred, 1997.Srpska književnost, XII razred, 1995.


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 LIMBA �I LITERATURA SLOVACĂ

SLOVENSKÝ JAZYK A LITERATÚRAPre reálny, humanitný a pedagogický smer lýceí s vyučovacím jazykom

slovenským:I. Slovenská literatúra1. Text. Všeobecnosti

- prvky komunikačnej situácie (vysielateľ, prijímateľ, správa, kód, kontext);- funkcie komunikácie- literárny / neliterárny text- text a kontext- témy a literárne motívy- literatúra a iné druhy umenia

2. Prózaa) epická próza

vysvetlenie pojmov; vývoj a typológia (romantická, realistická a fantastickápróza)

b) epické žánre (umelá rozprávka, povesť, novela, historická, fantastická;psychologická; román klasický, súčasný; román do druhej svetovej vojne.

c) štruktúra epického textu- zložky epického textu (autor, rozprávač, postavy, čitateľ)- druhy rozprávača v epickom texte (vševedúci rozprávač, postava – rozprávač,

oko kamery; rozprávanie v 1. a 3. osobe- kompozícia epického diela; dej, konflikt, fázy deja, rámcové rozprávanie,- postavy- druhy postáv (hlavné, vydľajšie, epizodické; charaktery, postavy typ; spôsoby

charakterizovania postavy).d) jazyk epického diela

- spôsoby rozprávania: rozprávanie, dialóg, opis- reč postáv, priama a nepriama reč, polopriama reč.

3. Poéziaa) vysvetlenie termínu; rozvoj (baroková, klasicistická, romantická, realistická;

symbolizmus, modernizmus) typológia (lyrická a epická poézia)b) štruktúra lyrického diela

- komunikácia v básnickom texte (lyrický subjekt; vzťah autor – lyrický subjekt)c) jazyk lyrického diela

- charakteristiky úmeleckého jazyka (sugestívnosť, expresívnosť, atď)- básnická obrazotvornosť- umelecké prostriedky (enumerácia, antitéza, synkretizmus, opakovanie,refrénovitosť, rečnícka otázka, rečnícke zvolanie, epiteton, metafora- verš, sloha, voľný verš, metrický rozmer, rým, rytmus.

4. Drámaa) vysvetlenie pojmub) žánre (komédia, tragédia, činohra)c) štruktúra dramatického textu

- kompozícia dramatického textu: výstup, scéna, obraz, replika, scénicképoznámky, dramatická postava, spôsoby charakterizovania

d) jazyk drámy; expresívnosť v dramatickom texte, osobitosti, výstavby dialóguv dramatickom texte; monológ.- jazyk postáv ako spôsob charakterizovania dramatického diela

5. Literárne obdobie


[Type text]

- klasicizmus- romantizmus- realizmus- medzivojnové obdobie

6. Kanonickí autori:Hugolín Gavlovič (Valašská škola). Ján Kollár (Slávy dcéra). Ján Hollý

(Svätopluk, Selanky). Andrej Sládkovič (Marína, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!).Janko Kráľ (Zakliata panna).Ján Botto (Smrť Jánošíkova). J. M. Hurban (Olejkár). P. O. Hviezdoslav (Krvavé

sonety, Hájnikova žena). M. Kukučín (Neprebudený). B. Slančíkova Timrava(Ťapákovci). J. Gregor Tajovský (Do konca, Mamka Pôstková) I. Krasko (Otcovaroľa)J. Jesenský (Vyhnali ma). I. N. Jége (Adam Šangala). Hronský (Jozef Mak). M.

Urban (Živý bič). Fr. Švantner – (Malka). M. Figuli – (Tri gaštanové kone). J. Kostra –(Peniažtek). M. Rúfus – (Vyjdi z lesa klčuj zem). František Hečko – (Červené víno) V.Šikula – (S Rozárkou). Slovenská literatúra v Rumunsku.II. Jazyk a komunikácia

-uplatnenie pravopisných, ortoepických, interpunkčných, morfologicko-syntaktických noriem

- vhodné používanie lexikálno-sematických jednotiek- hláskoslovie

- rytmický zákon hlásky- delenie hlások- znelostná asimilácia

III. Lexikológia- náuka, tvorenie slov, slovo, synonymá, antonymá, homonymá- triedenie slovnej zásoby- frazeológia a význam slov

IV. Morfológia- slovné druhy- ohybné a neohybné- plnovýznamové, neplnovýznamové- gramatické kategórie slovesných druhov- skloňovanie a časovanie

V. Syntax- vetné členy: hlavné a vedľajšie- veta a súvetie- pravopis a interpunkcia

VI. Štylistika- štýly- funkčné texty

VII. Detská literatúra *1. Pojem , vznik a vývin literatúry pre deti.2. Výrazové osobitosti literárnej tvorby pre deti a mládež.3. Vekovo – čitateľské obdobia.4. Výchovná a poznávacia funkcia v literatúre pre deti a mládež.5. Študované diela: O dvanástich mesiačikoch (ľudová rozprávka), Pes a vlci

(bájka), Lesní muzikanti (P.Bujtár), Peťko (R.Móric), Smelý zajko v Afrike (J.C.Hronský), Zbojnícka mladosť (Ľudo Ondrejov), Babička (B. Němcová),Modlitbičky (M. Rúfus), Povesti spod Sitna (J.Horák), Maroško (M.Rázus).

* Tematika platná pre pedagogický smer.


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008LIMBA �I LITERATURA TURCĂ (PROFIL TEOLOGIC �I

PEDAGOGIC)

I - OKUMA – ANLAMA

-Bir olay yazısını anlamlı bir şekilde okuyabilme,-Hikâye türünün özeliklerini kavrayabilme,-Metin içinde cümleyi tanıyabilme,-Bir manzumeyi özeliklerine göre okuyabilme,-Manzume ile düzyazı arasındaki farkı kavrayabilme,-Paragraf ve paragraftaki düşünceyi kavrayabilme,-Bir şiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,-Bir şiirin şekil ve anlam özelliklerini kavrayabilme,-Olay yazılarında sebep-sonuç ilişkisini kavrayabilmek,-Olay yazılarını meydana getiren unsurları kavrayabilme(yer,zaman,olay vekişiler)

-Sevilen bir şiiri ezberlemeyebilme,-Olay yazıları ile fikir yazıları arasındaki farkı kavrayabilme,-Bir metnin yardımcı fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,-Plân ve plânın yararlarını kavrayabilmek,-Bir metindeki olayları karşılaştırarak benzer ve farklı yanları kavrayabilme,-Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme,okuma,gözlem…)-Okunan bir yazıdaki sebep-sonuç ilişkilerini kavrayabilme,-Bir metnin dil ve anlatım(üslüp) özelliklerini kavrayabilme,-Bir manzumenin ana temasını kavrayabilme,-Sözlü ve yazılı ifade arasındaki benzer ve farklılıkları kavrayabilme.

II – ANLATIM

A) SÖZLÜ ANLATIM B) YAZILI ANLATIM-Doğru ve düzgün konuşabilmek,-Türkçe derslerindeki her türlü faaliyetlere katılabilmek ve varılan sonuçlarıanlatabilmek ve açıklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,

-Bir tartışmaya katılabilmek,-Görülen veya yaşanan olaylarla ilgili duygu ve düşüncelerinianlatıp,yazabilmek,

-Atasözlerini,özdeyişleri ve deyimleri açıklayabilmek,-Çevrenin doğal, toplumsal ve ekonomik olaylarını anlatıp yazabilmek,-Özel mektup,iş mektubu,dilekçe ve telegraf yazabilmek,-Paragraflardaki düşünceleri açıklayabilmek,-Olay veya kişi tasvirleri yapabilmek (sözlü ve yazılı),-Topluluk karşısında açış konuşması, kapanış konuşması yapabilmek,-Yazılarını uygun bir plâna göre geliştirebilmek,


-Okuduklarından notlar alabilmek,-Konuşmalarını uygun bir plâna göre geliştirebilmek,-Kompozisyon çeşitlerini (yazılı ve sözlü kompozisyon) kavrayabilmek,-Bir fikir yazısı yazabilmek.

III - DİL BİLGİSİ(GRAMER) KONULARI A) SES BİLGİSİ

-Türkçe’deki sesli ve sessiz harfleri tanıyabilmek,-Büyük ünlü uyumu kuralını kavrayabilmek,-Küçük ünlü uyumu kuralını kavrayabilmek,-Ünsüzlerin benzeşmesi kuralını kavrayabilmek,-Ünlü düşmesi kuralını kavrayabilmek,-Süreksiz sert ünsüzlerin yumuşaması kuralını kavrayabilmek,-Türkçe’de başta ve sonda bulunmayan ünsüzleri tanıyabilmek,-Seslerin birleşmesini,hece ve hece çeşitlerini kavrayabilmek.

B) KELİME BİLGİSİ

-Türkçe’deki kelime türlerini kavrayabilmekisimler ve isimlerin yapıları,isim tamlamaları,isimlerin çeşitlerisıfatlar ve sıfatların yapıları,sıfatların çeşitlerisıfat tamlamaları,zamirler ve zamirlerin yapıları,zamirlerin çeşitleri,zarflar ve zarfların yapıları,zarfların çeşitleri,fiiller ve fiillerin yapıları,fiillerde kip,zaman ve kişi,yapılarına göre fiiler,edatlarbağlaçlar,ünlemler.

C) CÜMLE BİLGİSİ

-Anlamlarına göre cümle çeşitlerini kavrayabilmekolumlu cümleler,olumsuz cümleler,soru cümleleri,ünlem cümleleri,şart cümleleri.

-Yapılarına göre cümle türlerini kavrayabilmekbasit cümle,


bileşik cümle,sıralı cümle,bağlı cümle,sıralı-bağlı cümle.Cümlenin öğelerini kavrayabilmek.özneyüklemzarf tümlecidolaylı tümleçbelirtili nesnebelirtisiz nesne

D) ANLAM BİLGİSİ

-Türkçe kelimelerin anlam özelliklerini kavrayabilmekKelimelerin gerçek anlamı,Kelimelerin mecaz anlamı,Kelimelerin terim anlamı,Kelimelerin deyim anlamı,Zıt anlamlı kelimeler,Eş anlamlı kelimeler.

E) YAPI BİLGİSİ

EKLERYapım ekleriÇekim ekleri(İsim ve fiil çekim ekleri)Basit kelimeTüremiş kelimeBileşik kelime

F) EDEBÎ BİLGİLER

-Yazı türlerini kavrayabilmek.Roman ve roman çeşitleriHikâyeMasalTiyatro ve çeşitleri,Destan,Şiir ve şiir çeşitleri,Gezi yazıları,NutukMakaleFıkra,Sohbet

-Edebiyatının tanımı ve konusu-Türk edebiyatı’nın devirleri


-Edebiyatta ifade tarzları(Sözlü ifade-Yazılı ifade)-Şiirle ilgili bilgiler,

Söz sanatları(Benzetme,mübalağa,Tenâsüb…)-Halk edebiyatı ve özellikleri,-Halk edebiyatı nazım şekilleri-Klâsik Türk edebiyatı ve özellikleri

G) İMLA VE NOKTALAMA

-Büyük harflerin imlası-Özel isimlerin imlası,-Eklerin imlası,-Yabancı kelimelerin imlâsı,

NoktaVirgülNoktalı virgülTırnak işaretiİki noktaSoru işaretiÜnlem işareti

NOT 1 Mecidiye Kemal Atatürk İlahiyat ve Pedagoji Lisesi’nde Türkiye Cumhuriyeti Millî Eğitim Bakanlığı tarafından oluşturulan komisyon tarafından yazılan ders kitapları okutulmaktadır.

2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bölümlerde aynı müfredat programıuygulanmaktadır.



LA LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ- PENTRU PROFIL REAL ŞI PEDAGOGIC -

I. ЛІТЕРАТУРА- LITERATURA

1. І. П. Котляревський – поема Енеїда і п'єса Наталка Полтавка2. Г. Квітка – Основ'яненко – представник сентименталізму і описового

реалізму – повість Маруся3. Розвиток байки в І-й половині 19 ст.: Євген Гребінка і П. Гулак –

Артемовський – Ведмежий суд, Пан та Собака4. Т. Г. Шевченко – І. Рання творчість

- балади- поема Катерина- історична поема Гайдамаки і історичні вірші- ліричні вірші – Думка, Перебендя, На вічну пам'ять

Котляревському, До Основ'яненка.- ІІ-й період творчості Шевченка:- Послання І мертвим, і живим..., Кавказ, Сон, поеми

Наймичка, Сова, вірш Заповіт- ІІІ-й період творчості Шевченка:- Невільнича поезія. Ззахалявні книжки. Мотиви поезій

періоду заслання- ІV-й період творчості Шевченка:- поеми Марія, Неофіти- псалми- ліричні вірші.

5. Творчість П. Мирного, роман Хіба ревуть воли, як ясла повні ?6. Творчість М. Вовчка: Інститутка, Козачка, Кармелюк7. Творчість Л. Глібова: байки і ліричні вірші8. І. Нечуй – Левицький: Микола Джеря, Кайдашева сім'я9. І. Я. Франко – поетична творчість

- прозові твори: Боа Констріктор, Борислав сміється,10. Л. Українка – поетична творчість

- драма Лісова пісня11. М. Коцюбинський, творчість: Інтермеццо12. В. Стефаник, творчість: Новина13. О. Кобилянська, твори : Земля, У неділю рано зілля копала14. О. Олесь, творчість – лірика15. М. Вороний, творчість – лірика16. П. Тичина, збірка Сонячні кларнети

17. В. Сосюра, інтимна лірика18. Ол. Довженко, творчість – Зачарована Десна19. Олесь Гончар, роман Собор


20. Дмитро Павличко, лірика21. Ліна Костенко, лірика22. Іван Драч, лірика23. Борис Олійник, лірика24. Українська література в Румунії - поезія і проза25. Теорія літератури:

- структура літературного твору- стилістичні звороти- літературні види і жанри

26. Редагування листа27. Редагування запрошення

ІІ. ГРАМАТИКА - GRAMATICA

1. Фонетика:- Український алфавіт- Голосні- Приголосні- Склад, наголос- Апостроф- Подвоєння приголосних- Пом'якшення приголосних- Ненаголошені е/и

2. Лексика:- Основний словниковий фонд- Омоніми- Синоніми- Антоніми- Пароніми

3. Будова слова: корінь, префікс, суфікс, закінчення, основа слова4. Морфологія:

- Частини мови:- іменник і його категорії- прикметник і його категорії- числівник і його категорії- займенник і його категорії- дієслово і його категорії

- Форми дієслова:- дієприкметник- дієприслівник

5. Прислівник6. Прийменник7. Частка


8. Сполучник9. Вигук10. Синтаксис простого речення11. Синтаксис складного речення

ІІІ. ДИТЯЧА ЛІТЕРАТУРА - LITERATURĂ PENTRU COPII

- PROFIL PEDAGOGIC -

1. Т. Шевченко: Ой діброво, темний гаю ! Садок вишневий коло хати, І золотої, ідорогої

2. Л. Глібов: байки, загадки, відгадки3. М. Вовчок: Два сини, Горпина4. І. Франко: Олівець, Красне писання, Лис Микита, Коли ще звірі говорили,

Дрімають села, Дивувалась зима5. М. Коцюбинський: Ялинка, Маленький грішник, Хариття6. Л. Українка: цикл У дитячому крузі (Мамо, іде вже зима), Тиша морська7. М. Рильський: Пісня про школу8. П. Грабовський: Веснянка9. М. Вороний: Сніжинки10. П. Тичина: А я у гай ходила, Хор лісових дзвіночків11. В. Сосюра: Зима, Люблю весну12. Б. Грінченко: оповідання13. М. Стельмах: вірші для дітей14. О. Олесь: На різдво горить ялинка

Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 sevor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelorşcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate deprofesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie despecificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoarefilierei/profilului/specializării.


[Type text]

LITERATURA UNIVERSALĂ

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT – 2008

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În conformitate cu planurile-cadru pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinulministrului educaţiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, studiul literaturii universale, în clasele aXI-a şi a XII-a, este destinat exclusiv specializării filologie, din cadrul profilului umanist al filiereiteoretice.

Finalităţile urmărite prin disciplina Literatură universală sunt de ordin cognitiv, formulateprin competenţele generale şi competenţele specifice derivate din acestea, şi de ordinafectiv-atitudinal, formulate prin setul de valori şi atitudini.

În esenţă, se urmăreşte ca, în cadrul orelor alocate disciplinei Literatură universală, elevii sădobândească o imagine de ansamblu asupra diversităţii fenomenului literar-cultural universal, să-şiexerseze şi să-şi dezvolte competenţele de înţelegere, analiză şi interpretare de text, dobândite ladisciplina Limba şi literatura română, pe creaţii aparţinând literaturii universale, să poată asocia untext unei epoci/ unui curent literar, să-şi rafineze abilităţile de argumentare a punctelor de vedereprivind textele studiate, să-şi formeze gustul pentru lectură, pentru artă în general, să-şi formeze ogândire autonomă şi critică în raport cu textele şi cu fenomenele culturale abordate.

II. COMPETENŢE DE EVALUATPrin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă

dovada următoarelor abilităţi şi elemente de competenţă, dobândite în cursul superior de liceu(clasele a IX-a - a XII-a):1. Comprehensiunea şi interpretarea textelor literare

• Utilizarea unor strategii diverse de lectură în vederea înţelegerii şi interpretării textului literar(texte de bază din diverse epoci, ilustrând genuri şi specii literare diferite sau culturi diferite;descifrare, explorare şi interpretare de text).

• Interpretarea aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură (perspectivătematică, perspectivă contextuală – încadrarea într-o epocă, într-un curent literar;perspectivă structurală – trăsături de gen/ specie literară; perspectivă personală – raportarea lapropria experienţă de viaţă şi de lectură, la propriile valori; semnificaţii multiple ale textuluistudiat).

• Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare aparţinând unorspaţii culturale diferite şi unor epoci diferite (paralelă, compararea unor opere din epocidiferite din perspectiva unei teme comune sau a unui motiv comun).

2. Plasarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

• Stabilirea unor relaţii între o operă literară şi contextul cultural în care a fost creată (epoci,curente culturale/ literare, trăsături).

• Identificarea conexiunilor între viziunea asupra lumii reflectată în textele literare şi în altearte aparţinând aceleiaşi sensibilităţi estetice sau în texte nonliterare (texte de doctrinăliterară, texte filozofice, ştiinţifice, religioase, memorialistică).

• Analiza caracteristicilor esenţiale ale unor epoci culturale (studiile de caz indicate înprogramă).

• Identificarea unor conexiuni între literatura universală şi literatura română (teme comune,perspective asupra existenţei şi asupra artei, concepţii despre artă; paralelă, eseu).

3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau fenomencultural

• Redactarea unor lucrări pornind de la textele studiate (comentariu, analiză, eseu).


[Type text]

• Argumentarea unei opţiuni personale în confruntarea cu puncte de vedere diferite exprimateîn legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural (paralelă, eseu).

III. CONŢINUTURIConţinuturile programei ilustrează reprezentări despre lume şi artă de-a lungul timpului: OMULROMANTIC, OMUL EVULUI MEDIU, OMUL RENASCENTIST, OMUL CLASIC, OMUL LUMINILOR, OMULROMANTIC, OMUL MODERN. Candidaţii vor opta pentru câte un text literar corespunzător fiecăreiteme indicate în programă (12 texte, în total) şi pentru 6 studii de caz (3 studii de cazcorespunzătoare conţinuturilor studiate în clasa a XI-a şi 3 studii de caz corespunzătoareconţinuturilor studiate în clasa a XII-a).

OMUL ANTIC – un textStudiu de caz (la alegere): Omul şi destinul sau Oameni şi zei umanizaţi (Influenţa mitologiei)

OMUL EVULUI MEDIU – un textStudiu de caz (la alegere): Om şi divinitate sau Idealul cavaleresc în roman şi în poezia

trubadurilorOMUL RENASCENTIST – un text

Studiu de caz (la alegere): Omul universal sau Omul renascentist între jubilaţie şi scepticismOMUL CLASIC – un text

Studiu de caz (la alegere): Gentilomul / Aristocratul sau Omul clasic între datorie şi pasiuneOMUL LUMINILOR – un text

Studiu de caz (la alegere): Triumful raţiunii sau Călătoriile şi pasiunea cunoaşteriiOMUL ROMANTIC – un text

Studiu de caz (la alegere): Triumful sensibilităţii sau Evaziunea din cotidian (în vis, istoriesau exotism)OMUL MODERN

• INDIVIDUL ŞI SOCIETATEA – un textStudiu de caz (la alegere): Familia sau Afirmarea socială

• CĂUTAREA IDENTITĂŢII – un textStudiu de caz (la alegere): Condiţia femeii sau Afirmarea personalităţii

• REVOLUŢIA LIMBAJULUI POETIC – un textStudiu de caz (la alegere): Lirica modernă sau Poezia pură

• ABISUL INTERIOR – un textStudiu de caz (la alegere): Omul subteranei sau Monologul interior

• CONDIŢIA UMANĂ – un textStudiu de caz (la alegere): Timpul sau Lupta cu absurdul

• TOTALITARISMUL – un textStudiu de caz (la alegere): Utopii negative sau Umanitatea la răspântie

Notă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2008 sevor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelorşcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesorişi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările dinprezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoare.

Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 şi nr. 31.641/ 3 mai 2006, începândcu anul şcolar 2006-2007, „respectarea normelor prevăzute în ediţia a II-a a Dicţionaruluiortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM2) este obligatorie [...] la examenelede bacalaureat, în cadrul cărora elevii vor da dovada cunoaşterii acestora, fiind evaluaţi ca atare”.


[Type text]

MatematicăPrograma de bacalaureat –2008

Filiera: teoretică, profil: real, militar, specializarea: matematică informaticăI. Statutul disciplineiMatematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.II. Competenţe de evaluat1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri

matematice3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici şi a raţionamentelor în rezolvarea de probleme cu

diferite grade de dificultate4. Exprimarea şi redactarea corectă şi coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării

sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin

îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.

III . Conţinuturi

Clasa a IX-aMulţimi şi elemente de logică matematică. Funcţii. Funcţii definite pe mulţimea numerelornaturale N (şir). Funcţii; lecturi grafice. Funcţia de gradul I. Funcţia de gradul al II-lea.Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei de gradul al II-lea. Vectori înplan. Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calcul vectorial în geometria plană. Elemente detrigonometrie. Aplicaţii ale trigonometriei şi ale produsului scalar a doi vectori în geometriaplană.

Clasa a X-aMulţimi de numere. Funcţii şi ecuaţii. Metode de numărare. Matematici financiare. Geometrie.(Nu se cer: Variabile aleatoare, scheme clasice de probabilitate: schema lui Poisson şi schema lui Bernoulli.)

Clasa a XI-aElemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare.Permutări . Matrice . Determinanţi .Sisteme de ecuaţii liniare . Elemente de analiză matematică. Limite de funcţii. Continuitate . Derivabilitate. Reprezentarea grafică a funcţiilor.

Clasa a XII-aElemente de algebră.Grupuri.Inele si corpuri.Inele de polinoame cu coeficienţi intr-un corpcomutativ (Q, R, C, Zp, p prim).Elemente de analiză matematică.Primitive .Integrala definită.Aplicaţii ale integralei definite.

Notă.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT , avizată prin OMECT. Subiectele nuvizează conţinutul unui manual anume . Manualul şcolar este doar unul dintre suporturiledidactice utilizate de profesori şi elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.


[Type text]

Programa de bacalaureat –2008M3-Învăţători şi educatoare

I. Statutul disciplinei .Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.II. Competenţe de evaluat1. Identificarea relaţiilor între noţiunile matematice studiate2. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunţuri

matematice3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a

unei situaţii concrete4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete5. Analiza de unei situaţii-problemă în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea

soluţiilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.

III. Conţinuturi

Clasa a IX-a

Algebră.Geometrie.

Clasa a X-a

Calcul numeric aplicat .Elemente de combinatorică .Funcţii, ecuaţii şi inecuaţii .Geometrie

Clasa a XI-a

Calcul matriceal şi sisteme liniareElemente de geometrie

Clasa a XII-aElemente de statistică şi probabilităţi

Notă.Conţinuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conţinuturile programei şcolare dincurriculumul nucleu şi curriculumul nucleu aprofundat al profilului ( Se cer şi capitolelemarcate cu steluţă în programa şcolară).Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT , avizată prin OMEdC. Subiectele nuvizează conţinutul unui manual anume . Manualul şcolar este doar unul dintre suporturiledidactice utilizate de profesori şi elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Notă.Această programă se adresează numai elevilor din liceele pedagogice care vor absolvi liceulîn anul 2008 şi care au studiat matematica după programa veche


[Type text]

MatematicăPrograma de bacalaureat –2008

Filiera teoretică, profil real, specializarea ştiinţe ale naturii: 3 ore / săpt. (TC + CD)Filiera tehnologică, toate profilurile, toate specializarile : 3 ore / săpt. (TC)

I. Statutul disciplineiMatematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.II. Competenţe de evaluat1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri



sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei6. Generalizarea unor proprietăţi prin modificarea contextului iniţial de definire a problemei sau prin

îmbunătăţirea sau generalizarea algoritmilorÎn plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.

III. Conţinuturi

Clasa a IX-aMulţimi şi elemente de logică matematică .Şiruri. Funcţii; lecturi grafice. Funcţia de gradul I. Funcţia de gradul al II-lea. Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice ale funcţiei degradul al II-lea. Vectori în plan. Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calcul vectorial îngeometria plană. Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie.

Clasa a X-aMulţimi de numere. Numere reale. Mulţimea C. Funcţii şi ecuaţii. Metode de numărare.Matematici financiare. Geometrie. (Nu se cer: Variabile aleatoare. Dependenţa şi independenţaevenimentelor, scheme clasice de probabilitate: schema lui Poisson şi schema lui Bernoulli.)

Clasa a XI-aElemente de calcul matriceal şi sisteme de ecuaţii liniare. Matrice. Determinanţi. Sisteme de ecuaţiiliniare . Elemente de analiză matematică. Limite de funcţii. Funcţii continue. Funcţii derivabile. Studiulfuncţiilor cu ajutorul derivatelor.

Clasa a XII-aElemente de algebră .Grupuri. Inele si corpuri. Inele de polinoame cu coeficienţi într-un corpcomutativ (Q, R, C, Zp, p prim). Elemente de analiză matematică. Primitive. Integrala definită.Aplicaţii ale integralei definite.



[Type text]

Programa de bacalaureat –2008Matematică

Filiera: teoretică, profil: uman, specializarea ştiinţe sociale. Filiera: vocaţională, profil artistic-toate specializarile, profil pedagogic- toate specializările, profil teologic, profil sportiv, profil

militar(MAI), specializarea ştiinţe socialeStatutul disciplinei .Matematica este disciplină obligatorie de examen – proba d şi disciplină la alegere din profilul opus – proba f.I. Competenţe de evaluat1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri



sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme5. Analiza unei situaţii problematice şi determinarea ipotezelor necesare pentru obţinerea concluziei

În plus, se vor avea în vedere şi competenţele specifice din programa şcolară.III. Conţinuturi

Clasa a IX-aMulţimi şi elemente de logică matematică .Funcţii.Şiruri.Funcţii; lecturi grafice.Funcţia degradul I.Funcţia de gradul al II-lea.Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice alefuncţiei de gradul al II-lea .Vectori în plan.Coliniaritate, concurenţă, paralelism - calculvectorial în geometria plană. Aplicaţii ale trigonometriei în geometrie.

Clasa a X-a

Numere reale.Funcţii şi ecuaţii.Matematici financiare.Geometrie(Nu se cer : Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice, reprezentareagrafică a datelor statistice. Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziţie: medii,dispersia, abateri de la medie. Probabilităţi condiţionate. )

Algebra clasele XI-XIIElemente de calcul matricial şi sisteme de ecuaţii liniare.Matrice .Tabel de tip matricial.Matrice, mulţimi de matrice.Operaţii cu matrice: adunarea a două matrice, înmulţirea uneimatrice cu un scalar, produsul a două matrice, proprietăţi.Determinanţi.Determinantul uneimatrice pătratice de ordin cel mult 3, proprietăţi.Sisteme de ecuaţii liniare. Metode de rezolvarea sistemelor liniare: metoda Cramer, metoda Gauss.Sisteme liniare cu cel mult 3 necunoscute,forma matricială a unui sistem liniar. Matrice inversabile din Mn , n=2,3. Ecuaţii matriciale.Structuri algebrice.Legi de compoziţie, parte stabilă, proprietăţi.Structuri algebrice: grup, inel,corp. Exemple: mulţimile Z, Q, R.

Analiza-matematica clasele XI-XIIElemente de analiză matematică.Limite de funcţii.Noţiuni elementare despre mulţimi de punctepe dreapta reală: intervale, mărginire, vecinătăţi, dreapta încheiată, simbolurile + ∞ şi -∞..Limite de funcţii: interpretarea grafică a limitei într-un punct utilizând vecinătăţi, limitelaterale pentru: funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţia logaritmică,exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia radical (n = 2, 3), funcţia raport de două funcţiicu grad cel mult 2.Calculul limitelor pentru: funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea,funcţia logaritmică, funcţia exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia radical (n = 2, 3),funcţia raport de două funcţii cu grad cel mult 2, cazuri exceptate la calculul limitelor de funcţii


[Type text]

(0/0, ∞/∞, 0.∞).Asimptotele graficului funcţiilor studiate: verticale, orizontale şi oblice.Funcţiicontinue.Interpretarea grafică a continuităţii unei funcţii, operaţii cu funcţii continue.Semnulunei funcţii continue pe un interval de numere reale.Funcţii derivabile.Tangenta la o curbă.Derivata unei funcţii într-un punct, funcţii derivabile..Operaţii cu funcţii care admit derivată,calculul derivatei de ordin ul I pentru funcţia de gradul I, funcţia de gradul al II-lea, funcţialogaritmică, exponenţială, funcţia putere (n = 2, 3), funcţia radical (n = 2, 3), funcţia raport dedouă funcţii cu grad cel mult 2.Studiul funcţiilor cu ajutorul derivatelor.Rolul derivatei deordinul I în studiul funcţiilor: monotonie, puncte de extrem.Reprezentarea grafică a funcţiilorstudiate. Probleme care conduc la noţiunea de integrală.Primitive (antiderivate).Primitiveleunei funcţii. Integrala nedefinita a unei funcţii continue, proprietatea de liniaritate a integraleinedefinite. Primitive uzuale.Integrala definite.Definirea integralei Riemann a unei funcţiicontinue prin formula Leibniz – Newton.Proprietăţi ale integralei definite: liniaritate,monotonie, aditivitate în raport cu intervalul de integrare.Metode de calcul ale integralelordefinite: integrarea prin părţi, integrarea prin schimbarea de variabila. Calculul integralelor

de forma dxxQxPb

a∫ )(

)( , grad Q≤ 4 prin metoda descompunerii în fracţii simple. Aplicaţii ale

integralei definite. Aria unei suprafeţe plane.Volumul unui corp de rotaţie.Lungimea graficuluiunei funcţii derivabile cu derivata continua.Aria unei suprafeţe de rotaţie. Centrul de greutateal unei suprafeţe plane

Notă.Testul va contine 3 pagini . Prima pagina contine itemi din materia claselor a IX-a si a X-a. Adoua pagina contine itemi de algebra din materia claselor a XI-a si a XII-a. A treia paginacontine itemi de analiza matematica din materia claselor a XI-a si a XII-a.Candidatii vorrezolva itemii din prima pagina si la alegere itemii din pagina 2 sau din pagina 3 în functie deprograma studiata, deci vor avea de rezolvat toţi itemii din doua pagini . Asadar, fiecarecanditat va trata toti itemii din paginile 1 şi 2 sau toti itemii din paginile 1 şi 3 în funcţie deprograma studiata in liceu.



PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2008ISTORIE

I. PrecizăriÎn cadrul examenului de bacalaureat 2008, Istoria are statut de disciplină

opţională. Istoria poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcţie de filiera

şi profilul liceului absolvit.

Proba de examen la Istorie este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

Prezenta programă pentru examenul de bacalaureat se fundamentează pe

programele şcolare pentru clasa a IX-a - a XII-a, aprobate prin O.M.E.C.T / O.M.Ed.C în

perioada 2004-2006.

Curriculum-ul liceal valorifică latura formativă a învăţării, fiind centrat pe

achiziţionarea de competenţe. De aceea, prezenta programă pentru examenul de

bacalaureat la Istorie vizează competenţe şi conţinuturi prin parcurgerea cărora s-au format

şi s-au dezvoltat aceste competenţe.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate

• 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la

evenimente şi procese istorice

• 1.2. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric

• 1.3. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise

• 1.4. Evidenţierea relaţiei cauză – efect într-o succesiune de evenimente sau procese

istorice

2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice

• 2.1. Extragerea informaţiei esenţiale dintr-un mesaj

• 2.2. Recunoaşterea continuităţii, schimbării şi a cauzalităţii în evoluţia socială

3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice

• 3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine/ combate un punct de

vedere

• 3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor

şi proceselor istorice

• 3.3. Analiza diversităţii sociale, culturale şi de civilizaţie în istorie pornind de la sursele

istorice

• 3.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii

cotidiene


4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor şi a tehnicilor adecvate istoriei pentrurezolvarea de probleme

• 4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale şi spaţiale relative la un subiect

istoric

• 4.2. Construirea de sinteze tematice

III. DOMENII DE CONŢINUT / CONŢINUTURIA. POPOARE �I SPAŢII ISTORICE

1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

B. OAMENII, SOCIETATEA �I LUMEA IDEILOR1. Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX – XX; curente şi politici culturale,

identităţi naţionale şi identitate europeană

2. Secolul XX – între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în

Europa

3. Constituţiile din România

C. STATUL �I POLITICA1. Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spaţiul românesc (secolele IX-XVIII)

2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)

3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţă anticomunistă

D. RELAŢIILE INTERNAŢIONALE

1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii

2. România şi concertul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale secolului XX

3. România în perioada „Războiului rece”

Notă! Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul debacalaureat 2008 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe debacalaureat şi a programelor şcolare aflate în vigoare pentru clasele a IX-a - a XII-a.Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi deelevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificăriledin prezenta programă de bacalaureat şi din programele şcolare corespunzătoarefilierei/ profilului/ specializării.


PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT 2008

GEOGRAFIE

I. Statutul disciplinei:Geografia generală şi Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană au,în examenul naţional de bacalaureat 2008, statutul de disciplină opţională.

Proba de examen este scrisă şi se desfăşoară pe o durată de 3 ore.• Proba “D” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană.• Proba “E” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană la

alegere cu Geografia generală (cu conţinuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a).• Proba “F” vizează Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea Europeană la

alegere cu Geografia generală.

GEOGRAFIE GENERALĂ – PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMIICONTEMPORANE

II. Competenţe de evaluat:1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentruprezentarea unei informaţii pertinente (referitoare la geografia fizică, geografia politică,geografia umană, mediul înconjurător)2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale3. Citirea şi interpretarea informaţiei grafice şi cartografice4. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau grafică5. Explicarea relaţiilor observabile între sistemele lumii contemporane6. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic) prin conexiunisugerate de analiza modelelor grafice, cartografice şi a imaginilor7. Construirea unui text structurat utilizând o informaţie grafică sau cartografică8. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediului9. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice adecvate, pentru interpretarea datelorstatistice10. Transformarea (transferul) informaţiei statistice, grafice şi cartografice în alte forme deprezentare (texte, modele etc.)

III. Conţinuturi:CLASA a IX-a

Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU• Scoarţa terestră ca suport al reliefului: structură şi alcătuire petrografică;• Unităţile majore ale reliefului terestru• Agenţi, procese şi forme de relief• Tipuri de relief – tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, deşertic (eolian).Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ• Alcătuirea şi structura atmosferei – alcătuirea (compoziţia) atmosferei, straturile atmosferei;• Factorii genetici ai climei• Masele de aer – circulaţie (dinamică), caracteristici;• Caracterizarea geografică a tipurilor de climă.Capitolul 5: APELE TERREI (HIDROSFERA)• Apele continentale şi oceanice – fluvii, râuri, lacuri, gheţari; dinamica apelor oceanice.Capitolul 6: VIAŢA �I SOLURILE PE TERRA• Zonele biopedoclimatice – vegetaţie, animale, soluri.


CLASA a X-a

Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ1.1 Statele şi grupările regionale de state1.2 Harta politică a lumiiCapitolul II. GEOGRAFIA POPULAŢIEI �I A A�EZĂRILOR UMANE• Dinamica populaţiei• Bilanţul natural al populaţiei• Mobilitatea teritorială a populaţiei• Bilanţul total al populaţiei• Răspândirea geografică a populaţiei – factori care influenţează răspândirea populaţiei,

densitatea populaţiei, răspândirea populaţiei în latitudine şi altitudine.• Urbanizarea, dinamica urbană şi explozia urbană• Forme de aglomerare umană; studii de caz – metropole şi megalopolisuriCapitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICĂ• Resursele naturale – Resursele litosferei

CLASA a XI-a

Capitolul I: MEDIUL ÎNCONJURĂTOR – PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ A LUMIICONTEMPORANE• Tipuri de medii geograficeCaracterizarea geografică a mediilor calde, temperate, reci şi montane: caracteristicile principaleale fiecărui tip de mediu: poziţia geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu,elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale reţelei hidrografice, vegetaţiei, faunei,solurilor, aspecte ale degradării şi protecţia fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.

Capitolul IV: SISTEMUL ECONOMIC �I SISTEMUL GEOPOLITICRolul unor state în sistemul mondial actual: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Japonia,China, India, Brazilia.

CLASA a XII-aGeografie. Europa – România – Uniunea Europeană

II. Competenţe de evaluat:1. Utilizarea corectă şi coerentă a terminologiei specifice domeniului pentru prezentareaaspectelor definitorii ale spaţiului european şi naţional2. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale pe baza analizei unor dateofertate3. Interpretarea informaţiei cartografice şi a datelor statistice şi a modelelor graficereferitoare la U.E. şi la România4. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelulcontinentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice şi aimaginilor5. Utilizarea elementelor semnificative, conceptuale şi metodologice, specifice ştiinţelornaturii şi ştiinţelor sociale, pentru studierea comparativă a geografiei Europei şi ageografiei României6. Explicarea relaţiilor observabile dintre ştiinţe, tehnologie şi mediul înconjurător, la nivelulcontinentului, prin analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi funcţionale7. Explicarea relaţiilor observabile dintre sistemele naturale şi umane ale mediuluigeografic european, al U.E. utilizând date statistice, modele geografice şi reprezentăricartografice adecvate8. Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice adecvate, pentru interpretarea realităţiigeografice a U.E. şi a unor ţări din componenţa acesteia


9. Transformarea (transferul) informaţiei statistice, grafice şi cartografice în alte forme deprezentare (texte, modele etc.)

III. Conţinuturi:CLASA a XII-a

Geografie. Europa – România – Uniunea Europeană

A. EUROPA �I ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ1. Spaţiul românesc şi spaţiul european2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României:

- relieful major (trepte, tipuri şi unităţi majore de relief)- clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatică)- hidrografia – aspecte generale; Dunărea şi Marea Neagră- învelişul biopedogeografic- resursele naturale

3. Elemente de geografie umană ale Europei şi ale României- harta politică a Europei; România ca stat al Europei- populaţia şi caracteristicile ei geodemografice- sistemul de oraşe al Europei- activităţile economice – caracteristici generale- sisteme de transport

4. Mediu înconjurător şi peisaje5. Regiuni geografice în Europa şi în România: studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpaţii6. Ţările vecine României

B. ROMÂNIA �I UNIUNEA EUROPEANĂ1. Formarea Uniunii Europene şi evoluţia integrării europene2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale U.E.3. Statele Uniunii Europene:

- privire generală şi sintetică- Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria

4. România ca parte a Uniunii Europene:- oportunităţi geografice ale României cu semnificaţie pentru U.E.- România şi ţările U.E. – interdependenţe geografice, economice şi culturale

5. Problema energiei în U.E. şi în România

C. EUROPA �I UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane3. U.E. şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumii contemporane4. Mondializare, internaţionalizare şi globalizare din perspectivă europeană5. Europa, Uniunea Europeană şi România în procesul de evoluţie a lumii contemporane înurmătoarele decenii

NOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezenteiprograme de BACALAUREAT avizată prin OMECT. Programa a fost realizată înconformitate cu programele şcolare de geografie pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-aşi a XII-a. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualele şcolarereprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevipentru parcurgerea programei şcolare prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea decompetenţe.


BACALAUREAT 2008PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZĂ

NOTĂ DE PREZENTARE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. 84 /1995, republicată, cu modificările şi completărileulterioare, absolvenţii de liceu au dreptul să susţină examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situaţiileurmătoare:• Limba engleză – probă orală obligatorie, comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările – proba b;• Limba engleză – probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filierateoretică – specializarea filologie – proba e;• Limba engleză – probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât celesuţinute anterior – proba f. Această probă se va susţine în conformitate cu Anexa Lista disciplinelor la carese susţine examenul de bacalaureat 2008 pentru probele d, e şi f la Ordinul Ministrului privind aprobareaCalendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2008.

II. PRECIZĂRI METODOLOGICE

Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Naţional, examenul de bacalaureat la Limbaengleză se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor şcolare detrunchi comun aflate în uz.1

Conform programelor şcolare de trunchi comun aflate în uz, pentru finele claselor a XII-a licee teoreticeşi vocaţionale, nivelurile ţintă vor fi echivalente cu următoarele niveluri din Cadrul european comun dereferinţă al limbilor:LIMBA MODERNĂ 1: nivelul B 2 pentru toate competenţele.LIMBA MODERNĂ 2: nivelul B 2 pentru competenţele de receptare; nivelul B 1 pentru competenţele deproducere.LIMBA MODERNĂ 3: nivelul A 2 pentru toate competenţele.

Pentru finele clasei a XII-a licee tehnologice, ruta directă de calificare, respectiv pentru finele clasei aXIII-a, ruta progresivă de calificare prin S.A.M. + anul de completare, nivelurile ţintă specificate prinraportare la Cadrul european comun de referinţă al limbilor vor fi următoarele:LIMBA MODERNĂ 1 (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale): nivelul B 2 pentru toatecompetenţele.LIMBA MODERNĂ 2 (ruta directă de calificare, toate calificările profesionale şi ruta progresivă de calificare,calificările profesionale Tehnician în activităţi de comerţ, Tehnician în gastronomie, Organizatorbanqueting,Tehnician în hotelărie): nivelul B 2 pentru competenţele de receptare; nivelul B 1 pentrucompetenţele de producere.LIMBA MODERNĂ 2 (ruta progresivă de calificare, toate celelalte calificări profesionale) nivelul A 2 pentrutoate competenţele.

1 Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată în conformitate cu Programele şcolare pentru ciclul superior alliceului, Limba engleză: filiera teoretică, toate profilurile şi specializările; filiera vocaţională, toate profilurile şispecializările: clasele a XI-a şi a XII-a: O.M. 3410 / 07.03.2006; filiera tehnologică clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă decalificare profesională; clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională: O.M. 3488 / 23.03.2006.


III. COMPETENŢE CE URMEAZĂ A FI EVALUATE

LICEE TEORETICE �I VOCAŢIONALE(toate profilurile şi specializările)

LIMBA MODERNĂ 1

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Identificarea ideilor principale, a informaţiilor / detaliilor specifice, extragerea esenţialului din texte

audiate/ citite referitoare la probleme de actualitate, pentru a rezolva o sarcină de lucru.1.2 Selectarea şi corelarea mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopul

îndeplinirii unei sarcini de lucru.1.3 Identificarea, în mesaje orale / scrise diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate,

pentru a le compara cu punctul de vedere personal.1.4 Analizarea unor situaţii descrise în texte audiate/citite în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.1.5 * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, fundalul

acţiunii, vocea auctorială, naraţiune la pers. I şi a III-a,personaj), a simbolurilor, metaforelor, a altormijloace de expresie artistică.

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte

2.1 Prezentarea, oral/ în scris, de filme, cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea sentimentelor, reacţiilorpersonale legate de acestea.

2.2 Prezentarea, oral/ în scris, de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriuşi de domeniul de specializare.

2.3 Expunerea, oral/ în scris, a unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.2.4 Elaborarea, oral/ în scris, a unui raport/ referat/ eseu / prezentare, argumentate logic şi susţinute de

exemple pertinente din experienţa personală sau din alte surse.2.5 Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate mai complexe, structurate şi cu folosirea de

conectori.2.6 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la

tipul de text.*2.7 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/convingătoare.*2.8 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Solicitarea adecvată, oral/ în scris, a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi oferirea de răspunsuri /

comentarii adecvate la acestea; solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii.3.2 Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii / al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes.3.3 Avansarea, oral/ în scris, a unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.3.4 Oferirea de răspunsuri, oral/ în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.3.5 Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în mesaje de răspuns.3.6 Redactarea de scrisori / alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului

şi a limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.3.7 Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal/ informal).*3.8 Susţinerea cu argumente şi contra-argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/unui schimb de mesaje scrise, pe teme culturale /literare.*3.9 Utilizarea limbajului adecvat în negocierea sensului într-o interacţiune orală/scrisă.

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

4.1. Redarea, oral/ în scris, cu cuvinte proprii, a spuselor altor persoane / a conţinutului unui text.4.2 Rezumarea, oral/ în scris, a unui text într-un număr de cuvinte dat. 4.3 Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare.4.4 Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză a unor texte/

mesaje de dificultate medie, din domenii de interes / din domeniul de specializare.*4.5 Raportarea mesajului literar la experienţa personală.*4.6 Rezumarea, oral/ în scris, a esenţialului dintr-un text din mass-media / literar într-un număr determinat de

cuvinte.*4.7 Parafrazarea, oral/ în scris, a unui citat folosind exemple personale /prin raportare la experienţa personală.

* Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profilumanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumul diferenţiat(CD).


LIMBA MODERNĂ 2

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale / scrise, referitoare la subiecte despre viaţa cotidiană şidespre domeniul de specializare.

1.2 Identificarea, în mesaje orale / scrise, de informaţii punctuale relevante pentru a rezolva o sarcină de lucru.

1.3 Decodarea semnificaţiei unor elemente de vocabular nefamiliare, din context, prin asocieri / conexiuni.1.4 Selectarea, din texte orale / scrise referitoare la domeniul de specializare, de informaţii şi opiniirelevante pentru a rezolva o sarcină de lucru.1.5 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise.*1.6 Identificarea prin citire rapidă de informaţii / detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea rezolvării unei sarcini

de lucru*1.7 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text /din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de lucru.*1.8 Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii, al

formulării unor soluţii.

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte

2.1 Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes personal şi / sauprofesional.

2.2 Prezentarea orală / relatarea în scris a unui fapt divers / film / întâmplări / eveniment socio-cultural sauprofesional, subliniind elementele semnificative.

2.3 Completarea de documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului de specializare.2.4 Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, pe baza unei scheme date, cu folosirea unui

limbaj adecvat.2.5 Redactarea de texte funcţionale variate, structurate, după model, aducând argumente şi exemple în

sprijinul opiniilor exprimate.2.6 Prezentarea unui monolog pe temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală sau din alte

surse.2.7 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, oral / în scris, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de

specializare.2.8 Emiterea, oral/ în scris, de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.*2.9 Prezentarea şi comentarea unui film / a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea

gândurilor şi / sau a sentimentelor despre acestea.

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

3.1 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate deinterlocutor / exprimarea poziţiei (acord/dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări/ explicaţii.

3.2 Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii, atunci când informaţia nu este clarînţeleasă.

3.3 Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar / sondaj sau în cadrul unui interviu.3.4 Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret, uimire)

referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.3.5 Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar deja elaborat, adăugând câteva întrebări.3.6 Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.3.7 Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de

comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.).3.8 Adecvarea formatului / limbajului la subiect / la interlocutor /cititorul intentionat, cu utilizarea convenţiilor

folosite in comunicarea formala şi informală şi a normelor sociale şi culturale.


4.1 Redarea, oral/ în scris, prin cuvinte proprii, a unor mesaje / texte simple din domenii cunoscute.4.2 Luarea de notiţe dintr-o lectură pe o temă de interes, în vederea realizării unui raport/unei informări.4.3 Traducerea din limba engleză în limba maternă / din limba maternă în limba engleză, oral / în scris, a unuimesaj funcţional / text simplu din domeniul de specializare.4.4 Rezumarea, oral/ în scris, a unui paragraf la o idee esenţială / rezumarea conţinutului unui mesaj.4.5 Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.*4.6 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale / literare, printr-un enunţ explicativmai amplu, la solicitarea interlocutorului.*4.7 Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.

* Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică, profilumanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în CD.


LIMBA MODERNĂ 3


1.1 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale, relevante, a ideilor principale şi a unor detalii din mesaje / documente simple / fragmente / texte pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru.

1.2 Desprinderea semnificaţiei generale a unui mesaj rostit cu viteză normală în limba standard.1.3 Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu, audiat sau citit.1.4 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndeplinirii unei sarcini de

lucru.1.5 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute.

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

2.1 Relatarea, oral / în scris, a unei activităţi / unui fapt divers / eveniment / film / a unor experienţe / întâmplăripersonale pe baza unui plan dat.

2.2 Formularea de întrebări şi răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe otemă dată.

2.3 Redactarea unei scrisori personale simple.2.4 Explicarea folosirii unui produs / aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.2.5 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).


3.1 Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu.3.3 Reformularea unui mesaj / unor instrucţiuni la cererea interlocutorului.3.4 Elaborarea unui răspuns oral / scris la o scrisoare personală.3.5 Redactarea unei scurte scrisori de răspuns la anunţuri din mass-media / la o scrisoare oficială.


4.1 Explicarea unei scheme / diagrame / a unui desen / tabel, folosind un limbaj comun.4.2 Redactarea unui text simplu explicativ prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă / tabel / desen.4.3 Transferarea informaţiilor dintr-un text în scheme, tabele, diagrame.4.4 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje foarte simple pe teme din viaţa cotidiană.

III. CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările)

TEXTESurse şi tipuri de mesaje orale / scriseTexte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, la viteză normală, în diverseregistre, de dificultate medie:Limba modernă 1 � texte autentice de informare generală, pagini Internet;� articole de enciclopedie / lucrări de popularizare;� articole de presă scrisă, ştiri, texte publicitare;� texte specifice domeniilor de specializare;� texte funcţionale cu conţinut operaţional: formulare, corespondenţă, prospecte;� formulare cu utilizare curentă;� corespondenţă oficială / administrativă, anunţuri, reclame, cereri, chestionare, procese verbale, C.V.;� corespondenţă personală, invitaţii, felicitări;� diagrame, grafice, tabele;� conferinţe, prezentări, interviuri, rapoarte orale;� transmisiuni radio şi TV, talk-show-uri;� *fragmente de critică literară;� *texte literare autentice neadaptate de dimensiuni reduse/ medii;� *texte de tip reflexiv;� *înregistrări preluate din mass-media;

* Tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv se adaugă celor din trunchiul comun şi sunt obligatorii numai pentruspecializările filologie (filiera teoretică, profil umanist) şi ştiinţe sociale (profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1în curriculumul diferenţiat (CD).


Tipuri de texte care trebuie produse

� descrieri / comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente;� povestire / prezentare orală / scrisă;� raport / referat / eseu / expunere / povestire / prezentare;� corespondenţă personală şi oficială / administrativă;� formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare;� paragrafe /texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate;� plan de idei, schemă de prezentare;� eseuri şi texte funcţionale structurate.- *eseul reflectiv;- *eseu cu structură dată

Limba modernă 2 Surse şi tipuri de mesaje orale / scriseTexte de lungime variabilă care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare:� texte / fragmente orale/ scrise autentice de informare generală, pagini Internet;� texte /paragrafe descriptive şi narative;� texte cu conţinut operaţional: cereri, corespondenţă, formulare, prospecte.� texte din mass-media: presă scrisă / audio-vizuală, anunţuri, publicitate;� povestiri/ rapoarte/ prezentări orale/ scrise, interviuri, conversaţii;� mesaje scrise, cereri, reclamaţii;� fragmente / texte de specialitate;� tabele, grafice;� *articole de presă;� *texte literare;� *recenzii;� * dialoguri pe teme cotidiene;� *dialoguri pe teme culturale;� *materiale de referinţă:antologii, istorii literare, Internet;� *presă specializată;� *critică literară;� *eseu de opinie, eseu argumentativ.

Tipuri de texte care trebuie produse� formulare, chestionare şi alte documente specifice domeniului de specializare;� paragrafe /texte scurte pe diverse arii tematice, inclusiv de specialitate;� descrieri / comparări de obiecte, persoane, situaţii, activităţi, evenimente;� povestire / prezentare orală / scrisă;� plan de idei, schemă de prezentare;� eseuri şi texte funcţionale structurate (corespondenţă, procese verbale, rapoarte, C.V., documente

specifice domeniului de specializare);

Limba modernă 3 Surse şi tipuri de mesaje orale / scrise� documente simple: instrucţiuni, formulare, carte poştală, broşuri de informare, scrisoare personală şi texte

scurte;� texte funcţionale: scrisori oficiale de diverse tipuri / reclamă / anunţ / invitaţie;� rapoarte / prezentări orale / scrise de dificultate medie;� fragmente / texte de informare generală/ de specialitate, descriptive, narative şi argumentative;� dialoguri, conversaţii, interviuri, chestionare;� articole de presă, publicitate;� povestire / descriere / comparare de obiecte, persoane;� scheme, diagrame, desene, tabele.

Tipuri de texte care trebuie produse� texte funcţionale simple: scrisoare informală;� dialoguri simple;� povestire / prezentare orală / scrisă simplă;� descrieri / comparări simple de obiecte, persoane;� paragrafe / texte scurte pe diverse arii tematice.


DOMENII TEMATICE

DOMENIUL PERSONALViaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);Relaţii interpersonale / inter-umane / profesionale, viaţa de echipă;Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLICAspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare a resurselor);Tinerii şi viaţa comunitară;Democraţie, civism şi drepturile omului;Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONALAspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;Locuri de muncă, echipamente, activităţi, operaţiuni, comportament profesional, deontologie profesională;Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.DOMENIUL EDUCAŢIONALDescoperiri ştiinţifice şi tehnice;Viaţa culturală şi lumea artelor;Patrimoniul socio-cultural european;Repere culturale ale spaţiului lingvistic respectiv – trecut şi prezent.

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII

- A solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formular- A solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri, etc.)- A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionale- A formula comparaţii între caracteristici ale unor persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese- A exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune- A solicita şi acorda / refuza permisiunea de face ceva- A utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)- A întrerupe în mod politicos- A solicita şi a da instrucţiuni- A solicita şi a da sfaturi- A solicita şi a formula propuneri, sugestii- A solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul- A corecta / încuraja / avertiza pe cineva- A convinge, a determina cursul unei acţiuni- A exprima acordul / dezacordul cu un curs de acţiune- A caracteriza persoane, fapte, acţiuni- A compara stări, acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute- A formula concluzii- A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva- A exprima diverse grade de certitudine/ incertitudine- A exprima condiţii- A exprima cauze şi consecinţe- A exprima intenţii, dorinţe, preferinţe- A exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere- A exprima o hotărâre sau o promisiune- A exprima opinii / puncte de vedere personale- A argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale- A solicita opinii / puncte de vedere personale- A exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere- A exprima şi a motiva acordul / dezacordul faţă de opiniile altora- A contrazice opiniile altora- A cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesaj- A cere şi a da detalii şi explicaţii- A solicita repetarea şi reformularea


ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Limba modernă 1 şi Limba modernă 2

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colectiveAdjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativulArticolul: articolul zero, omiterea articolului, cazuri speciale de utilizare a articoluluiNumeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicativeVerbul: timpuri verbale perfecte; diateza pasivă directă şi indirectă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şicu participiul, funcţii sintactice ale participiul trecutAdverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţieCuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuniSintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectă

Limba modernă 3

Substantivul: plurale neregulate, substantive defective de numărArticolul: hotărât, nehotărât, posesiv, omiterea articoluluiAdjectivul şi adverbul: grade de comparaţie neregulateVerbul: aspectul continuu, diateza activă / pasivăCuvinte de legătură: prepoziţiaSintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor

FILIERA TEHNOLOGICĂ

LIMBA MODERNĂ 1 şi LIMBA MODERNĂ 2

CLASA A XII-A, ruta directă de calificare prin liceul tehnologic (toate calificările profesionale)

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

1.1 Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al mesajelor orale.1.2 Identificarea punctelor de vedere şi a sentimentelor exprimate.

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

2.1 Identificarea de informaţii şi opinii relevante, în texte de informare generală / în texte referitoare ladomeniul ocupaţional, necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru.2.2 Scanarea unui text mai lung pentru identificarea de detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite pentrurezolvarea unei sarcini de lucru.2.4 Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.2.5 Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii.2.6 Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.

3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

3.1 Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii,clarificări şi explicaţii.3.2 Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate.3.3 Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor.3.4 Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate3.5 Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional

* de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.* de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.

* Competenţele specifice marcate prin asterisc şi corp de literă cursiv sunt obligatorii numai pentru Limba modernă 2


4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate

4.1 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.4.2 Completarea de documente şi formulare profesionale specifice domeniului ocupaţional.4.3 Redactarea unor texte funcţionale structurate variate, mai complexe şi cu folosirea de conectori.4.4 Adecvarea formatului şi limbajului la context şi la tipul de text / la subiect şi la cititorul intenţionat.4.5 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.

CONŢINUTURI RECOMANDATE (pentru toate specializările)

Limba modernă 1 şi Limba modernă 2

TEXTE

Texte, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare, în diverse registre, de lungime variabilă:• texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice,diagrame, grafice, tabele sinoptice;• texte cu conţinut operaţional: contracte, corespondenţă, faxuri, formulare, standarde, instrucţiuni, broşuri

de informare, prospecte;• texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet;• texte de popularizare: ştiri / articole de presă, texte publicitare scrise;• texte funcţionale: instrucţiuni, corespondenţă, formulare, prospecte.

DOMENII TEMATICE

• DOMENIUL PERSONALViaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri);Relaţii interpersonale / inter-umane / profesionale, viaţa de echipă;Universul adolescenţei (cultura, sport, timp liber).• DOMENIUL PUBLIC

Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice, ecologice, strategii de utilizare aresurselor);Tinerii şi viaţa comunitară;Democraţie, civism şi drepturile omului;Mass-media.

• DOMENIUL OCUPAŢIONALAspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.

• DOMENIUL EDUCAŢIONALDescoperiri ştiinţifice şi tehnice;Viaţa culturală şi lumea artelor;Patrimoniul socio-cultural european;Repere culturale ale spaţiului lingvistic anglo-saxon – trecut şi prezent.

FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII

A solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personalA solicita şi a oferi informaţii legate de completarea unui formularA solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientareA solicita şi a oferi informaţii despre produse şi servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.)A solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţi profesionaleA solicita şi a oferi informaţii despre programul zilnic / săptămânalA descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, proceseA formula comparaţii între persoane, obiecte, locuri, fenomene, evenimente, procese, stări, acţiuni şifapte prezente cu cele trecuteA formula oferte / invitaţiiA accepta şi a refuza o ofertă / invitaţieA exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiuneA solicita şi acorda / refuza permisiunea de face cevaA oferi un obiect în mod politicosA exprima mulţumiri


A cere scuzeA utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)A cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie (faţă în faţă, la telefon)A solicita şi a da instrucţiuni / indicaţiiA solicita şi a da sfaturiA solicita şi a formula propuneri, sugestiiA solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorulA corecta / încuraja / avertiza pe cineva.A exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face cevaA exprima diverse grade de certitudineA exprima presupuneriA exprima probabilitateaA exprima acţiuni / stări posibileA exprima condiţiiA exprima cauze şi consecinţeA exprima intenţii, dorinţe, preferinţeA exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temereA exprima o hotărâre sau o promisiuneA formula concluziiA formula deciziiA exprima opinii / puncte de vedere personaleA argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personaleA solicita opinii / puncte de vedere personaleA exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedereA exprima şi a motiva acordul / dezacordul cu un curs de acţiune / faţă de opiniile altoraA contrazice opiniile altoraA cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui mesajA cere şi a da detalii şi explicaţiiA solicita repetarea şi reformularea

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

Limba modernă 1 şi Limba modernă 2:

Substantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colective

Adjectivul: comparaţia intensivă, structuri care utilizează comparativulArticolul: articolul zero, omisiunea articolului, cazuri speciale de utilizare a articoluluiNumeralul: numerale ordinale, numerale fracţionare, numerale multiplicativeVerbul: diateza pasivă; verbe modale; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, funcţii sintactice aleparticipiul trecutAdverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţieCuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de poziţie, de mişcare; conjuncţii; locuţiuniSintaxă: ordinea cuvintelor; fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă / indirectăTipuri de texte: Informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar,argumentativ.

PRECIZĂRITextele folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale.

Timpul de lucru:• Proba orală : timp de pregătire: 10 – 15 minute; timp de prezentare: 10 – 15 minute;• Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore.

NOTĂPregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2008 se realizează înconformitate cu prezenta programă de examen.Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nu peconţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în conformitate strictă cu Programa pentruexamenul de bacalaureat, avizată prin OMECT. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume.Manualele şcolare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori şi elevipentru parcurgerea programei şcolare.


[Type text]

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA FRANCEZĂ – BACALAUREAT 2008


În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului licealvor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). Deasemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională, la alegere(proba e sau f )1.

Repartizarea pe categorii de subiecte/teste – pentru ambele probe (orală şi scrisă) – se realizeazăîn funcţie de nivelul şi forma de studiu, în acord cu Metodologia de organizare şi desfăşurare aexamenului de bacalaureat 2008 şi cu precizările programelor şcolare de limba franceza pentruciclul liceal 2.

1. Filiera teoretică si vocaţională (toate profilurile şi specializările)LIMBA MODERNĂ 1LIMBA MODERNĂ 2LIMBA MODERNĂ 3 3

2. Filiera tehnologică

LIMBA MODERNĂ 1

Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale).

LIMBA MODERNĂ 2Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale) şi ruta progresivă (calificărileprofesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizatorbanqueting, tehnician în hotelărie)

Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 si B2 prevăzute de CadrulEuropean Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.

__________________________________________________________________________________________________1 Conform listei disciplinelor, aprobata de M.E.C.T., la care se susţin examen (sesiunea de bacalaureat 2008).2 Programe şcolare de limba franceză pentru filiera teoretică, filiera vocaţională (toate profilurile şi specializările: O.M. nr. 3458 / 09.03.2004;

O.M. 4598 / 31.08.2004; O.M. 3410 / 07.03.2006), filiera tehnologică (O.M. 3488 / 23.03.2006)3 Din această categorie fac parte absolvenţii care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a, ca L3 / absolvenţii învăţământului în

limbile minorităţilor naţionale (anul IV de studiu).


[Type text]


COMPETENŢE GENERALEL1, L2, L3 - Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările

- Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările

Competenţele generale sunt, în general, aceleaşi pentru toate filierele / profilurile / specializările (cu excepţiafilierei tehnologice), în funcţie de probă (oral / scris):– Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.– Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare / sarcini de lucru variate.– Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă.– Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.

COMPETENŢE SPECIFICECompetenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele : L1, L2 si L3, astfel:

LIMBA MODERNĂ 1

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj.1.2. Identificarea ideilor principale / de informaţii cheie / de detalii specifice / extragerea esenţialului din

texte autentice.1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopul

îndeplinirii unei sarcini de lucru.1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a

le compara cu punctul de vedere personal).1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.1.6. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul

acţiunii).1.7. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers. I

şi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică.

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte

legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare.2.2. Relatarea conţinutului unui film / prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea

sentimentelor / reacţiilor personale în legătură cu acestea.2.3. Redactarea de paragrafe / texte pe o temă de interes.2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene etc.)/

referat / eseu / prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţapersonală sau din alte surse.

2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, complexe, cu respectarea convenţiilorspecifice şi cu folosirea de conectori.

2.7. Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea formală şi informală, adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text.2.8 .* Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.

* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică,profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumuldiferenţiat (CD).


[Type text]

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri / comentarii adecvate la

acestea ; solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii.3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje de răspuns.3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes.3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.3.6. Redactarea de scrisori / alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri

de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şia limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.

3.7. Adaptarea formei mesajului la context / la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal / informal),respectând normele socio-culturale uzuale.

3.8. * Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb demesaje scrise, pe teme culturale/ literare.

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă.4.2. Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris, într-un număr de

cuvinte dat, a unui text citit.4.3. Transferul informaţiilor din texte în diverse forme de prezentare.4.4. Traducerea din limba franceză în limba maternă / din limba maternă în limba franceză a unor texte/

mesaje de dificultate medie, din domenii de interes / din domeniul de specializare.4.5. * Rezumarea orală şi / sau în scris a esenţialului dintr-un text literar într-un număr determinat de

cuvinte.4.6. * Parafrazarea unui citat folosind exemple personale / prin raportare la experienţa personală.4.7. * Raportarea mesajului literar la experienţe personale.



[Type text]

LIMBA MODERNĂ 2


1.1 Desprinderea sensului global / ideilor esenţiale dintr-un text dat.1.2 Identificarea si selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante / de informaţii punctuale

/ de informaţii specifice.1.3 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje diverse.1.4. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului.1.5. * Identificarea, prin citire rapidă, de informaţii / detalii specifice dintr-un text mai lung, în vederea

rezolvării unei sarcini de lucru.1.6. * Identificarea avantajelor şi a dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul luării unor decizii/

formulării unor soluţii.1.7.* Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de

lucru.

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Prezentarea unui monolog pe o temă dată, structurat, susţinut de exemple din viaţa personală / din alte

surse.2.2. Prezentarea / Relatarea unui fapt divers / film / întâmplări / eveniment socio-cultural sau profesional,

subliniind elementele semnificative.2.3. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de

specializare.2.4. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.),

aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.2.5. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe

personale) / profesional.2.6. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat.2.7. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.2.8. * Prezentarea şi comentarea unui film / a unei cărţi prin raportare la experienţa personală, cu exprimarea

gândurilor şi / sau sentimentelor despre acestea.

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri / exprimarea poziţiei (acord / dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii.3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar / sondaj / interviu.3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret,

uimire) referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat.3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de

comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.)3.7. Adecvarea formatului / limbajului la subiect / interlocutor /cititorul intentionat, cu utilizarea conventiilor /

normelor sociale şi culturale folosite in comunicarea formală şi informală.


4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport / unei informări.4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje / texte simple din domenii cunoscute.4.3. Traducerea din limba franceză în limba maternă / din limba maternă în limba franceză, a unui

mesaj / text de mică dificultate.4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială / rezumarea conţinutului unui mesaj / text.4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.4.6. * Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.

* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică,profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).


[Type text]

Limba modernă 3


1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante / ideilor principale şi aunor detalii din mesaje / documente simple / fragmente / texte autentice simple pentru îndeplinirea unorsarcini de lucru.

1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu.1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute.


2.1. Povestirea / Relatarea unei activităţi, unui fapt divers / eveniment / film, unor experienţe / întâmplăripersonale.

2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri / de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe otemă dată.

2.3. Redactarea unei scrisori personale simple.2.4. Explicarea folosirii unui produs / aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).


3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare.3.2. Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu / chestionar).3.4. Reformularea unui mesaj / unor instrucţiuni.3.5. Redactarea unei scurte scrisori de răpuns la o scrisoare personală / oficială sau la anunţuri din

mass-media.


4.1 Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă / tabel / desen.

4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţăcotidiană.

4.3. Rezumarea unui text simplu.4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba franceză în limba maternă/din limba maternă în limba

franceză.


[Type text]


Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologica – ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională ( toatecalificările profesionale)

COMPETENŢE GENERALE– Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în

scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.– Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.– Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme

cotidiene şi pe teme profesionale.

COMPETENŢE SPECIFICE1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

1.1. Identificarea punctelor de vedere / a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen).1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru.


2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru - întexte de informare generală / în texte referitoare la domeniul de activitate.

2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii / detalii specifice pentru rezolvareaunei sarcini de lucru.

2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite pentrurezolvarea unei sarcini de lucru.

2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.


3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii,clarificări şi explicaţii.

3.2. Exprimarea propriilor opinii şi puncte de vedere - şi susţinerea lor cu argumente - pe teme diverse deinteres / din domeniul de activitate.

3.3. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor,folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale.

3.4. Prezentarea de descrieri:- pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi / sau profesional.- * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.- * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.


4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional.4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, şi cu folosirea de conectori.4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat;

utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.

* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2.


[Type text]

III. CONŢINUTURI

LIMBA MODERNĂ 1

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri / redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbafranceză pentru ciclul liceal (L1) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţade fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL

• Viaţa personală (stil de viaţă, locuinţa, alimentaţie, sănătate; activităţi în timpul liber, călătorii; factori de risc etc.).• Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere ; relaţii între tineri (munca în echipă / participarea la proiecte de cooperare educativă etc.).

• Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială).• Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieţii cotidiene : droguri / alcool / fumat / SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor.

DOMENIUL PUBLIC

• Ţări, regiuni, oraşe – obiective/ situri culturale şi turistice (din Franţa metropolitană / DOM – TOM / spaţiulfrancofon).

• Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale / economice / tehnice / culturale / ecologice).• Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale / hoteliere / instituţii de spectacole etc.).• Locuri şi instituţii publice (administrative /culturale) ; relaţia cu instituţiile şi serviciile publice.• Mijloace moderne de comunicare în masă.• Mediu urban / mediu rural.• Mediul înconjurător; ocrotirea mediului şi dezvoltarea durabilă.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL

• Universul profesiilor şi al meseriilor – aspecte relevante ; cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională (activităţi şi profesiuni).• Preocupări, proiecte de formare individuală / profesională.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ �I CIVILIZAŢIE

• Aspecte / evoluţii / tendinţe marcante în societatea franceză contemporană (viaţa socială, educaţie etc.); date importante din viaţa contemporană a Franţei ; condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană;* dezbateri importante în Franţa contemporană.• Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural francez; viaţa culturală (muzee / festivaluri / evenimente culturale etc.); obiceiuri, tradiţii, sărbători tradiţionale; personalităţi din sfera culturală / ştiinţifică /

sportivă; * mari scriitori francezi din literatura modernă şi contemporană.• Progresul tehnologic în societatea avansată; realizări tehnologice marcante în spaţiul francofon; universul

mass-media.• Instituţii europene şi procesul de integrare europeană; * construcţia europeană, aportul Franţei la acest proces.


[Type text]

2. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1):

• a se prezenta / a-şi prezenta colegii / mediul şimodul de lucru

• a vorbi despre sine / a se prezenta într-un interviu de angajare• a exprima intenţii şi obiective legate de dezvoltarea personală• a angaja / a continua / a încheia un schimb verbal• a da / a cere informaţii practice despre persoane, obiecte, locuri, evenimente, experienţe personale• a solicita / a oferi ceva (un obiect / un sprijin / un

serviciu etc.) în mod politicos• a solicita, a da explicaţii / lămuriri /instrucţiuni,

indicaţii; * a explica un fenomen / o stare / un proces• a solicita repetarea şi reformularea unui mesaj• a reda în vorbire indirectă spusele cuiva• a identifica / a descrie persoane, obiecte, locuri, activităţi, experienţe personale• a compara stări / acţiuni / fapte• a exprima cantitatea• a relata activităţi / evenimente / o suită de acţiuni/ evenimente etc.• a situa un eveniment în timp• a face propuneri

• a încuraja pe cineva• a cere / a da / a refuza permisiunea• a exprima o interdicţie• a da sfaturi• a face o urare / a felicita• a exprima acordul, dezacordul (faţă de o acţiune / un proiect /un punct de vedere etc.)• a exprima necesitatea/obligaţia• a face o expunere pe o temă dată• a reda pe scurt (a rezuma) o naraţiune, o conversaţie• a exprima stări şi atitudini emoţionale (nerăbdarea,

regretul, neliniştea; *admiraţia, interesul, mulţumirea)• a solicita şi a exprima puncte de vedere, opinii personale• a susţine cu argumente un punct de vedere• a formula un raţionament relaţionând cauze-efecte/

ipoteze-concluzii• * a exprima aprecieri asupra unei acţiuni / a unui produs concret sau abstract• * a justifica o opţiune/ o acţiune / o atitudine• * a pune în valoare un element al mesajului

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L1).

Elemente de fonetică,lexic şi semantică

• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilorcomunicative specificate mai sus.

• relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii decuvinte) • câmp lexical • conotaţie / denotaţie • particularităţi ortografice aleverbelor *registre ale limbii

Elemente de morfologie Articolul • hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia

de).Substantivul • gen, număr (inclusiv cazuri particulare) • exprimarea cazurilor

Adjectivul (calificativ şipronominal)

• acordul adj. calificativ • gradele de comparaţie (regulate şi neregulate)• adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte)

Numeralul • cardinal şi ordinal • exprimarea procentelor; numerale fracţionare şimultiplicative

Pronumele • pronumele personale cu funcţie de subiect • pronumele on • pronumele personale complemente (locul lor în fraza asertivă, interogativă şi

imperativă), pronumele personale complemente combinate (locul lor înfraza asertivă şi imperativă) • pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ,relativ, interogativ, nehotărât • pronumele neutru le • pronumele en şi y.

Verbul • modul indicativ (timpuri simple şi compuse) • modul condiţional (prezent, trecut) • modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect , * mai mult ca perfect -recunoaştere în texte) • modul imperativ • modul infinitiv (forme şi contexte

de utilizare: infinitivul prezent şi trecut, forma afirmativă şi negativă; V + Inf.,V + à+ Inf., V + de+ Inf.) • modul gerunziu • modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut • diateză activă, reflexivă şi pasivă • folosirea formelor perifrastice (aller, venir de,...)• construcţii impersonale


[Type text]

Adverbul • adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie • grade decomparaţie ; adverbe cu grade de comparaţie neregulată

Prepoziţia, conjuncţia • folosirea prepoziţiilor şi a conjuncţiilor • conjuncţia si de interogaţie indirectă

Elemente de sintaxă• subiectul, inversiunea subiectului • predicatul, acordul subiectului cu predicatul • atributul • complementul (direct, indirect), complementele

circumstanţiale.• concordanţa timpurilor la indicativ • concordanţa timpurilor la condiţional (si

condiţional: I, II, III) • concordanţa timpurilor la conjunctiv (limba vorbită)• folosirea conjunctivului: în propoziţiile completivă şi relativă ; după verbe de dorinţă, voinţă, îndoială, sentimente, verbe de opinie la forma interogativă /negativă; după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresii impersonale;• exprimarea: cauzei, scopului, condiţiei, consecinţei, concesiei , necesităţii / posibilităţii • * comparaţia progresivă • * propoziţia participială.

Elemente de organizarea discursului, tipuri detexte

• fraza activă, fraza pasivă • fraza asertivă (afirmativă şi negativă) • frazainterogativă (directă şi indirectă) • fraza impersonală, imperativă,

exclamativă; * fraza emfatică (detaşarea unui constituent, reluarea unuiconstituent prin pronume, prezentative, alte procedee de punere punere în

evidenţă)� indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici; discurs direct şi indirect;� textul descriptiv, narativ, incitativ / injonctiv; poetic, *dramatic, argumentativ

(structura şi orientarea argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză,producere şi ordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori);rezumatul de text; scrisoare.

• documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară, interpretareaimaginii fixe.

4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ �I SCRISĂ

Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa : pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba franceză;b) Tipul de text : text autentic literar / neliterar;c) Dimensiune (număr de cuvinte) : în funcţie de profil şi tipul de probă (oral /scris)d) Dificultate : în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L1 : Tipuri de texte� texte autentice de informare generală, pagini Internet;� articole de presă, texte publicitare;� articole de enciclopedie / lucrări de popularizare� opinii, comentarii / dialoguri / interviuri / rapoarte / referate / eseuri / povestiri etc.� texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame, grafice,

tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şi oficială / administrativă;

* texte literare autentice; texte de tip reflexiv /eseul reflectiv; fragmente de critică literară; dezbatere/procesliterar.

* Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, suntobligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profilmilitar M.A.I.), au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1.


[Type text]

LIMBA MODERNĂ 2

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri / redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbafranceză pentru ciclul liceal (L2) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare,viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL

• Viaţa personală:- familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie) ;- locuinţă, alimentaţie, cumpărături, sănătate etc. ;- relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul in societate, munca în echipă, participarea la proiecte de cooperare educativă, activităţi de timp liber: sport, hobby etc.).

• Universul adolescenţei :- viaţa cotidiană, stiluri de viaţă;- universul afectiv al tinerilor ; raportul între generaţii;- pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie

socială).• Corespondenţă şi proiecte şcolare.

DOMENIUL PUBLIC

• Ţări, regiuni, oraşe – obiective turistice şi culturale (din Franţa metropolitana / spaţiul francofon).• Aspecte din viaţa socială contemporană (locuri şi servicii publice; relaţia cu instituţiile şi serviciile publice).• Mediul înconjurător ; aspecte semnificative din mediul urban / rural.• Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă ; generaţia tânără şi tehnologia informaţiei.


• Universul profesiilor şi al meseriilor:- meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor;- cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională.- preocupări, proiecte legate de viitorul profesional.

• Demersuri administrative (completare de formulare, Curriculum Vitae etc.)

DOMENIUL EDUCAŢIONAL. CULTURĂ �I CIVILIZAŢIE

• Orientarea către diverse trasee de formare (învăţământ superior / meserii).• Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă.• Situri de interes turistic şi cultural din Franta / festivaluri / evenimente culturale.• Elemente importante din universul cultural francez (trecut şi prezent) şi francofon (datini, obiceiuri, sărbători tradiţionale, mâncăruri specifice etc.).• Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică sau sportivă, realizări tehnologice marcante în spaţiul

francofon. * Personalităţi din sfera literară.• Relaţiile franco-române / integrarea europeană.•* Cooperare francofonă: programe / instituţii / actori.


[Type text]

2. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2):

- a se prezenta / a-şi prezenta colegii / mediul delucru

- a vorbi despre sine / a se prezenta într-un interviu de angajare- a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal- a situa în spaţiu persoane / obiecte / acţiuni ; a da informaţii cu caracter de orientare în spaţiu- a descrie persoane/ obiecte / locuri / fenomene / procese- a caracteriza persoane / fapte / atitudini- a situa un eveniment în timp- a relata o acţiune / o întâmplare / un eveniment, o suită de acţiuni- a solicita şi a oferi informaţii : • cu caracter general, informaţii practice despre persoane, obiecte, locuri, acţiuni / persoane

(identitate, pregătire, preocupări, profesie, proiecte, realizări)

• despre locuri de interes turistic• despre evenimente, experienţe şi activităţi

- a solicita, a da explicaţii / instrucţiuni/ lămuriri

- a invita / a face o propunere; a accepta / a refuza oinvitaţie / propunere

- a cere cuiva să facă ceva / a interzice cuiva să facăceva

- a exprima cantitatea- a exprima o dorinţă, gusturi, preferinţe- a exprima interese, intenţii şi preferinţe legate de dezvoltarea personală- a exprima acordul/dezacordul- a exprima obligaţia, necesitatea, posibilitatea- exprima certitudinea si îndoiala- a exprima sentimente şi stări emoţionale- a mulţumi, a răspunde la mulţumiri- a se scuza- a solicita şi a exprima o opinie personală- a susţine cu argumente un punct de vedere- a justifica o opţiune / o acţiune / o atitudine- a reda în vorbire indirectă spusele cuiva- *a pune în valoare un element al mesajului- * a explica un fenomen / o acţiune / un proces,

relaţionând cauze şi efecte- * a exprima aprecieri asupra unei acţiuni / a unui produs concret sau abstract

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L2).

Elemente fonetice şi lexicale• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate

mai sus.•* câmpuri lexicale; * conotaţie / denotaţie; * registre ale limbii franceze• relaţii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte• particularităţi ortografice ale verbelor

Elemente de morfologie şi sintaxăArticolul şisubstantivul

- articolul hotărât şi nehotărât- articolul partitiv; cazuri de substituire- substantivul – gen, număr (inclusiv cazuri particulare )

Adjectivul - adjectivul calificativ : acordul şi gradele de comparaţie- adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte)

Numeralul - numeralul cardinal şi ordinal

Pronumele - pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate)- pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza asertivă şi imperativă)- pronumele posesiv- pronumele demonstrativ- pronumele relativ simplu şi compus- pronumele nehotărât (forme frecvente)- pronumele adverbiale en şi y

Verbul - modul indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfectul simplu (recunoaştere), maimult ca perfect, viitor

- modul imperativ- modul condiţional (prezent şi trecut)- modul subjonctiv: subjonctivul prezent: formare (verbe regulate şi neregulate frecvente);


[Type text]

- subjonctivul trecut (recunoaştere) ; contexte de utilizare de mare frecvenţă.- modul participiu (prezent, trecut); acordul participiului trecut; cazuri de non-acord al participiului trecut la verbele conjugate cu auxiliarul être- modul infinitiv (prezent, trecut); construcţiile V + Inf., V + à+ Inf., V + de+ Inf- gerunziul- forme verbale perifrastice (aller,…. venir de,…… être en train de + infinitiv)- construcţii impersonale- discurs direct şi indirect

Adverbul - adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie- adverbe cu grade comparaţie neregulate (bien, mal)

Prepoziţia,conjuncţia

prepoziţii şi conjuncţii cu mare frecvenţă în comunicare

Sintaxapropoziţiei

subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul;complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale

Sintaxafrazei

- concordanţa timpurilor la modul indicativ- concordanţa timpurilor la modul subjonctiv (limba vorbită)- folosirea subjonctivului după verbe care exprimă voinţa, ordinul, îndoiala, sentimente şi

stări emoţionale- exprimarea cauzei, scopului, ipotezei (si condiţional: I, II, III), consecinţei, * concesiei(bien que...., quoique... malgré..... en dépit de...)

Tipuri şiforme defraze

- asertivă (afirmativă şi negativă), interogativă, imperativă, emfatică (principalele procedee ale emfazei)

Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte(recunoaştere, caracteristici / elemente structurale de bază)- textul narativ, descriptiv, injonctiv, * poetic, argumentativ.

4. TEXTE PENTRU COMUNICAREA ORALĂ �I SCRISĂ(caracteristici comune, p. 4, pag. 9)

L2 : Tipuri de texte� texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet� texte de popularizare / texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate)� texte / paragrafe descriptive şi narative; interviu, chestionar, sondaj de opinii� eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri,

formulare, CV, procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii;)* scurte povestiri , comentarii, texte literare autentice; critică literară; eseu de opinie, eseu argumentativ etc.

* Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv,sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat1 oră/ săpt. la limba modernă 2.


[Type text]

LIMBA MODERNĂ 3

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri / redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbafranceză pentru ciclul liceal (L3) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţade fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL• Persoane ( însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii).• Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale.• Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive / artistice, emisiuni de radio / televiziune/ excursii /

vacanţe etc.• Universul adolescenţei (viaţă cotidiană,preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor.

DOMENIUL PUBLIC• Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport.• Mediul urban / mediul rural.• Lumea înconjurătoare: plante şi animale.• Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice / educaţie etc.) ; alimentaţie,

cumpărături, magazine, preţuri.

DOMENIUL OCUPAŢIONAL• Universul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante ; proiecte de continuare a studiilor şi/sau de formare

Profesională.• Demersuri administrative (completare de formulare, Curriculum Vitae).

DOMENIUL EDUCAŢIONAL• �coala (relaţii cu colegii, orar, materii).• Mass-media pentru tineret.• Universul francez:

- oraşe şi situri de interes cultural din Franţa.- date de referinţă din istoria Franţei.- obiceiuri şi tradiţii, sărbători tradiţionale.

• Francofonia şi universul francofon: repere geografice şi culturale (ţări, regiuni, oraşe, obiective turistice şiculturale, instituţii culturale).

• Personalităţi marcante din sfera culturală / ştiinţifică / sportivă.

2. FUNCŢII COMUNICATIVE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal (L3):

• a prezenta / a se prezenta / a răspunde la prezentare; a vorbi despre sine• a iniţia, a continua, a încheia un schimb verbal

(faţă în faţă /convorbire telefonică)• a solicita şi a oferi informaţii de ordin personal• a solicita / a da informaţii diverse (despre persoane / obiecte / activităţi / timp / oră, program de lucru)• a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare• a identifica / a localiza persoane şi obiecte• a descrie un obiect, o persoană, sărbători / obiceiuri• a povesti o întâmplare / un eveniment• a situa un eveniment în timp• a invita; a accepta, a refuza o invitaţie / ceva

• a mulţumi / a răspunde la mulţumiri• a se scuza / a răspunde la scuze• a exprima gusturi, preferinţe• a exprima o apreciere / o judecată• a exprima ipoteze• a face comparaţii• a exprima intenţia, obligaţia• a exprima o dorinţă, un sentiment• a exprima ceea ce îţi place, nu îţi place• a cere cuiva să facă ceva• a solicita şi a da permisiunea de a face ceva• a exprima acordul , dezacordul• a exprima stări emoţionale (mulţumire / satisfacţie,

surpriză, mirare), sentimente• a solicita şi a oferi o părere personală


[Type text]

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba franceză pentru ciclul liceal ( L3).

Elemente fonetice şi lexicale• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbire specificate

mai sus.• relatii semantice : sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte

Elemente de morfologie şi sintaxă

Articolul - articolul hotărât şi nehotărât- articolul partitiv (forme; înlocuirea articolului partitiv cu prepoziţia de)

Substantivul - gen, număr ; exprimarea cazurilor (construcţii cu prepoziţiile à şi de ); nume de ţări(masculin, feminin)

Adjectivul - adjectivul calificativ, acordul adjectivului, gradele de comparaţie regulată şi neregulate (bon)- adjectivul posesiv- adjective nehotărâte – forme frecvente

Numeralul - cardinal şi ordinalPronumele - pronumele personale subiecte (forme neaccentuate şi accentuate)

- pronumele personal cu funcţie de complement direct şi indirect ; locul lor în fraza asertivă şiimperativă

- pronumele demonstrativ simplu şi compus- pronumele interogativ (qui, que, où) ∗ şi pronumele relative simple (qui, que, quoi, où, dont)- pronume demonstrative neutre: ceci, cela, ça- pronumele nehotărâte – forme frecvente- pronumele adverbial en şi y- pronumele on

Verbul - modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu siviitorul apropiat)

- modul condiţional (prezent si trecut)- modul subjonctiv prezent : cazuri frecvente de utilizare- modul imperativ prezent- modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul- infinitivul (prezent şi trecut)- locuţiuni verbale cu verbul avoir (avoir faim, avoir soif, avoir mal) şi être (être bien, être mal, être

content) ∗

- diateza pasivăAdverbul - adverbul de mod (formare); gradele de comparaţiePrepoziţia prepoziţii şi conjuncţii frecvente în comunicareSintaxafrazei

- concordanţa timpurilor la indicativ în subordonata completivă directă- subordonata circumstanţială introdusă prin si condiţional (I, II, III)


- fraza asertivă (afirmativă şi negativă)- fraza interogativă (intonaţia melodică, construcţia perifrastică, inversiunea subiectului)- fraza exclamativă


L3 : Tipuri de texte• fragmente / texte de informare generală (descriptive, narative) şi de specialitate� articole de presă, publicitate� dialoguri, povestiri, descrieri, interviuri, rezumat, texte argumentative� texte funcţionale (cereri, reclame, anunţuri; chestionare, rapoarte , scheme, diagrame, desene, tabele ;

broşuri de informare, instrucţiuni; scrisori personale : carte poştală, felicitare, invitaţie, telegramă / oficialede diverse tipuri)


[Type text]


LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2

Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesionalăClasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională

1. DOMENII TEMATICE

Se recomandă următoarele teme:

DOMENIUL PERSONALViaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă;Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLICAspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ştiinţifice/tehnice/ecologice/strategii de utilizare aresurselor);Tinerii şi viaţa comunitară;Democraţie, civism şi drepturile omului;Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONALAspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONALDescoperiri ştiinţifice şi tehnice;Viaţa culturală şi lumea artelor;Patrimoniul socio-cultural european;Repere culturale ale spaţiului lingvistic francofon – trecut şi prezent.


Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba franceză pentru filiera tehnologică.

- a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal- a solicita şi a oferi informaţii legate de

completarea unui formular- a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare- a solicita şi a oferi informaţii despre produse şi

servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.)- a solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţiprofesionale

- a solicita şi a oferi informaţii despre programulzilnic / săptămânal

- a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese

- a solicita şi a da instrucţiuni / indicaţii- a solicita şi a da sfaturi- a solicita şi a formula propuneri, sugestii- a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul- a corecta / încuraja / avertiza pe cineva- a exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva- a exprima diverse grade de certitudine- a exprima presupuneri- a exprima probabilitatea- a exprima acţiuni / stări posibile- a exprima condiţii- a exprima cauze şi consecinţe- a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe


[Type text]

- a formula comparaţii între persoane, obiecte,locuri, fenomene, evenimente, procese, stări,

acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute- a formula oferte / invitaţii- a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie- a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune- a solicita şi acorda / refuza permisiunea de face

ceva- a oferi un obiect în mod politicos- a exprima mulţumiri- a cere scuze- a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)

- a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie(faţă în faţă, la telefon)

- a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere- a exprima o hotărâre sau o promisiune- a formula concluzii- a formula decizii- a solicita / a exprima opinii / puncte de vedere personale- a argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale- a exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere- a exprima şi a motiva acordul / dezacordul- a contrazice opiniile altora- a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui

mesaj- a cere şi a da detalii şi explicaţii- a solicita repetarea şi reformularea

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile

gramaticale studiate, conform programelor scolare pentru filiera tehnologica*.

Articolul: cazuri speciale de utilizare a articolului, omisiunea articoluluiSubstantivul: substantive cu plural neregulat, substantive defective de număr, substantive colectiveAdjectivul: comparaţia neregulatăPronumele: neutru „le”Numeralul: numerale ordinale (fracţionare, multiplicative); procenteVerbul: diateza pasivă; construcţii cu infinitivul şi cu participiul, acordul participiului trecutAdverbul: de mod, de loc, de timp, de cantitate, mărime şi aproximare; grade de comparaţieCuvinte de legătură: prepoziţii de loc, de timp, de mod; conjuncţii; locuţiuniSintaxă: fraza condiţională; corespondenţa timpurilor; vorbirea directă şi indirectă


Filiera tehnologica: Tipuri de texte� prezentări de produse /interviuri / eseuri� texte / fragmente autentice de informare generala , pagini Internet; texte de popularizare; articole de presă,

texte publicitare.� texte specifice domeniului ocupaţional: texte de lege şi reglementări, manuale, rapoarte, note, fişe tehnice,

diagrame, grafice, tabele sinoptice;� texte funcţionale: (corespondenţă : scrisori, fax, note, circulare, mesaje e-mail, faxuri, cereri, reclamaţii ;

procese verbale, rapoarte, formulare, instrucţiuni, broşuri de informare, prospecte; C.V. etc)� formulare şi alte documente specifice domeniului ocupaţional (facturi, fişe tehnice, fişe de evidenţă, fişe de

producţie, comenzi etc.).

* O.M. Nr. 3488 / 23.03.2006)


[Type text]

IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală :- timpul de lucru: 10 - 15 minute- prezentarea : 10 - 15 minute.

Proba scrisă :- timpul de lucru: 3 ore.

2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu nivelul şi forma de studiu.

3. Textele folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze,sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune sursepentru ca elevii:- să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi , să şi le consolideze pe cele vechi;- să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în

contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;- să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;- să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare

personale;- să înveţe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susţinerea opiniilor

personale;- să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză.

NOTĂ• Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat

2008 se realizează în conformitate cu prezenta programă de examen.• Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau

în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate înconcordanţă cu programa şcolară, fără a viza conţinutul unui manual anume.Manualul şcolar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori şielevi în predare-învăţare, care ajută la parcurgerea programei şcolare prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.


[Type text]

BACALAUREAT 2008

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA �I LITERATURA GERMANĂMODERNĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT

În cadrul examenului de bacalaureat absolvenţii de liceu, învăţământ de zi, seralşi fără frecvenţă, au dreptul de a susţine examenul de bacalaureat la limbagermană ca limbă modernă într-una din situaţiile următoare:• Limba germană ca limbă modernă – probă orală obligatorie comună pentru

toate filierele, profilurile şi specializările (proba B);• Limba germană ca limbă modernă – probă scrisă la alegere dintre alte

discipline - E sau F.

Examenul se susţine în conformitate cu programa de bacalaureat , carecorespunde nivelului L1, L2 sau L3 şi formei în care a fost studiată de cătrecandidat limba respectivă: Repartizarea pe categorii de subiecte pentru ambeleprobe (oral şi scris) se realizează în funcţie de nivelul şi forma de studiu, în acordcu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2008şi cu precizările programelor şcolare de limba germană- limba modernă- pentruciclul liceal.1. Filiera teoretică si vocaţională (toate profilurile şi specializările)LIMBA MODERNĂ 1LIMBA MODERNĂ 2 LIMBA MODERNĂ 3


LIMBA MODERNĂ 1

Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificărileprofesionale).

LIMBA MODERNĂ 2Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)si ruta progresivă (calificărileprofesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizatorbanqueting, tehnician în hotelărie)

Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 si B2 prevăzute deCadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.

II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ Respectând tipologia generală a structurii planului de învăţământ privind stu-

diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele şcolare în vigoare.


[Type text]

Programa şcolară pentru clasa a-IX-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prinOrdin al ministrului educaţiei şi tineretului nr. 3458/09.03.2004; Programa şcolarăpentru clasa a-X-a, Ciclul inferior al liceului, aprobată prin ordin al ministruluieducaţiei şi cercetării nr. 4598/31.08.2004; Programa şcolară cls a XII-a , filierateoretică, toate profilurile şi specializările, Filiera vocaţională, toate profilurile şispecializările, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării nr.5959/22.12.06; Programa şcolară pentru ciclul superior al liceului, Filieratehnologică, Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesională,Clasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională, aprobatăprin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3488/23.03.2006.1. Competenţele generale:

• Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situaţii decomunicare;

• Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte;• Realizarea de interacţiuni în comunicarea scrisă;• Transferul şi medierea mesajelor scrise în situaţii variate de

comunicare.2. Competenţele specifice, corelate cu tipuri de conţinuturi.3. Ariile tematice, actele de vorbire şi elementele de construcţie a

comunicării.4. Valori şi atitudini, comune tuturor programelor:

• Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucruluiîn echipă în diferite situaţii de comunicare

• Conştientizarea rolului limbii germane ca mijloc de acces la piaţamuncii şi la patrimoniul culturii universale

• Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestareatoleranţei prin abordarea critică a diferenţelor şi stereotipurilor culturale

• Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale specifice, prin receptarea unei varietăţi detexte în limba germană

Candidaţii la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernăvor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical şi stilistic alelimbii germane, precum şi elemente de cultură şi civilizaţie germană, pentru a ficapabili să recepteze, să producă mesaje scrise şi să interacţioneze în limbagermană, în situaţii date de comunicare.

Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2008 îşi propune săevalueze, după modelul Cadrului comun european de referinţă în învăţarea,predarea şi evaluarea cunoştinţelor lingvistice, document al Consiliului Europei : - nivelul competenţelor generale ale candidatului;- însuşirea conţinuturilor;- valorile şi atitudinile formate prin însuşirea limbii germane;- competenţele funcţionale esenţiale pentru reuşita socială a candidaţilor într-unnou context european: prelucrarea şi utilizarea contextuală de informaţiicomplexe, gândirea critică, luarea deciziilor şi comunicarea în contexte specifice.Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă doreşte săofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât şi pentru candidaţi.


[Type text]

III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOA�TERE A LIMBII

În cadrul probelor orale şi scrise, se evaluează nivelul de cunoaştere a limbiigermane ca limbă modernă, modul în care candidatul foloseşte limba încomunicare. Acest lucru presupune evaluarea competenţelor lingvistice şi aconţinuturilor pe care candidatul şi le-a însuşit pe parcursul anilor de studiu, înconformitate cu programa şcolară.

III.1. COMPETENŢE EVALUATE

III. 1.1.Competenţa de comunicare orală

Pentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi:• să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut/nestudiat la

clasă.• să demonstreze capacitatea de înţelegere a textului prin exprimarea unui

punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăţide valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propriaexperienţă de viaţă , să redea conţinutul textului, să răspundă la întrebări

• să identifice sensul cuvintelor şi a relaţiilor semantice;• să recunoască şi să utilizeze elementele şi structurile gramaticale

studiate;

• să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin:• folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate,

pe tot parcursul comunicării orale;• rezolvarea unor itemi care au drept ţintă acest lucru;• realizarea unui discurs oral convingător, logic şi coerent pe o temă dată:

- relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întîmplări/unei experienţepersonale;

- prezentarea unui film/unei cărţi;- descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activităţi, unor

locuri cunoscute/imaginare;- să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere,

pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemple relevante, să facăasociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şi experienţe personale sauexperienţele altor persoane.

- să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiuneorală) în situaţie de examen, utilizînd limba germană potrivit contextuluicomunicaţional.


[Type text]

III.1.2. Competenţa de comunicare scrisă

Pentru a evalua competenţa de comunicare scrisă, candidaţilor li se va cererezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidaţii vor fi capabili:

• să înţelegă sensul global al unui text;• să identifice informaţiile semnificative din text;• să rezume textul;• să comenteze un aspect din text;• să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conţinutul textului

respectiv;• să recunoască şi să utilizeze elemente şi structuri gramaticale studiate;• să analizeze şi să interpreteze un aspect/idee din textul dat;• să folosească corect structurile lexicale studiate;• să descrie locuri cunoscute/imaginare, activităţi;• să descrie/caracterizeze o persoană;• să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experienţă

personală.• să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie;• să construiască un text pe baza unei teme date;• să redacteze un eseu;• să comenteze un subiect;• să exprime şi/sau să argumenteze o părere personală/un punct de

vedere, pornind de la un text/o temă dată, susţinut/ă de exemplerelevante, să facă asociaţii şi comparaţii cu texte cunoscute, situaţii şiexperienţe personale sau experienţele altor persoane;

III. 2. CONŢINUTURI EVALUATEConţinuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun dinprogramele şcolare în vigoare.

III.2.1. Conţinuturi lexicale şi tematice

Se vor evalua cunoştinţele de vocabular specific temelor cuprinse în Programaşcolară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare,din viaţa de zi cu zi, din experienţa elevilor şi experienţa umană în general. (veziAnexa 2)Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.

a) Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Anexa 1);b) Sursa: articole din ziare şi reviste, cărţi din spaţiul germanofon, literaturăcultă şi populară, broşuri, internet.c) Lungimea: în funcţie de profil: 125 – 350 cuvinted) Dificultate: în funcţie de profil, dar fără să depăşească gradul de

dificultate al textelor din manuale;e) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa şcolară (Anexa 2) :


[Type text]

1. DOMENIUL PERSONAL- Viaţa personală (educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu,opţiuni pentru carieră, hobby-uri) ;-Relaţii interpersonale/inter-umane/profesionale, viaţa de echipă;-Universul adolescenţei(cultură, sport, timp liber).

2. DOMENIUL PUBLIC- Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, ştiinţifice, tehnice,ecologice, strategii de utilizare a resurselor);- Tinerii şi viaţa comunitară ;-Democraţie, civism şi drepturile omului. Egalitatea în drepturi femei-bărbaţi;-Mass-media, comunicare.

3. DOMENIUL OCUPAŢIONAL-Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Organizarea locului demuncă(a instituţiei, a companiei), comportament profesional, deontologieprofesională;-Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;-Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie(în funcţie despecializare);-Produse şi servicii, calitatea serviciilor/produselor.

4. DOMENIUL EDUCAŢIONAL- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice;-Viaţa culturală şi lumea artelor;- Patrimoniul socio-cultural european –trecut şi prezent;- Repere culturale ale spaţiului lingvistic germanofon.

III.2.2. FUNCŢII COMUNICATIVE ALE LIMBII:

III.2.2.1. Actele de vorbireCandidaţii vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situaţii decomunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal.

III.2.2.2. Forme de comunicare în scris Candidaţii vor fi capabili de:- a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicaţii orale/scrise ;- a redacta un text funcţional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personalăsau oficială, anunţ, text publicitar, reclamaţie;- a redacta o povestire, descriere, caracterizare;- a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinulopiniei formulate.


[Type text]

III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII

III.3.1. Vocabular – Lexicul specific temelor propuse (Anexa 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germanămodernă pentru ciclul liceal.clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziţii,conjuncţiicategorii: număr, caz, timp, aspect, diatezăstructuri: propoziţii, frazeprocese şi relaţii: acord, topică, transformare, etc.noua ortografie a limbii germane,formarea cuvintelor ( substantive, adjective, verbe)

IV. PRECIZĂRI

IV.1. Timpul de lucru:a) Proba orală :- timp de lucru : 10 -15 minute- timp de prezentare: 10-15minute

b) Proba scrisă:- timp de lucru: 3 ore

IV.2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu nivelul şiforma de studiu.

La alcătuirea itemilor se va ţine cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iardiferenţierea se va face din punct de vedere calitativ.Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitatestrictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prinO.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar estedoar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, careajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şiformarea de competenţe.Textele necunoscute/nestudiate la clasă nu exclud studierea textelor dinmanuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:- să înveţe a aborda un text necunoscut;- să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre ale limbii;- să înveţe cuvinte şi expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferitecontexte;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să le consolideze pe cele vechi;- să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi devaloare personale;- să înveţe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susţinereaopiinilor personale;- să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris.


[Type text]

Bacalaureat 2008Programa pentru limba germană modernă

Anexa 1

Textsorten

Rezepte TeletextBriefe Anleitungen

Durchsagen Literarische Texte (Auszüge)Graffiti Handzettel

Fuhrungen FahrscheineVideotext ComputerbildschirmtextPlakate Zeitungsartikel

Vorschriften AnschlageLieder SpeisekartenBericht Geschäftsbrief

Bedienungsanleitungen MitteilungEtiketten und Aufschriften Werbeschriften

Visitenkarten SchilderArtikel Präsentation

ZusammenfassungenResourcen:Lehrbücher Reader

Literaturbücher ProspekteWörterbücher ZeitungenZeitschriften Plakate

Alben FahrpläneLandkarten Stadtpläne


[Type text]

Anexa 2Beschreibungskategorien zum Wortschatz

Bereich Orte Instituti-tutionen

Personen Objekte Ereignisse Handlun-gen

Privat Haus,ZimmerGarten(eigenes/r,der Familie,vonFreunden,vonBekannten)-eigener Platzim Heim,Hotel usw.-auf demLandam See,Meer-im Gebirge

-FamilieFreundes-undBekannten-netzwerke

-Verwandte-Freunde-Bekannte

- Einrich-tungen undMöbel;-Kleidung-Hausgeräte-Spiel –undWerkzeug-Körperpflege

-Freizeit-,Reise- und Sportaus-rüstung

-Familien-feiern-Krankheit-Zwischen-fälle-Unfälle-natürlichePhänomene-Feste-Besuche

Lebensrouti-nen z.B.:anziehen,ausziehen,essen,waschen,basteln,u.s.w.Gartenarbeit-HobbysUnterhal-tung

Sozial -öffentlicheRäume:

Straße, Platz,Park usw.öffentlicheVerkehrs-

mittel-Geschäfte

-Märkte-Kranken-

häuser-Arztpraxen

-Stadien-Sportplätze-Sporthallen-Restaurant,

Kneipe,Hotel

-Behörden-Vereine

-Gesellschaf-ten

-politischeParteien-Kirchen

-Mitgliederder Őffent-

lichkeit-Beamte

-Verkäufer-Lehrer-Arzt

-Polizisten-Sicher-

heitskräfte-Fahrer

-Schaffner-Passagiere

-Kellner-Kunden

-Empfangs-personal-Priester,Pfarrer

- Geld,Formulare

-Programme-Mahlzeiten-Getränke-Snacks

-Personal-ausweis,Pässe,Führer-scheine

-Zwischen-fälle

-Unfälle-Versamm-

lungen-Geldstrafen-Spiele, Wett-

bewerbe

-Einkaufenund

öffentlicheDienste (inAnspruchnehmen)-medizi-nische

Dienste (inAnspruchnehmen)- fahren,wandern,

reisen-öffentliche

Unterhaltungund Freizeit-aktivitäten

-Sport, SpieleSchuleUndBeruf

-Schulen,Aula,

Klassen-raum, Schul-hof, Hoch-

schule,Universität,Seminar-

räume, Schul-vertretung

-WohnheimeLaboratorien

-Mensa-Büros

Werkstätten-Bauernhöfe

-Läden,-Geschäfte

-Hotels usw.

-Schule,Berufsschule,

Universität-Wissen-

schafts- undForschungs-

Institute-Firmen

-Staats- undmultinationaleUnternehmen

-Gewerk-schaften

-Lehrende,Lehrkörper

-Eltern-Klassen-

kameraden,Sudierende

-Arbeitgeber,Arbeit-nehmerKollegen

-verschiede-ne

Berufsbene-nungen

-Schuluniform-Schreib-,Mal- und

Bastelmate-rial

Schulaus-rüstung und–kleidung

-audio-visuelleGeräte

-Tafel undKreide

-Computer-Büroaus-stattungen

-Tiere,Pflanzen

-erster undletzter

Schultag,Schüler-

austausch-Spiele,Pause

-Seminareund

Übungen-Disku-ssionen

-Beratungs-gespräche

Ausverkäufe-Messen

Routinen in:-Schulver-

samm-lungen,

Lehrerkon-ferenzen,Unterricht,Spielen,Pausen,

Laborarbeit,Hausaufga-ben, Team-

arbeitVerwaltung,

Manage-ment,

Produktion-vorgängen,Bürovorgän-

gen,Transport,Verkaufen-Computer-

arbeit-Reinigung


[Type text]

Bildung -MuseenTheatersäle-Kinosäle

KonzertsäleBibliotheken

-Ausstel-lungs-räume

-Veranstal-tungsräume

Wissen-schafts- undKulturinstitu-

tionen

Beamten,Schauspieler,

Künstler,Publikum,

Kritiker

Kunstge-genstände

-AlbenMusikinstru-

menteEintrittskarteProspekte,Pläne, Pro-

gramme, Mal-, Spiel-und

Bastel-material

-Veranstal-tungen

-Auf- und Vorführun-

gen-Festivale-Bespre-chungen

-Empfänge-Konferen

zen

Routinen in-Veranstal-

tungen-Auf- undVorfüh-rungen

-FestivaleBespre-chungen

-Empfängen-Konferen-

zenusw.


[Type text]


Programa de examen pentru Limba Greaca moderna


În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu carestudiază limba greacă modernă vor susţine examene de bacalaureat cu următoarea structură:- Proba orală- Proba scrisă, ca proba la alegereCompetentele de evaluat, continuturile şi tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe delimba greacă modernă clasa a-IX-a – a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei şicercetării nr. 5201 / din 24 decembrie 2003.Categoriile de itemi se repartizează în functie de numarul de ore săptămânal, din trunchiul comun.a) 2 ore / săptămânal – pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treiab) 4 ore / săpătamânal la clasele a IX-a si 5 ore / săptămânal la clasele X-XII, pentru profilul

filologie, ca limba a treia

Candidaţii care au studiat limba greacă modernă, ca limba a treia de studiu, pentru limba I saua-II-a trunchi comun vor fi evaluaţi pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasă.


1.1 Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat si reformularea lor cu propriile cuvinte1.2 Desprinderea ideilor principale dintr-un raport / prezentare orala din domeniu profesional1.3 Recunoasterea argumentelor si identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme

cunoscute

2.1 Prezentarea unor evenimente / activitati pe baza unui plan dat2.2 Redactarea unei pagini de jurnal în propoziţii scurte care redau esenta întâmplărilor2.3 Argumentarea unui punct de vedere

3.1 Comentarea pe scurt a unei informaţii / păreri vehiculate de interlocutor3.2 Reformularea unor instrucţiuni la cererea interlocutorului

4.1 Transferarea informaţiilor din scheme, tabele intr-un text simplu4.2 Traducerea dintr-o limbă în alta a unor texte literare simple4.3 Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicării (informareneutră, persuasiune etc. )

III. CONŢINUTURI

I. 1. FoneticaMorfologieSintaxa propozitiei ( integral )

2. Sintaxa frazei: propoziţii principale, subordonate : completivă directă şi indirectă,interogativă indirectă, atributivă, condiţională, finală, concesivă, consecutivă, cauzală, temporală.


[Type text]

3. Vocabular - lexicul specific temelor propuse- familia de cuvinte-sinonime, antonime, omonime si paronime

II. Teme propuse :

• Viata cotidiana (aniversări, prietenie, familie, locuinţă, lumea satului şi a oraşului, mâncaruri /băuturi, mediu ambiant )

• Hobby ( muzica, turism şi calatorie, oraşe, sport, reviste )• Viata profesionala ( profesii, meserii )

IV. PRECIZĂRI

1. Subiectele vor avea următoarea structură:

Partea I : un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orală şi un text de 15-20rânduri pentru proba scrisă.Partea a-II-a : a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orală şi 5 fraze ( 7-8 rânduri ) pentru proba scrisă.

b) De completat un text lacunarPartea a-III-a : ( numai pentru proba scrisă)Un subiect la alegere din două propuse conform temelor studiate.

2. Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcţie de numărul de ore de studiusăptămânal.

3. Vor fi consultate culegerile de exerciţii Tora 1 si Tora 2 ( Τώρα 1 και Τώρα 2 ).4. Timp de lucru – 3 ore. ( Pentru proba scrisa ). Toate subiectele sunt obligatorii.

Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realizaîn conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolare în vigoare.Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările din prezenta programă debacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.


[Type text]

BACALAUREAT 2008

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ITALIANĂ


În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământului licealvor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). Deasemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională, la alegere(proba e sau f )1.

Repartizarea pe categorii de subiecte/teste – pentru ambele probe (orală şi scrisă) – se realizeazăîn funcţie de nivelul şi forma de studiu, în acord cu Metodologia de organizare şi desfăşurare aexamenului de bacalaureat 2008 şi cu precizările programelor şcolare de limba italiană pentruciclul liceal 2.

1. Filiera teoretică si vocaţională (toate profilurile şi specializările)LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)LIMBA MODERNĂ 2LIMBA MODERNĂ 3 3


LIMBA MODERNĂ 1

Ruta directă şi ruta progresivă (ambele rute de calificare, toate calificările profesionale).

LIMBA MODERNĂ 2Ruta directă de calificare (toate calificările profesionale)si ruta progresivă (calificărileprofesionale: tehnician în activităţi de comerţ, tehnician în gastronomie, organizatorbanqueting, tehnician în hotelărie)

Categoriile menţionate corespund nivelurilor de competenţă A2, B1 si B2 prevăzute de CadrulEuropean Comun de Referinţă pentru Limbi Străine.

__________________________________________________________________________________________________1 Conform listei disciplinelor, aprobata de M.E.C.T., la care se susţin examen (sesiunea de bacalaureat 2008).2 Programe şcolare de limba italiană pentru filiera teoretică, filiera vocaţională (toate profilurile şi specializările: O.M. nr. 3458 / 09.03.2004;

O.M. 4598 / 31.08.2004; O.M. 3410 / 07.03.2006), filiera tehnologică (O.M. 3488 / 23.03.2006)3 Din această categorie fac parte absolvenţii care au început studiul limbii italiene în clasa a IX-a, ca L3 / absolvenţii învăţământului în

limbile minorităţilor naţionale (anul IV de studiu).


[Type text]


COMPETENŢE GENERALEL1, L2, L3 - Filiera teoretică, toate profilurile şi specializările

- Filiera vocaţională, toate profilurile şi specializările

Competenţele generale sunt, în general, aceleaşi pentru toate filierele / profilurile / specializările (cu excepţiafilierei tehnologice), în funcţie de probă (oral / scris):– Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare.– Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare / sarcini de lucru variate.– Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă.– Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare.

COMPETENŢE SPECIFICECompetenţele specifice (şi conţinuturile) se diferenţiază pe cele trei nivele : L1, L2 si L3, astfel:

LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1. Identificarea sensului global al unui mesaj.1.2. Identificarea ideilor principale / de informaţii cheie / de detalii specifice / extragerea esenţialului din

texte autentice.1.3. Selectarea şi corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/ din texte diferite în scopul

îndeplinirii unei sarcini de lucru.1.4. Identificarea, în mesaje diverse, a atitudinilor, sentimentelor, punctelor de vedere exprimate (pentru a

le compara cu punctul de vedere personal).1.5. Analizarea unor situaţii descrise în texte în scopul unui studiu aprofundat/ al luării unor decizii.1.6. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, mesaj, personaj, cadrul

acţiunii).1.7. * Identificarea elementelor structurale ale textului literar (vocea auctorială, naraţiune la pers. I

şi a III-a, personaj), a simbolurilor, a metaforelor, a altor mijloace de expresie artistică.

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Descrierea unor activităţi cotidiene, obiceiuri; prezentarea de descrieri clare şi detaliate, pe subiecte

legate de domenii de interes propriu şi de domeniul de specializare.2.2. Relatarea conţinutului unui film / prezentarea de cărţi, evenimente, experienţe, cu exprimarea

sentimentelor / reacţiilor personale în legătură cu acestea.2.3. Redactarea de paragrafe / texte pe o temă de interes.2.4. Expunerea unor idei, opinii şi puncte de vedere proprii şi susţinerea lor cu argumente şi exemple.2.5. Elaborarea unui raport (a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene etc.)/

referat / eseu */ prezentare, argumentate logic şi susţinute de exemple pertinente din experienţapersonală sau din alte surse.

2.6. Completarea de formulare şi redactarea de texte funcţionale variate, cu respectarea convenţiilor specifice şicu folosirea de conectori.

2.7. Utilizarea convenţiilot folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală, adecvând formatul şi limbajulla context şi la tipul de text.

2.8 .* Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar.



[Type text]

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Solicitarea adecvată a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului şi răspunsuri / comentarii adecvate la

acestea ; solicitarea / oferirea de clarificări / explicaţii.3.2. Oferirea de răspunsuri la un chestionar pe teme de interes, în care sunt motivate opţiunile.3.3. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje de răspuns.3.4. Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei conversaţii, unui schimb de mesaje scrise, pe teme de

de interes.3.5. Avansarea unor ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalţi.3.6. Redactarea de scrisori / alte texte funcţionale pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferite scopuri

de comunicare (a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cu adecvarea formatului şia limbajului la subiect şi la cititorul intenţionat.

3.7. Adaptarea formei mesajului la context / la situaţia de comunicare în funcţie de stil (formal / informal),respectând normele socio-culturale uzuale.

3.8. * Susţinerea cu argumente relevante a unui punct de vedere în cadrul unei discuţii/al unui schimb demesaje scrise, pe teme culturale/ literare.

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1. Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă.4.2. Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe a conţinutului unui text; rezumarea în scris a unui text citit.4.3. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul de specializare în diverse forme de prezentare4.4. Traducerea din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limba italiană a unor texte/

mesaje de dificultate medie, din domenii de interes / din domeniul de specializare.4.5. * Rezumarea orală şi / sau în scris a esenţialului dintr-un text literar4.6.* Parafrazarea unui citat folosind exemple personale/prin raportare la experienţă personală4.7. * Raportarea mesajului literar la experienţe personale.

* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializările filologie (filiera teoretică,profil umanist) şi ştiinţe sociale (filiera vocaţională, profil militar M.A.I.), care au prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 1 în curriculumuldiferenţiat (CD)


[Type text]

LIMBA MODERNĂ 2


1.1 Desprinderea sensului global / ideilor esenţiale dintr-un text dat.1.2 Identificarea si selectarea, din mesaje variate, de informaţii şi opinii relevante / de informaţii punctuale/

de informaţii specifice.1.3. Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute, cu ajutorul contextului.1.4. * Identificarea, prin citire rapidă de informaţii / detalii specifice dintr-un text,mai lung în vederea rezolvării

unei sarcini de lucru1.5.* Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte literare diferite pentru a rezolva o sarcină de

lucru.

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1. Prezentarea / Relatarea unui fapt divers / film / întâmplări / eveniment socio-cultural sau profesional,

subliniind elementele semnificative.2.2. Completarea de documente (formulare, chestionare etc.) de uz curent şi specifice domeniului de

specializare.2.3. Redactarea de texte funcţionale variate (instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal etc.),

aducând argumente şi exemple în sprijinul opiniilor exprimate.2.4. Elaborarea de descrieri pe subiecte legate de domenii de interes personal (evenimente, experienţe

personale) / profesional.2.5. Elaborarea unui text structurat pe subiecte cunoscute, cu folosirea unui limbaj adecvat.2.6. Emiterea de ipoteze şi susţinerea lor cu câteva argumente.

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi comentarea succintă a părerilor exprimate de parteneri / exprimarea poziţiei (acord / dezacord); solicitarea şi oferirea de clarificări, explicaţii.3.2. Oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal la un chestionar / sondaj / interviu.3.3. Exprimarea unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes, indiferenţă, regret,

uimire) referitoare la evenimente/ situaţii/ experienţe trăite sau aflate.3.4. Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar elaborat.3.5. Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze.3.6. Redactarea de texte funcţionale pe diferite teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuri de

comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.)3.7. Adecvarea formatului / limbajului la subiect / interlocutor /cititorul intentionat, cu utilizarea conventiilor /

normelor sociale şi culturale folosite in comunicarea formală şi informală.


4.1. Luarea de notiţe dintr-o lectură, în vederea realizării unui raport / unei informări.4.2. Redarea, prin cuvinte proprii, a unor mesaje / texte simple din domenii cunoscute.4.3. Traducerea din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limba italiană, a unui

mesaj / text de mică dificultate.4.4. Reducerea unui paragraf la o idee esenţială / rezumarea conţinutului unui mesaj / text.4.5. Transferul informaţiilor factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare.4.6. * Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare.

* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru specializarea filologie (filiera teoretică,profil umanist) care are prevăzută 1 oră/ săpt. de limba modernă 2 în curriculumul diferenţiat (CD).


[Type text]

Limba modernă 3


1.1. Desprinderea semnificaţiei globale; identificarea şi selectarea informaţiei relevante / ideilor principale şi aunor detalii din mesaje / documente simple / fragmente / texte autentice simple pentru îndeplinirea unorsarcini de lucru.

1.2. Sesizarea ordinii evenimentelor relatate într-un text scurt şi simplu.1.3. Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ, pe teme cunoscute.


2.1. Povestirea / Relatarea unei activităţi, unui fapt divers / eveniment / film, unor experienţe / întâmplăripersonale.

2.2. Formularea de întrebări şi răspunsuri / de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nu îi place, pe otemă dată.

2.3. Redactarea unei scrisori personale simple.2.4. Explicarea folosirii unui produs / aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare.2.5. Completarea de formulare de uz curent (CV, vize).


3.1. Redactarea de mesaje scurte pe teme familiare.3.2. Formularea de opinii / sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni.3.3. Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple (interviu / chestionar).3.4. Redactarea unei scurte scrisori de răpuns la o scrisoare personală / oficială sau la anunţuri din

mass-media.


4.1 Redactarea unui text simplu, explicativ, prin transferarea informaţiilor dintr-o schemă / diagramă / tabel / desen.

4.2. Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme de viaţăcotidiană.

4.3. Rezumarea unui text simplu.4.4. Traducerea unor mesaje simple, din limba italiană în limba maternă / din limba maternă în limba

italiană.



Clasa a XI-a si a XII-a, filiera tehnologica – ruta directă şi ruta progresivă de calificare profesională ( toatecalificările profesionale)

COMPETENŢE GENERALE– Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris, identificarea şi selectarea de informaţii în

scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru.– Producerea de mesaje orale sau scrise în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate.– Realizarea de interacţiuni, în comunicarea orală (în situaţie de examen) sau scrisă, pe teme

cotidiene şi pe teme profesionale.

COMPETENŢE SPECIFICE1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru

1.1. Identificarea punctelor de vedere / a opiniilor, atitudinilor exprimate de interlocutor (în situaţie de examen).1.2. Identificarea de informaţii-cheie, necesare şi suficiente pentru a rezolva o sarcină de lucru.


2.1. Identificarea de informaţii, idei şi opinii relevante - necesare pentru a îndeplini o sarcină de lucru - întexte de informare generală / în texte referitoare la domeniul de activitate.

2.2. Scanarea unui text mai lung pentru identificarea rapidă de informaţii / detalii specifice pentru rezolvareaunei sarcini de lucru.

2.3. Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite pentrurezolvarea unei sarcini de lucru.

2.4. Transferul informaţiilor din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare.2.5. Identificarea sensului cu ajutorul contextului, în texte pe teme legate de specialitate.


3.1. Solicitarea opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea; solicitarea şi oferirea de informaţii,clarificări şi explicaţii.

3.2. Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor/ instrucţiunilor şi a întrebărilor/ solicitărilor,folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile uzuale.

3.3. Prezentarea de descrieri:- pe subiecte legate de domenii de interes propriu şi / sau profesional.- * de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană şi de domeniul de activitate.- * de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional.


4.1. Transmiterea de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate.4.2. Completarea de documente şi formulare profesionale, specifice domeniului ocupaţional.4.3. Redactarea unor texte funcţionale variate, structurate, şi cu folosirea de conectori.4.4. Adecvarea formatului şi limbajului la context, la tipul de text, la subiect şi la cititorul intenţionat;

utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea scrisă, formală şi informală.

* Competenţele specifice marcate prin corp de literă cursiv şi asterisc sunt obligatorii numai pentru Limba 2.


III. CONŢINUTURI

LIMBA MODERNĂ 1 (normal, intensiv, bilingv)

1. DOMENII TEMATICE

Temele pentru expuneri / redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele şcolare de limbaitaliană pentru ciclul liceal (L1) şi sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viaţade fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general.

DOMENIUL PERSONAL

• Viaţa personală (stil de viaţă, alimentaţie, sănătate, educaţie; activităţi în timpul liber, călătorii; etc.).• Relaţii interpersonale în familie şi în societate, bunele maniere , relaţii între tineri (munca în echipă / participarea la proiecte de cooperare educativă etc.).

• Pregătirea tinerilor pentru viaţa activă (civism, proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială).• Universul adolescenţei (viaţa cotidiană, cultură, sport, probleme ale vieţii cotidiene : droguri / alcool / fumat / SIDA etc.); universul afectiv al tinerilor.

DOMENIUL PUBLIC

• Ţări, oraşe, călătorii – obiective/ situri culturale şi turistice• Aspecte semnificative din viaţa contemporană (sociale / economice / tehnice / culturale / ecologice).• Serviciile în societatea contemporană (servicii medicale / hoteliere / instituţii de spectacole etc.).• Locuri şi instituţii publice (administrative /culturale) ; relaţia cu instituţiile şi serviciile publice• Mijloace moderne de comunicare în masă.• Mediu urban / mediu rural.• Mediul înconjurător; ocrotirea mediului şi dezvoltarea durabilă.


• Universul profesiilor şi al meseriilor – aspecte relevante ; cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională (activităţi şi profesiuni).• Preocupări, proiecte de formare individuală / profesională.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL, CULTURĂ �I CIVILIZAŢIE• Aspecte de cultură şi civilizaţie în societatea italiană• Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural italian; viaţa culturală (muzee / festivaluri /• evenimente culturale etc.); obiceiuri, tradiţii, sărbători tradiţionale; personalităţi din sfera culturală /

ştiinţifică / sportivă/religiei/muzicii/literaturii;• Condiţia şi rolul femeii în societatea contemporană• Progresul tehnologic în societatea avansată• universul mass-media.• Instituţii europene şi procesul de integrare europeană; * construcţia europeană, aportul Italiei la

acest proces.• Generaţia tânără şi comunicarea în mediul electronic.


2. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1):

• A exprima acordul/dezacordul• A da /a cere informaţii practice• A exprima posibilitatea sau imposibilitatea• A a-şi exprima admiraţia, interesul• A exprima gusturi, preferinţe• A exprima îndoiala/regretul• A solicita repetarea/reformularea unui

mesaj• A confirma/infirma o informaţie• A solicita confirmare/infirmarea unei

informaţii• A formula un raţionament relaţionând

cauze, efecte, ipoteze• A exprima sentimente, stări emoţionale şi

fizice• A solicita/a oferi informaţii despre obiecte,

locuri, acţiuni, persoane (identitate,pregătire, preocupări, profesie, proiecte,realizări)

• A descrie persoane, fapte, atitudini• A descrie obiecte, locuri, fenomene

• A realiza descrieri/prezentări de oraşe,personalităţi/aspecte culturale şi sociale

• A relata o întâmplare/eveniment/o suită deacţiuni/ o discuţie

• A explica un fenomen, o stare• A argumenta un punct de vedere personal• A face o expunere pe o temă dată• A exprima interese, intenţii şi preferinţe

legate de dezvoltarea profesională• A situa un eveniment în timp• A da instrucţiuni, indicaţii• *A exprima aprecieri asupra unei acţiuni/a

unui produs concret sau abstract

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L1).

Elemente de fonetică,lexic şi semantică

• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilorcomunicative specificate mai sus.

• relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte)• câmp lexical • limbaje specializate • figuri de stil, *registre ale limbii,• denotaţie/conotaţie

Elemente de morfologie Articolul • hotărât, nehotărât, partitiv

• folosirea şi omiterea articolului• prepoziţia articulată

Substantivul • gen, număr (inclusiv cazuri particulare: substantive cu pluralneregulat şi substantive “sovrabbondanti”) • exprimarea cazurilor

Adjectivul (calificativ şipronominal)

• acordul adj. calificativ, gradele de comparaţie (forme regulate şiforme sintetice), sensul şi comportamentul unor adjective în funcţiede poziţia faţă de substantiv (buono, grande, alto, santo, semplice,vecchio, certo)

• adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative şinehotărâte)

Numeralul • cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor, procentelor; numeraledistributive, colective şi colective cu valoare substantivală (paio,coppia, decina, dozzina, centinaio, migliaio)

Pronumele • pronumele personale cu funcţie de subiect/ de politeţe• pronumele personale complemente (locul lor în fraza afirmativă,

interogativă, negativă şi imperativă)• pronumele personale complemente combinate (locul lor în

fraza afirmativă, negativă şi imperativă)


• pronumele reflexiv, posesiv, demonstrativ,relativ, interogativ,nehotărât • pronumele ne şi ci/vi.

Verbul • modul indicativ (timpuri simple şi compuse)• modul condiţional (prezent, trecut)• modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect,mai mult ca perfect)• modul imperativ (forma afirmativă şi negativă)• moduri nepersonale(infinitiv, gerunziu, participiu): prezent şi

trecut• acordul participiului trecut• diateză activă, reflexivă şi pasivă

Adverbul • adverbul de mod, de timp, de loc, de afirmaţie şi de negaţie• grade de comparaţie ; adverbe cu grade de comparaţie

neregulatăPrepoziţia, conjuncţia • prepoziţiilor şi locuţiuni prepoziţionale

• conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale, coordonatoare şisubordonatoare

Elemente de sintaxă• subiectul şi predicatul, acordul subiectului cu predicatul• atributul• complementul (direct, indirect), complementele circumstanţiale.• concordanţa timpurilor la indicativ• cazurile de folosire a conjunctivului şi concordanţa la conjunctiv• exprimarea : cauzei, concesiei, scopului, condiţiei (periodo

ipotetico), necesităţii/posibilităţii, consecinţei• subordonata implicită şi explicită

Elemente de organizarea discursului, tipuri detexte

• fraza activă, fraza pasivă• fraza afirmativă şi negativă• fraza interogativă (directă şi indirectă)• fraza impersonală, imperativă, exclamativă;• indicatori temporali şi spaţiali, articulatori logici; discurs direct şi

indirect;• textul descriptiv, narativ, poetic, argumentativ (structura şi orientarea

argumentativă, idei, argumente, exemple; analiză, producere şiordonare de paragrafe; diverse tipuri de articulatori); rezumatul detext; scrisoare.

• documentul iconic: lectura imaginii – imaginea publicitară,interpretareaimaginii fixe.


Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa : pasaje din cărţi, articole de presă, broşuri, pliante etc., în limba italiană;b) Tipul de text : text autentic literar / neliterar;c) Dimensiune (număr de cuvinte) : în funcţie de profil şi tipul de probă (oral /scris)d) Dificultate : în funcţie de nivel şi forma de studiu.

L1 : Tipuri de texte• texte autentice de informare generală, pagini Internet;• articole de presă, texte publicitare;• articole de enciclopedie / lucrări de popularizare• opinii, comentarii / dialoguri / interviuri / rapoarte / referate / eseuri / povestiri etc.• texte funcţionale (proces-verbal, reclame, anunţuri, cereri, chestionare, fişe, prospecte, diagrame,

grafice, tabele, formulare, C.V.); corespondenţă personală (scrisoare, felicitări, invitaţii etc.) şioficială / administrativă;

• texte literare autentice; texte de tip reflexiv /eseul reflectiv; fragmente de critică literară;


Notă: în plus, pentru clasele de bilingv, se vor include:

1. Dante Alighieri: La Divina Commedia (l’Inferno, il Purgatorio, il Paradiso; presentazione generale, il titolo,la struttura, le fonti di ispirazione, l’argomento,la topografia, i numeri e la simmetria, il rapporto pena-peccato,il mondo antico ed il mondo contemporaneo al poeta, la lingua, i quattro sensi del poema); l’Inferno – cantiV, XXVI (il tema, le fonti di ispirazione, i protagonisti, il rapporto pena-peccato, la modernità dei dueprotagonisti nei relativi canti; Dante, giudice ed uomo durante l’incontro con Francesca ed Ulisse)

2. Francesco Petrarca: Il Canzoniere (il titolo, la struttura, i temi, la lingua e lo stile, la novità dell’opera); isonetti Solo e pensoso, Erano i capei d’oro a l’aura sparsi

3. Giovanni Boccaccio: Il Decamerone (il titolo, le fonti di ispirazione, la struttura, la cornice, i temi,il realismodell’opera, la lingua e lo stile, la fortuna); Frate Cipolla (il tema, i personaggi, la caratterizzazione di fra’Cipolla, la costruzione del suo discorso, la società contadina del Trecento, il realismo boccaccesco)

4. Carlo Goldoni: La riforma teatrale(il rifiuto dell’improvvisazione e del canovaccio e la stesura scrittadell’opera, la scelta dei caratteri, l’abbandono della maschera, la ricerca della verità e della semplicitànell’azione e nei dialoghi, la lingua, la critica garbata di cose e persone) ; La locandiera (il contesto storico, ipersonaggi, la caratterizzazione di Mirandolina, la modernità della protagonista, i personaggi, la criticasociale)

5. Giacomo Leopardi: L’Infinito (il tema ed i precursori, la struttura della poesia, la lingua e lo stile)

6. Alessandro Manzoni: I promessi sposi: il primo grande romanzo della letteratura italiana (il genere e la corrente letterari, le fonti di ispirazione ed i modelli, la composizione del romanzo,il vero storico e laProvvidenza, la struttura del romanzo, l’epoca storica, i personaggi, i fini del romanzo, la lingua e lo stile,l’importanza dell’opera)

7. Giovanni Verga: La roba (il genere letterario, il contesto storico-sociale, il carattere veristico dell’opera, iltema, la caratterizzazione del protagonista, la critica sociale, il tipo di narrazione, la lingua e lo stile)

8. Italo Svevo: La coscienza di Zeno (il contesto culturale, la struttura, i temi, i personaggi, le tecnichenarrative, la lingua e lo stile, l’originalità del romanzo)

9. Luigi Pirandello: Il treno ha fischiato (il tema, la caratterizzazione del protagonista, i personaggi e lesituazioni, il contrasto vita/forma, il tipo di narratore)

10.Giovanni Pascoli: La mia sera (il titolo, la struttura della poesia, i temi pascoliani, elementi deldecadentismo in Pascoli la lingua, lo stile e le innovazioni )

11.Giuseppe Ungaretti: San Martino del Carso, Fratelli (l’ermetismo e la poetica ungarettiana, il tema, lanovità del linguaggio poetico)

12.Eugenio Montale: Meriggiare pallido e assorto, Spesso il mal di vivere ho incontrato, Felicitàraggiunta (il tema esistenziale, i motivi ricorrenti ed i simboli, la struttura delle poesie, la lingua e lo stile)

13.Dino Buzzati: Il mostro colombre (Sessanta racconti)

14.Gabriele D’Annunzio: La pioggia nel pineto

15.Italo Calvino: Il barone rampante

* Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv, suntobligatorii numai la specializările filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) şi ştiinţe sociale (din cadrul filierei vocaţionale, profilmilitar M.A.I.), au prevăzută în curriculumul diferenţiat 1 oră/ săpt. la limba modernă 1.


LIMBA MODERNĂ 2

1. DOMENII TEMATICE


DOMENIUL PERSONAL

• Viaţa personală:- familia (membrii familiei; relaţii interpersonale în familie) ;- alimentaţie, sănătate etc. ; - relaţii între tineri (viaţa şcolară, comportamentul in societate, munca în echipă, activităţi de timp liber:

sport, turism, hobby)

• Universul adolescenţei :- viaţa cotidiană, stiluri de viaţă;- universul afectiv al tinerilor ; raportul între generaţii;- tinerii şi provocări ale societăţii contemporane

DOMENIUL PUBLIC

• Ţări, regiuni, oraşe – obiective turistice şi culturale• Lumea contemporană (aspecte sociale, economice, politice, istorice, tehnice)• Mediul înconjurător ; aspecte semnificative din mediul urban / rural.• Telecomunicaţii, transporturi moderne, mijloacele moderne de comunicare în masă


• Universul profesiilor şi al meseriilor:- meserii, profesii, ocupaţii, activităţi, meserii de viitor;- cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională.- preocupări, proiecte legate de viitorul profesional.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL. CULTURĂ �I CIVILIZAŢIE

• Tipuri de habitat şi stiluri de viaţă• Universul cultural italian/ trecut şi prezent• Tradiţii, obiceiuri, sărbători• Personalităţi din sfera artistică, ştiinţifică, sportivă• *Italia în procesul de integrare europeană• * Relaţiile italo-române/ integrare europeană


2. FUNCŢII COMUNICATIVESe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2):

• A solicita şi a oferi informaţii generaledespre obiecte, locuri, acţiuni persoane

• A solicita şi a da informaţii de ordinpersonal/general

• A solicita şi a oferi informaţii despre locuride interes cultural/turistic

• A cere confirmare/infirmare unor informaţiidespre produse, servicii/experienţe şi/sauactivităţi profesionale

• A solicita repetarea şi reformularea unuimesaj

• A cere şi a da clarificări pentru înţelegeraunui mesaj

• A descrie obiecte, locuri, fenomene• A caracteriza persoane, fapte, atitudini• A povesti o întâmplare, un eveniment• A explica un fenomen, o stare• A exprima sentimente şi stări sufleteşti• A exprima certitudinea, îndoiala

• A cere şi a exprima o părere/o dorinţă/opreferinţă

• A exprima acordul/dezacordul, satisfacţiasau regretul

• A da/cere lămuriri, sfaturi• A formula o interdicţie• A situa un eveniment în timp• A face o expunere pe o temă dată• A exprima obligaţia, necesitatea şi

posibilitatea de a face ceva• *A susţine cu argumente o opinie personală

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L2).

Elemente fonetice şi lexicale• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi funcţiilor comunicative specificate

mai sus.• câmpuri lexicale; registre ale limbii italiene• relaţii semantice: antonimie, sinonimie, omonimie; familii de cuvinte

Elemente de morfologie şi sintaxăArticolul şisubstantivul

- articolul hotărât şi nehotărât, folosirea si omiterea articolului- articolul partitiv- prepoziţii articulate- substantivul – gen, număr (formarea pluralului regulat şi neregulat )

Adjectivul - adjectivul calificativ : acordul şi gradele de comparaţie (formele regulate şi sintetice)- adjective pronominale (posesive, demonstrative şi nehotărâte)

Numeralul - numeralul cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor şi procentelor, numeralul distributiv

Pronumele - pronumele personal subiect (forme accentuate şi neaccentuate)- pronumele personal complement direct şi indirect (locul lor în fraza afirmativă,negativă şi Imperativă); formele combinate- pronumele posesiv- pronumele demonstrativ- pronumele relativ- pronumele nehotărât (forme frecvente)- pronumele adverbiale ne şi ci/vi

Verbul - modul indicativ- modul imperativ, cu folosirea pronumelui personal


- modul condiţional (prezent şi trecut)- modul conjunctiv- modurile nepersonale : infinitiv, participiu, gerunziu (prezent, perfect)

Adverbul - adverbul, gradele de comparaţiePrepoziţia,conjuncţia

prepoziţii şi conjuncţii cu mare frecvenţă în comunicare

Sintaxapropoziţiei

subiectul, predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct,indirect), complementele circumstanţiale

Sintaxafrazei

- concordanţa timpurilor la modul indicativ- concordanţa timpurilor la modul conjunctiv- folosirea conjunctivului- exprimarea cauzei, scopului, condiţiei (periodo ipotetico), consecinţei, concesiei


- asertivă (afirmativă şi negativă), interogativă, imperativă

Elemente de organizare a discursului, tipuri de texte(recunoaştere, caracteristici / elemente structurale de bază)- textul narativ, descriptiv, publicitar, poetic, *argumentativ.


L2 : Tipuri de texte� texte / fragmente autentice de informare generală, pagini Internet� texte de popularizare / texte din mass-media (presă scrisă, anunţuri, publicitate)� texte / paragrafe descriptive şi narative; interviu, sondaj de opinii� eseuri şi texte funcţionale (corespondenţă – scrisoare, mesaj email, telegramă, felicitare, invitaţie; cereri,

formulare,procese verbale, rapoarte, prospecte, cereri, reclamaţii;)* scurte povestiri , comentarii, texte literare autentice; critică literară ;eseu de opinie, eseu argumentativ etc.

* Temele, funcţiile comunicative, elementele de construcţie a comunicării şi tipurile de texte, marcate prin asterisc (*) şi corp de literă cursiv,sunt obligatorii numai la specializarea filologie (din cadrul filierei teoretice, profil umanist) care are prevăzută în curriculumul diferenţiat1 oră/ săpt. la limba modernă 2.


LIMBA MODERNĂ 3

1. DOMENII TEMATICE


DOMENIUL PERSONAL• Persoane ( însuşiri fizice, naţionalitate, starea sănătăţii).• Familia: membrii familiei, relaţii interpersonale.• Petrecerea timpului liber: aniversări, activităţi sportive / artistice, emisiuni de radio / televiziune/

excursii / vacanţe etc.• Universul adolescenţei (viaţă cotidiană,preocupări, idoli, vestimentaţie, modă etc.); relaţii între tineri

(în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă); universul afectiv al tinerilor.

DOMENIUL PUBLIC• Orientarea în spaţiu, situarea geografică, călătorii, mijloace de transport.• Mediul urban / mediul rural.• Lumea înconjurătoare: plante şi animale.• Aspecte din viaţa contemporană (socio-economice, tehnologice, ecologice / educaţie etc.) ;• Alimentaţie, cumpărături, magazine, preţuri.

DOMENIUL OCUPAŢIONALUniversul profesiilor şi al meseriilor: aspecte relevante ; proiecte de continuare a studiilor şi/sau de formare profesională.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL• �coala (relaţii cu colegii, orar, materii).• Mass-media pentru tineret.• Cultură şi civilizaţie italiană: regiuni, oraşe, obiective turistice, culturale• Obiceiuri, tradiţii: sărbători tradiţionale, bucătăria italiană• Personalităţi din sfera culturală, ştiinţifică, sportivă• *Italia în procesul de integrare europeană


Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal (L3):

• a prezenta / a se prezenta / a răspunde la prezentare; a vorbi despre sine• a iniţia, a continua, a încheia un schimb

verbal• a solicita şi a oferi informaţii de ordin

personal• a solicita / a da informaţii diverse (despre

persoane/ obiecte / activităţi / timp / oră,program de lucru)

• a descrie un obiect, o persoană• a relata o acţiune, o suită de acţiuni• a invita, a accepta, a refuza o invitaţie / ceva• a cere repetarea, explicitarea mesajului• a se scuza / a răspunde la scuze

• a exprima gusturi, preferinţe• a exprima o apreciere / o judecată• a caracteriza acţiuni sau persoane• a exprima o opinie personală• a exprima acordul, dezacordul• a exprima stări emoţionale (mulţumire /

satisfacţie,teamă), sentimente• a invita, a sfătui, a recomanda• a exprima regretul• a exprima motivul, cauza• a formula o sugestie, o recomandare• *a exprima certitudine, îndoială


3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurilegramaticale studiate, conform Programelor şcolare de limba italiană pentru ciclul liceal ( L3).

Elemente fonetice şi lexicale• cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice şi actelor de vorbire

specificatemai sus.

• relatii semantice : sinonime, antonime, familii de cuvinte• câmpuri lexicale

Elemente de morfologie şi sintaxă

Articolul - folosirea articolului hotărât şi nehotărât, prepoziţii articulate- articolul partitiv

Substantivul - gen, număr , pluralul substantivelor, substantive cu plural neregulatAdjectivul - adjectivul calificativ: gradele de comparaţie

- adjectivul demonstrativ, posesivNumeralul - cardinal şi ordinal, exprimarea secolelor, cele patru operaţii aritmeticePronumele - pronumele personale subiect, complement direct şi indirect, pronumele de politeţe

- pronumele combinate- pronumele demonstrativ şi posesiv- pronumele relative şi interogative- pronumele nehotărâte

Verbul - modul indicativ (prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitorul simplu siviitorul anterior)

- modul condiţional (prezent si trecut)- modul conjunctiv şi cazurile de folosire a acestuia- modul imperativ- moduri nepersonale- modul participiu, acordul participiului trecut cu subiectul

Adverbul - adverbul de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmaţie şi de negaţiePrepoziţia şiconjuncţia

- prepoziţii şi conjuncţii frecvente în comunicare


L3 : Tipuri de texte• fragmente / texte de informare generală (descriptive, narative)� articole de presă, publicitate



LIMBA MODERNĂ 1, LIMBA MODERNĂ 2

Clasele a XI-a şi a XII-a, ruta directă de calificare profesionalăClasele a XII-a şi a XIII-a, ruta progresivă de calificare profesională

1. DOMENII TEMATICE

Se recomandă următoarele teme:

DOMENIUL PERSONALViaţa personală: educaţie, stil de viaţă, comportament social, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, hobby-uri;Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă;Universul adolescenţei (cultură, sport, timp liber).

DOMENIUL PUBLICAspecte din viaţa contemporană (socio-economice/ştiinţifice/tehnice/ecologice/strategii de utilizare aresurselor);Tinerii şi viaţa comunitară;Democraţie, civism şi drepturile omului;Mass-media.

DOMENIUL OCUPAŢIONALAspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional;Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii;Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie profesională;Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare);Produse şi servicii, calitatea serviciilor / produselor.

DOMENIUL EDUCAŢIONALDescoperiri ştiinţifice şi tehnice;Viaţa culturală şi lumea artelor;Patrimoniul socio-cultural european;Repere culturale ale spaţiului italian – trecut şi prezent.


Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat, oral şi în scris, în contexte relevante(registru formal / informal) elemente şi structuri lexicale corespunzătoare urmatoarelor funcţii comunicative,prevăzute de Programele şcolare de limba italiană pentru filiera tehnologică.

- a solicita şi a oferi informaţii generale şi de ordin personal- a solicita şi a oferi informaţii legate de

completarea unui formular- a solicita şi a oferi informaţii cu caracter de orientare- a solicita şi a oferi informaţii despre produse şi

servicii (inclusiv despre costuri, preţuri etc.)- a solicita şi a oferi informaţii despre fenomene, evenimente, experienţe, acţiuni şi activităţiprofesionale

- a solicita şi a oferi informaţii despre programulzilnic / săptămânal

- a descrie persoane, obiecte, locuri, fenomene, activităţi, evenimente, procese

- a solicita şi a da instrucţiuni / indicaţii- a solicita şi a da sfaturi- a solicita şi a formula propuneri, sugestii- a solicita, a oferi, a accepta sau a refuza ajutorul- a corecta / încuraja / avertiza pe cineva- a exprima obligaţia / necesitatea / interdicţia de a face ceva- a exprima diverse grade de certitudine- a exprima presupuneri- a exprima probabilitatea- a exprima acţiuni / stări posibile- a exprima condiţii- a exprima cauze şi consecinţe- a exprima intenţii, dorinţe, preferinţe


- a formula comparaţii între persoane, obiecte,locuri, fenomene, evenimente, procese, stări,

acţiuni şi fapte prezente cu cele trecute- a formula oferte / invitaţii- a accepta şi a refuza o ofertă / invitaţie- a exprima şi a argumenta refuzul de a face o acţiune- a solicita şi acorda / refuza permisiunea de face

ceva- a oferi un obiect în mod politicos- a exprima mulţumiri- a cere scuze- a utiliza formule adecvate contextual de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii (inclusiv telefonice)

- a cere permisiunea de a întrerupe o conversaţie(faţă în faţă, la telefon)

- a exprima atitudini emoţionale: simpatie, regret, încredere, îndoială, îngrijorare, temere- a exprima o hotărâre sau o promisiune- a formula concluzii- a formula decizii- a solicita / a exprima opinii, puncte de vedere personale- a argumenta / justifica opinii / puncte de vedere personale- a exprima satisfacţia / insatisfacţia faţă de un punct de vedere- a exprima şi a motiva acordul / dezacordul- a contrazice opiniile altora- a cere şi a da clarificări pentru înţelegerea unui

mesaj- a cere şi a da detalii şi explicaţii- a solicita repetarea şi reformularea

3. ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRIISe va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şi structurile

gramaticale studiate, conform programelor scolare pentru filiera tehnologica*.

Articolul: cazuri de folosire a articolului cu nume proprii, cu nume de rudenie, precedate de adjectivulposesiv; alte situaţii de folosire şi omitereSubstantivul: substantive cu forma speciale de plural, pluralul substantivelor compuseAdjectivul: calificativ, cu forma speciale de comparativ şi superlativ, cu superlative neregulate; adjectivedeterminativePronumele: pronumele personal, poziţia formelor neaccentuate, pronumele combinate, pronumele ne,ci/vi,pronumele quanto, pronumele nehotărâte, pronumele relative, pronumele interogativeNumeralul: numerale cardinale şi ordinale (fracţionare); procenteVerbul: diateza activă, pasivă şi reflexivă; verbe neregulate, folosirea modurilor şi timpurilor: moduripersonale şi nepersonaleAdverbul: grade de comparaţie ale adverbelor, locul adverbelor în propoziţieCuvinte de legătură: conjuncţii şi prepoziţiiSintaxă: fraza condiţională; concordanţa timpurilor la indicativ şi conjunctiv; vorbirea directă şi indirectă


Filiera tehnologica: Tipuri de texte• Text informativ, explicativ, descriptiv, incitativ (reţete, instrucţiuni de folosire), publicitar, argumentativ

* O.M. Nr. 3488 / 23.03.2006)


IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală :- timpul de lucru: 10 - 15 minute- prezentarea : 10 - 15 minute.


2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu nivelul şi forma de studiu.

3. Textele folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze,sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune sursepentru ca elevii:- să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi , să şi le consolideze pe cele vechi;- să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în

contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;- să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;- să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare

personale;- să înveţe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susţinerea opiniilor

personale;- să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia franceză.

NOTĂ• Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat

2008 se realizează în conformitate cu prezenta programă de examen.• Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau

în scris şi nu pe conţinutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate înconcordanţă cu programa şcolară, fără a viza conţinutul unui manual anume.Manualul şcolar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori şielevi în predare-învăţare, care ajută la parcurgerea programei şcolare prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.


[Type text]


PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZĂ

I. Statutul disciplinei în cadrul examenului de bacalaureatÎn baza Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată cu modificările şi completările

ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului debacalaureat 2004, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii, absolventii deliceu, invatamant de zi, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba japoneza inregim de:

- Limba japoneza ca limba moderna - proba orala, pentru filiera teoretica - (proba B)

- Limba japoneza ca limba moderna – proba scrisa, la alegere, din aria curricularacorespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica – specializarea filologie (proba E)

II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japonezaRespectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiul

limbilor moderne in liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit peprogramele scolare in vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201 / 24. 12. 2002.

Candidatii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapaneascasistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic al limbii japoneza, precum si elemente decultura si civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze si sa produca mesaje orale sauscrise.

Baremele de notare sunt:• analitice, fara a exagera in detaliere• construite in favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine ‘ceea ce stie’ / ‘ceea

ce poate sa faca’ candidatulIII. COMPETENŢE EVALUATE

Pentru a se evalua competenta de comunicare orala sau scrisa, candidatilor lise va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru.PROBA ORALA1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare

• identificarea sensului unor cuvinte• recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate• selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru• raspuns la intrebari (chestionar)

2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte• folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot

parcursul comunicarii orale• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru• relatarea coerenta a unui eveniment / fapt divers / unei experiente personale• descrierea unor obiecte / locuri / persoane conoscute

3. Realizarea de interactiuni in comunicare orala• realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de catre examinator, respectand

regulile gramaticale invatate• formularea de opinii personale in legatura cu un text dat• redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date

4. Transferul si medierea mesajelor orale in situatii diverse de comunicare• adaptarea cunostiintelor lexicale si gramaticale in exercitii de role-play• transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta


[Type text]

• traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)PROBA SCRISA1. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare

• identificarea ideiilor principale dintr-un text de informare generala / narativ /descriptiv

• recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate• selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru• utilizarea informatiilor dintr-un text nestudiat la clasa in diverse exercitii : cu alegere

duala / multipla / text lacunar / raspuns la intrebari etc2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte

• valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice,gramaticale)

• rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru (exercitii de particule,texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe oformula gramaticala data)

• relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar• descrierea unor obiecte sau locuri

3. Realizarea de interactiuni in comunicare scrisa• formularea de raspunsuri la un chestionar / interviu dat• formularea de opinii personale in legatura cu un text dat• redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date

4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii diverse de comunicare• reformularea unor replici intr-un dialog• transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta• traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

IV. CONŢINUTURI1. LEXIC si SEMANTICA Elementele de lexic si semantica se invata si se insusesc in paralel cu celelalte competentelingvistice, fiind in interdependenta permanenta cu ele.

Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizeaza controlulvocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia in raport cu textul sau retroversiunea data, sise regasesc in schemele de notare.

NOTĂElementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depasi nivelul de 3 kyu si se regasesc inmanualele studiate la clasa.

Clasa a IX – a E de masta Nigongo (Bunkei 85) (L1 - 25)Clasa a X - a Minna no Nihongo, vol. 1, (L1 - L14)Clasa a XI - a Minna no Nihongo, vol. 2, (L15 - L25)Clasa a XII - a Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 –L40)

Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va tine seama de:- lista ceruta pentru Noryoku Shiken / Atestatul International de Limba Japoneza (nivelul 4kyu)- manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan, (L1 – L25)2. ACTE DE VORBIRESe va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structurilexicale corespunzatoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclulliceal

- a se prezenta, a prezenta pe cineva- a vorbi despre sine- a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date


[Type text]

- a relata evenimente- a da si a cere informatii practice cuiva- a propune / a invita / a refuza- a-si exprima acordul / dezacordul- a vorbi despre sine- a participa la o conversatie orala- a exprima o opinie personala- a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta- a cere permisiunea / a interzice

3. GRAMATICAElementele de gramatica cuprinse in Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC –CNC 2002) organizate pe:

- clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii,particule

- categorii : timp, aspect- structuri : propozitii si fraze, subordonate- procese si relatii : topica, transformare, etc.

Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate in cadrul examenului de bacalaureat se vatine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).

3. TEXTETipul de text: autentic (literar)Sursa: manualele studiate, carti din spatiul niponLungimea: 50-125 de cuvinteDificulatate: nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manual

NotaIn cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoasterea integralaatat a lexicului, cat si a stucturilor gramaticale studiate.In cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fara sa depaseasca cadificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken / Atestatul de Limba Japoneza) si sevor explica elementele de vocabular necunoscute.

V. PRECIZĂRI

Timpul de lucru: 3 oreSubiectele: vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara si cu manualele studiate.Textele la prima vedere / nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studiereatextelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:- sa invete a aborda un text necunoscut- sa se familiarizeze cu diverse teme si stiluri ale limbii- sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte- sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi- sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale

Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi aprogramelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didacticeutilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat înfuncţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programa şcolarăcorespunzătoare filierei / profilului / specializării.



PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA LATINĂ

1. SATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile actualei legi a învăţământului, absolvenţii claselor de liceu, filierateoretică, susţin examenul naţional de limba şi literatura latină , ca disciplină de profil, probă laalegere, iar testele sunt elaborate în funcţie de numărul de ore săptămânal din curriculumdiferenţiat ( CD), 2 ore /săptămână, la clasa a XI-a, 1 oră / săptămână , la clasa a XII-a , profiluman, specializarea filologie. Competenţele de evaluat, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte)respectă următoarele documente:PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IX- A, Seria Liceu, Licee teoretice, profilumanist, specializarea filologie şi ştiinţe sociale, aprobată prin OMEdC nr. 3458, în 9 03 2004;PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A X- A, Seria Liceu, Licee teoretice, profil umanist,specializarea filologie şi ştiinţe sociale, aprobată prin OMEdC nr. 4598, în 31 08 2004;PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A XI- A , CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI,Liceu teoretic, profil uman, specializarea filologie, aprobată prin OMEdC nr. 3252, în 13 02 2006;PROGRAMA ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A XII- A , CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI,Liceu teoretic, profil uman, specializarea filologie, aprobată prin OMEdC nr. 5959 în 22 12 2006.

2. COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI

Candidaţii care studiază limba latină în clasele IX-XII sunt evaluaţi pe baza unor texte –în special,nestudiate la clasă – din opera lui Caius Iulius Caesar, Bellum Gallicum, pentru a se verifica achiziţiilelingvistice, abilităţile de traducere a unui text din limba latină în limba română, abilităţile de analizămorfologică şi sintactică, la nivelul propoziţiei şi frazei (maximum o frază formată din cincipropoziţii).Candidaţilor le se vor solicita:

- să descopere, prin raportare la context, cu ajutorul dicţionarului latin-român, sensulunităţilor lexicale, în vederea traducerii textului latin propus;

- să analizeze patru termeni din punct de vedere morfologic şi sintactic;- să identifice tipurile de propoziţii şi felul lor.

2.2. În partea a doua a probei se rezolvă un test grilă (zece cerinţe) care evaluează nivelulcunoştinţelor de cultură latină, influenţele greceşti, cu referire la viaţa şi opera autorilor studiaţişi contextul socio-politic.Se are în vedere şi mitologia greco-romană, fundament al culturiieuropene.

În partea a treia candidaţii redactează un eseu semistructurat, valorificând , în primul rând,textul latinesc, apoi traducerea literară care doar facilitează înţelegerea fragmentului înoriginal .Candidaţii abordează textul literar, mai ales din punct de vedere ideatic, dar şistilistic, demonstrând că sunt capabili să respecte şi regulile redactării unei compoziţii.Competenţele vizate sunt următoarele:

- sesizarea unor aspecte socio-politice şi culturale specifice perioadei cuprinse întresecolul I a. chr. şi I p. Chr.;

- identificarea modelelor antice ale unor genuri, specii;- recunoaşterea unor mărci estetice ale unor genuri şi specii, precum:

- discursul / oratio (Cicero);- minitratatul moral (Cicero);- analele şi istoria naţională (Titus Livius);- epopeea (Vergilius);


- elegia (Catullus, Horatius, Ovidius);- oda (Horatius);- romanul (Petronius);

- identificarrea unor elemente definitorii pentru arta discursului, a naraţiunii, a portretului(Cicero, Titus Livius, Petronius);

- demonstrarea valorii de model a capodoperelor poeziei latine (Catullus, Vergilius,Horatius, Ovidius);

- identificarea influenţelor de doctrină literară asupra evoluţiei literaturii univesale(Horatius);

- recunoaşterea unor teme şi motive poetice în poezia latină (Catullus, Vergilius,Horatius, Ovidius);

- analiza stilistică şi interpretarea textului literar latin.

2.3.CONŢINUTURI

A. MorfosintaxăSubstantivul (gen, număr, caz, declinările I-V);Adjectivul (clasificare, gradele de comparaţie);Pronumele (personal, reflexiv, posesiv, relativ – interogativ, demonstrativ;Numeralul cardinal, ordinal;Verbul

- verbe regulate, diateza activă şi pasivă;- verbe neregulate: esse şi compuşii, ferre şi compuşii, fieri, velle;- verbe deponente.

Noţiuni de sintaxă a propoziţiei şi a frazei: -- valorile fundamentale ale cazurilor; -- propoziţii principale / secundare, regente / subordonate; -- subordonatele relative, participialele relative şi absolute, completivele

(infinitivale, completiva cu quod+Ind., conjunctivale), cicumstanţialeleconstruite cu indicativul şi circumstanţialele introduse de conjuncţiile ut şicum;

-- consecutio temporum, aplicată subordonatelor de mai sus; -- gerunzialele şi gerundivalele;

B.Reprezentanţi ai literaturii latine din secolul I a. Chr. până în secolul I p. Chr.1. Marcus Tullius Cicero – Catilinare (In Catilinam,I), Despre prietenie (Deamicitia);2. Caius Valerius Catullus – Poezii (Carmina)**;3. Publius Vergilius Maro – Eneida (Aeneis);4. Quintus Horatius Flaccus – Ode (Carmina)**, Arta poetică (Epistula adPisones)**;5. Publius Ovidius Naso – Tristele (Tristia), Pontica (Epistulae ex Ponto)**;6. Titus Livius – De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita, Libri I-V);7. Titus Petronius Niger –Satyricon ( Satyricon).-------------------------------------------**Textele din manualele aprobate


2.4. BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂCICERO, M.T. – Opere alese, vol I-III, Editura Univers, Bucureşti, 1973.CICERO, M.T. – In Catilinam quattuor orationes, trad. de Eugen Lovinescu, EdituraNaţională Ciornei, Bucureşti 1983.CICERO, M.T. – De amicitia, trad. N. Derera, Editura Universală Alcaly, Bucureşti, 1938.CATULLUS, C.V – Carmina, trad. Theodor Naum, Editura pentru Literatură Universală,Bucureşti, 1969; reedit. EdituraTeora, Bucureşti, 1999.VERGILIUS, P. M. – Eneida, trad. G Coşbuc Editura Univers, Bucureşti 1980; trad. D.Murăraşu, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1956 şi alte ediţii recente.HORATIUS, Q.F. – Opera omnia,vol.I-II, ediţie critică, bilingvă, îngrijită de Mihai Nichita,selecţia traducerilor Traian Costa, Editura Univers, Bucureşti, 1980.OVIDIUS, P.N. – Tritele şi Ponticele, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966; Scrisoridin exil,Tristele şi Ponticele, trad.Th. Naum, ediţie de N.Lascu, Editura Mondero, Bucuresti,2000.LIVIUS TITUS – Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol I-II, trad. Paul PopescuGăleşanu, Editura Minerva, Bucureşti, 1976.PETRONIUS, T.N. – Satyricon, în volumul Seneca-Petronius, trad. Eugen Cizek, Editurapentru Literatură, 1967 şi alte ediţii.

3. PRECIZĂRI

Timp de lucru –3 ore. Se permite utilizarea dicţionarului latin-român.Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor este corelat cu repartizarea materiei, pe anii de studiu şi

în funcţie de numărul de ore de studiu săptămânal (2 ore/săptămână, la clasa a XI-a, 1 oră, la clasa a XII-a).

Se utilizează manualele de Limba latină, aprobate de MEdC, în ultimii patru ani (începând cu anul2004).


[Type text]

BACALAUREAT 2008

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZĂ


În conformitate cu prevederile Legii învăţământului în vigoare, toţi absolvenţii învăţământuluiliceal vor susţine un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie(proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opţională(proba e sau f).

Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învăţământul liceal şi Programele şcolare,examenul de bacalaureat 2005 menţine aceeaşi structură în ceea ce priveşte:- probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere);- competenţele de evaluat, şi, în general, conţinuturile şi tipurile de itemi (subiecte);- repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral şi scris), în funcţie de numărul

de ore de studiu săptămânal:• 3-4 ore• bilingv

Atât pentru proba orală, cât şi pentru proba scrisă, candidaţii tuturor profilurilor, vor fievaluaţi pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă.Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilităţi de comunicare orală sau în scris şi nupe conţinutul textelor din manuale.


Competenţele generale şi specifice sunt aceleaşi pentru toate profilurile (3-4 ore şi clasebilingve), în funcţie de probă (oral/scris).

1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi clase bilingve

1.1. PROBA ORALĂPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent denumărul de ore săptămânal de studiu:• să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă.• să demonstreze capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut prin:

- identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice;- recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;- răspuns la întrebări (chestionar);- traducere / retroversiune;- rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea

textului prin contragere / reducere;- exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmaţie / ideile / conţinutul

textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv.Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propriaexperienţă de viaţă.• să demonstreze capacitatea de exprimare prin:

- folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot,parcursul comunicării orale;


[Type text]

- rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;- relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe

personale; prezentarea unui film / unei cărţi; descrierea unui obiect, uneipersoane / unui personaj, unei activităţi, unor locuri cunoscute / imaginare;prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător,logic şi coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante şi un punct devedere personal.

Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propriaexperienţă.• să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversaţie (interacţiune orală)

în situaţie de examen.

1.2. PROBĂ SCRISĂPentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi:• să dovedească capaciatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut /

nestudiat la clasă prin:- identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice;- recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate;- identificarea informaţiilor semnificative din text: exerciţii (cu alegere duală /

multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului(desprinderea şi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);

- exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutului textului;comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului.

• să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin:- valorificarea adecvată a competenţelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice,

gramaticale, de ortografiere corectă);- rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru;- relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experienţe

personale;- descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi; descrierea /

caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;- construirea unui interviu / dialog situaţional (pornind sau nu de la reperele

oferite de text);- redactarea unui C.V. / unei cărţi poştale / felicitări / scrisori (personale /

administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal;- construirea unui discurs logic şi coerent, pe baza unei teme, pornind de la o

afirmaţie / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect/ exprimarea şi / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere;redactarea unui eseu structurat / liber.

• să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: printraducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4ore).

III. CONŢINUTURI

1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore şi bilingv1.1 ELEMENTE DE LEXIC ŞI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce seachiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de


[Type text]

bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea şi gradul destăpânire a vocabularului (inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).

1.2 ACTE DE VORBIRE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elemente şistructuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limbaportugheză pentru ciclul liceal:- a se prezenta, a prezenta pe cineva- a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V.- a vorbi despre sine- a vorbi despre starea fizică- a face o expunere pe o temă dată- a exprima un raţionament / o judecată- a exprima o opinie personală / stări / sentimente- a argumenta o opinie personală- a relata evenimente- a descrie locuri, persoane, obiecte- a da, a cere informaţii practice cuiva- a exprima gusturi şi preferinţe- a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice- a situa în spaţiu şi timp- a exprima cantitatea / calitatea; a compara- a propune / a invita, a accepta / a refuza- a-şi exprima acordul / dezacordul- a face o urare a felicita- a rezuma un text (idei esenţiale)- a participa la o conversaţie / interacţiune orală (în situaţie de examen)

1.3 CONŢINUTURI LINGVISTICE

Se va urmări capacitatea candidaţilor de a folosi în mod corect şi adecvat elementele şistructurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclulliceal.

Lexic: relaţii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii decuvinte), câmp lexical / semantic, conotaţie / denotaţie.

Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea.Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea

substantivelor pornind de la un verb).Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparaţie; adjectivul posesiv;

demonstrativ.Numeralul: cardinal şi ordinal.Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcţie de subiect, complement

direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv,demonstrativ, relativ şi nehotărât.

Verbul: modul indicativ (timpuri simple şi compuse), condiţional (prezent,perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect,viitor), imperativ (afirmativ şi negativ); forme nominale (infinitivulimpersonal şi personal, gerunziu simplu şi compus, participiu);


[Type text]

perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de + inf., ir +inf., ir a + inf., vir a + inf., acabar de, precisar de.verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.folosirea verbelor ser şi estar.diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a,os, as), conjugarea pronominală reflexivă.

Adverbul: de afirmaţie, negaţie; adverbe de timp, de loc, de mod; locuţiuniadverbiale; gradele de comparaţie; adverbele cá şi lá – utilizareemfatică.

Prepoziţia: folosirea prepoziţiilor: a, de, em, com, por, para, até, desde;contragerea cu articol sau pronume; locuţiuni prepoziţionale.

Sintaxa propoziţiei: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect),complementele circumstanţiale.

Sintaxa frazei: concordanţa la indicativ; concordanţa la conjunctiv; folosireaconjunctivului: după verbe de voinţă, îndoială, sentimente, verbede opinie, după conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale, expresiiimpersonale, în propoziţii relative;exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinţei, concesiei,condiţiei, comparaţiei.

Tipuri şi forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza

1.4 TEXTE ŞI TEMEpentru comunicarea orală şi scrisă

Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa: pasaje din cărţi, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;b) Tipul de test: test autentic literar / neliterar;c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcţie de profil (150-350 de cuvinte);d) Dificultate: în funcţie de profil.Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limbaportugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcţie de profil.

♦ TEXTETipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic,ghid, expunere, eseu).

♦ TEMETemele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitateaînconjurătoare, viaţa de fiecare zi, experienţa personală şi experienţa umană în general:

• Viaţa personală şi socială: identitate (C.V.); relaţii între tineri, idealuri şi proiecte,tinerii şi comunitatea, tinerii şi idolii lor; familia: membrii, ocupaţii; sănătate(droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul …) etc.;

• Viaţa cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport;restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poştă, bancă, meteo etc.;

• Timp liber: fim-de-semana / vacanţă; călătorii, activităţi (lectură, sport, muzică,dans) etc.;

• Societate: educaţie; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri …); mass-media;modă; conflicte între generaţii; muncă / şomaj; violenţă / non-violenţă etc.;

• Mediul înconjurător: oraş / sat; poluarea şi ocrotirea mediului înconjurător etc.;


[Type text]

• Spaţiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); oraşe şiprovincii; obiceiuri, tradiţii, sărbători; personalităţi culturale şi ştiinţifice;lusofonia şi ţările lusofone;

• Comunitatea europeană: locuri şi monumente europene (inclusiv din România);patrimoniul cultural, ştiinţific şi tehnic european (inclusiv contribuiţii şipersonalităţi româneşti); ecouri ale culturii româneşti în plan european; instituţiieuropene.

IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală:- timpul de lucru: 15 minute- prezentarea: 10 minute

Proba scrisă:- timp de lucru: 3 ore.

2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiusăptămânal. Diferenţierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ(micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) şi nucantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuiesă neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt celemai bune surse pentru ca elevii:- să se exprime mai corect şi să comunice mai bine oral şi în scris;- să-şi însuşească structuri gramaticale noi şi să şi le consolideze pe cele vechi;- să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri şi registre;- să înveţe a considera şi a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut;- să înveţe cuvinte şi expresii noi şi să înveţe sensuri variate ale aceluiaşi cuvânt în

contexte diferite;- să înveţe să analizeze şi să comenteze un text, exprimând opinii şi judecăţi de valoare

personale;- să înveţe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susţinerea opiniilor

personale;- să-şi îmbogăţească cunoştinţele legate de cultura şi civilizaţia portugheză.

Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi aprogramelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didacticeutilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat înfuncţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programa şcolarăcorespunzătoare filierei / profilului / specializării.


[Type text]

BACALAUREAT 2008

PROGRAM A DE EXAMEN PENTRU LIMBA RUSĂ

STATUTUL DISCIPLINEIÎn temeiul Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completărileulterioare, precum şi în conformitate cu Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenuluide bacalaureat – 2008, absolvenţii de liceu, învăţământ de zi (promoţia 2008) au dreptul de asusţine examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situaţiileurmătoare:• Limba rusă ca limbă modernă – proba B, probă orală comună pentru toate filierele, profilurile şi

specializările din cadrul învăţământului liceal;• Limba rusă ca limbă modernă – proba E, probă scrisă la alegere din aria curriculară

corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică – specializarea filologie;• Limba rusă ca limbă modernă – proba F, probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii

curriculare, alta decât cele susţinute anterior – în conformitate cu „Lista disciplinelor la care sesusţine examenul de bacalaureat 2008 pentru probele d, e şi f”, aprobată prin Ordin al ministruluieducaţiei, cercetării şi tineretului.

Programa pentru examenul de bacalaureat 2008, la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă), esteîntocmită pe baza programelor şcolare de limba rusă pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului,aprobate prin Ordinele ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/13.02.2006, 3488/23.03.2006 şi 5959/ 22.12.2006.

TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREATRespectând tipologia generală a structurii planurilor-cadru de învăţământ şi prevederile acestoraprivind studierea limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2008 se va desfăşura – la„Limba rusă” ca limbă modernă – după următoarele tipuri de programe:

⇒ Pentru LIMBA MODERNĂ 1:• Programa 1A, valabilă pentru filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările.• Programa 1B, valabilă pentru filiera tehnologică, toate calificările profesionale.

⇒ Pentru LIMBA MODERNĂ 2:• Programa 2A, valabilă pentru filierele teoretică şi vocaţională, toate profilurile şi specializările.• Programa 2B, valabilă pentru filiera tehnologică.

⇒ Pentru LIMBA MODERNĂ 3• Programa 3, Limba rusă – limba modernă 3, valabilă pentru:

o absolvenţii de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a;o absolvenţii filierei tehnologice, ruta progresivă de calificare – la toate celelalte calificări

profesionale, cu excepţia celor pentru care se aplică Programa 2B.

Programele de bacalaureat selectează din programele şcolare de limba rusă în vigoare, pentruciclurile inferior şi superior ale liceului, competenţele specifice care vor fi evaluate prin probelede examen.


[Type text]

LIMBA MODERNĂ 1

PROGRAMA 1A – limba modernă 1, filierele teoretică şi vocaţională

I. COMPETENŢE EVALUATENOTĂ: Filierele teoretică şi vocaţională prezintă un corp comun de competenţe, neevidenţiate prin

tehnoredactare. La specializarea filologie din cadrul filierei teoretice, profilul umanist se adaugă şicompetenţele marcate prin asterisc (*) şi prin corp de literă cursiv.

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Selectarea ideilor principale din texte audiate/ citite referitoare la probleme din domenii deinteres general şi din domeniul de specializare1.2 Corelarea, în mod coerent, a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din textediferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru1.3 Identificarea, în mesaje orale şi texte scrise diverse, a unor puncte de vedere, opinii,atitudini şi sentimente exprimate, pentru a le raporta la propria experienţă1.4 Decodarea semnificaţiei unor elemente lexicale nefamiliare, din context/ prin asocieri/ conexiuni1.5 Analizarea unor situaţii descrise în texte audiate/ citite, pentru a lua decizii/ a identifica soluţii*1.6 Identificarea elementelor structurale ale textului literar (temă, subiect, personaj, mesaj,fundalul acţiunii, voce auctorială, naraţiune la pers. I / a III-a), a unor mijloace de expresieartistică (simboluri, metafore etc.)

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1 Relatarea coerentă – oral/în scris, sub formă de povestire, descriere sau monolog, – a unor fapte,evenimente, situaţii reale / imaginare, din domenii de interes general/ din domeniul de specializare2.2 Prezentarea, oral/în scris, a unor filme, cărţi, evenimente, experienţe personale, cuformularea de idei, opinii proprii şi susţinerea acestora cu argumente şi exemple pertinente2.3 Elaborarea unui eseu argumentat logic şi susţinut cu exemple pertinente din experienţapersonală sau preluate din alte surse2.4. Redactarea de texte funcţionale variate (scrisoare personală, scrisoare de intenţie, invitaţie,felicitare, C.V.), cu folosirea de conectori, respectând convenţiile specifice2.5 Utilizarea convenţiilor folosite în comunicarea orală şi în scris, formală şi informală,adecvând formatul şi limbajul la context şi la tipul de text2.6 Oferirea şi solicitarea, oral/în scris, de informaţii şi instrucţiuni clare şi precise pentruîndeplinirea unei sarcini de lucru2.7 Completarea de formulare de uz curent şi specifice domeniului de specializare*2.8 Redactarea de eseuri de opinie, eficiente/ convingătoare*2.9 Argumentarea, oral/ în scris, a modului personal de interpretare a unui text literar

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Participarea la conversaţii, folosind un limbaj adecvat funcţional la context şi respectândnormele socio-culturale, în funcţie de rol şi de relaţia cu interlocutorul/ interlocutorii3.2 Solicitarea şi oferirea de reformulări/clarificări, în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise3.3 Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei discuţii orale/ al unui schimb de mesajescrise, pe teme de interes general sau din domeniul de specializare3.4 Avansarea, oral sau în scris, de ipoteze şi formularea de răspunsuri adecvate la ipotezeleemise de ceilalţi3.5 Oferirea de răspunsuri, oral sau în scris, la un chestionar pe teme de interes, în care suntmotivate opţiunile3.6 Solicitarea – oral/în scris, adresată interlocutorului, – de a formula idei, opinii, păreri,respectiv oferirea de răspunsuri/ comentarii adecvate la acestea3.7 Redactarea de mesaje de răspuns pe diferite teme, către diverşi destinatari, în diferitescopuri de comunicare (pentru a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.), cuadecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la receptor*3.8 Susţinerea cu argumente şi contraargumente relevante a unui punct de vedere în cadrulunei discuţii/ schimb de mesaje scrise, pe teme culturale/literare.


[Type text]

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Traducerea din limba rusă în limba română/ *din limba română în limba rusă, a unui text dedificultate medie, din domenii de interes general/ din domeniul de specializare4.2 Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă4.3 Rezumarea în scris, într-un număr de cuvinte dat, a unui text citit4.4 Transferul de informaţii factuale, din texte referitoare la domeniul de specializare, în diverseforme de prezentare*4.5 Rezumarea, oral/ în scris, – într-un număr determinat de cuvinte/ enunţuri – a esenţialuluidintr-un text citit (literar/ publicistic)*4.6 Parafrazarea unui citat, folosind exemple personale/prin raportare la propria experienţă*4.7 Raportarea unui mesaj literar la experienţa personală

I I . CONŢINUTURI EVALUATE

Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical,gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, corespunzătoare filierei/profilului/ specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise,precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală (date personale, familie, sănătate, stil de viaţă, factori de risc, comportament

social, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri)- Relaţii interpersonale / interumane / profesionale, viaţa de echipă- Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber)- Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)Domeniul public- Ţări şi oraşe – România în context european- Aspecte din viaţa contemporană: socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, ecologice- Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri- Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă- Generaţia tânără şi tehnologia informaţieiDomeniul ocupaţional- Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţi principale, locuri de muncă- Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă

medicală, cumpărături). Calitatea serviciilor şi a produselorDomeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie- Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil din Rusia- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice- Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă- Patrimoniu cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de cultură

şi civilizaţie rusă – trecut şi prezent- Viaţa culturală, lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia (sec. XIX)- Mari scriitori ruşi – portrete literare: A.S. Puşkin, M. Iu. Lermontov, *I.A. Goncearov, I.S. Turgheniev,

N.V. Gogol, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S. Esenin, B. Pasternak/ M. Bulgakov,*A. Ahmatova/ *M. Ţvetaeva

- *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, avarul, personajul femininAutori şi opere: А.С. Пушкин («Евгений Онегин», *лирика – одно стихотворение по выбору); М.Ю. Лермонтов(«Демон» или «Герой нашего времени, *лирика – одно стихотворение по выбору); Н.В. Гоголь («Шинель»,*«Мёртвые души» или *«Ревизор»); *И.А. Гончаров («Обломов»); И.С. Тургенев («Первая любовь» или«Рудин», *«Записки охотника»); А.П. Чехов (один рассказ по выбору, «Три сестры», *«Вишнёвый сад» или*«Дядя Ваня»); Л.Н.Толстой («Война и мир» или «Анна Каренина»); Ф.М. Достоевский («Преступление инаказание» или «Братья Карамазовы» *«Идиот» или *«Двойник»), С. Есенин (*лирика, одно стихотворениепо выбору); *А. Ахматова (лирика) или *М. Цветаева (лирика); Б. Пастернак (по выбору – «Доктор Живаго»/лирика) или М. Булгаков («Мастер и Маргарита»)

- * Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruse- *Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanţi


[Type text]

Actele de vorbire şi structurile lexico-gramaticale necesare construirii comunicării în cadruldomeniilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limbarusă (limba modernă 1), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoarefilierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin Ordinele Ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.

PROGRAMA 1B – limba modernă1, filiera tehnologică, toate calificările profesionale

I. COMPETENŢE EVALUATE

1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru1.1 Identificarea informaţiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global al unui mesaj audiat1.2 Obţinerea, dintr-un mesaj oral, a detaliilor de specialitate corecte, relevante pentru sarcina de lucru1.3 Iniţierea de acţiuni adecvate pentru confirmarea sau clarificarea sensului mesajului1.4 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare, cu ajutorul contextului/ prin asocieri / conexiuni1.5 Identificarea opiniilor, atitudinilor şi sentimentelor exprimate într-un mesaj oral

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru2.1 Identificarea – în texte de informare generală sau referitoare la domeniul ocupaţional – deinformaţii şi opinii relevante pentru sarcina de lucru2.2 Scanarea unui text de specialitate sau de informare generală, în scopul identificării rapidede informaţii/ detalii specifice pentru rezolvarea unei sarcini de lucru2.3 Corelarea în mod coerent a mai multor informaţii din diverse părţi ale unui text/ din textediferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru2.4 Analizarea avantajelor şi dezavantajelor unor situaţii descrise în texte, în scopul identificăriide soluţii şi al luării unor decizii2.5 Transferul de informaţii din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverse forme de prezentare2.6 Identificarea, prin raportare la context sau prin asocieri/ conexiuni, a sensului unoraspecte de conţinut nefamiliare/ necunoscute

3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru3.2 Formularea clară, precisă şi în mod politicos a informaţiilor şi întrebărilor3.3 Prezentarea de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes propriu/ profesional3.4 Comunicarea, într-o manieră clară, precisă şi politicoasă de informaţii sau de instrucţiuni/formularea de întrebări, în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru legate de domeniul despecializare/ ocupaţional3.5 Solicitarea şi oferirea de clarificări/ explicaţii atunci când informaţia/ instrucţiunea nu esteînţeleasă imediat3.6 Utilizarea adecvată a termenilor de specialitate comuni/ familiari, relevanţi pentru sarcina de lucru4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate4.1 Completarea de documente şi formulare profesionale specifice domeniului ocupaţional4.2 Redactarea de texte funcţionale variate complexe, structurate, folosind adecvat conectorii specifici4.3 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul de activitate4.4 Adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la contextul de comunicare4.5 Utilizarea adecvată a convenţiilor specifice folosite în comunicarea scrisă formală şi informală

5. Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale5.1 Oferirea de opinii proprii şi susţinerea lor cu argumente în conversaţii pe teme diverse deinteres general sau din domeniul ocupaţional5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea5.3 Verificarea înţelegerii şi solicitarea / oferirea, la cerere, a unor clarificări / explicaţii, înconversaţii/ discuţii/ prezentări pe teme de interes, atunci când informaţia nu este înţeleasă5.4 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiilefolosite în comunicarea orală, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi derelaţiile cu interlocutorul/ interlocutorii


[Type text]


Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical,gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, corespunzătoare filierei/profilului/ specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise,precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă,

timp liber/ timp ocupat, hobby-uri- Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă, comportament social- Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber)Domeniul public- Ţări şi oraşe – România în context european- Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/

ecologice/ strategii de utilizare a resurselor)- Tinerii şi viaţa comunitară- Democraţie, civism şi drepturile omului- Mass-mediaDomeniul ocupaţional- Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional- Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii- Locul de muncă (instituţie, companie), organizare comportament profesional, deontologie profesională- Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare)- Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă

medicală, cumpărături). Calitatea serviciilor şi a produselor

Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice- Viaţa culturală şi lumea artelor- Patrimoniul socio-cultural european- Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale

literaturii, muzicii şi artelor plastice.

Actele de vorbire şi structurile lexico-gramaticale necesare construirii comunicării în cadruldomeniilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limba rusă(limba modernă 1) pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare filierei tehnologice,aprobate prin Ordinele Ministrului nr. 3458/09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi 3488/23.03.2006.

LIMBA MODERNĂ 2

PROGRAMA 2A – limba modernă 2, filierele teoretică şi vocaţională

I. COMPETENŢE EVALUATENOTĂ: Filierele teoretică şi vocaţională prezintă un corp comun de competenţe, neevidenţiate prin

tehnoredactare. La specializarea filologie din cadrul filierei teoretice, profilul umanist se adaugă şicompetenţele marcate prin asterisc (*) şi prin corp de literă cursiv.

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Identificarea ideilor principale în mesaje orale şi/sau scrise, referitoare la subiecte din viaţa cotidianăsau din domeniul de specializare1.2 Selectarea – din texte orale şi/sau scrise din domeniul de specializare – de informaţii punctuale/ deopinii relevante, pentru a rezolva o sarcină de lucru1.3 Discriminarea între informaţii factuale şi opinii, în mesaje orale şi/sau scrise1.4 Decodarea semnificaţiei unor elemente lexicale nefamiliare, din context sau prin asocieri/ conexiuni*1.5 Identificarea de avantaje şi dezavantaje ale unor situaţii descrise în texte, pentru a formula soluţii*1.6 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text/din texte literare diferite, pentru rezolvareaunei sarcini de lucru


[Type text]

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1 Elaborarea, oral/în scris, de descrieri clare şi detaliate pe subiecte din domenii de interes personalşi/ sau profesional2.2 Prezentarea orală/relatarea în scris a unui fapt divers/ film/întâmplări/eveniment socio-cultural sauprofesional, subliniind elementele semnificative2.3 Elaborarea unui text structurat pe subiecte de interes general, cu prezentarea unor opinii/ ipotezeşi susţinerea acestora cu argumente şi exemple2.4 Prezentarea unui monolog structurat pe o temă dată, susţinut de exemple din viaţa personală saudin alte surse2.5 Elaborarea de texte funcţionale variate, redactate conform convenţiilor specifice folosite încomunicarea scrisă2.6 Completarea de documente (formular, chestionar etc.) de uz curent şi specifice domeniului despecializare*2.7 Prezentarea şi comentarea unui film/ a unei cărţi, prin raportare la experienţa personală, cuexprimarea de opinii, impresii despre acestea

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiile folosite încomunicarea orală şi normele sociale şi culturale3.2 Exprimarea, oral şi/sau în scris, a unor sentimente şi reacţii (surpriză, bucurie, neplăcere, interes,indiferenţă, regret, uimire etc.) în cadrul unor interacţiuni orale şi/ sau scrise referitoare la evenimente/situaţii/ experienţe trăite sau aflate3.3 Solicitarea în mod adecvat a opiniei interlocutorului sau comentarea succintă a unui punct devedere/ a părerilor exprimate de partener, în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrise3.4 Redactarea de texte funcţionale pe diverse teme, adresate anumitor destinatari în diferite scopuride comunicare (pentru a exprima intenţii, a obţine ceva, a informa, a convinge, a invita, a refuza etc.)3.5 Adecvarea formatului şi a limbajului la subiect şi la interlocutor/cititorul intenţionat, cu utilizareaconvenţiilor folosite în comunicarea orală şi scrisă formală şi informală3.6 Solicitarea/oferirea de răspunsuri concrete şi de ordin personal în cadrul unui interviu*3.7 Solicitarea/ oferirea de clarificări/ explicaţii, în cadrul unui schimb de mesaje orale sau scrisepe teme culturale sau din domeniul de specializare

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Redarea succintă (oral şi/sau în scris), prin cuvinte proprii, a conţinutului unui mesaj/text simplu dindomenii de interes general4.2 Traducerea în scris, din limba rusă în limba română/*din limba română în limba rusă a unuimesaj pe teme din universul familiar/ din domeniul de specializare4.3 Rezumarea, oral/ în scris, a conţinutului unui mesaj liber sau funcţional, într-un număr limitat decuvinte/ enunţuri4.4 Transferul de informaţii factuale din texte de informare generală în diverse forme de prezentare*4.5 Reformularea unei idei emise în cadrul unui dialog pe teme culturale/literare, printr-un enunţexplicativ mai amplu, la solicitarea interlocutorului*4.6 Transferul şi adaptarea semnificaţiei unui text literar la contexte neliterare


Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical,gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, corespunzătoare filierei/profilului/ specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise,precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală (date personale, familie, sănătate, stil de viaţă, factori de risc, comportament

social, timp liber/ timp ocupat, hobby-uri)- Relaţii interpersonale / interumane / profesionale, viaţa de echipă- Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber)- Pregătirea pentru viaţa activă (proiecte de dezvoltare personală şi de inserţie socială)


[Type text]

Domeniul public- Ţări şi oraşe – România în context european- Aspecte din viaţa contemporană: socio-economice, culturale, ştiinţifice, tehnice, ecologice- Tinerii în viaţa comunitară: roluri, drepturi, îndatoriri- Mass-media. Mijloace moderne de comunicare în masă- Generaţia tânără şi tehnologia informaţieiDomeniul ocupaţional- Universul profesiilor. Aspecte legate de viitorul profesional şi de profesiuni: activităţi

principale, locuri de muncă- Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă


Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie- Oferte educaţionale în domeniul de specializare. Instituţii de învăţământ superior de profil din

Rusia- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice- Itinerare turistice şi spirituale în spaţiul de cultură şi civilizaţie rusă- Patrimoniu cultural rus şi universal (în funcţie de specializare). Repere ale spaţiului de cultură

şi civilizaţie rusă – trecut şi prezent.- Viaţa culturală şi lumea artelor. Figuri reprezentative ale muzicii şi artelor plastice din Rusia

(sec. XIX)- Mari scriitori ruşi – portrete literare: A.S. Puşkin, M.Iu. Lermontov, N.V. Gogol, *I.A. Goncearov,

I.S. Turgheniev, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, A.P. Cehov, S.Esenin, B. Pasternak/ M. Bulgakov,*A.Ahmatova/ M.Ţvetaeva.

Autori şi opere: А.С. Пушкин («Евгений Онегин», *лирика – одно стихотворение по выбору); М.Ю. Лермонтов(«Демон» или «Герой нашего времени, *лирика – одно стихотворение по выбору); Н.В. Гоголь («Шинель»,*«Мёртвые души» или *«Ревизор»); *И.А. Гончаров («Обломов»); И.С. Тургенев («Первая любовь» или«Рудин», *«Записки охотника»); А.П. Чехов (один рассказ по выбору, «Три сестры», *«Вишнёвый сад» или*«Дядя Ваня»); Л.Н.Толстой («Война и мир» или «Анна Каренина»); Ф.М. Достоевский («Преступление инаказание» или «Братья Карамазовы» *«Идиот» или *«Двойник»), С. Есенин (*лирика, одно стихотворениепо выбору); *А. Ахматова (лирика) или *М. Цветаева (лирика); Б. Пастернак (по выбору – «Доктор Живаго»/лирика) или М.А. Булгаков («Мастер и Маргарита»).

- * Dialogul culturilor. Interferenţe culturale româno-ruse- *Curente literare (romantism, realism, modernism) – prezentare generală, reprezentanţi.- *Tipuri umane în literatura rusă: eroul romantic, omul de prisos, omul mărunt, avarul, personajul

feminin.

Actele de vorbire şi structurile lexico-gramaticale necesare construirii comunicării în cadruldomeniilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limbarusă (limba modernă 2), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoarefilierelor teoretică şi vocaţională, aprobate prin Ordinele Ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.

PROGRAMA 2B – limba modernă 2, filiera tehnologică, toate calificările profesionale


1. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru1.1 Identificarea de informaţii cheie pentru decodarea sensului global al unui mesaj oral1.2 Obţinerea, din mesaje orale, a detaliilor de specialitate relevante pentru rezolvarea uneisarcini de lucru1.3 Decodarea sensului unor elemente lexicale nefamiliare din context sau prin asocieri/conexiuni1.4 Iniţierea de acţiuni pentru confirmarea sau clarificarea semnificaţiei unui mesaj audiat


[Type text]

2. Obţine informaţii prin receptarea de mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru2.1 Identificarea – în texte pe teme din domeniul de activitate – a unor informaţii factuale, a unoridei sau opinii necesare pentru rezolvarea unor sarcini de lucru2.2 Scanarea unui text mai lung pentru identificarea unor detalii specifice, în scopul rezolvăriiunei sarcini de lucru2.3 Decodarea, cu ajutorul contextului sau prin asocieri, a unor elemente de conţinut în texte peteme generale/ din domeniul de specialitate2.4 Corelarea de informaţii din diverse părţi ale unui text / din texte diferite pentru rezolvareaunei sarcini de lucru2.5 Transferul unor informaţii factuale din texte referitoare la domeniul ocupaţional în diverseforme de prezentare2.6 Formularea de opinii şi puncte de vedere legate de domeniul de activitate

3. Exprimă mesaje orale, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate3.1 Oferirea şi solicitarea de informaţii/ instrucţiuni necesare pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru3.2 Comunicarea de informaţii sau de instrucţiuni/ formularea de întrebări, într-o manieră clară şipoliticoasă3.3 Descrierea de activităţi, stări şi experienţe personale legate de viaţa cotidiană/ de domeniul deactivitate3.4 Prezentarea de produse şi servicii specifice domeniului ocupaţional3.5 Realizarea de prezentări simple pentru promovarea de produse şi servicii specifice domeniuluiocupaţional3.6 Utilizarea de termeni de specialitate comuni, relevanţi pentru sarcina de lucru

4. Elaborează mesaje scrise, în scopul îndeplinirii unor sarcini de lucru variate4.1 Completarea de documente şi formulare de lucru specifice domeniului ocupaţional4.2 Redactarea de texte funcţionale specifice domeniului ocupaţional4.3 Utilizarea de convenţii specifice comunicării scrise formale şi informale4.4 Redactarea de texte funcţionale diverse, structurate şi cu folosirea conectorilor specifici4.5 Transmiterea, în limbaj clar şi precis, de informaţii corecte vizând aspecte din domeniul deactivitate4.6 Adecvarea formatului şi a limbajului unui mesaj la subiect, la context şi la tipul de text

5. Participă la interacţiuni verbale orale pe teme cotidiene şi pe teme profesionale5.1 Avansarea şi susţinerea cu argumente a unor opinii/ opţiuni în cadrul unor conversaţii/discuţii pe teme diverse de interes general sau din domeniul de specializare5.2 Solicitarea în mod adecvat a opiniilor interlocutorului şi răspunsul adecvat la acestea5.3 Solicitarea şi oferirea de clarificări şi explicaţii atunci când informaţia nu este înţeleasăimediat, în conversaţii/ prezentări5.4 Participarea la conversaţii folosind un limbaj adecvat la context şi respectând convenţiilefolosite în conversaţie, precum şi normele sociale şi culturale, în funcţie de rol şi de relaţiile cuinterlocutorul


Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical,gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, corespunzătoare filierei/profilului/ specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise,precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală: date personale, educaţie, strategii de studiu, opţiuni pentru carieră, stil de viaţă,

timp liber/ timp ocupat, hobby-uri- Relaţii interpersonale / profesionale, viaţa de echipă, comportament social- Universul adolescenţei (cultură, sport, activităţi de timp liber)


[Type text]

Domeniul public- Ţări şi oraşe – România în context european- Aspecte din viaţa contemporană (istorice, culturale, socio-economice/ ştiinţifice/ tehnice/

ecologice/ strategii de utilizare a resurselor)- Tinerii şi viaţa comunitară- Democraţie, civism şi drepturile omului- Mass-mediaDomeniul ocupaţional- Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional- Aspecte teoretice şi practice ale specialităţii- Organizarea locului de muncă (instituţiei, companiei), comportament profesional, deontologie

profesională- Echipamente, activităţi, operaţii şi procese de producţie (în funcţie de specializare)- Produse şi servicii (paşapoarte, viză, declaraţie vamală, poştă, transport, cazare, asistenţă


Domeniul educaţional. Cultură şi civilizaţie- Descoperiri ştiinţifice şi tehnice- Viaţa culturală şi lumea artelor- Patrimoniul socio-cultural european- Repere culturale ale spaţiului etnolingvistic rus – trecut şi prezent. Figuri reprezentative ale

literaturii, muzicii şi artelor plastice

Actele de vorbire şi structurile lexico-gramaticale necesare construirii comunicării în cadruldomeniilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limbarusă (limba modernă 2), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoarefilierei tehnologice, aprobate prin Ordinele Ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/31.08.2004 şi3488/ 23.03.2006.

LIMBA MODERNĂ 3

PROGRAMA 3 – limba modernă 3, toate filierele, profilurile şi specializările/ calificările profesionale


1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare1.1 Identificarea şi selectarea informaţiei esenţiale / ideilor principale dintr-un text de informare1.2 Identificarea şi selectarea de informaţii factuale din mesaje orale / documente simple / textepe subiecte de interes, pentru îndeplinirea unor sarcini de lucru1.3 Extragerea ideilor principale şi a unor detalii din texte de informare, în vederea îndepliniriiunei sarcini de lucru1.4 Selectarea informaţiilor relevante din diferite texte / fragmente de texte descriptive sau narative,în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru1.5 Recunoaşterea argumentelor şi identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe temecunoscute

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare2.1 Povestirea/ relatarea, oral şi/sau în scris, a unor experienţe sau întâmplări personale, a unuifapt divers, a unui eveniment/ descrierea unor persoane, obiecte, locuri din universul familiar2.2 Formularea de întrebări, de răspunsuri şi de opinii argumentate despre ceea ce îi place / nuîi place, pe o temă dată2.3 Redactarea unei scrisori personale simple, cu respectarea convenţiilor specifice stilului epistolar2.4 Explicarea folosirii unui produs/ a aplicării unei proceduri şi răspunsul la întrebări de clarificare2.5 Completarea de formulare de uz curent (CV, vize)


[Type text]

3. Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă3.1 Formularea de opinii/ sugestii, solicitarea şi formularea de instrucţiuni în cadrul unei activităţi în grup3.2 Oferirea de răspunsuri şi informaţii la întrebări simple în cadrul unui interviu / chestionar3.3 Exprimarea acordului şi dezacordului într-o interacţiune orală sau scrisă, formală sauinformală, pe teme cunoscute3.4 Elaborarea unui răspuns la o scrisoare personală/ oficială, la un anunţ din mass-media3.5 Reformularea unui mesaj/ oferirea de clarificări sau explicaţii, la cererea interlocutorului

4. Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare4.1 Rezumarea, oral şi / sau în scris, într-un număr limitat de cuvinte/ enunţuri, a unui text peteme din domenii de interes general4.2 Transferarea informaţiilor dintr-un text în scheme, tabele, diagrame4.3 Redactarea unui scurt text explicativ prin transferarea informaţiilor din scheme/ diagrame/tabele/ desene, folosind un limbaj comun4.4 Transformarea din vorbire directă în vorbire indirectă a unor mesaje simple pe teme dinviaţa cotidiană4.5 Traducerea, din limba rusă în limba română/ din limba română în limba rusă, a unor mesajesimple pe teme de interes general


Candidaţii la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical,gramatical şi stilistic al limbii ruse specificate în programele şcolare în vigoare, corespunzătoare filierei/profilului/ specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta şi produce mesaje orale/ scrise,precum şi de a interacţiona în situaţii de comunicare enunţate, corespunzător următoarelor teme:Domeniul personal- Viaţa personală: date personale, familia, sănătatea, programul zilei (timp liber/ timp ocupat), relaţii

interpersonale- Petrecerea timpului liber: ocupaţii, activităţi sportive, hobby-uri, televiziune- Universul adolescenţei: viaţa cotidiană, vestimentaţie/ modă- Relaţii între tineri (în activitatea şcolară, în timpul liber, corespondenţă)- Universul afectiv al tinerilorDomeniul public- Călătorii, mijloace de transport, orientarea în spaţiu- Mediul urban / mediul rural- Aspecte din viaţa contemporană: educaţionale, socio-economice, tehnologice, ecologice etc.- Lumea înconjurătoare: om – natură – anotimpuri, natura şi viaţa- Mass-mediaDomeniul ocupaţional- Universul profesiilor: profesiuni, aspecte relevante legate de profesiuni şi de viitorul profesional,

proiecte de formare profesională- Demersuri administrative (completare de formulare, C.V.)- Servicii: paşapoarte, viză, vamă, transport, cazare, asistenţă medicală, cumpărături şi magazine

Domeniul educaţional- �coala: discipline de învăţământ, orar- Repere ştiinţifice şi culturale: cucerirea cosmosului, tehnologii informatice, muzică, literatură,

arte plastice- Cultură şi civilizaţie rusă: oraşe, locuri şi obiective de interes turistic şi cultural din Rusia- Instituţii de învăţământ superior din Rusia şi oferte educaţionale (în funcţie de specializare)- Personalităţi din sfera culturală/ ştiinţifică/ sportivă etc. (în funcţie de specializare)

Actele de vorbire şi structurile lexico-gramaticale necesare construirii comunicării în cadruldomeniilor tematice menţionate mai sus sunt cele prevăzute de programele şcolare de limbarusă (limba modernă 3), în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, aprobate prinOrdinele Ministrului nr. 3458/ 09.03.2004, 4598/ 31.08.2004, 3252/ 13.02.2006 şi 5959/ 22.12.2006.


[Type text]

STRUCTURA PROBELOR DE EXAMENPROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE)

În cadrul probei B, probă orală de limbă modernă (L1, L2 sau L3), toţi candidaţii vor fi solicitaţisă-şi demonstreze competenţele de receptare a conţinutului unui text necunoscut – selectat înconformitate cu ariile tematice prevăzute de prezenta programă de bacalaureat şi structurat, dinpunct de vedere lingvistic, la un nivel de dificultate situat în limitele programelor şcolare delimba rusă în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, corespunzătoare filierei/profilului/ specializării – precum şi să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale,valorificând propria experienţă şi elementele de cultură şi civilizaţie rusă sau universală.

Examinarea candidaţilor la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conţine– pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2A, 2B, 3) – trei subiecte, fiecare dintre acesteaevaluând competenţe diferite.• Subiectul 1 va consta din susţinerea orală a propriului C.V. (prezentat de candidat comisiei

de examen sub formă scrisă) şi a unui scurt dialog situaţional (cu profesorul examinator)pornind de la o temă indicată pe bilet.

• Subiectul 2 va consta din lectura expresivă a unui text necunoscut şi din rezolvarea unorexerciţii pe baza acestuia, vizând competenţele de receptare a mesajului scris.

• Subiectul 3 va consta din prezentarea monologată a unei teme indicate pe bilet, corelate cutextul de la subiectul 2.

PROBA SCRISĂVerificarea candidaţilor la proba scrisă va consta din rezolvarea a trei subiecte elaboratecorespunzător tipurilor de programă prezentate mai sus (programa 1A, programa 1B, programa 2A,programa 2B, programa 3).♦ Subiectul 1 va consta din redactarea unui eseu (structurat, nestructurat)/din relatarea unei

întâmplări sau a unui eveniment etc./ din susţinerea şi argumentarea opiniei personalereferitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.)/ dinredactarea unui text funcţional (scrisoare de intenţie, scrisoare personală). Aceste sarcini delucru vor evalua competenţe de producere a mesajului scris şi/ sau competenţe deinteracţiune în comunicarea scrisă.

♦ Subiectul 2 va consta din rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat(răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unorenunţuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.). Acestesarcini de lucru vor evalua competenţe de receptare a mesajului scris.

♦ Subiectul 3 va solicita candidaţilor să traducă în/ din limba rusă un text, să parafrazeze un citatprin raportare la propria experienţă, să rezume un text într-un număr determinat de cuvinte/enunţuri, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu etc. Aceste sarcini de lucruvor evalua competenţe de transfer sau de mediere a mesajului scris.

Cerinţele exerciţiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis şi laobiect, fără a se da modele de rezolvare.Enunţurile exerciţiilor vor fi însoţite şi de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pebaza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte/ enunţuri.


[Type text]

MOD DE NOTAREPunctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de100 puncte, distribuite după cum urmează:

PROBA ORALĂ PROBA SCRISĂSubiectul 1 = 30 puncte (30%) Subiectul 1 = 30 puncte (30%)Subiectul 2 = 30 puncte (30%) Subiectul 2 = 30 puncte (30%)Subiectul 3 = 30 puncte (30%) Subiectul 3 = 30 puncte (30%)Din oficiu = 10 puncte (10%) Din oficiu = 10 puncte (10%)

TOTAL = 100 puncte TOTAL = 100 puncteNota finală se va calcula prin împărţirea la 10 a punctajului obţinut de candidat în urmarezolvării subiectelor.Criteriile de stabilire a punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în baremele de corectare şi denotare care vor fi transmise comisiilor, împreună cu subiectele.Pentru asigurarea premiselor de reuşită a candidaţilor la examenul de bacalaureat, subiectele vor fiechilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului alocatfiecărei probe prin metodologia de examen.

PRECIZĂRI

Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2008 se vorrealiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelorşcolare în vigoare pentru ciclurile inferior şi superior ale liceului, postate pe web-site-ulMinisterului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (http://www.curriculum.edu.ro).Lista programelor şcolare de limba rusă în vigoare� Programe şcolare de Limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)

pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului (toate filierele, profilurile şi specializările),aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3458/ 09.03.2004

� Programe şcolare de Limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului (toate filierele, profilurile şi specializările) –aprobate prin Ordinul ministrului nr. 4598/31.08.2004.

� Programe şcolare de Limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)pentru clasa a XI-a, ciclul inferior al liceului (filierele teoretică şi vocaţională) – aprobate prinOrdinul ministrului nr. 3252/13.02.2006

� Programe şcolare de Limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3)pentru clasa a XII-a, ciclul superior al liceului (filierele teoretică şi vocaţională) – aprobateprin Ordinul ministrului nr. 5959/ 22.12.2006.

� Programe şcolare de Limba rusă pentru ciclul superior al liceului. Filiera tehnologică: claselea XI-a şi a XII-a (ruta directă de calificare profesională), clasele a XII-a şi a XIII-a (rutaprogresivă de calificare profesională) – aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3488/23.03.2006.


[Type text]

MANUALE RECOMANDATE

Pentru Limba modernă 1 şi Limba modernă 2:�Clasa a IX-a, L1 – autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP RA, 2004.�Clasa a IX-a, L2 – autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP RA, 2004.�Clasa a X-a – autor Diana Tetean, ediţia 1997 şi următoarele.�Clasa a XI-a – autori: Onufrie Vinţeler şi Odarca Ardelean, ediţia 1997 şi următoarele.�Clasa a XII-a – autori: Lelia Muşat şi Antoaneta Olteanu, ediţia 1998 şi următoarele.

Menţiune:Pentru liceele în care, din motive diverse, nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele enumerateanterior se pot utiliza pentru pregătirea examenului de bacalaureat manualele din lista de mai jos:�Clasa a IX-a – autori Lelia Muşat şi Dana Cojocaru, ediţia 1995 şi următoarele.�Clasa a IX-a – autori: Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediţia 1995 şi următoarele.�Clasa a X-a – autori: Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.�Clasa a XI-a – autori: Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.�Clasa a XII-a – autori: Ludmila Farcaş, Ortansa Tudor, ediţia 1995 şi următoarele.

Pentru Limba modernă 3 (anii I – IV de studiu):� Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena

Proca, 1997 şi următoarele.� Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria

Dumitrescu, EDP, 2001.�Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici,

Editura Sigma, 2001.� Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena

Proca, 1997 şi următoarele.� Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria

Dumitrescu, EDP, 2001.�Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kosteţki, Ana Popovici,

Editura Sigma, 2001.

Notă: Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesorişi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie despecificările din programa şcolară – document curricular reglator.


[Type text]


PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SPANIOLĂ


În conformitate cu prevederile actualei Legi a învăţământului, absolvenţii tuturorclaselor de liceu vor susţine ca probă obligatorie un examen oral la una din limbilemoderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină şi la una din probele opţionale.

II. COMPETENŢE DE EVALUARE

1. PROBA ORALĂPentru a evalua competenţa de comunicare orală, candidaţii vor fi solicitaţi, indiferent denumărul de ore săptămânal de studiu:

• să citească corect, fluent şi expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă .

• să demonstreze capacitatea de a înţelege un text prin : - identificarea sensului cuvintelor şi a relaţiilor semantice ;- recunoaşterea şi utilizarea elementelor şi structurilor gramaticale studiate;- traducere ; - rezumarea informaţiei pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere.

Candidaţii pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propriaexperienţă de viată.

• să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin :- folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate, pe tot

parcursul comunicării orale ;- răspuns la întrebări;- rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru ; - relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei întâmplări / unei experienţe

personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitateade a construi un discurs (monolog) convingător, logic şi coerent, integrând exemplesau argumente interesante, relevante şi un punct de vedere personal.

- emiterea unor judecăţi de valoare, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilortextului , exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului

respectiv .- transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers, pornind de la un text.Candidaţii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propriaexperienţă.• să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversaţie (interacţiune orală)

în situaţie de examen.

2. PROBA SCRISĂPentru evaluarea competenţei de comunicare în scris, candidaţii vor fi solicitaţi : • să dovedească capacitatea de a înţelege sensul global al unui text necunoscut /

nestudiat la clasă prin:- identificarea informaţiilor semnificative din text prin : exerciţii (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar ,etc.) / rezumarea textului (desprindereaşi selectarea ideilor şi a elementelor relevante);

- comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului ; exprimareapropriilor păreri în legătură cu ideile / conţinutul textului respectiv ;

- identificarea sensului unor cuvinte şi a relaţiilor semantice ;


[Type text]

- recunoaşterea şi utilizarea unor elemente şi structuri gramaticale studiate.

• să dovedească capacitatea de a analiza şi interpreta textul dat prin construirea unuidiscurs scris logic, coerent şi convingător.

• să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin : - folosirea corectă şi adecvată a structurilor gramaticale şi lexicale studiate;- rezolvarea unor itemi (exerciţii), care au drept ţintă acest lucru ; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar;- redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând

argumente, comentarii, un punct de vedere personal ;- descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activităţi ; descrierea /

caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalităţi marcante;- relatarea unui eveniment şi a unei experienţe personale- continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată;- redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea şi / sau

argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere , pe baza unui text / uneiteme date, susţinută de exemple sau argumente interesante şi relevante .

- rezumarea unui text- transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă şi invers.

• să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducereaîn/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore şi minorităţi) .

NOTĂ: Atât la oral, cât şi la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete:• 1-2 ore • 3-4 ore • bilingv • Minorităţi / L3

Biletele vor conţine texte necunoscute. Selecţia acestora, în ce priveşte gradul dedificultate, se va face în funcţie de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul devedere al tematicii, conţinutul textelor se va axa pe:1. Universul personal şi social/profesional2. Universul cotidian3. Oameni şi locuri4. Timpul liber5. Pasiuni6. Societatea şi civilizaţia contemporană7. Mijloace de comunicare în societatea modernă8. Mediul înconjurător9. Obiceiuri şi tradiţii (hispanice şi româneşti)10. Elemente de cultură şi civilizaţie hispanică11. Comunitatea europeană

III. CONTINUTURI

ELEMENTE DE LEXIC SI DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic şi de semantică se învaţă, se dezvoltă şi se folosesc pe măsură ce seachiziţionează şi celelalte competenţe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat ,evaluarea acestor elemente vizează varietatea , adecvarea şi gradul de stăpânire al vocabularului(inclusiv pronunţia şi ortografierea corectă).


[Type text]

TEXTE şi TEMEpentru comunicarea orală şi scrisă

Textele şi temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:a) Sursa : pasaje din cărţi , articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;b) Tipul de text : text autentic literar / neliterar;c) Dimensiune (număr de cuvinte) : în funcţie de profil (150 – 350 de cuvinte)d) Dificultate : în funcţie de profil.

Textele de examen nu vor depăşi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă,dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorităţi / L3.

BILINGVGRAMATICA

1. Articolul- hotărât şi nehotărât- modificări eufonice- omiterea articolului- valorile neutrului lo

2. Substantivul- genul şi numărul substantivelor- substantive defective de număr- cazuri speciale de schimbare a sensului în funcţie de gen- funcţiile dativului

3. Adjectivul- grade de comparaţie (inclusiv forme neregulate)- apocopare şi modificări de sens în funcţie de situarea faţă de substantiv- adjectivul posesiv- adjectivul demonstrativ- adjective nehotărâte

4. Pronumele- pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate)- pronumele posesiv- pronumele reflexiv- pronumele relativ- pronumele interogativ- interogaţia directă/indirectă- pronumele nehotărîte- valorile lui se

5. Verbul- formele şi folosirea timpurilor şi modurilor- clase de verbe neregulate- timpurile naraţiunii şi ale descrierii- folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă- folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă- perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir + gerunziul; perifraze

incoative şi terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative)- diateza pasivă ser-estar- substantivizarea infinitivului- exprimarea probabilităţii

6. Adverbul- de timp, de loc, de mod- interogativ/relativ


[Type text]

- negativ- adverbul de probabilitate

7. Prepoziţia- prepoziţii simple şi compuse- contrast de-desde, por-para, a-en

8. Conjuncţia- conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale

9. Sintaxa- subordonata temporală, condiţională, finală, relativă, cauzală, consecutivă,

concesivă- concordanţa timpurilor- stil direct / indirect

10. Lexicologia- familia de cuvinte- derivare şi compunere- sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic- accentul – rol de distingere între paronime

ACTE DE VORBIRE- a caracteriza persoane / personaje- a exprima opinia- a exprima o judecată / dorinţă- a comunica prin telefon- a relata o intrigă- a relata un eveniment posibil- a justifica / a argumenta- a descrie un peisaj- a exprima un sentiment- a interzice- a trage concluzii- a da / a cere informaţii practice- a convinge- a exprima o ipoteză

COMUNICARE SCRISĂ- a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns- a redacta o caracterizare a unei persoane / personaj- a descrie un peisaj- a rezuma o intrigă- a redacta un eseu- a redacta o naraţiune, respectând anumite cerinţe- a redacta o scrisoare oficială / CV

1-2 ore, 3-4 oreGRAMATICA

1. Articolul- hotărât şi nehotărât- modificări eufonice- valorile articolului neutru lo

2. Substantivul- substantive defective de număr


[Type text]

- formarea prin derivare şi compunere- genul şi numărul substantivelor

3. Adjectivul- apocopare- modificarea de sens în funcţie de poziţia faţă de substantiv- grade de comparaţie (forme regulate / neregulate)- adjectivul posesiv- adjective nehotărâte şi distributive

4. Pronumele- personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ)- reflexiv- posesiv- nehotărât şi negativ- interogativ- relativ- valorile lui se

5. Verbul- formele şi folosirea timpurilor şi modurilor- folosirea verbelor ser şi estar cu valoare predicativă- folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă- perifraze verbale (estar, seguir, ir + gerunziul; perifraze incoative şi terminative)- diateza pasivă cu ser - estar

6. Adverbul- de timp, de loc, de mod- negativ- relativ- interogativ

7. Prepoziţia- sensuri de bază ale prepoziţiilor a, con, de, en, por, para…- opoziţiile a/en, por/para- corelaţiile de/a, desde/hasta- prepoziţii grupate

8. Sintaxa-coordonarea- subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă, relativă- si condiţional- stil direct/indirect – corespondenţa timpurilor

9. Lexicologie- familia de cuvinte- sinonime- antonime- omonime- câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE- a relata activităţi la trecut, prezent şi viitor- a exprima o dorinţă / un sentiment / o judecată- a comunica prin telefon- a exprima opinia- a formula o invitaţie- a accepta /a refuza- a descrie persoane / locuri


[Type text]

- a caracteriza persoane / personaje- a exprima visuri / speranţe- a cere / a da informaţii practice- a convinge- a exprima o ipoteză

COMUNICAREA SCRISĂ- a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare

oficială /CV- a redacta o invitaţie / a răspunde în scris la o invitaţie- a caracteriza persoane / personaje- a rezuma un text- a redacta un text narativ- a redacta un eseu

Minorităţi / L3GRAMATICA

1. Articolul- hotărât şi nehotărât

2. Substantivul- gen şi număr (cazuri particulare)

3. Numeralul- cardinal şi ordinal

4. Adjectivul- gradele de comparaţie

5. Pronumele- personal (forme accentuate şi neaccentuate)- demonstrativ- posesiv- relativ- interogativ

6. Verbul- forma şi folosirea timpurilor şi a modurilor- perifraze verbale uzuale (estar + gerunziu, ir a + infinitiv, perifraze obligative,

incoative şi terminative)- folosirea verbelor ser şi estar- exprimarea probabilităţii

7. Adverbul- de timp, de loc, de mod

8. Prepoziţia- principalele prepoziţii: a, de, con, sobre…

9. Conjuncţia- conjuncţii coordonatoare- conjuncţii subordonatoare

10.Sintaxa– coordonarea– subordonarea temporală, cauzală, condiţională, concesivă, consecutivă şi relativă– si condiţional– stil direct / indirect11. Semantică

- familia de cuvinte


[Type text]

- sinonime- antonime- câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE- a se prezenta / a prezenta pe cineva- a cere / a oferi informaţii- a relata o întâmplare- a exprima o părere personală- a exprima preferinţe / dorinţe / sentimente- a comunica prin telefon- a recomanda- a exprima o îndoială- a exprima obligaţia- a descrie un personaj- a exprima visuri / speranţe- a exprima cantitatea

COMUNICARE SCRISĂ- a redacta scrisori personale- a redacta un text pe o temă familiară- a caracteriza persoane / personaje- a rezuma un text- a redacta o povestire- a redacta mesaje formale (CV, scrisori)- a completa formulare tipizate

IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală :- timpul de lucru: 15 minute- prezentarea : 10 minute.


2. Structura şi dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiusăptămânal . Diferenţierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ( micşorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru )şi nu cantitativ (micşorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

NOTĂ:Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor

realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi a programelor şcolareîn vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi deelevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat în funcţie de specificările din prezentaprogramă de bacalaureat şi din programa şcolară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.


[Type text]

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2008DISCIPLINA FIZICĂ

A. STATUTUL DISCIPLINEI

FIZICA are în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul şcolar 2007 — 2008, statutul dedisciplină opţională, putând fi aleasă ca probă “E” sau ”F” în funcţie de filiera din profilul liceuluiabsolvit.

În intenţia de a veni în întâmpinarea candidaţilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor îndiferite filiere din învăţământul superior, elevii vor opta în timpul probei de examen pentru douădintre cele patru module (I MECANICĂ, II ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ, III. PRODUCEREA �IUTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU, IV OPTICĂ).

Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMAPENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.E.C.T. Subiectele nu vizează conţinutulunui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şielevi, ce ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea decompetenţe.

Conţinutul programei de examen a fost stabilit ţinându-se seama de Programele �colare de Fizică, învigoare pentru absolvenţii promoţiei 2008.

Au fost respectate câteva principii:1. Volumul programei de examen, redus faţă de cel din curriculum, se limitează la unele

capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului de bacalaureat o evaluare a atingeriicompetenţelor de mai jos;

2. Cunoştinţele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor dearitmetică, algebră şi geometrie elementară, operaţii cu puteri raţionale, operaţii fundamentale cufuncţii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcţii cu metodele analizeimatematice, folosirea integralei definite şi a geometriei analitice (dreapta şi curbele plane);

3. Numerotarea capitolelor şi a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formulareaconţinutului respectă întocmai programa şcolară a fiecărei clase;

4. Lista de termeni conţine explicit cunoştinţele care ar putea interveni in itemii subiectului deexamen;

5. Pornind de la obiectivele generale şi specifice ale învăţării fizicii s-a optat pentru un conţinutunic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cât şi pentru cea tehnologică.

B. COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii:1. 1. definirea sau recunoaşterea unor concepte specifice fizicii menţionate în lista de termeni

conţinută în acest material;

1. 2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice;

1. 3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor şi teoremelor fizicii, adefiniţiilor mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură ale acestora;

1. 4. descrierea semnificaţiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relaţii.


[Type text]

2. Utilizarea noţiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic şiaplicativ:

2. 1 selectarea informaţiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrulproblemelor;

2. 2. aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor;

2. 3. utilizarea adecvată a unor algoritmii şi a aparatului matematic în rezolvarea de probleme;

2. 4. utilizarea reprezentărilor schematice şi grafice ajutătoare pentru înţelegerea şi rezolvareaunei probleme;

2. 5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obţinute în rezolvarea unor probleme.

3. Interpretarea fenomenelor din viaţa cotidiană prin folosirea într-un mod integrat acunoştinţelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii:

3. 1. identificarea fenomenelor fizice în situaţii din viaţa cotidiană;

3. 2. realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii, în scopulexplicării principiilor de funcţionare ale unor aparate şi montaje simple;

3. 3. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice;

3. 4 anticiparea evoluţiei fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate;

3. 5. descrierea şi explicarea unor fenomene din viata cotidiană folosind cunoştinţe integratedin diferite domenii ale fizicii.

4. Identificarea unor relaţii între informaţii rezultate din explorarea şi experimentareadirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora:

4. 1. decodificarea informaţiilor conţinute în reprezentări grafice sau tabele;

4. 2. selectarea informaţiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

C. ARII TEMATICE

I. MECANICA

CONŢINUTURI

1.PRINCIPII �I LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ1.1 Mişcare şi repaus1.2 Principiul I 1.3 Principiul al II-lea1.4 Principiul al III-lea1.5 Legea lui Hooke. Tensiunea în fir1.6 Legile frecării la alunecare

2. TEOREME DE VARIAŢIE �I LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ2.1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică2.2 Teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material2.3 Energia potenţială gravitaţională2.4 Legea conservării energiei mecanice


[Type text]

LISTA DE TERMENI

1.PRINCIPII �I LEGI ÎN MECANICA CLASICĂ� viteză, vectorul viteză� acceleraţie, vectorul acceleraţie� modelul punctului material� principiul inerţiei� principiul fundamental al mecanicii clasice� unitatea de măsură a forţei� principiul acţiunilor reciproce� forţe de contact între corpuri� legile frecării la alunecare� legea lui Hooke, forţa elastică� forţa de tensiune

2. TEOREME DE VARIAŢIE �I LEGI DE CONSERVARE ÎN MECANICĂ� lucrul mecanic, mărime de proces� unitatea de măsură a lucrului mecanic� interpretarea geometrică a lucrului mecanic� expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forţa de greutate în câmp gravitaţional

uniform� lucrul mecanic efectuat de forţa de frecare la alunecare� puterea mecanică� unitatea de măsură a puterii în S I� randamentul planului înclinat� energia cinetică a punctului material� teorema de variaţie a energiei cinetice a punctului material� energia potenţială� variaţia energiei potenţiale gravitaţionale a sistemului corp – Pământ� energia mecanică, mărime de stare� legea conservării energiei mecanice

II. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ

CONŢINUTURI

1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL4. MOTOARE TERMICE

LISTA DE TERMENI

1.NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ� masă moleculară� masă moleculară relativă� cantitate de substanţă� masă molară� volum molar� numărul lui Avogadro


[Type text]

� echilibru termic� corespondenţa între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius şi valoarea numerică a

acesteia în scara Kelvin2. PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

� lucrul mecanic în termodinamică, mărime de proces� interpretarea geometrică a lucrului mecanic în termodinamică� energia internă a unui sistem termodinamic, mărime de stare� căldura, mărime de proces� înveliş adiabatic� principiul I al termodinamicii� coeficienţi calorici (relaţii de definiţie, unităţi de măsură în SI)� relaţia Robert - Mayer

3. APLICAREA PRINCIPIULUI I AL TERMODINAMICII LA TRANSFORMĂRILE GAZULUI IDEAL� energia internă a gazului ideal ( monoatomic, diatomic, poliatomic)� variaţia energiei interne, lucrul mecanic şi cantitatea de căldură pentru transformările simple

ale gazului ideal ( izobară, izocoră, izotermă, adiabatică)4. MOTOARE TERMICE

� explicarea funcţionării unui motor termic� descrierea principalelor cicluri termodinamice - Otto, Diesel – pe baza cărora funcţionează

motoarele termice

III. PRODUCEREA �I UTILIZAREA CURENTULUI CONTINUU

CONŢINUTURI

1. CURENTUL ELECTRIC2. LEGEA LUI OHM3. LEGILE LUI KIRCHHOFF4. GRUPAREA REZISTOARELOR �I GENERATOARELOR ELECTRICE5. ENERGIA �I PUTEREA ELECTRICĂ

LISTA DE TERMENI

1. CURENTUL ELECTRIC� curentul electric� intensitatea curentului electric� unitatea de măsură a intensităţii curentului electric� circuit electric simplu� tensiune electromotoare a unui generator electric, tensiunea la bornele generatorului, căderea

de tensiune în interiorul generatorului2. LEGEA LUI OHM

� rezistenţa electrică� legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru întreg circuitul� unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică� rezistenţa electrică a unui conductor liniar� rezistivitatea electrică, dependenţa rezistivităţii electrice de temperatură

3. LEGILE LUI KIRCHHOFF� reţeaua electrică� nodul de reţea


[Type text]

� ochiul de reţea� legile lui Kirchhoff

4. GRUPAREA REZISTOARELOR �I GENERATOARELOR ELECTRICE� rezistenţa electrică echivalentă grupării serie, paralel sau mixtă a mai multor rezistori� rezistenţa electrică echivalentă şi t.e.m. echivalentă corespunzătoare grupării serie / paralel a

mai multor generatoare electrice5. ENERGIA �I PUTEREA ELECTRICĂ

� expresia energiei transmise de generator consumatorului într-un interval de timp� expresia energiei disipate în interiorul generatorului� randamentul unui circuit electric simplu� puterea electrică; relaţii ce caracterizează puterea electrică

IV. OPTICA

CONŢINUTURI

1. OPTICA GEOMETRICĂ1.1 Reflexia şi refracţia luminii1.2 Lentile subţiri. Sisteme de lentile2. OPTICA ONDULATORIE2.1 Interferenţa3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ3.1 Efect fotoelectric extern

LISTA DE TERMENI

1. OPTICA GEOMETRICĂ� reflexia luminii� refracţia luminii� legile reflexiei� legile refracţiei� indicele de refracţie� punctele conjugate� fasciculele paraxiale� imaginile reale/virtuale� lentila optică� elementele caracteristice ale unei lentile subţiri (axe, centru optic, focare);� convergenţa unei lentile subţiri� formulele lentilelor subţiri� imaginile obiectelor reale/virtuale în lentile subţiri� sisteme de lentile

2. OPTICA ONDULATORIE� condiţii de obţinere a interferenţei staţionare� dispozitive de interferenţă localizată

3. ELEMENTE DE FIZICĂ CUANTICĂ� legile efectului fotoelectric extern� ipoteza lui Planck. Ipoteza lui Einstein. Ecuaţia lui Einstein� interpretarea legilor efectului fotoelectric extern


[Type text]

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT2008

BIOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere dinaria curriculară corespunzătoare specializării sau probă la alegere dintre disciplinele dincelelalte arii curriculare.


Varianta I

� Ierarhizarea unităţilor sistematice ale lumii vii, evidenţiind evoluţia de la simplu lacomplex.

� Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principiispecifice ştiinţelor biologice.

� Descrierea particularităţilor structurale şi funcţionale ale celulelor, ţesuturilor, organelor,sistemelor de organe la plante, animale şi om, utilizând limbajul ştiinţific adecvat;descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.

� Caracterizarea unor structuri, funcţii ale organismelor, a unor fenomene, procesebiologice etc.

� Explicarea unor procese şi fenomene biologice şi a interrelaţiilor dintre ele; explicareastructurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică adecvată.

� Explicarea unor adaptări structurale şi funcţionale ale organismelor la variaţiile de mediu,pe baza conceptelor biologice fundamentale.

� Compararea modurilor de realizare a funcţiilor fundamentale ale organismelor(asemănări, deosebiri), evidenţiind unitatea şi diversitatea lumii vii, evoluţia lumii vii.

� Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţiifundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretarea unorefecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismelor.

� Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.� Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:

- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc.;- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi

rezolvarea lor;- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,

certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;- explicarea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;

- prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;- explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului.

� Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologicefundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate;evoluţia de la simplu la complex.


[Type text]

Varianta II

� Recunoaşterea, definirea, dovedirea înţelegerii unor termeni, concepte, legi şi principiispecifice ştiinţelor biologice.

� Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om,precum şi a funcţiilor acestora.

� Descrierea particularităţilor funcţionale ale sistemelor de organe la om; descriereaprincipalelor caracteristici structurale ale materialului genetic.

� Descrierea particularităţilor biotopului şi ale biocenozei.� Caracterizarea unor fenomene, procese biologice, a unor boli care afectează organe,

sisteme de organe, etc.� Compararea funcţiilor fundamentale şi evidenţierea interdependenţei lor pentru

menţinerea integralităţii organismului uman.� Explicarea structurii şi funcţiilor materialului genetic, utilizând terminologia ştiinţifică

adecvată.� Explicarea unor adaptări funcţionale ale organismului uman la variaţiile mediului (stimuli

interni, stimuli externi).� Identificarea şi interpretarea variaţiilor cantitative şi calitative ale unor funcţii

fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea şi interpretareaunor efecte ale variaţiilor condiţiilor de mediu asupra funcţiilor organismului uman.

� Identificarea şi interpretarea unor relaţii interspecifice în ecosistemele antropizate.� Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc.� Aplicarea cunoştinţelor de biologie în:

- realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.;- elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici;- rezolvarea unor probleme, situaţii-problemă date, etc.;- alcătuirea unor probleme şi rezolvarea lor, imaginarea unor situaţii - problemă şi

rezolvarea lor;- proiectarea etapelor unor activităţi experimentale cu scop de investigare, verificare,

certificare etc. a unor date, afirmaţii, procese, legi biologice etc.;- explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potenţial mutagen asupra organismului uman;- explicarea consecinţelor propriului comportament asupra sănătăţii organismului, a

impactului antropic asupra ecosistemelor naturale.� Argumentarea propriilor observaţii, investigaţii, concluzii pe baza conceptelor biologice

fundamentale: unitatea structură-funcţie; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate;evoluţia de la simplu la complex.

III. CONŢINUTURIPentru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării sau proba la

alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, proba de biologie se poate susţine înuna dintre cele două variante:

I. BIOLOGIE VEGETALĂ �I ANIMALĂ - clasele a IX-a şi a X-a.

II. ANATOMIE �I FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ �I ECOLOGIE UMANĂ - clasele a XI-a şi a XII-a.

Conform listei disciplinelor la care se susţine examenul de bacalaureat 2008 pentruprobele d, e şi f, aprobată de M. E. C. T., se poate opta pentru una dintre cele două variante,dacă biologia a fost studiată în cele două clase de liceu, cuprinse în varianta aleasă.


[Type text]

I. BIOLOGIE VEGETALĂ �I ANIMALĂ

CONŢINUTURI - CLASA A IX-A

1. DIVERSITATEA LUMII VII1.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE: taxoni (regn, încrengătură, clasă, ordin, familie, gen, specie)nomenclatură binară, procariot, eucariot;VIRUSURI: caractere generale, clasificare: adenovirusuri, ribovirusuri, exemple la om;REGNURI: clasificare, caracterizare generală: la fiecare grup se prezintă caractere de regn,încrengătură, clasă, legate de mediul şi modul de viaţă, morfologie, tipul de locomoţie, denutriţie, de respiraţie, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanţă şi exemplereprezentative;- Monera: - Bacterii: eubacterii;- Protiste: - Sporozoare;

- Alge unicelulare, euglene;- Fungi: - Ascomicete;

- Bazidiomicete;- Plante: - Alge pluricelulare;

- Briofite: briate;- Pteridofite: filicate;

- Gimnosperme: conifere;- Angiosperme: dicotiledonate, monocotiledonate;

- Animale: - Celenterate: hidrozoare, scifozoare;- Platelminţi (trematode, cestode), nematelminţi (nematode), anelide(oligochete, hirudinee);Moluşte: lamelibranhiate, gasteropode, cefalopode;Artropode: arahnide, crustacei, insecte;Cordate: - Vertebrate: peşti osoşi, amfibieni (anure, urodele), reptile, păsări,mamifere placentare.

1.2. CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN ROMÂNIA: specii ocrotite, rezervaţii naturale,parcuri naţionale.

2. CELULA - UNITATEA STRUCTURALĂ �I FUNCŢIONALĂ A VIEŢII2.1. STRUCTURA, ULTRASTRUCTURA �I ROLUL COMPONENTELOR CELULEI(enunţarea funcţiei fără descrierea mecanismelor):- procariote: structură;- eucariote:

- învelişul celulei:- membrană celulară (model mozaic fluid);- perete celular;

- citoplasmă:- fundamentală;- structurată - organite celulare: reticul endoplasmatic, ribozomi, mitocondrii,

aparat Golgi, lizozomi, centrozom, plastide, vacuole;- nucleu - membrană nucleară, nucleoli, carioplasmă-cromatină (acizii nucleici - tipuri şi rol);

2.2. DIVIZIUNE CELULARĂ: - importanţă, clasificare:- ciclul celular;- indirectă (cariochinetică);- cromozomi şi fus de diviziune – alcătuire şi rol;- mitoză ( faze, importanţă);- meioză (etape, faze, importanţă).

3. EREDITATEA �I VARIABILITATEA LUMII VII3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.


[Type text]

3.2. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE- Legile mendeliene ale eredităţii:

- legea purităţii gameţilor;- legea segregării independente a perechilor de caractere;- abateri de la segregarea mendeliană: codominanţa.

3.3. RECOMBINARE GENETICĂ PRIN SCHIMB RECIPROC DE GENE3.4. DETERMINISM CROMOZOMAL AL SEXELOR (fără subtipuri);3.5. INFLUENŢA MEDIULUI ASUPRA EREDITĂŢII (mutaţii, clasificare, factori mutageni);3.6. GENETICĂ UMANĂ: boli ereditare - clasificare şi exemple.

CONŢINUTURI - CLASA A X-A

1. ŢESUTURI VEGETALE �I ANIMALE: clasificare, structură, rol.1.1. ŢESUTURI VEGETALE

- embrionare primare - apicale, intercalare;- definitive: de apărare - epidermă; fundamentale - asimilatoare, de depozitare;conducătoare, secretoare.

1.2. ŢESUTURI ANIMALE- epiteliale: de acoperire, secretoare - tipuri de glande; senzoriale;- conjunctive: moi, semidure, dure (osos compact, osos spongios); sângele;- muscular: striat, neted;- nervos: neuronul, celula glială.

2. STRUCTURA �I FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII2.1. FUNCŢII DE NUTRIŢIE

• NUTRIŢIA AUTOTROFĂ-fotosinteza: ecuaţie chimică, etape (fără mecanismul intim al fotosintezei),evidenţiere (după CO2 absorbit, după substanţă organică produsă, după O2 produs),importanţă; rolul pigmenţilor asimilatori (clorofila a şi clorofila b).

• NUTRIŢIA HETEROTROFĂ- heterotrofia la fungi: saprofită, parazită, exemple, importanţă;- heterotrofia la plante: parazită;

- nutriţia simbiontă (licheni);- digestia la animale: tipuri de digestie (intracelulară, extracelulară);- sistem digestiv la mamifere: tub digestiv (componente - localizare, morfologie, fără

structura peretelui) şi glande anexe (glande salivare, ficat, pancreas exocrin) – localizare,rolul lor în digestia chimică a alimentelor;

- boli ale sistemului digestiv la om (gastrită, ulcer gastroduodenal, toxiinfecţii alimentare,hepatită virală acută) - manifestări, cauze şi prevenire.

• RESPIRAŢIA- respiraţia aerobă: ecuaţie chimică, localizare (fără mecanismul respiraţiei celulare);- respiraţia anaerobă: ecuaţie chimică, localizare, exemple; fermentaţii (exemple de

fermentaţie - alcoolică, lactică, acetică, importanţă);- respiraţia la plante: evidenţiere (după consumul de substanţă organică, după

consumul de O2 şi după CO2 produs);- respiraţia la animale:

- sistem respirator la mamifere: căi respiratorii, plămâni - localizare, structură,mecanismul ventilaţiei pulmonare - inspiraţie, expiraţie;

- boli ale sistemului respirator la om (bronşită, laringită, astm bronşic,pneumonie,TBC ) - manifestări, cauze şi prevenire.

• CIRCULAŢIACirculaţia la plante:

- absorbţia apei şi a sărurilor minerale: localizare, mecanismele absorbţiei;- circulaţia sevelor: forţe care contribuie la circulaţia sevelor.

Circulaţia la animale:- mediul intern la mamifere (sângele - compoziţie, rol);


[Type text]

- sistem circulator la mamifere: inimă (localizare, structura macroscopică, rol), vasede sânge (artere, vene, capilare, rol);

- boli ale sistemului circulator la om (varice, ateroscleroză, hipertensiune arterială,infarct miocardic, accident vascular cerebral) - manifestări, cauze şi prevenire.

• EXCREŢIAExcreţia la plante:

- transpiraţia - prezentare generală, localizare;Excreţia la animale:

- sistem excretor la mamifere: căi urinare şi rinichi (localizare, structură şi rol - fărămecanismul formării urinei);

- boli ale sistemului excretor la om (litiază urinară, insuficienţă renală cronică) -manifestări, cauze şi prevenire.2.2. FUNCŢII DE RELAŢIE

• SENSIBILITATEASensibilitatea şi mişcarea la planteSensibilitatea la animale:

- organe de simţ la mamifere (ochiul, urechea, nasul, limba, pielea) - structură şi rol;- deficienţe senzoriale la om: (miopie, hipermetropie, strabism, astigmatism,

surditate) - manifestări, cauze şi remedii; - sistem nervos la mamifere - SNC (măduva spinării, encefal -localizare, componente, rol);

- boli ale SNC la om (boala Parkinson, paralizie, epilepsie, scleroză în plăci) - manifestări, cauze şi prevenire şi factori de risc (consum de droguri, alcool, cafea, tutun).

• LOCOMOŢIA LA ANIMALESistem locomotor la mamifere (scheletul şi musculatura membrelor).2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE

• REPRODUCEREA LA PLANTEReproducerea asexuată la plante: specializată şi vegetativă;Reproducerea sexuată la angiosperme: floare - structură; fecundaţie; sămânţă - alcătuire;fruct - tipuri reprezentative de fructe.

• REPRODUCEREA LA OMSistemul reproducător femel şi sistemul reproducător mascul (localizare, structură şi rol);Boli cu transmitere sexuală (sifilis, gonoree, candidoză, SIDA) - manifestări, cauze şiprevenire.

II. ANATOMIE �I FIZIOLOGIE UMANĂ, GENETICĂ �I ECOLOGIE UMANĂ

CONŢINUTURI - CLASA A XI-A

1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN- topografia organelor şi a sistemelor de organe - planuri şi raporturi anatomice;2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE

• SISTEMUL NERVOS- clasificarea sistemului nervos din punct de vedere topografic şi funcţional;

- sistemul nervos somatic: funcţia reflexă - actul reflex, funcţia de conducere -clasificarea căilor de conducere si rolul acestora;

- sistemul nervos vegetativ - clasificare, efecte ale stimulării simpaticului şiparasimpaticului;

- noţiuni elementare de igienă şi patologie: meningită, comă, hemoragii cerebrale.


[Type text]

• ANALIZATORII- segmentele unui analizator;- fiziologia analizatorilor: vizual, auditiv, vestibular, cutanat;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: herpes, cataractă, glaucom, conjunctivită, otită.

• GLANDELE ENDOCRINE - topografie, hormoni – efecte definitorii: hipofiză, tiroidă, pancreas, suprarenale, gonade;

- disfuncţii (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, boalaBasedow-Graves, mixedem, nanism tiroidian, guşă endemică, diabet zaharat).

• SISTEMUL OSOS- scheletul - alcătuire, rol, creşterea în lungime şi în grosime a oaselor;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: deformări, fracturi, entorse, luxaţii;

• SISTEMUL MUSCULAR- muşchi scheletici: principalele grupe, tipuri de contracţii;

- noţiuni elementare de igienă şi patologie: oboseală musculară, întinderi şi rupturimusculare.2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE

• DIGESTIA �I ABSORBŢIA- transformări fizico-chimice ale alimentelor în tubul digestiv;- absorbţia intestinală;- fiziologia intestinului gros;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: carii dentare, stomatită, enterocolite,

ciroză hepatică, litiază biliară, pancreatită.• CIRCULAŢIA

- grupe sanguine, imunitate;- activitatea cardiacă, parametri funcţionali - frecvenţă cardiacă, debit cardiac,

tensiune arterială, puls arterial;- circulaţia mare şi mică;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cardiopatie ischemică, hemoragii interne

şi externe, leucemii, anemii.• RESPIRAŢIA

- ventilaţia pulmonară, transportul gazelor, schimbul de gaze, volume şi capacităţirespiratorii;

- noţiuni elementare de igienă şi patologie: gripă, fibroză pulmonară, emfizem.• EXCREŢIA

- formarea şi eliminarea urinei;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: cistită, nefrită, glomerulonefrită.

2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE- sistemul reproducător: componente, fiziologie;- sănătatea reproducerii: planificare familială, concepţie şi contracepţie, sarcina şi

naşterea;- noţiuni elementare de igienă şi patologie: anexită, adenom de prostată.

CONŢINUTURI - CLASA A XII-A

1. GENETICĂ1.1. GENETICĂ MOLECULARĂ

• ACIZII NUCLEICI - compoziţia chimică;- structura primară şi secundară a ADN;- tipuri de ARN, structură şi funcţii;- funcţia autocatalitică şi heterocatalitică.

• ORGANIZAREA MATERIALULUI GENETIC: virusuri, procariote şi eucariote;1.2. GENETICĂ UMANĂ

• GENOMUL UMAN - complementul cromozomial.


[Type text]

• MUTAGENEZA �I TERATOGENEZA - anomalii cromozomiale asociate canceruluiuman (fenotipul cancerului, agenţi carcinogeni).

• DOMENII DE APLICABILITATE �I CONSIDERAŢII BIOETICE ÎN GENETICA UMANĂ- sfaturile genetice;- diagnosticul prenatal;- fertilizarea in vitro;- clonarea terapeutică;- terapia genică.

2. ECOLOGIE UMANĂ• CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE �I MODALITĂŢI DE

INVESTIGARE; particularităţi ale biotopului şi biocenozei; relaţii interspecifice înecosistemele antropizate.

• IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE: degradareahabitatelor, introducerea de specii noi, supraexploatarea resurselor biologice(defrişare, păşunat, pescuit, vânătoare), urbanizare şi industrializare, deteriorareamediului prin poluare chimică, fizică, biologică.

IV. PRECIZĂRI:Biologia este susţinută ca probă scrisă.Timpul alocat probei este de 3 ore.Punctajul maxim este de 100 puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Notafinală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. Nota minimă pentrupromovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.Conform “Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat2008”, pregătirea pentru examen şi elaborarea subiectelor se realizează înconformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT,avizată prin O.M.E.C.T.Conţinuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specificebiologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competenţelor prezentate la punctul II.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doarunul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută larealizarea competenţelor cuprinse în programa şcolară.Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată în conformitate cuProgramele şcolare de biologie pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a, învigoare.


[Type text]

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU CHIMIEBACALAUREAT-2008

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul şcolar2007-2008, statutul de disciplină opţională, putând fi aleasă ca probă E sau F,probă scrisă (cf. Legii învăţământului nr. 84/1995, art. 26 (1) şi (2) referitoare laprobele de examen, diferenţiate în funcţie de filieră, profil, specializare, calificareaprofesională şi opţiunea elevului).

Elevii care susţin bacalaureatul la chimie, ca probă scrisă pe durata de3 ore, pot opta pentru Programa I chimie organică sau pentru Programa IIchimie generală şi anorganică, pentru absolvenţii care au studiat chimia şi înciclul superior de liceu, sau pentru Programa III chimie, pentru absolvenţii careau studiat chimia numai în ciclul inferior de liceu.

Conţinutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DECHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului:programele şcolare de chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3458/ 09.03.2004,programele şcolare de chimie pentru clasa X-a cu nr. 4598 din 31. 08. 2004,programele şcolare de chimie pentru clasele a XI-a aprobate cu nr. 3252/13.02.2006, programele şcolare de chimie pentru clasa XII-a cu nr 5959/22.12.2006 (se aplică şi la clasa a XIII-a filiera tehnologică, ruta progresivă decalificare profesională), programa pentru şcoala de arte şi meserii clasa a IX-aaprobată cu nr. 3458/ 19.03.2004, programa pentru şcoala de arte şi meserii clasaa X-a aprobată cu nr. 3552/ 08.04.2004, programa pentru anul de completareclasa a XI-a aprobată cu nr. 3872/ 13.04.2005.

PROGRAMA I - CHIMIE ORGANICĂ I

♦ Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)

FILIERA TEORETICĂPROFIL REAL, Specializarea: Matematică-Informatică

FILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL TEHNIC, Calificările profesionale:Tehnician operator tehnică de calcul, Tehnician operator procesare text/ imagine, Tehniciandesenator pentru construcţii şi instalaţii, Tehnician mecatronist, Tehnician în telecomunicaţii,Tehnician proiectant CAD, Tehnician designer vestimentar, Tehnician în instalaţii electrice, Tehnicianoperator telematică, Tehnician în automatizări.Tehnician mecanic pentru întreţinere si reparaţii, Tehnician producţie film şi televiziune, Tehnicianprelucrări mecanice, Tehnician multimedia, Tehnician electronist, Tehnician electrotehnist, Tehnicianaviaţie, Tehnician electromecanic, Tehnician instalaţii de bord (avion), Tehnician în construcţii şilucrări publice, Tehnician prelucrări la cald, Tehnician instalator pentru construcţii, Tehnician înindustria textilă, Tehnician în industria pielăriei, Tehnician transporturi, Tehnician metrolog,Tehnician operator roboţi industriali, Tehnician poligraf, Tehnician producţie poligrafică, Tehnicianaudio-video.PROFIL RESURSE ŞI PROTECŢIA MEDIULUICalificarea profesională: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare, Tehnician în prelucrarea

lemnului.

FILIERA VOCATIONALĂPROFIL MILITAR, Specializarea: Matematică-Informatică♦ Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)


[Type text]

FILIERA TEORETICĂPROFIL REAL, Specializarea: Ştiinţe ale Naturii

FILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. Calificări profesionale:Tehnician chimist de laborator, Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului, Tehnician hidro-meteorolog, Tehnician analize produse alimentare, Tehnician veterinar pentru animale de companie,Tehnician agromontan, Tehnician veterinar, Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, Tehnicianîn industria alimentară, Tehnician în agricultură, Tehnician în agroturism.PROFIL TEHNIC, Calificările profesionale: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii, Tehnician înindustria materialelor de construcţii, Tehnician în chimie industrială.

COMPETENŢE DE EVALUAT1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.

1.1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale.1.2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora.1.3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă

2. Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice.

2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.2.2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect.2.3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante,demonstrând raţionamente deductive şi inductive.

3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/calitative.3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.3.3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.

4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, înformularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea derezultate.

4.1. Utilizarea în mod sistematic, a terminologiei specifice, într-o varietate de contexte decomunicare.4.2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţiirelevante/irelevante şi subiective/obiective.4.3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia culimbajul comun.

5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asuprapropriei persoane şi asupra mediului.5.1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şifolosirea necorespunzătoare a produselor chimice.5.2. Justificarea importanţei compuşilor organici.


[Type text]

CONŢINUTURI NIVEL I

1. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legăturichimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, formule brute,moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi.

Izomeria de catenă, de poziţie, de funcţiune pentru compuşii organici studiaţi.

2. Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi şi compuşi cu funcţiuni:� Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi

hidroxilici, amine.� Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici,

compuşi carboxilici.� Compuşi cu funcţiuni mixte: aminoacizi, zaharide.

3. Alcani – serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă;proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, monohalogenareapropanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului; arderea;benzine, cifra octanică; putere calorică.

4. Alchene - serie omoloagă, denumire, formule de structură; izomerie de catenă şide poziţie, dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, proprietăţi fizice, proprietăţichimice: adiţia H2, X2, HX, H2O; regula lui Markovnicov; polimerizarea.

5. Alchine - serie omoloagă, denumire, formule de structură; structura acetilenei,izomerie de catenă şi de poziţie; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2,HX, H2O, regula lui Markovnicov; arderea.Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.Importanţa polimerilor.

6. Arene: benzen, toluen, naftalină – formule de structură, proprietăţi fizice;proprietăţi chimice – halogenarea, nitrarea, alchilarea benzenului cu propenă.

7. Alcooli: metanol, etanol, glicerină– formule de structură, denumire, proprietăţifizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere). Proprietăţi chimice:fermentaţia acetică, arderea metanolului, obţinerea trinitratului de glicerină,deshidratarea 2-butanolului. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7 ). Importanţapractică şi acţiunea biologică a etanolului.

8. Acizi carboxilici: formule de structură, proprietăţi fizice; proprietăţi chimice:reacţii cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cuetanolul. Importanţa practică şi acţiunea biologică a acidului acetic.Esterificarea acidului salicilic; hidroliza acidului acetilsalicilic.

9. Grăsimi- hidrogenarea grăsimilor lichide.Agenţi tensioactivi: săpunuri şi detergenţi – acţiunea de spălare.

10. Zaharide (glucoza, zaharoza, amidon, celuloza) – stare naturală, proprietăţifizice, importanţă.� Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane); oxidarea glucozei cu reactiv

Tollens şi Fehling.� Polizaharide: hidroliza enzimatică a amidonului; identificarea amidonului. Fibre

naturale şi artificiale.

11. Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina):denumire, clasificare, proprietăţi fizice; caracter amfoter.


[Type text]

� Proteine - condensarea aminoacizilor; hidroliza enzimatică a proteinelor.Importanţa reacţiei de hidroliză.

12. Cauciuc natural şi cauciucul sintetic: proprietăţi fizice şi importanţa.

13. Calcul stoechiometric, randament. Interpretarea rezultatelor din activitateaexperimentală.

CONŢINUTURI NIVEL II

1. Structura alchenelor. Izomeria geometrică. Izomeria optică: carbon asimetric,enantiomeri, amestec racemic.

2. Amine: denumire, clasificare, caracter bazic, alchilarea aminelor, diazotareaanilinei. Sinteza metiloranjului.

3. Fenoli: denumire, clasificare, caracter acid, nitrarea fenolului.4. Conversie utilă, conversie totală.

PROGRAMA II - CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ I

♦ Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba numai din conţinuturi TC (NIVEL I)

FILIERA TEORETICĂPROFIL REAL, Specializarea: Matematică-Informatică

FILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL TEHNIC, Calificările profesionale:Tehnician operator tehnică de calcul, Tehnician operator procesare text/ imagine, Tehniciandesenator pentru construcţii şi instalaţii, Tehnician mecatronist, Tehnician în telecomunicaţii,Tehnician proiectant CAD, Tehnician designer vestimentar, Tehnician în instalaţii electrice, Tehnicianoperator telematică, Tehnician în automatizări.Tehnician mecanic pentru întreţinere si reparaţii, Tehnician producţie film si televiziune, Tehnicianprelucrări mecanice, Tehnician multimedia, Tehnician electronist, Tehnician electrotehnist, Tehnicianaviaţie, Tehnician electromecanic, Tehnician instalaţii de bord (avion), Tehnician în construcţii şilucrări publice, Tehnician prelucrări la cald, Tehnician instalator pentru construcţii, Tehnician înindustria textilă, Tehnician în industria pielăriei, Tehnician transporturi, Tehnician metrolog,Tehnician operator roboţi industriali, Tehnician poligraf, Tehnician producţie poligrafică, Tehnicianaudio-video.

PROFIL RESURSE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, Calificările profesionale:

Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare, Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului,

Tehnician hidro-meteorolog, Tehnician analize produse alimentare, Tehnician veterinar pentru

animale de companie, Tehnician în prelucrarea lemnului.

Tehnician agromontan, Tehnician veterinar, Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere, Tehnicianîn industria alimentară, Tehnician în agricultură, Tehnician în agroturism.

FILIERA VOCATIONALĂPROFIL MILITAR, Specializarea: Matematică-Informatică

♦ Filiere, specializări (calificări profesionale) care susţin proba din conţinuturi TC şi CD (NIVEL II)


[Type text]

FILIERA TEORETICĂPROFIL REAL, Specializarea: Ştiinţe ale Naturii.

FILIERA TEHNOLOGICĂPROFIL RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. Calificare profesională:Tehnician chimist de laborator.PROFIL TEHNIC, Calificările profesionale:Tehnician în industria sticlei şi ceramicii, Tehnician în industria materialelor de construcţii,Tehnician în chimie industrială.

COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.

1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate după diferite criterii.

1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.

1.3. Diferenţierea substanţelor chimice după natura interacţiunilor dintre atomi, ioni,

molecule.

1.4. Structurarea cunoştinţelor anterioare, în scopul explicării proprietăţilor unui sistem

chimic.

1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, în scopul identificării

aplicaţiilor acestora.


2.1. Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii.

2.2. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice,

scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.

2.3. Utilizarea investigaţiilor în vederea obţinerii unor explicaţii de natură ştiinţifică.

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrândraţionamente deductive şi inductive.

3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.

3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, în scopul aplicării lor în situaţii din

cotidian.

3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra

materialelor/condiţiilor analizate.

4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formulareaexplicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

4.1. Aplicarea corespunzătoare a terminologiei ştiinţifice în descrierea sau explicarea

fenomenelor şi proceselor.

4.2. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.


[Type text]

5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei

persoane şi asupra mediului.

5.1. Compararea acţiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau

asupra mediului.

5.2. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.

CONŢINUTURI NIVEL I

I. Structura atomului. Tabelul periodic al elementelor chimice.1. Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Clasificarea elementelorîn blocuri de elemente: s, p, d, f. Structura învelişului electronic pentru elementele dinperioadele 1, 2, 3.2. Corelaţii între structura învelişului electronic, poziţia în tabelul periodic şi proprietăţiale elementelor: caracter metalic, caracter nemetalic. Variaţia caracterului metalic şinemetalic al elementelor în grupele principale şi în perioadele 1, 2, 3.3. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu O2, Cl2, H2O. Proprietăţi chimice aleclorului: reacţii cu H2, Fe, H2O, Cu, NaOH , NaBr, KI.

II. Legături chimice. Interacţii între atomi, ioni, molecule.1. Legătura ionică. Cristalul de NaCl. Importanţa practică a NaCl.2. Legătura covalentă polară; molecule polare: H2O şi HCl. Legătura covalentănepolară; molecule nepolare: H2, N2, Cl2; Legătura coordinativă ( NH 4

+ şi H3O+ ).Proprietăţi fizice ale apei. Importanţa practică a Cl2 şi HCl.3. Legătura de hidrogen.

III. Soluţii apoase.1. Soluţii. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţiamolară. Solubilitatea substanţelor. Dizolvarea substanţelor ionice şi a substanţelorcu molecule polare în apă; factorii care influenţează dizolvarea.2. Soluţii apoase de acizi (tari şi slabi) şi baze (tari şi slabe): HCl, HCN, NaOH, NH3;cupluri acid-bază conjugate.

IV. Echilibrul chimic.1. Echilibre acido-bazice. pH-ul soluţiilor apoase de acizi monoprotici tari şi bazemonoprotice tari. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleina (virajul culorii).2. Reacţii acido-bazice. Reacţia de neutralizare; titrarea acid tare - bază tare.

V.Noţiuni de electrochimie.1. Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilorredox. Caracter oxidant şi reducător.2. Aplicaţii ale reacţiilor redox: pila Daniell, acumulatorul cu plumb (construcţie şifuncţionare). Coroziunea şi protecţia anticorosivă.3. Electroliza soluţiei şi topiturii de NaCl.

VI. Noţiuni de termochimie.1. Reacţii exoterme, reacţii endoterme.2. Entalpie de reacţie. Caldura de combustie- arderea hidrocarburilor. Legea Hess.

VII. Noţiuni de cinetică chimică.Reacţii lente, reacţii rapide. Catalizatori. Inhibitori.


[Type text]

VIII. Calcule chimiceRezolvarea de exerciţii şi probleme de calcul stoechiometric; exerciţii de stabilire acoeficienţilor stoechiometrici ai ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul a concentraţieiprocentuale de masă şi concentraţiei molare; calcularea pH-ului soluţiilor de acizitari şi baze tari. Mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuaţia de stare a gazelorperfecte.

CONŢINUTURI NIVEL II

1. Elemente din blocul d; structura învelişului electronic pentru elemente dinperioada a 4-a.2. Legătura coordinativă (combinaţii complexe: reactiv Tollens, reactiv Schweizer,tetrahidroxoaluminatul de sodiu).3. Echilibrul chimic. Legea acţiunii maselor; Kc, Ka, Kb, Kw. Principiul luiLe Châtelier şi factorii care influenţează echilibrul chimic4. Viteza de reacţie, constanta de viteză, legea vitezei.5. Seria potenţialelor standard de reducere.

PROGRAMA III - CHIMIE

FILIERA TEORETICĂ

PROFIL UMANIST, Specializările: Filologie, Ştinţe Sociale.


PROFIL SERVICII, calificările profesionale:

Tehnician în turism, Tehnician în activităţi de poştă, Tehnician în activităţi economice, Tehnician

în administraţie, Tehnician în achiziţii şi contractări.

FILIERA VOCAŢIONALĂ

PROFIL ARTISTIC, Specilizările: Arhitectură, Arte ambientale şi design, Arte plastice şi

decorative, Muzică, Coregrafie, Arta actorului.

PROFIL TEOLOGIC, Specializarea Teologie: Teologic ortodox, Patrimoniu cultural, Teologic

Romano-Catolic, , Teologic Greco-Catolic, Teologic Unitarian, Teologic Reformat, Teologic

Baptist, Teologic Penticostal, Teologic Adventist, Teologic Musulman.

PROFIL PEDAGOGIC, Specializările: Învăţător, Educatoare, Bibliotecar-documentarist,

Instructor-amator, Instructor pentru activităţi extraşcolare, Pedagog şcolar.

PROFIL SPORTIV, toate specializările.

PROFIL MILITAR (Licee ale Ministerului Administraţiei şi Internelor), Specializarea: Ştinţe

sociale.


[Type text]

COMPETENŢE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viaţa de zi cu zi.

1.1. Diferenţierea compuşilor în funcţie de structura acestora.1.2. Descrierea comportării speciilor chimice studiate într-un context dat.


2.1. Formularea de concluzii folosind informaţiile din surse de documentare, grafice,

scheme, date experimentale care să răspundă ipotezelor formulate.

3. Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrândraţionamente deductive şi inductive.

3.1. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie.3.2. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relaţiile relevante, etapele rezolvării.

4. Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formulareaexplicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate.

4.1. Folosirea corectă a terminologiei specifice chimiei.

5. Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra proprieipersoane şi asupra mediului.5.1. Anticiparea efectelor unor acţiuni specifice asupra mediului înconjurător.

5.2. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi

folosirea necorespunzătoare a produselor chimice

CHIMIE ORGANICĂ III

CONŢINUTURI

I. Structura şi compoziţia substanţelor organice. Elemente organogene. Legăturichimice în compuşii organici; tipuri de catene de atomi de carbon, formule brute,moleculare şi de structură ale claselor de compuşi organici studiaţi.

II Hidrocarburi1. Alcani – denumire, formule de structură, izomerie de catenă la alcani (C4 – C5 );proprietăţi fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, arderea.

2. Alchene - denumire, formule de structură; izomerie de catenă, izomerie de poziţie(C4 – C5), proprietăţi fizice, proprietăţi chimice ale etenei: adiţia H2, X2, HX, H2O;polimerizarea.3. Alchine – acetilena, formulă de structură; proprietăţi fizice, proprietăţi chimice:adiţia H2, Br2, HCl, H2O la acetilenă; arderea.Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.4. Arene: benzen, naftalină; formule de structură, proprietăţi fizice, proprietăţichimice: clorurarea benzenului, nitrarea benzenului şi a naftalinei.


[Type text]

III. Compuşi cu funcţiuni.

1. Alcooli: metanol, etanol – proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă,punct de fierbere). Fermentaţia acetică, arderea metanolului.

2. Acizi carboxilici: acid acetic – proprietăţi fizice; proprietăţi chimice: reacţii cumetale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, reacţia cu etanolul.Importanţa practică şi acţiunea biologică a acidului acetic.

CHIMIE ANORGANICĂ ŞI GENERALĂ III

CONŢINUTURI

I. Soluţii apoase.1. Soluţii. Concentraţia soluţiilor: concentraţia procentuală masică, concentraţiamolară. Solubilitatea substanţelor.2. Reacţia de neutralizare: acid tare - bază tare. Indicatori de pH: turnesol,fenolftaleina (virajul culorii).

II. Noţiuni de electrochimie.1. Reacţii de oxido-reducere. Număr de oxidare. Stabilirea coeficienţilor reacţiilorredox. Caracter oxidant şi reducător.2. Proprietăţi chimice ale sodiului: reacţii cu Cl2, H2O. Proprietăţi chimice ale clorului:reacţii cu H2, Fe, H2O, Cu, NaBr, KI.

III. Calcule chimiceRezolvarea de exerciţii şi probleme cu calcul stoechiometric.Utilizarea noţiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro; exerciţii destabilire a coeficienţilor stoechiometrici ai ecuaţiilor redox, exerciţii de calcul aconcentraţiei procentuale de masă şi a concentraţiei molare.

NOTĂ:Conform “Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului de

bacalaureat 2008”, pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează înconformitate strictă cu PROGRAMELE PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT,avizată prin OMEdCT. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume.Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şide elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şiformarea de competenţe.


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008disciplina INFORMATICĂ intensiv


Disciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opţională aleasă din aria curricularăcorespunzătoare specializării matematică-informatică, filiera teoretică, la proba ”E“.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT– construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor

prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare(Pascal sau C/C++, la alegere);

– analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucratede algoritmul corespunzător;

– abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;

– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj deprogramare;

– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;

– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;

– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;

– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;

– definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transferprin intermediul parametrilor;

– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cuajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;

– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de dateadecvate;

– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri decontrol şi module de program;

– folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;

– analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegeriialgoritmului optim.

III. CONŢINUTURI

1. Algoritmi1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici


[Type text]

1.2. Date, variabile, expresii, operaţii1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)

2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)2.1. Vocabularul limbajului2.2. Constante. Identificatori2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali2.4. Definirea tipurilor de date2.5. Variabile. Declararea variabilelor2.6. Definirea constantelor2.7. Structura programelor. Comentarii2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire2.9. Citirea/scrierea datelor2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)

3. Subprograme predefinite3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor3.2. Proceduri şi funcţii predefinite

4. Tipuri structurate de date4.1. Tipul tablou4.2. Tipul şir de caractere

– operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare,căutare ,extragere , inserare, eliminare şi conversii (şir ↔ valoare numerică)

4.3. Tipul înregistrare

5. Fişiere text5.1. Fişiere text. Tipuri de acces5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text

6. Algoritmi elementari6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid6.3. �irul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat6.4. Determinare minim/maxim6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţie, selecţie, numărare)6.6. Interclasare6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata

de executare şi spaţiu de memorie utilizat)

7. Subprograme definite de utilizator7.1. Proceduri şi funcţii

– declarare şi apel– parametri formali şi parametri efectivi– parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă– variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate

7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme


[Type text]

8. Recursivitate8.1. Prezentare generală8.2. Proceduri şi funcţii recursive

9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)9.1. Prezentare generală9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking

10. Generarea elementelor combinatoriale10.1. Permutări, aranjamente, combinări10.2. Produs cartezian, submulţimi, partiţii

11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică)11.1. Tipul referinţă/pointer. Operatori de adresare11.2. Noţiunea de variabilă dinamică11.3. Structuri de date înlănţuite alocate dinamic

– liste liniare (definire şi operaţii: inserare, căutare, eliminare element)– liste particulare (stive, cozi, liste circulare) şi operaţii specifice

12. Grafuri12.1. Grafuri neorientate

– terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, ciclu,lungime, subgraf, graf parţial)– proprietăţi (conex, componentă conexă, hamiltonian, eulerian)– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)

12.2. Grafuri orientate– terminologie (nod/vârf, arc, adiacenţă, incidenţă, grad intern şi extern,drum, circuit, lungime, subgraf, graf parţial)– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)

12.3. Arbori– terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu,ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)– metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste ”dedescendenţi”, vector ”de taţi”)


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008disciplina INFORMATICĂ


Disciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opţională aleasă din aria curricularăcorespunzătoare specializării matematică-informatică, filiera teoretică, la proba ”E“.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT– construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare şi reprezentarea lor

prin intermediul programelor pseudocod şi programelor scrise în limbaj de programare(Pascal sau C/C++, la alegere);

– analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluţiei valorilor variabilelor prelucratede algoritmul corespunzător;

– abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenţi;

– identificarea şi utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj deprogramare;

– definirea şi utilizarea unor tipuri de date proprii;

– identificarea şi utilizarea operatorilor predefiniţi elementari;

– identificarea şi utilizarea subprogramelor predefinite elementare;

– identificarea şi utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat;

– definirea şi apelul unor subprograme proprii cu înţelegerea mecanismelor de transferprin intermediul parametrilor;

– identificarea proprietăţilor unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cuajutorul calculatorului şi utilizarea unor modele de memorare a acestora;

– organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de dateadecvate;

– organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri decontrol şi module de program;

– folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare;

– analiza unor algoritmi echivalenţi de rezolvare a unei probleme în vederea alegeriialgoritmului optim.

III. CONŢINUTURI

1. Algoritmi1.1. Noţiunea de algoritm, caracteristici


[Type text]

1.2. Date, variabile, expresii, operaţii1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă şi repetitivă)1.4. Descrierea algoritmilor (programe pseudocod)

2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere)2.1. Vocabularul limbajului2.2. Constante. Identificatori2.3. Noţiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaţionali2.4. Definirea tipurilor de date2.5. Variabile. Declararea variabilelor2.6. Definirea constantelor2.7. Structura programelor. Comentarii2.8. Expresii. Instrucţiunea de atribuire2.9. Citirea/scrierea datelor2.10. Structuri de control (instrucţiunea compusă, structuri alternative şi repetitive)

3. Subprograme predefinite3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor3.2. Proceduri şi funcţii predefinite

4. Tipuri structurate de date4.1. Tipul tablou4.2. Tipul şir de caractere

– operatori, proceduri şi funcţii predefinite pentru: citire, afişare, concatenare,căutare ,extragere , inserare, eliminare şi conversii (şir ↔ valoare numerică)

4.3. Tipul înregistrare

5. Fişiere text5.1. Fişiere text. Tipuri de acces5.2. Proceduri şi funcţii predefinite pentru fişiere text

6. Algoritmi elementari6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid6.3. �irul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat6.4. Determinare minim/maxim6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserţie, selecţie, numărare)6.6. Interclasare6.7. Metode de căutare (secvenţială, binară)6.8. Analiza complexităţii unui algoritm (considerând criteriile de eficienţă durata

de executare şi spaţiu de memorie utilizat)

7. Subprograme definite de utilizator7.1. Proceduri şi funcţii

– declarare şi apel– parametri formali şi parametri efectivi– parametri transmişi prin valoare, parametri transmişi prin referinţă– variabile globale şi variabile locale, domeniu de vizibilitate

7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme


[Type text]

8. Recursivitate8.1. Prezentare generală8.2. Proceduri şi funcţii recursive

9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă)9.1. Prezentare generală9.2. Probleme de generare

10. Generarea elementelor combinatoriale10.1. Permutări, aranjamente, combinări10.2. Produs cartezian, submulţimi

11. Liste11.1. Structuri de date înlănţuite (reprezentări grafice, reprezentări statice în

memorie)11.2. Liste liniare simplu înlănţuite (definire şi operaţii: inserare, căutare, eliminare)11.3. Liste particulare (stive, cozi, liste circulare) şi operaţii specifice

12. Grafuri12.1. Grafuri neorientate

– terminologie (nod/vârf, muchie, adiacenţă, incidenţă, grad, lanţ, ciclu,lungime, subgraf, graf parţial)– proprietăţi (conexitate, componentă conexă)– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)

12.2. Grafuri orientate– terminologie (nod/vârf, arc, adiacenţă, incidenţă, grad intern şi extern,drum, circuit, subgraf, graf parţial)– metode de reprezentare (matrice de adiacenţă, liste de adiacenţă)

12.3. Arbori– terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu,ascendent, ascendent direct/părinte, fraţi, nod terminal, frunză)– metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacenţă, liste ”dedescendenţi”, vector ”de taţi”)


PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: ECONOMIEBACALAUREAT 2008

STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, disciplina Economie are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă:

• la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării), numai de cătreelevii care au absolvit specializarea �tiinţe sociale;

• la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoarespecializării), de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia celor care auabsolvit specializarea �tiinţe sociale.

COMPETENŢE DE EVALUAT• Utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei Economie• Analizarea, evaluarea şi exemplificarea comportamentului raţional al agenţilor economici în

economia de piaţă• Analizarea, explicarea şi compararea unor procese şi fenomene specifice vieţii economice• Evaluarea unor fenomene economice

CONŢINUTURI

I. Consumatorul şi comportamentul său raţional� Nevoi şi resurse� Cererea� Consumatorul şi comportamentul său (costul de oportunitate, utilitatea economică)

II. Producătorul/întreprinzătorul şi comportamentul său raţional� Proprietatea şi libera iniţiativă� Oferta� Factorii de producţie şi combinarea acestora� Costuri, productivitate, profit, eficienţă economică

III. Piaţa –întâlnire a agenţilor economici� Relaţia cerere-ofertă-preţ în economia de piaţă� Mecanismul concurenţial� Forme ale pieţei: Piaţa monetară, Piaţa capitalurilor, Piaţa muncii

IV. Economia deschisă.� U.E. – mecanisme de integrare economică


PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: FILOSOFIEBACALAUREAT 2008

STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, disciplina Filosofie are statut de disciplină opţionalăşi poate fi aleasă:


• la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoarespecializării), de către elevii de la filiera teoretică (cu excepţia celor care au absolvitspecializarea �tiinţe sociale) şi de la filiera vocaţională.

COMPETENŢE DE EVALUAT• Precizarea semnificaţiei filosofice a unor concepte• Analizarea unui text filosofic din perspectiva temei, problemei, soluţiei propuse şi

argumentelor cu care este susţinută soluţia• Analizarea comparativă şi critică a structurii argumentative a unor puncte de vedere

filosofice, a premiselor şi a consecinţelor acestora• Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o problemă filosofică

CONŢINUTURI

I. Omul� Problematica naturii umane� Sensul vieţii

II. Morala� Teorii morale� Probleme de etică aplicată

III. Politica� Libertate şi responsabilitate social-politică� Egalitate şi dreptate� Teorii politice moderne şi contemporane� Drepturile omului

IV. Cunoaşterea� Forme de cunoaştere şi tipuri de adevăr� Adevăr şi eroare

V. Filosofia� Filosofie şi viaţă


PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: PSIHOLOGIEBACALAUREAT 2008

STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, disciplina Psihologie are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă:la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoare specializării) de către elevii care auabsolvit specializarea �tiinţe sociale şi de către elevii care au absolvit filiera vocaţională, profilulpedagogic;la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării),de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia celor care au absolvit specializarea�tiinţe sociale şi de către elevii care au absolvit filiera vocaţională, profilul pedagogic.

COMPETENŢE DE EVALUAT• Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalităţii, precum şi a

corelaţiilor dintre ele• Explicarea specificului şi a rolului/importanţei diferitelor categorii de procese psihice şi

componente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţă, texte,concepte)

• Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematicăpsihologică

• Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei

CONŢINUTURI

I. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii� Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală� Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginaţia� Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivaţia; voinţa; afectivitatea; atenţia

II. Sructura şi dezvoltarea personalităţii� Caracterizarea generală a personalităţii� Temperamentul� Aptitudinile; inteligenţa, ca aptitudine generală� Caracterul� Creativitatea


[Type text]

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: PEDAGOGIEBACALAUREAT 2008

PROBA E

STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, disciplina Pedagogie are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoarespecializării) de către elevii care au absolvit filiera vocaţională, profilul pedagogic.

COMPETENŢE DE EVALUAT• Analizarea şi evaluarea principalelor produse curriculare – plan de învăţământ, programe

şcolare, manuale etc. – cu ajutorul unor criterii şi metode adecvate• Caracterizarea şi analiza comparativă a tipurilor, a metodelor şi a formelor de evaluare,

apreciind rolul acestora în practica evaluării• Interpretarea şi evaluarea semnificaţiilor domeniilor educaţiei în raport cu dezvoltarea

personalităţii• Explicarea finalităţilor şi a obiectivelor educaţionale, a caracteristicilor diferitelor tipuri de

educaţie, în scopul integrării lor într-un demers didactic centrat pe nevoile de dezvoltare aleelevilor

• Formularea unor direcţii de orientare şcolară cu ajutorul aspectelor specifice diferitelor tipuride educaţie

CONŢINUTURI

1. Educaţia – delimitări conceptuale: structura acţiunii educaţionale, determinările educaţiei,funcţiile individuale şi sociale ale educaţiei, rolul educaţiei în dezvoltarea personalităţii.Educabilitatea

2. Forme şi tipuri de educaţie: educaţia formală, nonformală, informală3. Medii educaţionale – şcoala, familia, biserica, mijloacele de informare în masă, organizaţiile

nonguvernamentale4. Noţiunea de curriculum5. Surse şi criterii de selecţie şi de organizare a conţinuturilor învăţării6. Dimensiuni metodologice şi evaluative ale produselor curriculare: plan de învăţământ,

programe şcolare, manuale şi auxiliare curriculare (softuri educaţionale, pachete deînvăţare, suporturi audio – video)

7. Sisteme de clasificare a obiectivelor8. Categorii de finalităţi educaţionale9. Metodologia instruirii: metode de instruire, resurse tehnice ale instruirii, categorii de

mijloace de învăţământ, noi tehnologii informaţionale şi de comunicare10. Tipuri, metode şi forme de evaluare a rezultatelor şcolare: funcţiile evaluării, strategii/ forme

de evaluare (iniţială, continuă/ formativă, sumativă), tipuri de probe de evaluare (orală,scrisă, practică), metode de evaluare (observaţia curentă, chestionare, teste, lucrăripractice). Metode complementare de evaluare (portofoliul, proiectul, testul de performanţăetc.)

11. Teoria educaţiei: domenii educaţionale reprezentative. Educaţia intelectuală – obiective,raportul formativ – informativ. Educaţia morală – obiective, raportul conştiinţă – conduitămorală. Educaţia estetică – obiective. Educaţia religioasă – obiective. Educaţia fizică –obiective. Educaţia tehnologică – obiective. Noile educaţii (educaţia interculturală, educaţiapentru sănătate, educaţia ecologică, educaţia antreprenorială etc.) – obiective

12. Consilierea şcolară şi profesională – obiective, factorii orientării13. Socializarea – mecanisme, funcţii, etape14. Educaţia permanentă, necesitate în lumea contemporană – specific, conţinut, obiective,

metode, forme de organizare


[Type text]

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: ECONOMIE APLICATĂBACALAUREAT 2008

PROBA F

STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, disciplina Economie aplicată are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă numai la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decâtcele corespunzătoare specializării), de către elevii care au absolvit filiera tehnologică.

COMPETENŢE DE EVALUAT• Analizarea, explicarea şi exemplificarea caracteristicilor menajelor; rezolvarea unor

probleme specifice spaţiului privat• Luarea deciziilor cu caracter economic, potrivit rolurilor asumate• Utilizarea adecvată şi aplicarea conceptelor şi instrumentelor specifice economiei şi

antreprenoriatului în activitatea unei firme

CONŢINUTURI

I. Menajele� Menajele: caracteristici; nevoi specifice menajurilor� Surse de venituri şi obiective de cheltuieli; bugetul personal şi bugetul de familie� Proiecte ale menajelor; cost de oportunitate� Instrumente de economisire şi de investire specifice persoanelor fizice (depozit bancar,

titluri de valoare, credit de consum, credit ipotecar, credit pentru nevoi personale)� Riscuri şi asigurarea persoanei contra riscurilor (asigurări obligatorii şi facultative)

II. Întreprinzătorul şi firma� Înfiinţarea şi dezvoltarea firmei

- Oportunităţi şi riscuri cu privire la înfiinţarea şi gestionarea unei firme – analizaSWOT

- Elaborarea planului managerial; structura planului- Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţile propuse: veniturile şi cheltuielile

firmei� Locul şi rolul firmei pe piaţă

- Constituirea resurselor financiare: posibilităţi de finanţare pe piaţa monetară şi pepiaţa capitalurilor

- Asigurarea resurselor materiale – relaţiile firmei cu furnizorii- Asigurarea resurselor umane necesare firmei: angajaţii firmei – criterii de recrutare;

salarizarea personalului firmei şi alte forme de venit pentru angajaţi- Aplicarea planului managerial: derularea activităţilor firmei (consumul eficient de

factori de producţie, indicatori de eficienţă – productivitate, costuri, profit);comercializarea rezultatelor activităţii

- Imaginea firmei: crearea şi promovarea imaginii firmei; promovarea produselor prinreclamă şi publicitate


PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: LOGICĂ �I ARGUMENTAREBACALAUREAT 2008

STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, disciplina Logică şi argumentare are statut dedisciplină opţională şi poate fi aleasă:


• la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoarespecializării), de către elevii de la oricare filieră şi specializare, cu excepţia celor care auabsolvit specializarea �tiinţe sociale.

COMPETENŢE DE EVALUAT• Analizarea structurii şi/sau corectitudinii formelor şi operaţiilor logice• Utilizarea adecvată a conceptelor, operaţiilor şi instrumentelor specifice logicii în

argumentare• Transpunerea unui enunţ din limbaj natural în limbaj formal şi din limbaj formal în limbaj

natural

CONŢINUTURI

I. Introducere în Logică şi argumentare� Argumentarea şi structura argumentării

II. Analiza logică a argumentelor� Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni); raporturi între termeni� Propoziţii: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de propoziţii categorice şi

compuse; raporturi între propoziţii� Raţionamente: caracterizare generală (definire, structură); tipuri de raţionamente� Definirea şi clasificarea: caracterizare generală; corectitudine în definire şi clasificare

III. Tipuri de argumentare� Deductivă: argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice (conversiunea şi

obversiunea); silogismul (caracterizare generală, figuri şi moduri silogistice, verificareavalidităţii prin metoda diagramelor Venn); argumente/raţionamente cu propoziţii compuse;demonstraţia

� Nedeductivă: inducţia completă; inducţia incompletă

IV. Argumentare şi contraargumentare� Evaluarea argumentelor (validitatea argumentelor)� Erori de argumentare


[Type text]

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: SOCIOLOGIEBACALAUREAT 2008

PROBA E

STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, disciplina Sociologie are statut de disciplinăopţională şi poate fi aleasă numai la proba E (susţinută din aria curriculară corespunzătoarespecializării), de către elevii care au absolvit specializarea �tiinţe sociale.

COMPETENŢE DE EVALUAT• Utilizarea adecvată a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de investigare sociologică în

analizarea unor fenomene ş procese sociale• Analizarea procesului socializării şi a rolului unor agenţi de socializare• Argumentarea necesităţii ordinii şi controlului social pentru funcţionarea normală a unei

societăţi

CONŢINUTURI

I. Perspectiva sociologică asupra societăţii. Metodologia cercetării sociologice� Specificul cunoaşterii sociologice. Metode, tehnici, procedee, instrumente ale investigaţiei

sociologice� Etapele investigaţiei sociologice

II. Societatea şi viaţa socială� Structura socială: status şi rol; relaţii sociale; grupuri sociale; grupuri mici; stratificarea socială

(stratificarea în societăţile tradiţionale, industriale şi postindustriale)� Instituţii şi organizaţii sociale: familia, şcoala, biserica, statul; partidele politice, ONG-urile� Socializarea: rolul, stadiile, agenţii de socializare� Probleme sociale (discriminarea, infracţionalitatea, conflictele sociale, corupţia, sărăcia)� Ordine şi control social


[Type text]

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA: EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂBACALAUREAT 2008

PROBA F

STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, disciplina Educaţie antreprenorială are statut dedisciplină opţională şi poate fi aleasă numai la proba F (susţinută din celelalte arii curriculare,altele decât cele corespunzătoare specializării), de către elevii de la oricare filieră şi specializare,cu excepţia celor care au absolvit specializarea �tiinţe sociale.

COMPETENŢE DE EVALUAT• Utilizarea adecvată a conceptelor specifice antreprenoriatului• Analizarea şi exemplificarea caracteristicilor activităţii antreprenoriale şi ale

comportamentului antreprenorial• Proiectarea unui comportament de tip antreprenorial, ca răspuns la solicitările mediului

economic concurenţial şi dinamic

CONŢINUTURI

I. Managementul resurselor personale� Individul ca întreprinzător� Calităţi şi competenţe ale întreprinzătorului de succes

II. Iniţierea şi derularea unei afaceri� Planul de afaceri şi problemele aplicării acestuia� Instrumente necesare studierii pieţei� Resursele necesare derulării unei afaceri (financiare, materiale, umane)� Obţinerea produsului� Promovarea produsului� Evaluarea afacerii; decizii posibile referitoare la afacere (continuare, dezvoltare şi

diversificare, lichidare)

III. Etica în afaceri� Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri� Protecţia consumatorului

IV. Risc şi reuşită în afaceri� Riscul în afaceri (tipuri de risc şi modalităţi de minimizare a riscului)� Modele de reuşită în afaceri



la disciplinele Dogmatică Ortodoxă şi Istoria Bisericii Ortodoxe

Române

La disciplina Dogmatica Ortodoxă,

Competenţe de evaluare:

1. interpretarea corectă a conţinutului dogmelor creştin – ortodoxe;

2. definirea conceptelor şi noţiunilor specifice Religiei în general şi învăţăturii

ortodoxe, în special;

3. argumentarea învăţăturilor de credinţă ortodoxă, în diferite contexte de dialog

interreligios;

4. utilizarea adecvată a limbajului religios a terminologiei cu care operează

Teologia Dogmatică;

5. stimularea interesului pentru studiul Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii, în

vederea ca adevăr divin revelat;

6. aplicare valorilor creştine în viaţa moral-religioasă, având ca finalitate

mântuirea.

Conţinuturi:

1. Revelaţia dumnezeiască (Revelaţia naturală şi supranaturală).

2. Căile de transmitere a Revelaţiei supranaturale: Sfânta Scriptură (inspiraţia,lectura şi tâlcuirea), Sfânta Tradiţie (Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie,aspectul statornic şi dinamic al Sfintei Tradiţii, monumente sau documente aleSfintei Tradiţii, criteriile Sfintei Tradiţii). Raportul dintre Sfânta Scriptură,Sfânta Tradiţie şi Sfânta Biserică (deosebiri confesionale).

3. Cunoaşterea lui Dumnezeu (cunoaşterea naturală, supranaturală, catafatică şiapofatică; cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieţii).

4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinţa şi lucrările lui Dumnezeu;originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale,intelectuale şi morale).

5. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură;formularea dogmei Sfintei Treimi şi precizarea terminologiei trinitare;Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi -perihoreză şi apropriere).

6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura şi funcţiaîngerilor; numărul şi ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răisau diavolii; cinstirea îngerilor).

7. Crearea lumii văzute (referatul biblic).


8. Crearea omului - antropologia creştină (originea omului; natura omului; omulca protopărinte; sufletul omenesc - funcţiile şi spiritualitatea sa; nemurireasufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menireaomului).

9. Starea originară a omului, potrivit învăţăturii ortodoxe.10. Căderea omului în păcat (originea şi fiinţa păcatului strămoşesc; teorii privind

transmiterea păcatului strămoşesc; urmările păcatului strămoşesc şi deosebiriconfesionale).

11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele şi realitatea providenţei dumnezeieşti).12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea

Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului luiDumnezeu; unirea ipostatică şi urmările ei dogmatice; chenoza).

13. Opera de mântuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana şi operaMântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea şi aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea morţii şi Învierii Domnului).

14. Dumnezeu Sfinţitorul (Persoana şi lucrarea Duhului Sfânt; relaţia dintreHristos şi Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însuşiri;harul, harismele şi darurile Sfântului Duh; raportul dintre har şi libertateaomului - interconfesional).

15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condiţiile însuşirii mântuiriisubiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional).

16. Cinstirea sfinţilor, cinstirea sfintelor moaşte, cinstirea sfintelor icoane,cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale.

17. Sfânta Biserică (întemeierea; fiinţa, însuşirile şi membrii Bisericii; deosebiriconfesionale cu privire la Biserică).

18. Sfintele Taine (fiinţa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, SfinteleTaine şi ierurgiile în viaţa Bisericii şi a credincioşilor).

19. Eshatologia creştină (învăţătura creştină despre moarte şi judecata particulară;starea sufletelor după moarte: rai şi iad, din punct de vedere interconfesional;combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semneleParusiei - texte scripturistice; învierea morţilor şi judecata obştească - judecatauniversală; milenismul sau milenarismul).

BIBLIOGRAFIE:Pr. Prof. dr. I. Zăgrean - Teologie Dogmatică - manual pentru Seminariile

Teologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,

Bucureşti, 1991 ( se poate utiliza orice ediţie ulterioară), după care se fixează

baremul şi punctajul.

Material suplimentar:

Pr. Prof Dr. Dumitru Popescu, Iisus Hristos, Pantocrator, Editura I.B.M.B.O.R.,

Bucureşti, 2005;


Pr. Conf. Dr. George Remete, Dogmatica Ortodoxă. Manual pentru seminariile

teologice, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000.

La disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române :

Competenţe de evaluat:

1. înţelegerea noţiunilor istorice de bază, în contextul diversităţii în timp a

fenomenelor istorice, în general, şi de istorie bisericească, în special;

2. identificarea conţinutului, de fond şi detaliu, ale unui document şi interpretarea,

transmiterea şi receptarea corectă a mesajului;

3. descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Romane, ca factor de formare, imbogăţire şi

păstrare a limbii, culturii şi identităţii naţionale ;

4. utilizarea corectă a metodelor şi tehnicilor de cercetare, specifice ştiinţelor

istorice, în analiza fenomenelor studiate;

5. întocmirea unei lucrări, folosind corect termenii şi noţiunile cu care operează

istoria.

Conţinuturi:

1. Începuturile vieţii creştine pe teritoriul ţării noastre. Mărturii lingvistice.2. Mărturii arheologice despre răspândirea creştinismului pe teritoriul ţării noastre.3. Viaţa creştină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia

Minor.4. Mitropolia Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului.5. Mitropolia Moldovei în sec. XIV - XV.6. Viaţa bisericească în Transilvania în sec. XIV - XV.7. Viaţa monahală la români în sec. XIV - XV: Sfântul Nicodim de la Tismana.

Mânăstiri mai importante.8. Tiparul în Ţara Românească şi Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip

Moldoveanu, Diaconul Coresi.9. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliţii Teofil

şi Ştefan.10. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliţii

Varlaam şi Teodosie. Biblia de la Bucureşti.11. Mitropolitul Varlaam al Moldovei.12. Mitropolitul Petru Movilă şi Sinodul din Iaşi.13. Mitropoliţii Ilie Iorest şi Simion Ştefan ai Transilvaniei.14. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei.


15. Mitropolitul Antim Ivireanul.16. Lupta clerului şi a credincioşilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în

sec. al XVIII-lea.17. Biserica din Ţara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi şi

Episcopi de Râmnic - îndrumători ai culturii.18. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliţi mai însemnaţi.19. Viaţa monahală în ţările române în sec. al XVIII-lea. Stareţul Paisie şi ucenicii lui.20. Mitropoliţii Veniamin Costche al Moldovei şi Grigorie Dascălul al Ungrovlahiei21. Mitropolitul Andrei Şaguna.22. Biserica din România între anii 1859 - 1918. Reformele bisericeşti ale lui

Alexandru Ioan Cuza. Recunoaşterea autocefaliei.23. Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea şi

Nicodim Munteanu.24. Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin

Moisescu şi Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arăpaşu.

BIBLIOGRAFIE : Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Române - Manual

pentru Seminariile Teologice, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii

Ortodoxe Române, Bucureşti, 2006 (se pot folosi şi ediţiile anterioare).



- CATEHISM -(romano-catolic)

Statutul disciplineiÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, CATEHISMUL are statut de

disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fisusţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIU BIBLIC.

Competenţe de evaluat1. Definirea noţiunilor fundamentale ale credinţei şi ale moralei creştine2. Interpretarea unor fapte, fenomene şi atitudini cotidiene din perspectivaînvăţăturii Bisericii3. Explicarea semnificaţiei sacramentelor şi a modului de celebrare4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios

Conţinuturi1. Dumnezeu în întâmpinarea omului

- Revelaţia lui Dumnezeu: definiţia şi etapele- Transmiterea revelaţiei: raportul între Tradiţie şi Sfânta Scriptură- Sfânta Scriptură: inspiraţia, adevărul şi canonul

2. Credinţa şi caracteristicile ei3. Crezul: Noţiuni introductive: istoric4. Credinţa în Dumnezeu Tatăl

- Dumnezeu – creator a toate- Omul – capodoperă a creaţiei- Păcatul primilor oameni

5. Credinţa în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu- Întruparea – naşterea din Maria Fecioara- Pătimirea, moartea şi învierea răscumpărătoare

6. Credinţa în Duhul Sfânt- Numele, denumirile şi simbolurile Duhului Sfânt- Prezenţa Duhului Sfânt în Sfânta Scriptură, Tradiţia Bisericii, Magisteriul

Bisericii, Liturgia sacramentală, rugăciune7. Biserica lui Isus Cristos

- Biserica în planul lui Dumnezeu- Biserica este una, sfântă, catolică şi apostolică- Credincioşii: ierarhie, laici, viaţa consacrată

8. Misterul pascal în sacramentele Bisericii9. Celebrarea sacramentală a misterului pascal10. Sacramentele iniţierii creştine: Botezul, Mirul, Euharistia (locul lor îneconomia mântuirii, celebrare, roade specifice)11. Sacramentele de vindecare: Pocăinţa şi ungerea bolnavilor (locul lor îneconomia mântuirii, celebrare, roade specifice)


12. Sacramentele de slujire: Preoţia şi Căsătoria (locul lor în economiamântuirii, celebrare, roade specifice)13. Cele zece porunci – generalităţi14. Iubirea faţă de Dumnezeu – poruncile I-III (fundamentare biblică,semnificaţie, păcate prin care sunt încălcate aceste porunci)15. Iubirea faţă de aproapele – poruncile IV-X (fundamentare biblică,semnificaţie, păcate prin care sunt încălcate aceste porunci)

NOTĂ:Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar estedoar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, careajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şiformarea de competenţe



- STUDIU BIBLIC - (romano-catolic)

Statutul disciplineiÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, STUDIU BIBLIC are statut de

disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic şi poate fisusţinută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.Competenţe de evaluat1. Definirea noţiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al

Revelaţiei;2. Interpretarea unor evenimente biblice, urmărind consecinţele acestora pentru

viaţa de credinţă;3. Cunoaşterea răspunsurilor pe care Biblia le oferă principalelor întrebări

existenţiale ale omului;4. Descrierea unor fapte, fenomene şi situaţii actuale prin raportarea la mesajul

biblic;5. Utilizarea corectă şi adecvată a textului şi a limbajului biblic în diferite

contexte.ConţinuturiIntroducere în Vechiul Testament

- Prezentarea generală a Bibliei- Contextul istorico-geografic al Sfintei Scripturi- Istoria redactării textului Sfintei Scripturi şi citirea textului sacru- Textul originar şi traducerea Sfintei Scripturi- Inspiraţia Sfintei Scripturi- Interpretarea şi sensurile Sfintei Scripturi- Canonul şi împărţirea Sfintei Scripturi- Marile epoci ale istoriei biblice- Sfânta Scriptură în viaţa Bisericii

Pentateuhul- Prezentare generală- Izvoare redacţionale- Cartea Genezei (prezentare generală)

• Imnul creaţiei (Gen 1-11)• Istoria patriarhilor (Gen 12-50)

- Cartea Exodului (prezentare generală)• Chemarea lui Moise• Tema exodului• Tema legământului• Decalogul• Cortul Alianţei

- Cartea Leviticului (prezentare generală)• Sărbătorile, preoţia, jertfele Vechii Alianţe

- Cartea Numerilor (prezentare generală)


• Tema deşertului- Cartea Deuteronomului (prezentare generală)- Reînnoirea Legământului- Shema Israel- Imagini mesianice întâlnite în Pentateuh

Introducere în Noul Testament- Canonul Noului Testament- Contextul istoric, social şi religios- Noţiuni introductive în Evanghelii

Evangheliile sinoptice- Evanghelia după Sfântul Matei: prezentare generală- Evanghelia după Sfântul Marcu: prezentare generală- Evanghelia după Sfântul Luca: prezentare generală- Teme centrale din Evangheliile sinoptice:

• Copilăria lui Isus• Începutul activităţii publice a lui Isus: Ioan Botezătorul, botezul lui Isus,

ispitirea lui Isus• Activitatea în Galileea: Chemarea apostolilor, Predica de pe munte,• Drumul spre Ierusalim• Activitatea în Iudeea• Minunile şi parabolele lui Isus• Pătimirea, moartea lui Isus• Învierea şi glorificarea lui Isus• Trimiterea apostolilor în misiune

Evanghelia după Sfântul Ioan- Prezentare generală- Specificul Evangheliei după Sfântul Ioan- Teme centrale din Evanghelia după Sfântul Ioan:

� Întruparea Logos-ului� Nunta din Cana� Dialogul lui Isus cu Nicodim� Înmulţirea pâinilor şi discursul euharistic� Păstorul cel bun

NOTĂ:Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar estedoar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, careajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şiformarea de competenţe


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA

(GRECO-CATOLICĂ)LICEELE GRECO-CATOLICE

STUDIUL VECHIULUI �I NOULUI TESTAMENTI. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, STUDIUL VECHIULUI �I NOULUITESTAMENT are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profilteologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;2. Caracterizarea unui personaj biblic;3. Descrierea şi interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelaţiei;4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;5. Interpretarea personală a textului sacru;6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic şi spiritual.

III. CONŢINUTURI:1. Vechiul Testament:

1. Creaţia2. Potopul3. Perioada Patriarhilor:

a. Chemarea lui Avraamb. Jertfa lui Isaacc. Lupta lui Iacov cu îngerul

4. Moise şi ieşirea din Egipt5. Drumul în deşert şi legea de pe Sinai6. Regele David7. Regatul de nord şi profeţii săi:

a. Profetul Ilieb. Profetul Osea

8. Regatul de Sud şi profeţii săi:a. Chemarea profetului Isaiab. Profeţia lui Isaia despre Emanuelc. Noul Legământ ( Ier 31)

9. Rugăciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)2. Noul Testament

1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj2. Buna Vestire3. Naşterea lui Isus4. Închinarea magilor5. Botezul lui Isus6. Fericirile7. Parabola semănătorului8. Parabola samariteanului9. Nunta din Cana10. Minunea orbului din naştere11. Agonia lui Isus în Ghetsimani12. Cina cea de Taină13. Învierea lui Isus14. Rusaliile15. Chemarea Sf. Paul

NOTĂ: Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMAPENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conţinutul unui


manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi,care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

CATEHISM

I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplină de

specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, laalegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI =I NOULUI TESTAMENT.


II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Descrierea adevărurilor de credinţă;2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;4. Descrierea sacramentelor;5. Explicarea poruncilor şi a normelor de morală creştină.

III. CONŢINUTURI1. Teologie dogmatică:

1. Revelaţia lui Dumnezeu. Transmiterea revelaţiei.2. Crearea lumii văzute şi nevăzute.3. Misterul Întrupării, copilăriei şi vieţii publice a lui Isus.4. Misterul Pascal: patima, moartea şi Învierea Domnului.5. Spiritul Sfânt Sfinţitorul.6. Însuşirile Bisericii.7. Sacramentele de iniţiere.8. Sacramentele de vindecare.9. Sacramentele de slujire.10. Viaţa veşnică: raiul, purgatoriul, iadul.

2. Teologie morală:1. Conştiinţa morală.2. Păcatul.3. Legea morală4. Porunca întâi.5. Porunca a doua şi a treia.6. Porunca a patra.7. Porunca a cincea.8. Porunca a şasea şi a noua.9. Porunca a şaptea şi a zecea.10. Porunca a opta.

NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMAPENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintresuporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.


[Type text]

[Type text]


BISERICA REFORMATĂLICEELE TEOLOGICE REFORMATE

STUDII BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, STUDII BIBLICE are statut

de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şipoate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICIIREFORMATEII. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic;3. Susţinerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;5. Redactarea unei compoziţii, pe baza unui plan de idei, în care să seevidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale ale conţinutului textuluibiblic dat, şi să motiveze în compoziţie accepţiunile sale, conform cerinţelorformulate.

III. CONŢINUTURIA. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT

1. Primele istorisiri• Facerea lumii (Geneza 1–2,4a.)• Primul om în grădina Eden (Gen. 2,4b+25)• Căderea în păcat şi alungarea din Paradis (Gen.cap.3)• Cain şi Abel (Gen.4,1-16)• Istoria lui Noe (Gen.6,5–9,17)• Turnul din Babel (Geneza 11,1–9.)

2. Istoria patriarhilor• Chemarea lui Avraam; Avraam şi Sara în Egipt (Gen.12,1-20)• Legământul (Gen. cap.15)• Agar şi Ismael (Gen. cap.16)• Reînnoirea legământului, circumcizia, prevestirea naşterii lui Isaac (Gen.

cap. 17)• Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma

(Gen.cap. 18)• Nimicirea Sodomei şi Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1-29)• Naşterea lui Isaac, izgonirea lui Agar şi Ismael (Gen. 21,1-21)• Jerftirea lui Isaac (Gen. 22,1-19)• Căsătoria lui Isaac cu Rebeca, naşterea lui Iacov şi Esau (Gen.cap.24 şi

Gen. 25,19-26)


[Type text]

[Type text]

• Vinderea dreptului de întâi-născut. Înşelăciunea şi fuga lui Iacov. Visul şijurământul lui Iacov (Gen. 25,27-34 şi Gen. 27,1-28,22)

• Iacov la Laban, soţiile şi copiii lui (Gen. 29,1-30,24)• Întoarcerea acasă a lui Iacov şi lupta lui la valea Iabocului (Gen. 32, 2-32)• Copilăria, visele şi ajungerea în Egip a lui Iosif (Gen.cap.37)• Iosif în casa lui Potifar şi în închisoare (Gen. 39,1 – 40,23)• Iosif explică visele faraonului şi devine supraveghetor al Egiptului

(Gen.cap.41)• Primul drum în Egipt al fraţilor lui Iosif (Gen.cap. 42)• Al doilea drum, Iacov se mută în Egipt (Gen. 43,1 – 46,7; 47,1-6; 50,20)

3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu• Captivitatea şi naşterea lui Moise (Exod 1,1 – 2,10)• Tinereţea, fuga din Egipt şi căsătoria lui Moise (Exod 2,11-25)• Chemarea lui Moise (Exod 3,1 – 4,17)• Aşezarea Paştilor şi pedeapsa a zecea (Exod cap. 12)• Trecerea Mării Roşii (Exod cap. 14)

4. Migrarea în deşert şi ocuparea pământului făgăduinţei• Mana şi prepeliţele, apa din stâncă (Exod cap. 16 şi 17, 1-7)• Israel la Sinai şi Decalogul (Exod 19,1 – 20,21)• Viţelul de aur (Exod cap. 32)• Cercetarea Ierihonului. Rahav şi spionii. Ocuparea Ierihonului (Iosua capitolele

2 şi 6)5. Perioada judecătorilor

• Debora şi Barac (Judecători cap. 4)• Ghideon (Judecători capitolele 6–7)• Samson (Judecători capitolele 13–16)• Rut (Rut capitolele 1-4)

6. Perioada regilor• Naşterea şi chemarea lui Samuil(1 şi 3)• Israeliţii cer un rege. Regele Saul (capitolele 8–10)• Dumnezeu îl alege pe David. David în curtea lui Saul (16.)• David şi Goliat (1Samuil cap.17)• Ionatan şi David (18-20.)• Păcatul şi ispăşirea lui David (1Samuil capitolele 11–12.)• Revolta lui Absalom (1Samuil 15,1 – 19,5)• Judecata înţeleaptă a lui Solomon (1 Regi 3, 16-28)• Ilie. Văduva din Sarepta (1 Regi 17,1-24)• Ilie pe muntele Carmel (1 Regi 18,20-46)• Via lui Nabot (1 Regi cap. 21)• Răpirea lui Ilie la cer şi Elisei, proroc după Ilie (2 Regi 2,1-14)• Înmulţirea untdelemnului şi fiul Sunamitei (2 Regi 4,1-37)• Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5)


[Type text]

[Type text]

7. Profeţii• Daniel şi cei trei tovarăşi ai săi în slujba lui Nebucadneţar (Daniel cap. 1)• Daniel explică primul vis al lui Nebucadneţar (Daniel cap. 2)• Cuptorul arzând (Daniel cap. 3)• Al doilea vis, boala şi vindecarea lui Nebucadneţar (Daniel cap. 4)• Ospăţul lui Belşaţar (Daniel cap. 5)• Daniel în groapa leilor (Daniel cap. 6)• Profetul Iona (Iona capitolele 1-4)

B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT

1. Naşterea lui Ioan Botezătorul şi a lui Iisus• Vizita îngerului Gabriel la Zaharia şi la Maria. Maria la Elisabeta. Naşterea

lui Ioan Botezătorul (Luca cap. 1)• Naşterea lui Isus după Luca: recensământul, păstorii, circumcizia lui Isus,

Simion şi Ana (Luca 2,1–40)• Naşterea lui Isus după Matei: Visul lui Iosif, magii, fuga în Egipt, uciderea

pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 1,18 – 2,23)• Iisus la vârsta de 12 ani (Luca 2,41–52)

2. Pregătirea lui Iisus• Predica lui Ioan Botezătorul la Iordan. Botezarea lui Iisus (Matei cap.3)• Ispitirea lui Iisus (Matei 4,1–11)

3. Chemarea ucenicilor şi primul semn• Iisus îşi cheamă primii ucenici: Petru, Andrei, Iacov şi Ioan (Matei 4,18–

25)• Chemarea lui Filip şi Natanael (Ioan 1,43-51)• Primul semn făcut de Isus: Nunta din Cana (Ioan 2,1-11)

4. Isus în Galileea şi Iudea• Nicodim (Ioan 3, 1-21)• Samariteanca (Ioan 4,1-41)• Vindecarea paraliticului (Marcu 2,1-12)• Spicele de grâu şi sabatul (Marcu 2, 23-28)• Omul cu mâna uscată (Marcu 3,1-6)• Macarismele (Matei 5,3-12)• Femeia păcătoasă unge picioarele lui Isus (Luca 7,36-50)• Fiica lui Iair şi femeia cu hemoragie (Luca 8,40-56)• Moartea lui Ioan Botezătorul (Marcu 6,14-29)• Înmulţirea pâinilor (Ioan 6,1-15)• Schimbarea la faţă a lui Isus (Matei 17,1-13)• Tânărul bogat (Marcu 10,17-31)

5. Parabolele lui Iisus• Pilda semănătorului şi explicaţia parabolei (Matei 13,1-23)• Pilda neghinei şi explicaţia parabolei (Matei 13,24-30 şi 36-43)• Pilda samariteanului milostiv (Luca 10,25-37)• Pilda fiului rătăcitor (Luca 15,11-32)


[Type text]

[Type text]

• Pilda talanţilor (Matei 25,13-30)6. În drum spre Ierusalim

• Învierea lui Lazăr (Ioan 11,1-45)• Orbul Bartimeu (Marcu 10,46-52)• Zacheu (Luca 19,1-10)• Intrarea în Ierusalim (Luca 19,28-40)• Curăţirea templului (Matei 21,12-17)• Judecata de apoi (Matei 25,31-46)

7. Suferinţele, moartea şi învierea lui Isus• Isus spală picioarele ucenicilor (Ioan 13,1-20)• Vânzarea lui Isus. Cina cea de taină. Cina Domnului (Matei 26,14-29)• Înştiinţarea lui Petru. Rugăciunea de pe munte. Arestarea lui Isus şi

tăgăduirea lui Petru (Luca 22, 31-62)• Isus condamnat de sinedriu (Matei 26,57-68)• Isus în faţa lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire şi condamnare (Ioan 18,28

– 19,16)• În drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27,31-36)• Rugăciunea lui Isus pe cruce. Pocăinţa tâlharului răstignit (Luca 23,32-43)• Moartea lui Isus. Sutaşul (Marcu 15,33-39)• Îngroparea lui Isus şi păzirea mormântului (Matei 27,57-66)• Învierea lui Isus. Întâlnirea cu Maria şi cu ucenicii (Ioan 20,1-23)• Ucenicii din Emmaus (Luca 24,13-35)• Isus se arată la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (Ioan 21,1-19)• Porunca botezului (Matei 28,16-20)

8. Naşterea comunităţii creştine• Înălţarea (Fapte 1,1–14.)• Alegerea lui Matia (Fapte 1,15–26)• Pogorârea Sfântului Duh şi formarea Bisericii (Fapte cap. 2.)• Vindecarea ologului din naştere (Fapte 3,1-10)• Filip şi etiopianul (Fapte 8,26-40)• Isus se arată lui Saul (Fapte 9,1-22)C. Citate biblice

Se cere cunoaşterea aprofundată a următoarelor citate biblice:Vechiul TestamentGen.1,27; Gen. 3,15; Gen. 4,6–7; Gen. 4,10; Gen. 22,2; Gen. 32,27–28;Gen.50,20; Exod. 3,14; Iosua 2, 11b; Iosua 6,16b; Iosua 6,26; Judec. 6,22b;Judec. 6,32; Judec. 14,14; Rut 1,16b–17; 1Sam. 3,10; 1Sam. 8,5; 1Sam.10,11b; 2Sam. 12,7a; 2Sam. 12,11–12; 1Regi 18, 21; 2Regi 2,14; 2Regi 5,17;Dan. 1,7; Dan. 3,17–18; Dan. 6,27–28; Iona 3,2; Isaia 7, 14; Isaia 9, 6; Isaia11, 1–2.

Noul TestamentMatei 1,22–23; Mat. 2,5–6; Mat. 3,17; Mat. 4,4; Mat. 4,7; Mat. 4,10; Mat. 5, 3–12; Luca 1,28; Luca 2,14; Luca 2,29–30; Ioan 1,14; Luca 2,49; Ioan 1,46; Ioan2,11; Ioan. 3,8; Ioan 3,16; Ioan 4,24; Marcu 2,27–28; Luca 8,48; Marcu 6,23;


[Type text]

[Type text]

Jn. 6,7; Mat. 17,4; Marcu 10,21b; Mat. 13,23; Mat. 13,30; Luca 10,27; Luca10,29; Luca 15,21; Luca 15,31; Mat. 25,29; Ioan 11,43; Marcu 10,47b; Luca19,10; Luca 19,38; Luca 19,40; Mat. 21,13; Mat. 25,40; Ioan 13,8b; Mat. 26,23;Luca 22,31–32; Luca 22,46; Luca 22,48; Luca 22,58; Luca 22,61–62; Mat.26,63–64; Ioan 18,36; Ioan 19,5b; Luca 23,34; Luca 23,43; Ioan 19,27; Marcu15,39; Ioan 20,29; Ioan 21,15; Mat. 28,18–20; Fapte 1,11; Fapte 2,42; Fapte3,6; Fapte 8,36b–37; Fapte 9,4.

Notă : Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fărăa reflecta în mod special viziunea unui manual anume.

ISTORIA BISERICII REFORMATE

I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, ISTORIA BISERICII

REFORMATE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelorteologice, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIIBIBLICE.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea de termeni, noţiuni, concepte folosite in istoria Bisericii ;2. Utilizarea adecvată, şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în

contexte complexe;3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în

complexitatea lui, dintr-o epoca dată;4. Interpretarea consecinţele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric,

sau a unei instituţii, pe baza unei structuri de idei date;5. Redactarea unei compoziţii-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se

evidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale în epocă aevenimentului, sau personajului istoric dat;

6. Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documenteloristorice, ţinând cont totodată de realitatea în care se găseşte astăziconfesiunea şi comunitatea din care face parte, definind şi posibilităţile dedezvoltare ale acestora în viitor;

7. Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şisocietatea, ţinând cont de determinarea lui istorică.

III. CONŢINUTURI1. Viaţa primilor creştini. Viaţa şi slujirea apostolului Pavel2. Creştinătatea din sfârşitul secolului I. până la Constantin cel MareCreştinismul ca religie de stat; Erezii şi secte; Origene; Monahismul; Misiunea;Sinoadele ecumenice3. Biserica celor două imperii romaneSchisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice4. Epoca cruciadelorRegatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinţeicruciadelor


[Type text]

[Type text]

5. AlbigenţiiMotivele naşterii sectelor secolelor XI–XIII.; Valdezii, albigenţii;6. Jan Hus şi John WyclifHusiţii; Evenimente premergătoare papalităţii din Avignon;7. Papalitatea din AvignonPapalitatea dublă şi triplă8. Influenţa renaşterii şi a umanismului asupra BisericiiAntecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; AntropocentricitateaRenaşterii şi a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatealui Thomas Morus9. Viaţa şi activitatea lui Martin LutherReformă; Indulgenţele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 deteze“Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!” ;10. Viaţa şi activitatea lui Huldrych ZwingliSlujirea la Maria Einsiedeln; „�coala de profeţi”; Hotărârile adunării imperiale dinSpeyer şi împrejurările morţii lui Zwingli11. Viaţa şi activitatea lui Jean CalvinCuvântarea „Filozofia creştină” la deschiderea anului universitar în Paris şiconsecinţeleINSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; Însemnătatea în activitatea reformatorului aprimei perioade geneveză, celei petrecute la Straßburg şi celei de a doua dinGeneva;12. Creştinătatea maghiară din năvălirea tătarilor până la tragedia dinMohácsPrezentările învăţăturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: DévaiBíró Mátyás, Ozorai Imre, Szegedi Kis István;13. Epoca Izabellei şi a lui Ioan SigismundReforma luterană şi elveţiană; Despărţirea Bisericilor Reformei;14. Contrareforma în EuropaContrareforma; Inchiziţia; Întemeierea şi funcţionarea ordinului iezuiţilor; Sinoduldin Trento, Index librorum prohibitorum15. Biserica Reformată în secolul al XVII-leaBocskai István, Bethlen Gábor; Rákóczy György I.;16. Bisericile AnglieiAnglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiştii; Restauraţia; Reformaţii scoţieni;17. Protestantismul nord-americanEmigrări. Pilgrim Fathers; Coloniştii şi Biserica; Libertatea americană a religiei:Pennsylvania;18. „Marea decădere a Transilvaniei” şi ultimele zile ale PrincipatuluiTransilvanRákóczy György II.; Lupte interne în Biserica Reformată; Apafi Mihály, ultimulprincipe transilvan; Independenţa principatului; Concepţii teologice noi:cartesianismul, cocceianismul


[Type text]

[Type text]

19. Luptele pentru libertate ale kuruţilorPerioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania;Transilvania îşi pierde independenţa; Izbucnirea luptei pentru libertate20. Epoca lui Leopold I., Carol III. şi a Mariei TerezaDiploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareformă în Ungaria cu asistenţăimperială;Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanţilor21. Iosif II.Absolutismul iluminist; Regele „cu pălărie”; Ordinul Toleranţei (Ungaria şiTransilvania)Efectul şi punerea în practică a Ordinului Toleranţei; Alte ordine; Căderea şimoartea lui Iosif II.22. Curente teologice în creştinismIluminismul; Mişcări de deşteptare sufletească în Europa (la scoţieni, germani,olandezi)23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX–XX.Curente teologice: liberalismul, raţionalismul, romantica; Formarea mişcărilorecumenice: 1948 – Consiliul Ecumenic al Bisericilor;



BISERICA UNITARIANĂLICEELE TEOLOGICE UNITARIENE

STUDII BIBLICE

I.STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, STUDII BIBLICE are statut de

disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinutăla proba E, având posibilitatea de alegere între disciplina VECHIUL ŞI NOULTESTAMENT (materia claselor IX şi X), cu disciplina ISTORIA BISERICIIUNITARIENE (materia claselor XI şi XII).


VECHIUL ŞI NOUL TESTAMENT

II.COMPETENŢE DE EVALUAT1. Identificarea punctului de vedere susţinut într-un text teologic;2. Elaborarea argumentelor pentru susţinerea unui punct de vedere personal;3. Interpretarea simbolurilor şi motivelor religioase dintr-un text dat;4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri,

comparaţii) pe baza unei structuri de idei dată;5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.

III.CONŢINUTURI1. Relaţia divinitate - om (Schimbarea relaţiei divinitate - om în Vechiul

Testament, Relaţia tată-individ);2. Elementele mitologice şi istorice în vechiul Testament (geneza, istoria şi

formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul concucătorilor în istoria evreilor - Moise,regii, judecătorii, profeţii; practica şi rolul religiei în viaţa cotidiană a evreilor);

3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden,alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babel, scara lui Iacov; legământul)

4. Caracteristicile specifice ale religiei evreieşti faţă de religia popoarelorînconjurătoare (Dumnezeu, rolul credinţei în comportamentul moral-religios al evreilor);

5. Căile de cunoaştere ale lui Dumnezeu (rugăciunea, formele şi sensul rugăciuniiautentice, meditaţia, credinţa, caracterul personal al credinţei);

6. Viaţa şi personalitatea lui Isus.7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea şi adevărul, adevărul omenesc şi adevărul

dumnezeiesc, iubirea faţă de semeni şi de Dumnezeu, Împărăţia cerurilor şi vocaţiaomului, Fericirile).

8. Învăţătura lui Isus despre Dumnezeu, despre om şi porunca iubirii.9. Viaţa şi personalitatea apostolilor.10. Locul şi valoarea Bibliei în religia unitariană; orientare în Biblie, traducerile.


Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără areflecta în mod special viziunea unui manual anume.

ISTORIA BISERICII UNITARIENE

I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2008, ISTORIA BISERICII

UNITARIENE (materia claselor XI şi XII).are statut de disciplină obligatorie pentruelevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută la proba E, la alegere cudisciplina VECHIUL ŞI NOUL TESTAMENT (materia claselor IX şi X).


II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea de termeni, noţiuni, concepte folosite în istoria Bisericii ;2. Utilizarea adecvată, şi explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte

complexe;3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituţie în complexitatea lui,

dintr-o epocă dată;4. Interpretarea consecinţelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei

instituţii, pe baza unei structuri de idei date;5. Redactarea unei compoziţii-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se

evidenţieze caracteristicile şi interferenţele fundamentale în epocă a evenimentului,sau personajului istoric dat;

6. Utilizarea cunoştinţelor asimilate în evaluarea evenimentelor şi documentelor istorice,ţinând cont totodată de realitatea în care se găseşte astăzi confesiunea şi comunitateadin care face parte, definind şi posibilităţile de dezvoltare ale acestora în viitor;

7. Asumarea responsabilităţi pentru relaţiile sale cu semenii, cu comunitatea şisocietatea, ţinând cont de determinarea lui istorică.

III. CONŢINUTURI1. Formarea primelor comunităţi creştine. Comunitatea din Ierusalim. Răspindireacreştinismului. Mitropolii şi patriarhiile.2. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu în primele epoci alecreştinismului3. Creştinătatea din sfârşitul secolului I. până la Constantin cel MareCreştinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice ; Prigonirea creştinilor4. Înălţarea şi decăderea papalităţii.5. Mişcările premergătoare reformei din EuropaJan Hus şi John Wyclif6 Viaţa şi activitatea lui Martin LutherReformă; Indulgenţele; Viaţa lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze“Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!” ;7. Viaţa şi activitatea lui Jean Calvin


8. Începuturile mişcărilor antitrinitarieneViaţa şi activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini, Giorgio Biandrata9. Începuturile mişcării unitariene din TransilvaniaViaţa şi activitatea lui Dávid Ferenc10. Biserica Unitariană din Transilvania în secolul al XVII-lea11. Complanaţia Desiană şi consecinţele acestuia12. Viaţa şi activitatea episcopului Koncz Boldizsár13. Diploma Leopoldinum şi consecinţele acestuia14. Rolul episcopilor şi patronilor din secolul al XVIII-lea15. Viaţa şi activitatea episcopului Kriza János16. Patronii şi episcopii secolului al XIX-lea17. Viaţa şi activitatea episcopului Ferencz József18. Istoricul colegiilor unitariene19. Biserica unitariană între cele două războaie mondiale20. Biserica Unitariană în timpul regimului comunist.

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanţă cu programa şcolară, fără a reflectaîn mod special viziunea unui manual anume.



BISERICA BAPTISTĂ

LICEELE BAPTISTE

STUDIUL BIBLIEI

I. Statutul disciplinei

În cadrul examenului de Bacalaureat 2008, STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină despecialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, specializarea teologie baptistă, şi poate fisusţinută la proba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. Competenţe de evaluat

1. definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei2. identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situarea acestuia în

context3. explicarea scopului şi a implicaţiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau

întâmplări biblice4. elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date5. utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologic

III. Conţinuturi

STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT

1. Genesa: Cartea Începuturilor (Schultz, p. 23-30, 45-59)1.1 Creaţia (zilele, omul, femeia)1.2 Căderea (ispitirea şi neascultarea, urmările neascultării, prima profeţie

mesianică)1.3 Potopul (cauze, descriere, legământul cu Noe)1.4 Babel (descriere, urmări)1.5 Avraam (chemare, legământ credinţa ca neprihănire, jertfirea lui Isaac)1.6 Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel,

schimbarea numelui; profeţia mesianică: Gen. 49:10)1.7 Iosif (visul, vinderea ca rob, întemniţarea, înălţarea, Iosif ca salvator, caracterul

lui).2. Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său (Schultz, p. 63, 70-88)

2.1 Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, împietrirealui Faraon, moartea întâilor născuţi, Paştele)

2.2 Legământul Mozaic (scopul, conţinutul, Decalogul, diferite legi)2.3 Cortul întâlnirii (elemente componente)

3. Iosua: Cucerirea ţării Canaan (Schultz, p. 123-135)3.1 Intrarea în Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea Ierihonului,

Ai)3.2 Cucerirea ţării (campania de sud şi nord)

4. Judecători. Ghedeon şi Samson (Schultz, p. 135-150)4.1 Caracteristicile perioadei judecătorilor (păcat, pedeapsă, pocăinţă, pace, Jud.

21:25)4.2 Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)4.3 Samson (istoria, caracterizarea personajului)

5. Samuel, ultimul judecător al lui Israel (Schultz, p. 156-161)


5.1 Naşterea şi chemarea5.2 Samuel ca judecător (judecarea şi învăţarea poporului)5.3 Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul şi a lui David)

6. Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161-165)6.1 Credincioşia lui Saul (ungerea, biruinţa asupra duşmanilor)6.2 Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)

7. David, întemeietorul Statului naţional evreu (Schultz, p. 167-184)7.1 Împărat peste Iuda şi Israel7.2 Păcatul lui David şi consecinţele lui7.3 Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16)

8. Profeţii mesianice în cartea Isaia (Schultz, p. 379-400)8.1 Contextul cărţii Isaia (autor, dată, context istoric)8.2 Profeţii mesianice (7:14, 9:1-6, 11:1-5,53)8.3 Împlinirea profeţiilor în Noul Testament (numai a celor enumerate mai sus).

STUDIUL NOULUI TESTAMENT1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105)

1.1. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul – creaţia luiDumnezeu, păcatul, aşteptarea mesianică)

1.2. Templul şi sinagoga2. Evangheliile – privire generală (Tenney, p. 127-175)

2.1. Autorul, data şi locul scrierii2.2. Destinaţia şi scopul evangheliei

3. Viaţa şi lucrarea Domnului Isus Hristos (Tenney, p. 179-187)3.1. Naşterea şi copilăria3.2. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări)3.3. Moartea, învierea, înălţarea

4. Învăţătura Domnului Isus şi minunile Sale (Tenney, p. 197-203)4.1. Metodele de învăţare ale lui Isus4.2. Scopul şi conţinutul învăţăturii4.3. Minunile lui Isus (împlinirea profeţiilor mesianice, exemple)

5. Divinitatea şi umanitatea Domnului Isus în Evanghelia după Ioan (Tenney, p. 174-175)5.1. Prologul Evangheliei după Ioan5.2. Afirmaţiile „Eu sunt…”5.3. Minunile5.4. Elementele esenţiale ale naturii umane

6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246)6.1. Biserica din Antiohia Siriei (motivaţiile misiunii)6.2. Traseul şi piedicile întâlnite6.3. Conciliul din Ierusalim (probleme şi soluţia)

7. Epistola către Romani (Tenney, p. 274-279)7.1. Autor, destinatari, scop7.2. Revelaţia lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relaţia creştinului cu statul,

îngăduinţa creştină.

NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.E.C.T.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintresuporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare,prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.Bibliografie recomandată:1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers, Inc., 19802. Talpoş, Vasile Dr., Studiu introductiv în Legea, Istoria şi Poezia Vechiului Testament,

Ed. Didactică şi Pedagogică, 1999


3. Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co., 1986

DOCTRINE BIBLICEI. Statutul disciplinei

În cadrul examenului de Bacalaureat 2008, DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină despecialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, specializarea teologie baptistă, şi poate fisusţinută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. Competenţe de evaluat

1. definirea conceptelor şi noţiunilor specifice disciplinei2. identificarea şi interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic şi situarea acestuia în

context3. interpretarea din punct de vedere doctrinar a unor afirmaţii date şi explicarea

acestora în contextul Scripturii4. elaborarea unui eseu pe baza unei structuri şi idei date5. utilizarea corectă şi adecvată a limbajului teologic

III. Conţinuturi

1. Bibliologie – De ce Sola Scriptura (Erickson, cap. 9-10, Thiessen, p. 72-79)1.1. Teorii ale inspiraţiei Scripturii1.2. Doctrina biblică a inspiraţiei1.3. Ineranţa Scripturii

2. Trinitate – Cine este Dumnezeu (Erickson, cap. 15, Thiessen, p. 85-114)2.1. Baza biblică a doctrinei, interpretări diacronice2.2. Esenţa naturii divine2.3. Atributele naturale (nonmorale) ale lui Dumnezeu2.4. Atributele morale ale lui Dumnezeu2.5. Natura lui Dumnezeu: unitate şi trinitate

3. Trinitate – Ce face Dumnezeu (Erickson, cap. 17, Thiessen, p. 9-20)3.1. Revelaţia (generală şi specială) – descoperirea de Sine a lui Dumnezeu3.2. Creaţia - baza biblică, semnificaţia teologică a doctrinei

4. Cristologie – Cine este Isus Cristos (Erickson, cap. 32-33, Thiessen, p. 251-257)4.1. Divinitatea lui Cristos – baza biblică4.2. Umanitatea lui Cristos – baza biblică4.3. Unitatea persoanei lui Cristos

5. Cristologie – Ce a făcut Cristos pe pământ (Erickson, cap. 39, Thiessen, p. 261-285)5.1. Semnificaţia morţii lui Cristos5.2. Sfera de cuprindere a morţii lui Cristos5.3. Interpretări greşite ale morţii lui Cristos5.4. Învierea lui Cristos

6. Pneumatologie – Cine este Duhul Sfânt (Erickson, cap. 40)6.1. Divinitatea Duhului Sfânt6.2. Personalitatea Duhului Sfânt

7. Pneumatologie – Ce face Duhul Sfânt (Erickson, cap. 41, Thiessen, p. 288-294)7.1. Lucrarea Duhului Sfânt în Vechiul Testament7.2. Lucrarea Duhului Sfânt în viaţa lui Isus Cristos7.3. Lucrarea Duhului Sfânt în viaţa credinciosului7.4. Darurile Duhului Sfânt şi darurile miraculoase în prezent

8. Antropologie – Ce este omul (Erickson, cap. 23, 24, Thiessen p. 188-192, 209-226)8.1. Chipul lui Dumnezeu în om


8.2. Natura constituţională a omului (trihotomism şi dihotomism)8.3. Originea sufletului8.4. Căderea omului în păcat şi consecinţele căderii

9. Hamartologie – Cât de grav este păcatul (Erickson, cap. 26, 27, Thiessen, p. 205-209)9.1. Termeni pentru păcat: ratarea ţintei, încălcarea legii9.2. Originea şi natura esenţială a păcatului9.3. Sursa păcatului – învăţătura biblică

10. Soteriologie – Cum poate fi mântuit omul (Erickson, cap. 44-47)10.1. Începutul mântuirii – aspecte subiective: chemare eficace, convertire, regenerare10.2. Începutul mântuirii – aspecte obiective: unirea cu Cristos, justificarea, adopţia10.3. Continuarea mântuirii: sfinţirea credinciosului10.4. Desăvârşirea mântuirii: glorificarea credinciosului

11. Eclesiologie – Cum fiinţează Biserica lui Cristos (Erickson, cap. 49-50, 52-53)11.1. Metaforele biblice ale Bisericii11.2. Concepţii de bază despre botezul creştin11.3. Concepţii majore despre Cina Domnului11.4. Condiţii pentru participarea la actele de cult11.5. Funcţiile Bisericii

12. Escatologie – Despre finalul istoriei (Erickson, cap. 56, 59)12.1. Moartea fizică12.2. Starea intermediară12.3. Starea finală

NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cuPROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.E.C.T.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintresuporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare,prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.

Bibliografie recomandată:1. Erickson, J. Millard, Teologie creştină, vol. I-III, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 19982. Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematică, Societatea Misionară Română,

19863. Douglas, J.D., editor, Dicţionar Biblic, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 19954. Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România



BISERICA PENTICOSTALĂPNEUMATOLOGIE

I. STATULTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, PNEUMATOLOGIA are statut de

disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută laproba E, la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea şi explicarea conceptelor şi noţiunilor de bază specifice pneumatologiei;2. Analiza şi interpretarea doctrinelor şi simbolurilor teologice;3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;4. Elaborarea unui eseu structurat;5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a

comunităţii;6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONŢINUTURI1. Doctrina despre Duhul Sfânt şi locul ei în teologie.2. Duhul Sfânt este o Persoană.3. Dumnezeirea Duhului Sfânt.4. Simbolurile Duhului Sfânt . 5. Denumirile Duhului Sfânt.6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii.7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt.8. Roada Duhului Sfânt.9. Plinătatea Duhului Sfânt.10. Cele nouă daruri ale Duhului . 11. Călăuzirea Duhului Sfânt .12. Rolul şi locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei.

NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMAPENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conţinutulunui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesorişi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea decompetenţe.


DOCTRINE BIBLICE

I. STATULTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOCTRINE BIBLICE, are statut de

disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută laproba E, la alegere cu disciplina PNEUMATOLOGIA.


II. COMPETENŢE DE EVALUAT1. Definirea conceptelor şi noţinilor biblice de bază;2. Interpretarea unui text biblic;3. Corelarea cunoştinţelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învăţământ;4. Elaborarea unui eseu structurat;5. Aplicarea învăţăturii de credinţă în rezolvarea problemelor din viaţa individului şi a

comunităţii;6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONŢINUTURI1. Canonul Bibliei . Criterii de canonicitate.2. Autoritatea şi inspiraţia Scripturii. Importanţa Bibliei în viaţa creştinului.3. Natura şi atributele lui Dumnezeu.4. Învăţătura despre Trinitate.5. Revelaţia lui dumnezeu. Revelaţia generală şi revelaţia specială.6. Lucrările lui Dumnezeu . Creaţia.7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate şi umanitate.8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea şi Învierea Sa9. Ispăşirea realizată de Isus Christos.10. Originea omului. Căderea şi păcatul originar.11. Păcatul . Natura păcatului şi consecinţele lui.12. Planul de mântuire a omenirii.13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul şi cina Domnului.14. Slujbele din Biserică.15. Funcţiile Bisericii : închinare, părtăşie, evanghelizare

NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre

suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 CULTUL MUSULMAN

LEGISLATIE ISLAMICA

I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de Bacalaureat 2007, LEGISLATIE ISLAMICA are statut de

disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, şi poate fi susţinută laproba E.


II. COMPETENTE GENERALE1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice .(Scopul si obiectul de

studiu);2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si a

modurilor de practicare a acestora;3. Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor cei revin acestuia din punct

de vedere al Legislatiei Islamice;4. Insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.

III. CONŢINUTURIClasa a X-a

Tema 1 �tiinţa dreptului islamicA. Cunoaşterea dreptului islamic, obiectul său şi scopul

Tema 2 CultulA. Definirea cultului şi felurileB. Structura cultului şi scopurile

Tema 3 Răspunderea şi obligaţiileA. Obligaţiile. Îndatoririle răspunderii

Tema 4 Curăţenia sau MântuireaA. Hadesul şi caracteristica murdărieiB. AbluţiuneC. Spălare rituală (pe tot corpul)

Tema 5 Ruga sau RugăciuneaA. Orele de rugăB. Obligaţiile ce determină rugăciuneaC. Necesităţile şi poruncile rugăciunii

Tema 6 Executarea rugăciunilorA. Rugăciunea celor 5 momente ale zilei şi proceduraB. Rugăciunea care precede miezul nopţii şi proceduraC. Rugăciunea de îmmormântare şi procedura saC”. Rugăciunea de vineri şi procedura saD. Rugăciunea de „Bayram” şi procedura saE. Rugăciunea care se face în public în luna Ramazanului înainte de miezul nopţii şi

proceduraTema 7 Alte aspecte referitoare la rugăciuni

A. Îndreptarea frunţii, a mâinilor spre sol pentru ruga de iertare, de armonie, dedevoţiune


Clasa a XI-a

Tema 8 PostulA. Explicarea noţiunii de post, importanţa şi raţiunea sa, foloasele postuluiB. Obligativitatea postului şi felurile saleC. Condiţiile postului şi valoarea saD. Fapte ce anulează postul. Cazuri de nulitate

Tema 9 DaniaA. Noţiunea de danie, importanţa sa şi foloaseleB. Obiecte, bunuri care pot fi dăruiteC. persoanele care pot primi dania

Tema 10 Pomana, milostivireaA. Pomana (noţiune) şi formeB. Pomana „Fitir”

Tema 11 PelerinajulA. Pelerinajul şi importanţa saB. Terminologia şi rugăciunile pelerinajuluiC. Felurile pelerinajuluiD. Rugăciunile pelerinajuluiE. Vizitarea Mekee şi Medinei înafara perioadei de pelerinajF. Alte aspecte privind pelerinajul

Tema 12 Ofranda şi vânatulA. Caracteristica ofrandei şi importanţa eiB. Necesitatea ofrandei şi animalele de sacrificiuC. Ofranda de jurământ cea pentru promisiuneC”. Animale a căror carne nu poate fi consumată

NOTĂ:Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unul dintre

suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea programei şcolare, prinînsuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008Profilul: TEHNIC - CONSTRUCŢII

Calificările profesionale: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCRIISI INSTALATIITEHNICIAN ÎN CONSTRUCTII SI LUCRARIPUBLICE,TEHNICIAN INSTALATOR IN CONSTRUCTII

1. Statutul programei

În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat

proba E – probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din

aria curriculară „Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.

Programa Tehnic 1 are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de

programă opţională pentru profilul Tehnic, calificările profesionale: Tehnician

desenator pentru construcrii si instalatii – ruta directă de profesionalizare, respectiv:

Tehnician în constructii si lucrari publice, Tehnician instalator in constructii - ruta

progresivă de profesionalizare. Pentru profilul Tehnic, calificările profesionale mai sus

enunţate, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele trei programe

reprezentative ale profilului.

Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază

Standardele de pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi

vizează evaluarea performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi

a competenţelor tehnice generale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:

a) Unităţi de competenţe cheie:

1. Prelucreaza datele numerice;

2. Interpreteaza rezultatele obtinute si prezinta concluziile;

b) Unităţi de competenţe tehnice generale:

1. Documentaţia tehnico-economică

Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a

criteriilor de performanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se

realizeze în concordanţă cu precizările incluse în SPP.


2. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi decompetenţă

Competenţe Conţinuturi

Documentaţiatehnico-economică

C. 1.Selecteazădocumentaţia tehnico-economicăspecificălucrărilor deconstrucţii,instalaţii şilucrărilorpublice

1. Surse de documentare: standarde; normative;legislaţia în vigoare specifică lucrărilor de construcţii şiinstalaţii; indicatoare de norme de deviz; cărţi tehnicepentru utilaje şi echipamente; fişe tehnologice; normede protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului specifice;proiecte pentru un obiect de investiţie pe diferite faze(studii de pre şi fezabilitate, STE, documentaţie delicitaţie, caiete de sarcini, proiecte de autorizare,proiecte de execuţie).2. Obiect de investiţie: execuţia, repararea, extindereasau reabilitarea unor construcţii, instalaţii şi lucrăripublice (clădiri civile şi industriale; instalaţii interioareşi exterioare de: apă-canal, gaze, încălzire centrală,ventilare şi condiţionare a aerului; tronsoane de căi decomunicaţii).3. Documentaţie tehnică de execuţie: desene deexecuţie; memorii de arhitectură; memorii tehnice;breviare de calcul; antemăsurători pe categorii delucrări; liste de cantităţi de lucrări aferente fiecăreicategorii de lucrări; liste de utilaje şi echipamente.4. Documentaţie economică de execuţie: devize pecategorii de lucrări; devize pe obiecte; deviz general;extrase de resurse, graficul de eşalonare a investiţiei.5. Documentaţie de evidenţă a lucrărilor în execuţie:grafice de execuţie a lucrărilor; procese verbale detrasare a lucrărilor; registre – jurnal de cantităţi delucrări executate; ataşamente; situaţii de lucrări;dispoziţii de şantier, note de renunţare la executareaunor lucrări, note de comandă pentru lucrărisuplimentare, registre de evidenţă consumuri demateriale şi analize comparative de material, manoperăşi utilaj; procese verbale pentru lucrări ascunse şiaparente; registre de urmărire a calităţii lucrărilor;registre de evidenţă funcţionare şi consumuri specificepentru utilaje; procese verbale de recepţie a lucrărilor;fişe de pontaj pentru personal; fişe de instruire privindprotecţia muncii, PSI şi protecţia mediului.



Competenţe Conţinuturi


C. 2.Elaborează laproiectaredocumentaţiatehnicăspecificălucrărilor deconstrucţii,instalaţii şilucrărilorpublice

6. Desene de execuţie pentru un obiect de investiţii:execuţia, repararea, extinderea sau reabilitarea unorconstrucţii, instalaţii şi lucrări publice (clădiri civile şiindustriale; instalaţii exterioare şi interioare de: apă-canal, degaze, de încălzire centrală, de ventilare şi condiţionare aaerului; tronsoane de căi de comunicaţii).7. Documentaţie tehnică de execuţie: memorii de arhitectură;memorii tehnice; liste de cantităţi de lucrări aferente fiecăreicategorii de lucrări; liste de utilaje şi echipamente;antemăsurători pe categorii de lucrări.8. Articole de deviz din indicatoare de norme de devizspecifice lucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilorpublice.9. Cantităţi de lucrări: stabilite prin calcul conform desenelorde execuţie.10. Elaborarea antemăsurătorilor pe categorii de lucrărifolosind metoda clasică de calcul şi aplicaţii softwarespecifice întocmirii antemăsurătorilor la lucrări deconstrucţii şi lucrărilor publice.11. Elaborarea normelor locale pentru lucrări neexplicitate înarticole de deviz.

Procesareadatelornumerice


C. 2.Prelucreazădatelenumerice

C. 3.Elaborează laproiectaredocumentaţiaeconomicăspecificălucrărilor deconstrucţii,instalaţii şilucrărilorpublice

12. Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţii, înmai multe etape cu numere de mai multe mărimi13. Formule de calcul: transformări de unităţi de măsură,calcule economico-financiare, ecuaţii liniare cu douăvariabile, media aritmetică, geometrică, dispersia, abatereamedie pătratică.14. Reprezentare grafică în plan a datelor obţinute.15. Citirea graficelor: coordonatele graficului, relaţia dintremărimile reprezentate.16. Documentaţie economicăde execuţie pentru lucrări de construcţii, instalaţii şi lucrăripublice: devize pe categorii de lucrări; devize pe obiecte;deviz general; extrase de resurse (de materiale, de forţă demuncă, de utilaje, de transport); graficul de eşalonare ainvestiţiei.17. Surse de documentare: antemăsurători pe categorii şigrupe de lucrări; indicatoare de norme de deviz specificelucrărilor de construcţii, instalaţii şi lucrărilor publice;cataloage şi oferte de preţuri pentru materiale, manoperă,utilaj şi transport.18. Elaborarea devizelor şi a extraselor de resurse folosindmetoda clasică de calcul şi aplicaţii software specifice


calculului devizelor şi al extraselor de resurse.19. Elaborarea graficului de eşalonare a investiţiei.


C. 4.Intocmeste sicompleteazădocumente deevidenţă lapunctele delucru

20. Puncte de lucru: şantiere de construcţii, instalaţii şilucrări publice pentru obiecte de investiţii (execuţia,repararea, extinderea sau reabilitarea unor construcţii,instalaţii şi lucrări publice - clădiri civile şi industriale;instalaţii exterioare şi interioare de apă-canal, de gaze, deîncălzire centrală, de ventilare şi condiţionare a aerului;tronsoane de căi de comunicaţii).21. Documente de evidenţă: grafice de execuţie a lucrărilor;registre – jurnal de cantităţi de lucrări executate; ataşamente;situaţii de lucrări; registre de evidenţă de consumuri demateriale şi analize comparative de material, manoperă şiutilaj.22. Cerinţe de respectat în timpul execuţiei lucrărilor: datedin proiectele de execuţie; termene de execuţie; calitateamaterialelor şi a lucrărilor executate; consumuri specifice deresurse materiale, umane şi utilaje.

Procesareadatelornumerice


C. 3.Interpreteazărezultateleobţinute

C. 5.Stabileşteconcordanţadintredocumentaţiatehnico-economică şicondiţiileconcrete dedesfăşurare alucrărilor

23. Comparare rezultate cu valori date pentru determinarea :erorilor/ abaterilor , cauzelor, tipurilor de erori, tendinţelor.24. Tipuri de grafice: liniare, în coloane şi bare, circulare,radar, Gantt.25. Tipuri de diagrame: cumulativă, Paretto, de dispersie.26. Concluzii în baza unei analize critice27. Utilizarea rezultatelor în luarea deciziilor optime28. Puncte de lucru: şantiere de construcţii, instalaţii şilucrări publice pentru obiecte de investiţii (execuţia,repararea, extinderea sau reabilitarea unor construcţii,instalaţii şi lucrări publice - clădiri civile şi industriale;instalaţii exterioare şi interioare de apă-canal, de gaze, deîncălzire centrală, de ventilare şi condiţionare a aerului;tronsoane de căi de comunicaţii).29. Date din documentaţie: amplasament lucrare; vecinătăţi;construcţii, instalaţii şi lucrări publice existente; elementecomponente (caracteristici tehnice şi dimensionale, traseeinstalaţii, poziţii, materiale şi tehnologii) pentru lucrări deconstrucţii, instalaţii şi lucrări publice în execuţie.30. Neconcordanţe: lucrări suplimentare; lucrări la care serenunţă; schimbarea elementelor componente (caracteristicitehnice şi dimensionale, poziţii, trasee, materiale şitehnologii) pentru lucrări de construcţii, instalaţii şi lucrăripublice în execuţie.31. Documentaţie de întocmit: dispoziţii de şantier, note derenunţare la execuţia unor lucrări, note de comandă pentrulucrări suplimentare.


Nota: continuturile tematice au fost selectate pornind de la modulul VII - Documentatie

Tehnico-Economica, clasa a XI-a, ruta de specializare prin liceu tehnologic si modulul

III – Documentatie Tehnico-Economica, clasa a XII-a, ruta de specializare prin scoala

de arte si meserii.

Colegiul Tehnic “Ion Mincu” TimisoaraProfesor gr.I:ing. Sorin BRATOSIN


[Type text]

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: TEHNIC – CONSTRUCŢII

Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA MATERIALELOR DECONSTRUCŢIITEHNICIAN IN INDUSTRIA STICLEI SI CERAMICII

Varianta 1 1. Statutul programei


modificările şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E –

probă scrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară

„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.

Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă

opţională pentru calificările profesionale: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii – ruta

directă şi Tehnician în industria materialelor de construcţii – ruta progresivă de

profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de

programe (varianta 1 sau varianta 2).

Programa este elaborată în conformitate cu curriculum-ul şcolar, având la bază

Standardele de Pregătire Profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează

evaluarea performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor

tehnice generale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:


1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme

2. Comunicare

3. Procesarea datelor numerice


1. Asigurarea calităţii

c) Unităţi de competenţe tehnice specializate:

1. Chimia sistemelor silicatice

Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor de

performanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă

cu precizările incluse în SPP.


[Type text]

2. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestora

UNITĂŢI DECOMPETENŢĂ

COMPETENŢE DEEVALUAT CONŢINUTURI TEMATICE

Chimia sistemelorsilicatice

- Descrie structura silicaţilor - Noţiunea de structură. Tipuri de structurila silicaţi.- Structura cristalină a silicaţilor: metode deobţinere, proprietăţi, unitatea structurală debază din silicaţii cristalini, tipuri de structuricristaline la silicaţi, polimorfism,izomorfism, hidratarea şi deshidratareasilicaţilor cristalini.- Structura vitroasă a silicaţilor: metode deobţinere, proprietăţi.- Structura coloidală a silicaţilor: sistemecoloidale, metode de obţinere, proprietăţi,transformări.

- Prezintă efectele termice careînsoţesc transformărilesilicaţilor

- Efecte termice care însoţesc transformărilesilicaţilor: căldura specifică, căldura deformare, căldura de reacţie, căldura detopire, căldura de solidificare, căldura detransformare polimorfă, metode pentrudeterminarea cantitativă a lor, unităţi demăsură.- Legea echilibrelor fazelor în sistemele desilicaţi. Aplicaţii în sistemele de silicaţi

-Explică transformările fizico-chimice din sistemele desilicaţi

- Sisteme unare: procesul de solidificare-topire şi transformări polimorfe.- Sisteme binare: procesul de solidificare-topire în sistemele binare cu eutectic, cu un compus chimic congruent, cu un compuschimic incongruent, cu transformăripolimorfe- Compuşii oxidici principali ai silicaţilor:SiO2, Al2O3, CaO, MgO, Fe2O3.- Sisteme concrete de silicaţi: Al2O3- SiO2,Na2O - SiO2

- Aplică noţiunile de chimiasilicaţilor la studiul maselorceramice

- Materii prime principale pentru maseleceramice.- Transformările fizico-chimice care au locîn timpul transformării maselor ceramice.

- Aplică noţiunile de chimie asilicaţilor la studiul maselorpentru obţinerea sticlei

- Materii prime principale pentru obţinereasticlei- Transformările fizico-chimice care au locîn timpul topirii.


[Type text]

UNITĂŢI DECOMPETENŢĂ

COMPETENŢE DEEVALUAT

CONŢINUTURI TEMATICE

Asigurareacalităţii

Descrie conceptele deasigurare a calităţii, controlulcalităţii şi sisteme de calitate

� Conceptul de asigurarea calităţii,controlul calităţii, sisteme de calitateconform standardelor de calitateromâneşti, europene şi internaţionale

� Asigurarea calităţii: calitate internă,calitate externă, calitate totală

� Controlul calităţii: evaluarea calităţii,supravegherea calităţii, inspecţia calităţii,verificarea calităţii

� Sisteme de calitate (terminologie,standarde româneşti, europene şiinternaţionale)

� Elementele sistemului calităţii: deconducere, de desfăşurare a sistemuluicalităţii, documentaţia sistemului calităţii


[Type text]

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: TEHNIC – CONSTRUCŢII

Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA MATERIALELOR DECONSTRUCTIITEHNICIAN IN INDUSTRIA STICLEI SI CERAMICII

Varianta 2







opţională pentru calificările profesionale: Tehnician în industria sticlei şi ceramicii – ruta

directă şi Tehnician în industria materialelor de construcţii – ruta progresivă de



Programa este elaborată în conformitate cu curriculum-ul şcolar, având la bază

Standardele de Pregătire Profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează


tehnice specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:



2. Comunicare


b) Unităţi de competenţe tehnice specializate:

1. Fabricarea produselor din industria sticlei – calificarea a)

(Procedee de fabricare aplicate în industria sticlei) – calificarea b)

2. Fabricarea produselor din industria ceramicii – calificarea a)

(Procedee de fabricare aplicate în industria ceramicii) – calificarea b)





[Type text]

2. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferenteacestora

UNITATEADE

COMPETENŢĂ

COMPETENŢEDE EVALUAT CONŢINUTURI

Fabricareaproduselor dinindustria sticlei(Procedee defabricare aplicateîn industria sticlei)

Identifică tipurile deproduse din industriasticlei

- Tipuri de produse din industria sticlei (demenaj, ambalaj, geamuri, articole de laborator,fire şi fibre de sticlă, sticle speciale )- Caracteristicile produselor

Descrie proprietăţileproduselor dinindustria sticlei

- Proprietăţile produselor din industria sticlei- Definirea proprietăţilor:- Proprietăţi fizico – mecanice: densitate,

rezistenţă mecanică, elasticitate, duritate,fragilitate

- Proprietăţi termice: căldură specifică, dilataretermică, conductibilitate termică, stabilitatetermică

- Proprietăţi electrice: conductibilitateelectrică, rezistenţă electrică

- proprietăţi optice: reflexia, refracţia,absorbţia luminii, dispersia luminii, dublarefracţie

- proprietăţi chimice: stabilitate chimică- Influenţa proprietăţilor asupra

caracteristicilor produsului finitPrezintă procedeelede fabricare aproduselor dinindustria sticlei

- Schemele tehnologice de fabricare a produselordin sticlă- Descrierea proceselor tehnologice de fabricarea produselor din sticlă (geamuri, fire şi fibre desticlă)- Particularităţi de fabricare a fiecărui tip deprodus


[Type text]

UNITATEADECOMPETENŢĂ

COMPETENŢEDE EVALUAT

CONŢINUTURI

Fabricareaproduselor dinindustria ceramicii(Procedee defabricare aplicateîn industriaceramicii)

Identifică tipurile deproduse din industriaceramicii

- Produse din industria ceramicii. Definiţii.Clasificare. Domenii de utilizare (construcţii,sanitar, menaj, tehnic, electrotehnic).

Descrie proprietăţileproduselor dinindustria ceramicii

- Proprietăţile produselor din industria ceramicii- Definirea proprietăţilor produselor ceramice:densitate, porozitate, puritate, rezistenţemecanice, rezistenţă la şoc termic, stabilitatetermică, rezistenţă chimică, transluciditate, gradde alb, gelivitate, etc.- Influenţa proprietăţilor asupra caracteristicilorprodusului finit

Prezintă procedeelede fabricare aproduselor dinindustria ceramiciifine

- Procesele tehnologice de fabricare a produselordin industria ceramicii fine: obiecte sanitare dinporţelan, plăci din faianţă sau gresie- Schemele tehnologice de fabricaţie- Particularităţi de fabricare a fiecărui produs(materii prime, reţeta de fabricaţie, tipul şivarianta de preparare a masei ceramice,procedeul de fasonare, procedeul de glazurare,procedeul de decorare, temperatura de ardere,controlul calităţii, modul de ambalare,depozitare şi transport.)

Prezintă procedeelede fabricare aproduselor dinindustria ceramiciibrute

- Procesele tehnologice de fabricare a produselordin industria ceramicii brute: cărămizi pline saucu goluri, ţigle şi coame, cărămizi de placaj- Schemele tehnologice de fabricaţie- Particularităţi de fabricare a fiecărui produs(materii prime, reţeta de fabricaţie, tipul şivarianta de preparare a masei ceramice,procedeul de fasonare, temperatura de ardere,controlul calităţii, modul de ambalare,depozitare şi transport.)


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profil: TEHNIC – CONSTRUCŢII

Calificarea profesională: TEHNICIAN INSTALATOR PENTRU CONSTRUCŢIIVarianta 2


În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisă

pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, în

funcţie de specializarea aleasă de elev.

Programa Tehnic are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă

opţională pentru profilul Tehnic, domeniul Construcţii şi lucrări publice calificarea

profesională :Tehnician instalator pentru construcţii – ruta progresivă de profesionalizare.

Pentru profilul Tehnic, domeniul şi calificarea profesională mai sus enunţată , absolventul are

posibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.

Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul de

pregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluarea

performanţelor elevilor,axată pe demonstrarea competenţelor tehnice specializate din cadrul

următoarelor unităţi de competenţă:

1. Desen tehnic de instalaţii

2. Măsurători în instalaţii


performanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cu

precizările incluse în SPP.


2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilor

aferente acestora

Unităţi de

competenţeCompetenţe individuale Conţinuturi tematice

UC:

Desen

tehnic de

instalaţii

C 20.2 Realizează planuri deinstalaţii tehnico-sanitare

1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii tehnico-sanitare2. Reprezentarea instalaţiilor exterioare (apărece potabilă, canalizare)- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare

3. Reprezentarea instalaţiilor interioare (apă recepotabilă, apă caldă, de canalizare meteorică şimenajeră)- plan subsol- plan parter şi etaj- schema coloanelor- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare

C20.3 Realizează planuri deinstalaţii de gaze naturalecombustibile

1. Norme şi standarde în vigoare privindproiectarea , execuţia şi exploatarea instalaţiilorde gaze naturale combustibile2. Reprezentarea standard a instalaţiilorexterioare de gaze naturale- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare3. Reprezentarea standard a instalaţiilorinterioare de gaze naturale- plan branşament- plan parter şi etaj- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare

C20.4 Realizează planuri deinstalaţii de încălzire centrală

1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii de încălzire2. Reprezentarea reţelelor termice exterioare- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare3. Reprezentarea instalaţiilor interioare deîncălzire centrală- plan subsol- plan parter şi etaj- schema coloanelor- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare4. Rreprezentarea instalaţiilor interioare deîncălzire centrală proprie


Unităţi decompetenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice

C20.5 Realizează planuri deinstalaţii de ventilare şi decondiţionare

1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii de ventilare şi de condiţionare2. Reprezentarea standard a instalaţiilor deventilare mecanică- vedere în plan şi schemă3. Reprezentarea standard a instalaţiilor decondiţionare- vedere în plan- schemă izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare4. Rreprezentarea centralei de ventilare şicondiţionare a aerului- vedere în plan- detalii specifice de montare şi îmbinare aechipamentelor din centrala de ventilare şi decondiţionare a aerului

UC:Măsurătoriîn instalaţii

C. 1. Realizează măsurătorila lucrări de instalaţiiexecutate

1. Proiecte de execuţie la lucrări de instalaţiiexecutate: instalaţii exterioare (de apă-canal, dedistribuţie gaze), instalaţii interioare (de apă,canalizare, de încălzire centrală, de ventilare şicondiţionare a aerului, de gaze), branşamente(de apă, de gaze).2. Respectarea datelor din proiecte: trasee,diametre, materiale pentru conducte; poziţiaarmăturilor, aparatelor pieselor şi accesoriilorspecifice tipului de instalaţie.3. Măsurători efectuate: lungimi conducte;număr şi tip pentru armături, aparate şi piesespeciale.4. Instrumente de măsură: ruletă, metru, riglăgradată, colţare, echere, compase, şubler,aparate topografice.5. Stabilirea cantităţilor de lucrări: prinnumărare, măsurare, calcul conformindicatoarelor de norme de deviz.

C.2. Întocmeşte schiţa unuireleveu

6. Schiţe de releveu pentru: clădiri şi instalaţiiexistente (clădiri de locuit sau industriale;instalaţii exterioare (de apă-canal, de distribuţiegaze); instalaţii interioare (de apă, canalizare, deîncălzire centrală, de ventilare şi condiţionare aaerului, de gaze); branşamente (de apă, degaze).7. Respectarea datelor din proiecte:trasee, diametre, materiale pentru conducte;poziţia armăturilor, aparatelor pieselor şiaccesoriilor specifice tipului de instalaţie;distanţe faţă de clădiri sau alte reţele edilitare.



C. 3. Coordonează trasareainstalaţiilor interioare şiexterioare pe teren

8. Date din proiecte de execuţie: axe conducte,cote de montare pentru instalaţii interioare (deapă, canalizare, de încălzire centrală, deventilare şi condiţionare a aerului, de gaze) şiinstalaţii exterioare (branşamente de apă, degaze; instalaţii exterioare de apă, de canalizare,de gaze).9. Puncte de reper: cotă pardoseală finită, cotazero, linie de vagris, repere de nivelment,distanţe faţă de clădiri sau alte reţele edilitare.10. Metode de materializare a traseelorinstalaţiilor (axe conducte, cote de montare) şi apoziţiilor de montare a pieselor şi accesoriilor(pe instalaţii interioare: armături, obiectesanitare, brăţări, piese de susţinere, piese decurăţire, ramificaţii; pe instalaţii exterioare(armături, cămine de vizitare, cămine de vane,piese de susţinere, piese de curăţire, ramificaţii,regulatoare, contoare, răsuflători) în interiorulclădirilor pe elementele de construcţie şi peteren.

C.4. Elaboreazăantemăsurători pentru lucrăride instalaţii

11. Surse de documentare: desene de execuţie;memoriu tehnic; fişe tehnologice; cataloage;standarde; normative; indicatoare de norme dedeviz.12. Tipuri de antemăsurători: pe categorii delucrări, pentru o lucrare, pe obiect de investiţii.13. Categorii de lucrări de instalaţii: exterioare(de apă-canal, de distribuţie gaze), interioare (deapă, canalizare, de încălzire centrală, deventilare şi condiţionare a aerului, de gaze),branşamente (de apă, de gaze).14. Calcule la elaborarea antemăsurătorii pecategorii de lucrări: lungimi conducte pediametre şi material; bucăţi pe tipuri dearmături; aparate şi piese speciale etc; suprafeţe;volume.

Prof. ing. gr. IVIOLETA DRAGOS ;Colegiul Tehnic de Constructii ,, Anghel Saligny’’, Cluj Napoca


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: TEHNIC – CONSTRUCŢII

Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICEVarianta 2






Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţională

pentru profilul Tehnic, calificarea profesională: Tehnician în construcţii şi lucrări publice – ruta

progresivă de profesionalizare. Pentru profilul Tehnic, calificarea mai sus enunţată, absolventul are


Programa este elaborată în conformitate cu curriculum-ul şcolar, având la bază Standardele

de pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluarea

performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice

generale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:


1. Rezolvarea de probleme;

2. Comunicare si numeraţie;


1. Desen de construcţii şi lucrări publice;

2. Măsurători în construcţii şi lucrări publice;






aferente acestora

Unităţi de


UC:Desen deconstrucţii şilucrăripublice

C 1. Interpretează desenede arhitectura şiconstrucţii

C 2. Realizează planuri dearhitectura , secţiuni şi detalii

C 3. Reprezintă elemente deconstrucţie din lemn, dinzidărie, din beton simplusi armat, metalice si izolaţii

C 4. Realizează planuri derezistenta

1. Elemente de standardizare: formate, linii,scări, simboluri convenţionale, elemente decotare

2. Tipuri de desene:

- planuri de arhitectură şi rezistenţă pentruclădiri,

- Secţiuni şi detalii de arhitectură şi rezistenţăpentru clădiri

1. Planuri parter, etaj, şi învelitoare , secţiuniverticale, vederi, detalii de pardoseli :reprezentări la scară

1. Îmbinări ale elementelor din lemn, planşeedin lemn, şarpante , tâmplărie din lemn

2. Pereţi din zidărie simplă de cărămidă

3. Fundaţii din beton simplu si armat, stâlpi,grinzi şi planşee din beton armat

4. Îmbinări la elemente de construcţii metalice,grinzi şi stâlpi metalici

5. Izolaţii termice la pereţi şi acoperişuri-terasă

şi izolaţii hidrofuge la acoperişuri – terasă şi lafundaţii

1. Planuri de fundaţii2. Planuri de cofraj pentru planşee3. Planuri de armare ale planseelor şi a detalii dearmare cu bare independente

UC:

Măsurătoriîn construcţiişi lucrăripublice

C .1 Execută schiţe dereleveu

1. Categorii de lucrări de construcţii:de terasamente, de betoane, de zidărie,de finisaje, de izolaţii, de tâmplărie,pentru construcţii metalice.2. Măsurători la lucrări de construcţii existentecu instrumente adecvate: ruletă, metru; riglăgradată; colţare; echere; compas; şubler; aparatetopografice3. Calcule în urma măsurătorilor, în vedereacotării şi executării releveelor4. Schiţe de releveu la scară: planuri, secţiuni şidetalii


C.2 Elaboreazăantemăsurători pentru lucrăride construcţii

C .3 Coreleazădocumentaţia pentru o construcţie existentă cusituaţia reală

5. Surse de documentare specifice6. Defalcarea lucrărilor de construcţii pecategorii de lucrări.7. Efectuarea de calcule pentru elaborareaantemăsurătorii pe articole de deviz.8. Centralizarea datelor pentru o lucrare deconstrucţie

9. Identificarea şi interpretarea surselor deinformare şi documentare pentru construcţiaexistentă10. Efectuarea de măsurători pe categorii delucrări11. Compararea documentaţiei existente cusituaţia din teren12. Reprezentarea de noi schiţe de releveupentru eventuale neconcordanţe.

Prof. ing. Florica AuricaProf. ing. Pescaru Ion


[Type text]


Profil: TEHNIC – CONSTRUCŢII

Calificarea profesională: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCŢII ŞI

INSTALAŢII

Varianta 2

Statutul programei





Prezenta programă are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă

opţională pentru profilul tehnic, domeniul construcţii şi lucrări publice, calificarea profesională:

Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii – ruta directă de profesionalizare.

Pentru profilul, domeniul şi calificarea mai sus enunţate, absolventul are posibilitatea de a

opta pentru una din cele două programe reprezentative ale profilului.

Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele de




Unităţi de competenţe tehnice specializate:

a) Desen tehnic de constructii si lucrări publice

b) Desen tehnic de instalaţii


[Type text]




Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilor aferenteacestora


DESENTEHNIC DECONSTRUCTIISI LUCRĂRIPUBLICE

C1. Interpretează desenede arhitectura şi construcţii

C2. Realizează planuri dearhitectura , secţiuni,vederi şi detalii

C3. Reprezintă elementede construcţie: din lemn,din zidărie, din betonsimplu si armat, metalicesi izolaţii

C4. Realizează planuri derezistenta

1. .Elemente de standardizare: formate,linii, scări, simboluri convenţionale, elementede cotare

2. Tipuri de desene:- planuri de arhitectură şi rezistenţă pentru

clădiri,- Secţiuni şi detalii de arhitectură şi rezistenţăpentru clădiri- planuri de situaţie, de ansamblu, secţiunispecifice

1. Plan parter, plan etaj, plan învelitoare,secţiuni verticale, faţade, detalii de pardoseli :reprezentări la scară

1. Îmbinări ale elementelor din lemn, planşeedin lemn, şarpante , tâmplărie din lemn2. Pereţi din zidărie simplă de cărămidă3. Fundaţii din beton simplu si armat, stâlpi,grinzi şi planşee din beton armat4. Îmbinări la elemente de construcţiimetalice, grinzi şi stâlpi metalici5. Izolaţii :- Izolaţii termice la pereţi şi acoperişuriterasă

- Izolaţii hidrofuge la acoperişuriterasă şi la fundaţii

1. Planuri de fundaţii2. Planuri de cofraj pentru planşee3. Planuri de armare ale planseelor şi adetaliilor de armare cu bare independente


[Type text]

Unităţi decompetenţe

Competenţe individuale Conţinuturi tematice

DESENTEHNIC DEINSTALAŢII

C1. Aplică noţiunile debază ale desenuluiindustrial

1. Desen tehnic industrial conformprescripţiilor standard :- linii şi haşuri ( simbol, aspect, grosimi , denumire, domeniul de utilizare)- cotarea în desenul industrial( elemente de cotare şi reguli de notare avederilor, secţiunilor, rupturilor, haşurilor şisuprafeţelor)

C2. Realizează planurilede instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

1. Norme şi standarde în vigoare privindproiectarea instalaţiilor tehnico-sanitare şi degaze2. Reprezentarea instalaţiilor exterioare (apărece potabilă, canalizare, gaze naturale)- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare3. Reprezentarea instalaţiilor interioare (apărece potabilă, apă caldă, de canalizare meteoricăşi menajeră, gaze naturale)- plan subsol ( apă, canalizare)- plan parter şi etaj- schema coloanelor- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare

C3. Realizează planuri deinstalaţii de încălzirecentrală

1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii de încălzire2. Reprezentarea reţelelor termice exterioare- plan de situaţie- profil în lung- detalii specifice de montare şi îmbinare3. Reprezentarea instalaţiilor interioare deîncălzire centrală- plan subsol- plan parter şi etaj- schema coloanelor- schema izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare4. Reprezentarea instalaţiilor interioare deîncălzire centrală proprie


[Type text]



C4. Realizează planuri deinstalaţii de ventilare şi decondiţionare

1. Norme şi standarde pentru desenul tehnic deinstalaţii de ventilare şi de condiţionare2. Reprezentarea standard a instalaţiilor deventilare mecanică- vedere în plan şi schemă3. Reprezentarea standard a instalaţiilor decondiţionare- vedere în plan- schemă izometrică- detalii specifice de montare şi îmbinare4. Reprezentarea centralei de ventilare şicondiţionare a aerului- vedere în plan- detalii specifice de montare şi îmbinare aechipamentelor din centrala de ventilare şi decondiţionare a aerului

AUTORI:Ing. Prof. Grad. Did. I ADRIANA ŢIBREA - Grupul Şcolar “ Ctin. Brancusi” Tg. MureşIng. Prof. Grad. Did. I MIHAELA TEODOR - Grupul Şcolar “ Ion Mincu” DevaIng. Prof. Grad. Did. I TRIFAN SOUCA- Grupul Şcolar,,Mihai Viteazul”, Zalău


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: TEHNIC - ELECTRIC






Programa Tehnic are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă

opţională pentru profilul Tehnic, calificările profesionale: Tehnician electrician electronist auto,

Tehnician în instalaţii electrice, Tehnician operator tehnică de calcul, Tehnician de

telecomunicaţii, Tehnician operator telematică, Tehnician în automatizări - liceu tehnologic şi

Tehnician electronist, Tehnician electrotehnist, Tehnician electrotmecanic, Tehnician

energetician, Tehnician metrolog, Tehnician operator roboţi industriali, - liceu, ruta

progresivă. Pentru profilul Tehnic, calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul are


Programele sunt elaborate în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele

de pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluarea



a) Unităţi de competenţe tehnice generale:

1. TEHNICI DE MĂSURARE ÎN DOMENIU

2. SISTEME DE AUTOMATIZARE;

3. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIE

4. ASIGURAREA CALITĂŢII





POGRAMA TEHNIC - ELECTRIC 1

Programa Tehnic Electric 1 vizează conţinuturile modulelor Sisteme de automatizare şi Tehnici demăsurare în domeniu care se studiază în clasa a XI a, respectiv a XII a- ruta progresivă.



UC:SISTEME DE

AUTOMATIZARE

C1. Caracterizeazăsistemele de reglareautomată

• Schema de principiu a unui sistem dereglare automată;

• Mărimile care intervin în schema deprincipiu a unui sistem de reglareautomată;

• Rolul funcţional al componentelorsistemului de reglare automată.

C2. Prezintă funcţionareacomponentelor sistemelorde reglare automată

• Elementele constructive alecomponentelor sistemelor de reglare:descriere, funcţionare

C3. Analizeazăfuncţionarea sistemelor deautomatizare specificedomeniului

• Sisteme de reglare automată specificedomeniului de pregătire: caracterizare şifuncţionare

• Parametrii tehnici supravegheaţi: mărimielectrice şi neelectrice.

UC:TEHNICI DE

MĂSURARE ÎNDOMENIU

C1. Explică structurainstalaţiilor / sistemelor demăsurare.

• Instalaţii şi sisteme de măsurare- Tipuri de structuri ale sistemelor de

măsurare (în lanţ, paralelă, în buclă),scheme structurale, principii defuncţionare.

C3 Utilizează tehnici demăsurare pentrudeterminarea /monitorizarea mărimilortehnice specifice proceselorindustriale.

• Metode de măsurare-Metode directe-Metode indirecte-Metode implicite

• Mijloace pentru măsurarea mărimilortehnice caracteristice proceselorindustriale:

- geometrice (măsuri terminale pentrulungimi, şublere, micrometre)- electrice (ampermetre, voltmetre, ohmmetre,wattmetre, contoare electrice)

1. Sisteme de reglare automată:1.1 Schema de principiu.1.2 Mărimile care intervin în schema de principiu a unui sistem de reglare automată: de intrare (de

referinţă), de reacţie, abaterea, de comandă, de execuţie (de reglare), de ieşire, perturbaţii;1.3 Componentele sistemului de reglare automată: rol, elemente constructive, principiul de

funcţionare• traductoare: de intrare şi de reacţie (traductoare parametrice – rezistive, capacitive

şi inductive, traductoare generatoare);• regulatoare automate (structura generală);


• elemente de execuţie: structura generală, gruparea elementelor de execuţie pe categorii– electrice, hidraulice, pneumatice.

1.4 Sisteme de reglare automată specifice domeniului de pregătire (elemente, rol, funcţionare)- reglarea automată a presiunii- reglarea automată a nivelului de lichid- reglarea automată adebitului- reglarea automată a temperaturii

Pentru aceste exemple nu se cere reprezentarea schemei de principiu.

2. Tehnici şi tehnologii de măsurare a mărimilor caracteristice proceselor tehnologice2.1 Proces de măsurare

• Definiţie• Componentele procesului de măsurare: măsurand, etaloane, mijloace de măsurare, metode de

măsurare ( definiţii, clasificări)2.3 Metode de măsurare

-Metode directe, inclusiv extinderea domeniului de măsurare-Metode indirecte (metoda ampermetrului şi voltmetrului)-Metode implicite (de comparaţie): de punte, substituţiei

3. Mijloace pentru măsurarea lungimilor: şublere, micrometre (elemente constructive, clase deexactitate, utilizări)4. Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice: tipuri constructive, proprietăţi, utilizări, scheme demontare în circuit: ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre, contoare electrice.

3. Instalaţii şi sisteme de măsurare3.1 Exemple de instalaţii şi sisteme de măsurare (elemente componenente, rol funcţional):

• schema bloc a unui lanţ de măsurare analogic• schema bloc a unui lanţ de măsurare digital

Bibliografie

F. Mareş, T. Bălăşoiu, G.Fetecău, S. Enache, D.Bălăşoiu, D. Federenciuc

Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sistemede reglare automatăManual pentru clasele a XI – a şi a XII - a

Editura Economică – Preuniversitaria, 2002

S. Hilohi, col.

Elemente de comandă şi control pentru acţionări şi sistemede reglare automatăManual pentru clasele a XI – a şi a XII - a

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 2002Mariana Tănăsescu TatianaGheorghiu, Camelia Gheţu

Măsurări tehnice, manual pentru cl. a X-a EdituraARAMIS, Bucureşti – 2005

Eugenia IsacMăsurări electrice şi electronice, manual pentru clasa a Xa, XI – a şi a XII – a

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1991T. Gheorghiu Auxiliar curricular pt modului „Tenhici de măsurare ...

nivel 3” archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3/Electric/Auxiliar curricular pt modului „Sisteme de automatizare”archive.tvet.ro/web/Aux_Nivel_3/


PROGRAMA TEHNIC ELECTRIC 2

Programa Tehnic Electric 2 vizează conţinuturile modulelor PLANIFICAREA ŞIORGANIZAREA PRODUCŢIE şi ASIGURAREA CALITĂŢII care se studiază în clasa a XII a, respectiva XIII a- ruta progresivă.



UCPLANIFICAREA

ŞIORGANIZAREA

PRODUCŢIEI

C1 Analizează producţiaca rezultat al procesului deproducţie.

• Conceptul de proces de producţie:- procese industriale- procese non-industriale• Criterii de clasificare a proceselor de

producţie:- modul de participare la executarea

produselor (procese de muncă de bază,procese auxiliare, procese de muncă dedeservire)

- modul de execuţie (manuale, manual-mecanice, procese de aparatură)

- modul de obţinere a produselor finite dinmaterii prime (directe, sintetice,analitice)

- natura tehnologică a operaţiilor efectuate(procese chimice, de schimbare aconfiguraţiei sau formei, de asamblare,de transport)

- natura activităţii desfăşurate (procese deproducţie propriu-zise, procese dedepozitare sau magazinaj, procese detransport)

• Componentele procesului de producţie:- mărimi de intrare- etape de realizare a procesului de

producţie- mărimi de ieşire

C2 Analizează aspecte aleorganizării şi planificării

producţiei

• Metode de organizare a producţiei:- organizarea producţiei în flux (divizarea

procesului tehnologic pe operaţii,amplasarea locurilor de muncă, trecereamateriilor prime de la un loc de muncă laaltul)

- organizarea producţiei individuale şi deserie mică (organizarea unităţilor deproducţie după principiul tehnologic,pentru fiecare loc de muncă)


C3 Programează activităţispecifice locului de

muncă.

• Documente utilizate la planificareaactivităţilor specifice locului de muncă:

- fişa de lansare a produsului/serviciului- fişe tehnologice- grafice- diagrame- planuri

UCASIGURAREA

CALITĂŢII

C1 Descrie conceptele deasigurare a calităţii,controlul calităţii şisisteme de calitate

• Conceptul de asigurarea calităţii,controlul calităţii, sisteme de calitateconform standardelor de calitateromâneşti, europene şi internaţionale.

• Asigurarea calităţii:- calitate internă- calitate externă- calitate totală• Controlul calităţii:- evaluarea calităţii,- supravegherea calităţii,- inspecţia calităţii- verificarea calităţii• Sisteme de calitate (terminologie,

standarde româneşti, europene ţiinternaţionale)

• Elementele sistemului calităţii:- de conducere- de desfăşurare a sistemului calităţii- documentaţia sistemului calităţii

C3 Utilizează procedurilede audit al calităţii

• Auditul calităţii –terminologie- evaluarea conformităţii

proceselor/produselor/serviciilor- evaluarea eficacităţii sistemului calităţii• Tipuri de audit:- auditul produsului- auditul procesului/ serviciului- auditul sistemului calităţii• Documente de audit:- plan de audit- raport de audit

I. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA PRODUCŢIEI1. Concepte fundamentale:

1.1. Conceptul de proces de producţie. Procesul tehnologic, procesul de muncă.1.2. Procese industriale. Procese non-industriale.

1.3. Componentele procesului de producţie: mărimi de intrare, etape de realizare a procesului deproducţie, mărimi de ieşire.

2. Criterii de clasificare a proceselor de producţie:- după modul de participare la executarea produselor- după modul de execuţie- după modul de obţinere a produselor finite din materii prime- după natura tehnologică a operaţiilor efectuate- după natura activităţii desfăşurate3. Metode de organizare a producţiei:


3.1. Organizarea producţiei în flux – definire, caracteristici3.2. Organizarea producţiei individuale (unicate) şi de serie mică – definire, caracteristici

4. Documente utilizate la planificarea activităţilor specifice locului de muncă: fişa de lansare aprodusului/serviciului, fişe tehnologice, grafice, diagrame, planuri

II. ASIGURAREA CALITĂŢII1. Concepte fundamentale:1.1. Conceptul de calitate, atributele calităţii1.2. Conceptul de asigurarea calităţii1.3. Controlul calităţii: evaluarea calităţii, supravegherea calităţii, inspecţia calităţii, verificarea

calităţii1.4. Sistem de calitate. Elementele sistemului de calitate: de conducere, de desfăşurare a

sistemului calităţii1.5. Conceptul de calitate totala; principiile sistemului de management al calităţii totale2. Documentaţia sistemului calităţii: manualul calităţii, procedurile sistemului calităţii,documentele calităţii (instrucţiuni de lucru, formulare, specificaţii tehnice/desene/buletine deîncercări) – definire, caracteristici, structura.3. Auditul calităţii3.1. Conceptul de audit al calităţii. Scopul procesului de audit3.2. Dovezile de audit3.4. Tipuri de audit: auditul procesului/produsului/serviciului; auditul sistemului calităţii3.5. Documente de audit: planul de audit, raportul de audit: cerinte specifice, mod de utilizare

Bibliografie

Olaru, M. Managementul Calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999 Olaru, M., Tanţău, A Managementul producţiei şi al calităţii, Editura Economică

Preuniversitaria, Bucureşti,2002Miramis, M.,McElheron, P.

Certificarea ISO 900, Editura Teora, Bucureşti, 1998

Isaic-Maniu, Al.,Vodă, V.

Manualul Calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1998

Olaru, M. Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii,Editura Economică, Bucureşti,2000

Cozaş, A. Gestiunea calităţii produselor, Editura Dacia, Cluj- Napoca,1986

***** Standardul SR EN ISO 9000/2001, Sisteme de management alcalităţii. Principii fundamentale şi vocabular

***** Standardul SR EN ISO 9001/2001, Sisteme de management alcalităţii. Cerinţe

***** Standardul SR EN ISO 10011, partea 1, 2 şi 3 /1994 Ghid pentruauditarea sistemelor de management al calităţii

***** Standard ISO 10013/2001, Guidelines for quality managementsystem documentation

***** Standard ISO 10014/1997, Guidelines for managing theeconomics of quality

Dragulinescu, N., s.a Managementul calităţii serviciilor, Editura AGIR, 2003 Enatescu A., s.a Calitate – Terminologie comentată, Editura tehnică, 2000


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: TEHNIC – POLIGRAFIE

Calificarea profesională: TEHNICIAN PRODUCŢIE POLIGRAFICĂVarianta 1



completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probăscrisă pentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară„Tehnologii”, în funcţie de specializarea aleasă de elev.

Conţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor deperformanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze înconcordanţă cu precizările incluse în SPP.

2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestora


Competenţeindividuale

Conţinuturi tematice

Imprimareaclasica

1. Imprimălucrăripoligrafice prinprocedeul detipar offset

Materii prime şi materiale:• soluţii de umezire• cerneluri• lacuri• accesorii pentru modificarea consistenţei

cernelurilor• adaosuri pentru soluţii de umezire• hârtie• carton• metal• lemn• plastic dur• praf anticopiativ

Pregătirea materiilor prime şi materialelor:• manipularea şi depozitarea suporturilor de

imprimare• tăierea şi rotunjirea colilor – îndepărtarea stratului

superior al bobinelor – aclimatizarea suporturilor –satinarea şi firnisarea hârtiei şi cartonului

• prepararea soluţiilor de umezire• introducerea în cerneală a diferitelor adaosuri

Maşini de tipar offset:• cu hârtie în coli• rotative de ziare (OFFSET – WEB)• rotative de reviste (OFFSET - COMMERCIAL)

Pregătirea maşinilor:• fixarea aşternuturilor pe cilindrii• fixarea cauciucurilor offset


[Type text]

• fixarea formelor pe cilindrii port-formă• reglarea aparatelor de cerneală• reglarea aparatelor de umezire• reglarea mecanismelor de alimentare cu hârtie• reglarea mecanismului de eliminare în coli sau a

aparatelor de fălţuit, tăiat, lipit, agrafat• asigurarea registrelor• reglarea presiunilor de imprimare• setarea parametrilor dispozitivelor de uscare• alimentarea maşinii cu praf anticopiativ• pornirea dispozitivelor de eliminare a electricităţii

statice a hârtiei• efectuarea tiparului de probaPregătirea formei:• verificarea gosimii uniforme pe toată suprafaţa• controlul vizual al deteriorărilor mecanice• verificarea fixării elementelor tipăritoare pe placă• verificarea lipsei „tonului” sau a impurităţilor pe

elementele netipăritoare• verificarea poziţiei imaginii de pe placă în cazul

formatului de imprimare• verificarea existenţei semnelor de control pe

placă• Imprimarea tirajului:• imprimarea numărului total de coli al unei lucrări

2. Realizeazăproduseimprimate prinserigrafiere

Forme de tipar serigrafic:ecrane de mătase, fire sinteticesau din metal (bronz, oţel)

Realizarea formelor• efectuarea şabloanelor pe cale normală• efectuarea şabloanelor pe cale foto-mecanică

(direct, indirect sau direct/indirect)• gravarea electronică a formelor (cu scântei)

Maşini specializate• cu ecran plat pe suport plan• rotative• cu ecran plat şi cilindru de presiune rotativ• pentru imprimarea pe obiecte rotunde

Decalcomanii:• pachete de transfer obţinute prin serigrafiere sau

combinat (serigrafiere şi tipar offset) destinateaplicării pe suport

3. Utilizeazăprocedeul deimprimaretampografic

Realizarea formelor, gravarea clişeelor

Maşini specializate:• cu sistem deschis• cu sistem închis

Produse: din plastic dur şi suplu, ceramică

Imprimarea:• manuală• semiautomată• automată


[Type text]

4. Tipăreştelucrăripoligrafice prinprocedeul detipar adânc

Materii prime şi materiale:• hârtie şi carton pentru tipar adânc• plastic suplu• cerneluri pentru tipar adânc• diluanţi pentru cerneluri

Pregătirea materiilor prime şi materialelor:• adăugarea în cerneală a toluenului sau a

toluenului amestecat cu benzină în funcţie deviteza de imprimare

• manipularea, depozitarea, tăierea şi rotunjireasuporturilor de imprimare

• îndepărtarea stratului superior al bobinelor• aclimatizarea suporturilor

Maşini de tipar adânc:• cu hârtie în coli• cu hârtie în bobină

Pregătirea maşinilor:• fixarea aşternuturilor pe cilindrii maşinilor cu

hârtia în coli sau şlefuirea mecanică a stratului decauciuc vulcanizat de pe cilindrii de presiune aimaşinilor cu hârtia în bobine

• reglarea mecanismului de alimentare cu hârtie• fixarea cilindrilor monolit, a cilindrilor tubulari sau

a plăcilor de formă în maşină• reglarea presiunii între cilindrii• aranjarea suprapunerii şi a registrului de

imprimare• executarea potrivelii pe maşinile cu hârtia în coli• reglarea parametrilor dispozitivelor de uscare

(temperatură, debit de aer)• reglarea aparatelor de coasere cu sârmă• reglarea rachelului• reglarea mecanismului de eliminare• reglarea aparatelor de cerneală

Pregătirea formei:• acoperirea cilindrilor cu un strat de cupru de bază,

cu un strat de argint şi cămaşa de cupruexterioară

• gravarea formelor

Imprimarea tirajului, imprimarea numărului total de tipareal unei lucrări

5. Imprimăprodusepoligrafice prinprocedeulflexografic

Materii prime şi materiale:• cerneluri flexografice, solvenţi (apă, alcool)• hârtie, carton, plastic suplu

Pregătirea materiilor prime şi materialelor:• manipularea şi depozitarea suporturilor de

imprimare• îndepărtarea stratului superior al bobinelor• aclimatizarea suporturilor• introducerea în cerneluri a solvenţilor


[Type text]

Maşini de tipar flexografic:• rotative cu materialul care se imprimă în sul

Pregătirea maşinilor:• fixarea formelor în maşină• reglarea presiunii• reglarea peliculei de cerneală ce ajunge pe formă

(distanţa între rachel şi cilindrul ceramic gravatANILOX)

• asigurarea registrelor• setarea parametrilor (temperatură, debit de aer) ai

aparatelor de uscare

Pregătirea formei:• realizarea formelor din fotopolimeri• matriţarea şi realizarea stereotipiilor de cauciuc

prin presare, urmată de vulcanizare• şlefuirea formelor

Imprimarea tirajului, imprimarea numărului total de tipareal unei lucrări

Autori:

Matei OLTEANU profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti

Gheorghe BĂLAN profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti

Maria ZAMFIR profesor ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic "MEDIA", Bucureşti


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN PRODUCŢIE POLIGRAFICĂVarianta 2





2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestora



UC: Analizaproceselor defabricatie

C1 - Stabileşte specificaţiiletehnice ale comenziiC2 - Realizează antecalcule şicalculaţii definitive de preţC3 - Aplică normele de calitate învigoare.

Ansamblul de date:Tipul lucrării: - carte, revistă, ziar, accidenţăFormateTirajNumăr de culoriMaterialePrisoaseTermen de livrareImpozitieModalităţi de imprimareModalităţi de asamblareÎnnobilareOperaţii speciale.

Etape: Prepress, Imprimare, Postpress.Solutii alternative: Operaţii efectuate la alte unităţi.

Materii prime şi materiale : Hârtie şi carton (pentrucoperte sau confecţii)Materiale de legătorie, pentru scoarţe (pânză,pergamoid, balacron, relutex)Folie de poleit scoarţe.

AcetofanCoperte din material plastic.Materiale specifice legăturilor mecanice.Hârtie pentru forzat.Cutii de carton.Casete.

Tarife : - calculate pornind de la cheltuielile deproducţie: folosirea şi întreţinerea utilajelor,materii prime şi materiale, cheltuieli pe


[Type text]

secţii şi ale întreprinderii, cheltuieli demanipulare şi transport

- de manoperă tipografică.- pentru materiale sau operaţii deosebite.

Date: Calculul formatelor.

Estimări: Prisoase imprimare.Prisoase legătorie.

Comunicarea neconformităţilor : clientului.

UC: Pregatireasi urmarireaproductiei

C1 - Efectuează pregătireatehnică a producţiei.

C2 - Efectuează programarea şilansarea producţiei

C3 - Urmăreşte producţia.

Documentaţii tehnice: fişe tehnologice generalefise tehnologice pe secţii deproducţie (pungi de comandă)

Modificări ale: tehnologiilor de lucru, tirajelor lucrărilor,cantităţilor si sorturilor de materii prime şi materialeprevăzute iniţial .Necesarul de materii prime şi materiale: listacantităţilor repartizate pe lucrări . Programe de producţie: lunare, decadale sausăptămânale, pe beneficiari, secţii şi ateliere deproducţie precum şi pe utilaje.Lansarea în fabricaţie: transmiterea integrală şi în timputil a tuturor elementelor fiecărei lucrăriVerificarea: stocuri existente în magazii şi depozite.Înregistrarea:colectarea din secţiile şi atelierele de producţie a informaţiilor şi analizarea respectării termenelorplanificate . Lucrări intermediare: corecturi, tipare de probă, ozalidemachete, semnaleAsigurarea asistenţei prin dispecerii de serviciu în ture

Autori:





[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN POLIGRAFVarianta 1





2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şiconţinuturilor aferente acestora



UC: Rotativeofset cu hârtieîn bobină

C1 Introduce şi conduce banda de hârtie în maşină

C2 Pregăteşte grupurile de imprimare

C 3: Programează uscătorul,instalaţia de răcire în trepte siinstalaţia de aplicare a soluţiei cusilicon

C4: Coordonează imprimareatirajului

Variante posibile ale traseelor benziiDerulatoare de bobineDebitoare de bandăTensionarea benzii la nivelul grupurilorDispozitive de siguranţăLipirea automată a bobinelor

Fixarea formelor pe cilindrii postformăÎnlocuirea cauciucurilor offsetÎnlocuirea aşternuturilorPresiunea de imprimare

Uscătoarele de bandă. Parametrii de lucru aiuscătorului:temperatura de intrare, temperatura deieşire, debitul aerului comprimatInstalaţii de răcire în trepte a hârtieiInstalaţii de aplicat soluţie cu silicon

Tipuri de produse tipărite (în coli, în coliţe, în rolă)Asigurarea concordanţei parametrilor imprimării cu ceiai aparatelor de fălţuit şi eliminareCorecţii efectuate în timpul imprimării tirajului


[Type text]

UC:

Finisareaintegrată

C1 – Taie şi/ sau perforeazăbenzile de hârtie în aparatele de fălţuit sau aparatele de debitare incoliC2 - Fălţuieşte colile tipăriteC3 - Asamblează fascicolele prinlipire sau capsareC4 - Programează maşina denumărat şi stivuit coliţe

Reglarea rolelor trăgătoare ale aparatelor de fălţuitMontarea şi demontarea cuţitelor circulare şi lamelareMontarea şi demontarea contracuţitelorMontarea şi demontarea moletelor şi a perforatoarelorlongitudinale

Tipuri de fălţuire pe rotativeRealizarea formatului pe falţaparate cu pâlnie:

Mecanismul primului falţMecanismul celui de-al doilea falţMecanismul celui de-al treilea falţTrimiterea de la o pâlnie la alta

Transportoare

Reglarea mecanismelor de lipit coliţeReglarea mecanismelor de capsat coliţe

Variante de aşezare a coliţelorMaşini de numărat şi stivuit coliţe

Autori:





[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN POLIGRAFVarianta 2





2. Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şiconţinuturilor aferente acestora


Competenţeindividuale

Conţinuturi tematice

Proiectareaproduselortipografice

Intocmeste listautilajelor necesarepentru executarealucrărilor policromeexecutate pemaşini de tiparoffset

1. Etapele din fluxul tehnologic de realizare a unei lucrăritipografice, funcţie de format şi modul de finisare: montajîn coală, elaborarea formei de tipar, pregătireamaterialelor, imprimarea tiparului de probă, imprimareatirajului, finisare

2. Lista SDV-urilor şi utilajelor folosite la realizarea unuiprodus tipografic

3. Formate poligrafice.

4.Stabilirea sorturilor de materiale necesare pentru unprodus poligrafic (materiale pentru montaj, suporturi deimprimare, cerneluri, diluanţi, aditivi, adezivi)

5.Determinarea cantităţilor pentru materialele folosite lalucrare în funcţie de tiraj

6. Aplicarea formulelor corespunzătoare pentruefectuarea calculelor profesionale: dimensiuni formatbrut, finit, număr semne pe pagină manoperă

7. Estimarea preţului de cost al lucrării tipografice pebaza calculelor profesionale, în funcţie de tipul lucrăriidate – carte broşată, carte legată, revistă -, se estimeazăcantităţile de hârtie, cerneală, preţul de cost şi profitul

Intocmeşte listamaterialelornecesare pentrulucrări policromeexecutate pemaşini de tiparofset

Execută calculeletehnico-economicenecesare lansăriilucrării


[Type text]

Autori:





PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profil: TEHNIC – TEHNICI POLIGRAFICE

Calificarea profesională: TEHNICIAN OPERATOR PROCESARE TEXT/IMAGINEVarianta 1

I. STATUTUL PROGRAMEI






pentru calificarea profesională: Tehnician operator procesare text/imagine – ruta directă de

profesionalizare. Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a

opta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului - calificării.

Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe baza

Curriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prin

parcurgerea următoarelor module :

MIII – Procesarea textului (32 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XI-a

MV – Culoarea în poligrafie (24 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a XI-a





Nr.crt.

Unitatea de competenţe/Modulul Competenţe individuale

1. MIII Procesarea textului 1.1. Formatează caracterele din cadrulmaterialului cules utilizând comenzilespecifice aplicaţiei soft alese.1.2. Formatează paragrafele din cadrulmaterialului cules utilizând comenzilespecifice aplicaţiei soft alese.

2. MV Utilizarea culorii în poligrafie 2.1. Descompune originalul policrom înculorile fundamentale.2.2. Corectează culoarea de separaţie2.3. Imprimă o probă de culoare.

III. CONŢINUTURI

1. Caracteristicile fontului:- familii de caractere (numele fontului)


- corpul de literă (unităţi de măsură specifice)- stilul de afişare a fontului (aldin, cursiv, obişnuit, aldin cursiv, subliniere

2. Adăugarea de noi familii de caractere.3. Efecte speciale. Spaţierea caracterelor:

- efecte speciale referitoare la font: taiere cu o linie, exponent, indice, normal umbrire, gravat,în relief, schiţă, majuscule ascunse, doar majuscule, ascuns, culoare, majusculă încorporată.

- spaţiere: normală, extinsă, condensată.

4. Modificarea caracteristicilor paragrafelor:- alinierea şi indentarea textului (tipuri de indentare: la stânga, la dreapta, specială),- spaţierea liniilor de text (tipuri de spaţiere: înainte, după, la un rând, la 1,5 rânduri, 2 rânduri,

exactă, multiplă)5. Crearea şi administrarea tabulatorilor:- Tabulatori pentru aliniere la stânga- Tabulatori pentru aliniere la dreapta- Tabulatori pentru aliniere centrată- Tabulatori zecimali- Operaţii cu tabulatori: inserare, ştergere, mutare, modificarea distanţei dintre tabulatorii

impliciţi, inserare caractere de umplere6. Administrarea întreruperilor din cadrul paragrafului şi a paginii:- Întreruperi. Tipuri de întreruperi în cadrul documentelor.- Sfârşitul de linie. Gestionarea sfârşitului de linie şi paragraf: rand solitar, nu se/ se pastreaza

linii impreuna, nu se/se suprima liniile, nu se/se desparte în silabe.- Sfârşitul de pagină. Gestionarea sfârşitului de pagină: nu se / se pastrează paragrafele

împreună, sfârşit de pagină înainte/după paragraf.7. Utilizarea listelor marcate şi numerotate:- Crearea şi personalizarea listelor marcate (neordonate)- Crearea şi personalizarea listelor numerotate (ordonate)- Crearea listelor multinivel (schiţă)

8. Game de culori. RGB. CMY şi CMYK- Caracteristicile (dimensiunile) culorii – HSL (Hue - nuanţă, Saturation - saturaţie, Lightness- strălucire).- Harta/scala dimesiunilor colorilor.- Normele CIE. Sistemul L*a*b*.

9. Neconformităţi ale originalelor- defectiuni mecanice- defectiuni de culoare.

10. Măsurarea culorii.- Unităţi de măsură pentru culoare.- Instrumente de măsură a culorii : densitometre, colorimetre, spectrofotometre.- Obţinerea separaţiei de culoare.- Măsurarea şi interpretarea colorilor de separaţie.

11. Scanarea originalelor- calibrarea componentelor: monitor, scanner, imprimantă. Rezoluţie (rezolutia imaginii (72 ppi-300ppi), rezolutia monitorului, rezolutia imprimantei)

- crearea profilelor pentru componente (monitor, scanner, imprimantă) prin teste (scanner,imprimanta), sau aplicaţiii software (Monitor Optimizer).- utilizarea comenzilor software specifice operaţiei de scanare: deschidere aplicaţie,previzualizare, scanare, salvare fisier imagine, copiere/mutare fişier imagine.

12. Fundamentele fizice ale culorii.- Lumina – Lungimile de undă şi spectrul vizibil.- Variaţia lungimilor de undă.- Obiecte reflexive (hârtia), transmisive (film) , emisive (monitor).


- Perceperea culorii. Factori care influenţează perceperea culorii (lumina, obiectul, ochiul). 13. Calitatea culorii :

- gradaţia colorilor- tonalitatea culorilor- rezoluţie

14. Atribuele culorii :- nuanţă- saturaţie- luminozitate- strălucire

15. Controlul culorii- Instrumente de măsură a culorii : densitometru, colorimetru, spectrofotometre.Controlul software al culorii (limite de culoare, toleranţe).

16. Echipamente pentru realizarea probei de tipar.17. Etapele realizării unei probe de culoare. Comenzi software pentru executarea separaţiei de

culoare.

.Autori:Ciobanu Mariana – prof., gr. II, Colegiul Tehnic „Media”, BucureştiZamfir Maria - prof. ing., gr.I, Colegiul Tehnic „Media”, Bucureşti


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profil: TEHNIC – TEHNICI POLIGRAFICE

Calificarea profesională: TEHNICIAN OPERATOR PROCESARE TEXT/IMAGINEVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician operator procesare text/imagine – ruta directă de


opta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului - calificării.



parcurgerea următorului modul :

MI – Tehnoredactare, proiectare şi machetare (46 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-a





Nr.crt.

Unitatea decompetenţe/Modulul

Competenţe individuale

1. MI Tehnoredactare,proiectare şi machetare

1.1. Receptează lucrări cu destinaţie editorial tipografică.1.2. Întocmeşte macheta de principiu a lucrărilor cu destinaţieeditorial - tipografică.1.3. Utilizeză standardele şi regulile de tehnoredactare pentrua asigura calitatea şi corectitudinea paginării/tehnoredactării alucrărilor cu destinaţie editorial - tipografică.1.4. Realizează tehnoredactarea lucrărilor cu destinaţieeditorial - tipografică.

III. CONŢINUTURI

1. Tipuri de lucrări cu destinaţie editorial – tipografică. Caracteristici. Descriere.2. Lucrări de accidenţă:- tipărituri de reclamă (cărţi de vizită, etichete, afişe, banner-e, pungi, copertă, invitaţii, programe)- ambalaje, agendă, anuar- lucrări cu destinaţie financiar-contabilă (chitanţe, facturi, card-uri etc)- imprimate pentru evidenţă (registre de evidenţă, acte de studii etc.)3. Publicaţii periodice: reviste, ziare, magazine, gazetă.


4. Cărţi: manuale, beletristică, cărţi pentru copii, atlase, enciclopedii, ghid, culegere, compendiu etc.5. Documentarea lucrărilor tipografice:date tehnice, format.,text / categorii de text ,ilustraţie / tipuride ilustraţie6. Elementele de verificare / conformitate a lucrării receptate: numerotarea filelor, numerotareafigurilor, conformitatea numerotării figurilor cu textul, existenţa titlurilor, a copertei, planşelor.7. Tipuri de pagini: fila de gardă, coperta interioară, pagina de interior.8. Elemente de conţinut ale paginilor.9. Descrierea paginilor. Aplicaţii prin exemple concrete pentru toate tipuri de lucrări tipografice:lucrări de accidenţă, publicaţii periodice, cărţi etc10. Standarde în vigoare pentru tehnoredactarea, proiectarea şi machetarea lucrărilor editorial /tipografice.11. Standarde generale pentru editură - redacţie:

- termeni principali privind publicaţiile şi componentele acestora- termeni utilizaţi în edituri, în tipografii, redacţii ;- originale de ilustraţie;- manuscrise pentru reproduceri tipografice.

12. Standarde pentru tehnoredactarea publicaţiilor periodice:- prezentarea redacţională (prezentarea articolelor, titlul publicaţiei şi cel curent, fascicula,

numerotarea, volumul, data publicării, paginaţia, prezentarea articolelor, index, cuprins) ;- prezentarea articolelor din publicaţiile ştiinţifice şi tehnice (definiţii, elemente de identificare,

textul articolului, ilustraţii şi tabele, anexe, erată).13. Standarde pentru tehnoredactarea cărţilor şi broşurilor:

- mijloace de exprimare, părţile cărţii ; foi de titlu, colecţii, notaţii (în fizică, chimie, matematică).14. Elemente de calcul editorial:

- calcularea cotorului,- calcularea planşelor şi a copertei,- calcularea locului de plasare a textului- calcularea locului de plasare a ilustraţiei

15. Indicaţii de tehnoredactare:- tematica,- formate indicate,- policromie,- indicaţii de culegere (font, dimensiune, stil),- plasament,- formatul de text,- coloncifru,- colontitlul,- rama albă, titluri,- numărul figurii/ilustraţiei, colonaje,- dimensiunea în cm a figurii/ilustraţiei,- poziţia imaginii faţă de text (îngropată, semiramată)

Autori:Ciobanu Mariana – prof., gr. II, Colegiul Tehnic „Media”, BucureştiZamfir Maria - prof. ing., gr.I, Colegiul Tehnic „Media”, Bucureşti


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: TEHNIC – PROCESARE TEXT-IMAGINE

Calificarea profesională: TEHNICIAN PRODUCŢIE FILM ŞI TELEVIZIUNEVarianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician producţie film şi televiziune – ruta progresivă de


opta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului-calificării.




M1 – Comunicare vizuală (66 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-a

MIII – Sisteme de înregistrare a in formaţiilor audiovizuale (33 ore teorie) - Curriculum

pentru clasa a XII-a





Nr.crt.



1. MI Comunicare vizuală 1.1. Ilustrează regulile compoziţiei cadrului1.2. Apreciază aportul iluminării în estetica imaginii1.3. Identifică tipul de mişcare de aparat

2. MIII Sisteme de înregistrare a

informaţiilor audiovizuale

2.1. Înregistrează fotografic informaţiile audiovizuale2.2. Realizează înregistrări magnetice audiovizuale2.3. Aplică tehnici de înregistrare optică a informaţiilor2.4. Analizează sistemele de înregistrare magneto-opticăinformaţiilor2.5. Caracterizează înregistrarea holografică

III. CONŢINUTURI

1. Elemente de compoziţie şi limbaj vizual : compoziţia cadrului, percepţia şi sugestia, elementele

principale ale compoziţiei.


2. Tipuri de încadratură.

3. Calcule de încadratură, redarea perspectivei obiectelor în cadru, determinarea limitelor

câmpului de claritate.

4. Mijloace de exprimare specifice cinematografiei şi televiziunii.

5. Noţiuni generale despre lumină şi culoare: natura luminii, spectrul radiaţiilor electromagnetice,

fenomene de propagare a luminii, caracteristicile fundamentale ale culorii.

6. Surse de lumină utilizate în cinematografie şi televiziune.

7. Filtre utilizate la captarea imaginii cine – TV.

8. Stiluri de iluminare.

9. Mijloace de difuzare a luminii.

10. Mişcări de aparat. Tipuri de mişcări, efecte obţinute.

11. Echipamente şi dispozitive auxiliare de filmare.

12. Noţiuni generale despre procesul fotografic.

13. Obţinerea imaginii fotografice clasice şi digitale.

14. Principiile înregistrării magnetice a imaginii şi sunetului.

15. Înregistrarea şi redarea digitală audio – video.

16. Înregistrarea optică a informaţiilor audiovizuale.

17. Sisteme şi formate de discuri optice.

18. Sisteme magneto – optice de înregistrare – redare a informaţiilor audiovizuale: principiul

înregistrării magneto-optice, discuri magneto-optice, alte sisteme.

19. Înregistrarea holografică a imaginilor: principiul înregistrării, reconstituirea imaginii

holografice.

Autori:Dan Adriana – prof. ing., gr. I, Colegiul Tehnic „Media”, BucureştiMorozan Dumitru - prof. ing., Colegiul Tehnic „Media”, Bucureşti

.


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profil: TEHNIC – PROCESARE TEXT-IMAGINE

Calificarea profesională: TEHNICIAN PRODUCŢIE FILM ŞI TELEVIZIUNEVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician producţie film şi televiziune – ruta progresivă de


opta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului-calificării.




M1V – Tehnici şi tehnologii cinematografice (55 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a

XIII-a

MV – Tehnici video (23 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a XIII-a






Nr.crt.



1. MIV Tehnici şi tehnologiicinematografice

1.1. Obţine imaginea cinematografică1.2. Aplică tehnologii de înregistrare a sunetului1.3. Coordonează proiecţia cinematografică1.4. Utilizează sisteme de transfer a informaţiilor audio-videode pe un purtător pe altul

2. MV Tehnici video 2.1. Aplică tehnologiile de bază pentru video şi TV2.2. Aplică tehnici de înregistrare a sunetului2.3. Utilizează sisteme de producţie pentru înregistrări videoşi sisteme de post-producţie2.4. Asigură transmisia şi recepţia semnalului audio-video2.5. Caracterizează înregistrarea holografică

III. CONŢINUTURI

1. Perceperea imaginii cinematografice.2. Tehnologia realizării filmelor.3. Aparate de filmat. Utilaje şi mijloace auxiliare pentru filmare.4. Metode de înregistrare a sunetului.5. Echipamente de înregistrare – redare a sunetului.6. Copia de film: componenţă, proprietăţi, dimensiuni ale imaginii şi fonogramei pe copia de film,

formate şi dimensiuni ale imaginii obţinute pe ecran.7. Instalaţii de proiecţie: ecranul cinematografic, lanţul de reproducere a sunetului, aparate de

proiecţie, utilaje şi dispozitive auxiliare.8. Sala de spectacol cinematografic.9. Transferul imaginii negative şi a copiilor de film pe bandă magnetică şi alţi purtători magnetici.10. Transferul copiilor de film de pe bandă magnetică pe peliculă.11. Transferul sunetului de pe bandă magnetică pe peliculă. Înregistrarea fotografică a sunetului.12. Principiile înregistrării video.13. Tehnici de realizare a filmelor şi programelor TV.14. Tipuri de sunete în televiziune.15. Particularităţile înregistrării sunetului în televiziune.16. Camere video color.17. Sisteme de studio şi multicamera.18. Sisteme video de post-producţie.19. Formarea imaginii electronice.20. Transmisia şi recepţia semnalelor TV.


.


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Domeniul: TEHNIC – AUDIO – VIDEO

Calificarea profesională: TEHNICIAN AUDIO - VIDEOVarianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician audio - video – ruta progresivă de profesionalizare.

Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din

cele două programe reprezentative ale domeniului - calificării.




MIII – Tehnici de măsurare în domeniu (33 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-a

MII – Asigurarea calităţii (16 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a XIII-a





Nr.crt.



1. MIII Tehnici de măsurare îndomeniu

1.1. Explică structura instalaţiilor/ sistemelor de măsurare1.2. Execută operaţii pregătitoare pentru utilizareainstalaţiilor/ sistemelor de măsurare1.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea/monitorizarea mărimilor fizice specifice proceselorindustriale

2. MII Asigurarea calităţii 2.1. Descrie conceptele de asigurare a calităţii, controlulcalităţii şi sisteme de calitate

2.2. Utilizează procedurile de audit al calităţii

III. CONŢINUTURI

1. Procese de măsurare: tipuri de procese, componentele procesului de măsurare.2. Metode de măsurare: matode diracte, metode indirecte, metode implicite.3. Mijloace pentru măsurarea mărimilor geometrice:


a. măsurarea lungimilor (măsuri terminale pentru lungimi, rigle şublere,micrometre)

b. măsurarea unghiurilor (măsuri terminale pentru unghiuri, raportoare)c. măsurarea suprafeţelor (planimetre)d. măsurarea volumului (dozatoare volumetrice)

4. Mijloace pentru măsurarea mărimilor mecanice:a. măsurarea forţelor (dinamometre)b. măsurarea presiunii (manometre, vacuummetre)c. măsurarea vitezei (vitezometre, turometre)d. măsurarea debitului (debitmetre)

5. Mijloace pentru măsurarea mărimiulor fizico – chimice:a. măsurarea masei (balanţe)b. măsurarea densităţii (densimetre)c. măsurarea timpului (conometre, ceasuri)

6. Mijloace pentru măsurarea mărimilor termice:a. măsurarea temperaturii (termometre)b. măsurarea cantităţii de căldură (contoare termice)

7. Mijloace pentru măsurarea mărimilor electrice:a. măsurarea intensităţii curentului electric (ampermetre)b. măsurarea tensiunii electrice (voltmetre)c. măsurarea rezistenţei electrice (ohmmetre)d. măsurarea puterii electrice (wattmetre)e. măsurarea energiei electrice (contoare electrice)

8. Instalaţii şi sisteme de măsurare: clasificare.9. Elemente componente de bază ale instalaţiilor şi sistemelor de măsurare: rol funcţional,

variante constructive.10. Reprezentări grafice ale structurii unei instalaţii/sistem de măsurare: scheme structurale.11. Tipuri de structuri ale sistemelor de măsurare: scheme structurale, principii de

funcţionare.12. Conceptul de asigurarea calităţii, controlul calităţii, sisteme de calitate coform

standardelor de calitate româneşti, europene şi internaţionale. 13. Controlul calităţii:

- evaluarea calităţii,- supravegherea calităţii,- inspecţia calităţii- verificarea calităţii

14. Sisteme de calitate (terminologie, standarde româneţti, europene ţi internaţionale) 15. Elementele sistemului calităţii:

16. Documentele sistemului calităţii:- Manualul calităţii- Procedurile sistemului calităţii- Proceduri/ instrucţiuni de lucru- Înregistrările calităţii

17. Documente specifice locului de munca:- proceduri operaţionale- proceduri şi instrucţiuni de inspecţie- proceduri de încercări- instrucţiuni de lucru- fişe tehnologice- desene / specificaţii tehnice- buletine de analiză/ încercări

18. Înregistrările calităţii:


- note de recepţie- registre de intrări- rapoarte de respingere- buletine de analiză pentru produse- registru pentru evidenţa analizelor efectuate- registru de evidenţa a neconformităţilor- buletin de verificare metrologică- registru de evidenţă a reclamaţiilor- planificarea şi evidenţa lucrărilor efectuate

19. Auditul calităţii -terminologie 20. Tipuri de audit:

- auditul produsului- auditul procesului/ serviciului- auditul sistemului calităţii- audituri interne/ externe

21. Documente de audit:- plan de audit- raport de audit- raport de acţiuni preventive/corective- rapoarte de neconformitate



PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Domeniul: TEHNIC – AUDIO – VIDEO

Calificarea profesională: TEHNICIAN AUDIO – VIDEOVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician audio - video – ruta progresivă de profesionalizare.

Pentru calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din

cele două programe reprezentative ale domeniului - calificării.



parcurgerea următorului modul :

MIV – Sisteme de înregistrare a in formaţiilor audiovizuale (61 ore teorie) - Curriculum

pentru clasa a XIII-a





Nr.crt.


1. MIV Sisteme de înregistrare a informaţiiloraudiovizuale

2.1. Înregistrează fotografic informaţiileaudiovizuale2.2. Înregistrează magnetic informaţiileaudiovizuale2.3. Înregistrează optic informaţiileaudiovizuale2.4. Înregistrează magneto-opticinformaţiile audiovizuale2.5. Caracterizează înregistrareaholografică

III. CONŢINUTURI

1. Procese fotografice: definire, clasificare, domenii de aplicare.


2. Procedee fotografice clasice: obţinerea imaginii fotografice clasice, obţinerea imaginiicinematografice.

3. Sisteme fotografice4. Avantajele procedeelor fotografice clasice.5. Procedee neconvenţionale: definire şi clasificere.6. Tipuri de procedee neconvenţionale: diazotipia, cianotipia, procedeul Kalvar,

înregistrarea termoplastică, termografia, electrofotografia.7. Înregistrare magnetică: principiul înregistrării magnetice, domenii de aplicabilitate.8. Sceme bloc a ănregistrării şi redării audio-video.9. Înregistrarea magnetică audio digitală.10. Înregistrarea optică.11. Înregistrarea optică video.12. Sistemul compact disc: structură, codarea semnalului, sisteme de redare.13. Formate particulare de discuri optice.14. Înregistrarea magneto–optică: principiul înregistrării, discuri magneto-optice.15. Sistemul Mini Disc.16. Alte sisteme magneto-optice: minidiscul cu date, discul MO cu superrezoluţie indusă

IRISTER.



PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Domeniul: TEHNIC – MULTIMEDIA

Calificarea profesională: TEHNICIAN MULTIMEDIAVarianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician multimedia – ruta progresivă de profesionalizare. Pentru

calificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele

două programe reprezentative ale domeniului-calificării.




MI – Comunicare vizuală (16 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-a

MIII – Tehnologii multimedia (20 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a XII-a

MVI – Sunetul pentru multimedia (16 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XII-a





Nr.crt.


1. MI Comunicare vizuală 1.1. Selectează o gamă de metode, materiale şi formatemedia utilizate pentru realizarea imaginilor1.2. Analizează modalităţile prin care limbajul vizualpoate fi utilizat pentru a comunica idei şi înţelesuri.1.3. Comunică unei audienţe specifice un mesaj doritutilizând limbajul vizual

2. MIII Tehnologii multimedia 2.1. Descrie cerinţele unui sistem multimedia3. MVI Sunetul pentru multimedia 3.1. Descrie utilizarea sunetului în sistemele multimedia

III. CONŢINUTURI

1. Formate media utilizate pentru realizarea imaginilor2. Elemente formale utilizate în realizarea imaginilor3. Metode şi materiale utilizate în realizarea imaginilor


4. Modalităţi prin care se poate utiliza limbajul vizual pentru a comunica idei/înţelesuri . 5. Formate media utilizate pentru comunicarea mesajelor:

- 2D (desene, picturi, fotografii, colaje, tipare, media digitală)- 3D (realizarea obiectelor, utilizarea materialelor, unelte, echipamente, procese şi tehnici,sculptare, modelare, construire, tăiere)- 4D (secvenţe video, film, spectacol, multimedia)

6. Metode de eficientizare a comunicării7. Comunicarea unui mesaj dorit unei audienţe specifice

� Impact vizual� Audienţă. Tipuri de audienţă

8. Domenii: public, comercial, privat9. Ce reprezintă “Multimedia”?

� Domenii de aplicabilitate� Prelucrări grafice� Prelucrări de imagini� Prelucrarea sunetului� Prelucrări video� Prezentare şi reclamă

10. Tehnologii şi echipamente multimedia� Tehnologii şi echipamente de achiziţie� Echipamente şi suporturi de stocare� Echipamente pentru afişaj

11. Produse multimedia:� CD, DVD, web, imagini în mişcare, animaţii, efecte speciale, grafică 3D, jocuri

12. Cerinţe minime de sistem pentru rularea diferitelor produse mutimedia13. Pregătirea pentru utilizare a unui sistem multimedia14. Parametrii definitorii ai sunetului:

- Acuitatea sunetului, timbrul sunetului, intensitatea sunetului15. Generarea sunetului.

� Generarea sunetului cu difuzorul intern� Generarea sunetului cu placa de sunet� Principii, monofonie şi stereofonie,

16. Componente hardware pentru manipularea sunetului: difuzor intern, căşti audio, difuzoareexterne (simple şi active), amplificatoare şi difuzoare, microfon, placă de sunet.17. Conversia analog-digitală principiul digitizării sunetului, placa de sunet (principiu, componente:mixer analogic, CODEC audio, generator FM, intrări/ieşiri)



PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Domeniul: TEHNIC – MULTIMEDIA

Calificarea profesională: TEHNICIAN MULTIMEDIAVarianta 2


În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisăpentru filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, înfuncţie de specializarea aleasă de elev.

Programa are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă opţionalăpentru calificarea profesională: Tehnician multimedia – ruta progresivă de profesionalizare. Pentrucalificare profesională mai sus enunţată, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din celedouă programe reprezentative ale domeniului-calificării.

Având la bază Standardul de Pregătire Profesională, programa este elaborată pe bazaCurriculumului de specialitate şi vizează evaluarea performanţelor elevilor dobândite prinparcurgerea următoarelor module :

MI – Principii şi metode de design (20 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XIII-aMIV – Realizarea animaţiilor pentru multimedia (24 ore teorie) - Curriculum pentru clasa a

XIII-aMV – Proiectarea interfeţei (20 ore teorie) – Curriculum pentru clasa a XIII-aConţinuturile tematice sunt selectate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor de

performanţă din SPP, astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în concordanţă cuprecizările incluse în SPP.


Nr.crt.



1. MI Principii şi metode de design 1.1. Aplică principiul prin care forma influenţează scopulîn propria activitate1.2. Aplică principiul asocierii culturale în propriaactivitate

2. MIV Realizarea animaţiilorpentru multimedia

2.1. Investighează şi utilizează aplicaţiile de modelare 3Dpentru randarea modelelor

3. MV Proiectarea interfeţei 3.1. Selectează şi analizează un sistem interactiv simplu3.2. Descrie şi utilizează elemente de interactivitate audioşi vizuale3.3. Proiectează o interfaţă interactivă utilizând elementeleprincipale de interfaţă

III. CONŢINUTURI

1. Consideraţii estetice ale unui produs�Calităţi formale (aspect, finisare, decorarea suprafeţei)�Calităţi „moderne” (avant-garde, post-modern, tradiţional)2 Semnificaţie simbolică�Istorică�Contemporană (cultural, social, religios, politic, filosofic)3. Cerinţe funcţionale ale unui produs multimedia


�Pentru domeniul economic: prezentări, programe de instruire, marketing, publicitate, demonstraţiide produse, cataloage, baze de date

�Pentru domeniul educaţionalPentru locuri publice: furnizare de informaţii şi asistenţă4. Valori estetice�Individuale, grupuri culturale/ sociale, organizaţii comerciale, grupuri ţintă ale pieţei, probleme de“gust”

5. Stiluri culturale�Istorice�Contemporane (tendinţe, modă, identitate individuală/ de grup)6. Semne şi simboluri7. Semnificaţie culturală (marketing, comercial, identitate, direcţional, propagandă, etică, de mediu)8. Formate de fişiere de animaţie

�GIF, MNG, SVG, SWF, DIR şi DCR (formate Director), FLI şi FLC (formateAnimatorPro), MAX (formate 3D Studio Max), PICS (Supercard şi Director), AVI, QTşi MOV, MPEG

9. Aplicaţii specializate pentru realizarea modelelor 3D şi a animaţiilor10. Instrumente şi tehnici 3D11. Sisteme interactive simple

� Istoric�Producţie prin descompunere, abilităţi cerute în producţie, companii multimedia, avantajelesistemelor şi metodelor existente

� Definire12. Tipuri de siteme interactive: video recorder, calculator, telefon, telecomandă, cronometru,busola electronică, camera digitală, pager.13. Elemente de interactivitate audio

� Muzică de fond, ritm şi astil adecvate conţinutului, efecte de sunet ambiental, efecte specialepentru executarea clicurilor pe butoane, tranziţia paginilor, voci, efecte sincronizate cu animaţiasau îngropate în coloana audio a unui clip video, comutatoare pentru dezactivarea sunetului

14. Elemente de interactivitate vizualeUtilizarea culorii pentru a indica o acţiune (de exemplu roşu=oprit / verde=pornit), utilizarea textuluipentru captarea atenţiei, identificare, ordonare după prioritate, aspect estetic, indicii textuale,utilizarea luminii pentru crearea diferitelor efecte (umbre, cadre, grafică 3D pentru sugerareaadâncimii, distanţei, spaţiului, perspectivei, realităţii), utilizarea animaţiilor (pentru captarea atenţiei,indicarea unei acţiuni, indicarea timpului parcurs, umor, aspect estetic)15. Planificarea, proiectarea şi asamblarea componentelor unei interfeţe interactive



PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profil: TEHNIC -MECANIC

Statutul programei


completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – proba scrisă



Programa Tehnic 1 si programa Tehnic 2 au, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008,

statutul de programe opţionale pentru profilul Tehnic, calificările profesionale:

• Ruta directă de profesionalizare

o Tehnician mecatronisto Tehnician proiectant CAD

• Ruta progresivă de profesionalizare

o Tehnician aviatieo Tehnician metrologo Tehnician prelucrari la caldo Tehnician instalatii de bord (avion)o Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatiio Tehnician prelucrari pe maşini cu comandă numericăo Tehnician electromecanico Tehnician construcţii navaleo Tehnician prelucrari mecaniceo Tehnician transporturi

Pentru profilul Tehnic, calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul are


Programa Tehnic - Mecanic 1


pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează evaluarea

performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor tehnice generale din cadrul


1. Tehnici de măsurare în domeniu

2. Asamblări mecanice





Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturiloraferente acestora

Unităţi de


Tehnici de

măsurare în

domeniu

1. Explică structura instalaţiilor /

sistemelor de măsurare

2. Execută operaţii pregătitoare

pentru utilizarea tehnicilor de

măsurare

Instalaţii şi sisteme de măsurare- Clasificarea instalaţiilor şi sistemelor demăsurare după funcţiile îndeplinite:

• de verificare / testare şi diagnosticarea echipamentelor, instalaţiilor,sistemelor industriale;• de supraveghere şi control a

proceselor industriale- Elemente componente de bază aleinstalaţiilor şi sistemelor de măsurare (rolfuncţional, variante constructive): mijloacede măsurare, traductoare, adaptoare,înregistratoare, echipamente pentru achiziţia,transmiterea şi prelucrarea datelor, elementede automatizare- Reprezentări grafice ale structurii uneiinstalaţii/unui sistem de măsurare (schemestructurale)- Tipuri de structuri ale sistemelor demăsurare (în lanţ, paralelă, în buclă), schemestructurale, principii de funcţionare.�Documentaţia tehnică specifică

lucrărilor de măsurare / monitorizare amărimilor tehnice caracteristice proceselorindustriale (cărţi tehnice ale aparatelor şiechipamentelor de măsurare utilizate,instrucţiuni de utilizare)

�Criterii de selectare a mijloacelor şimetodelor de măsurare: caracteristicileobiectului măsurat sau a procesuluicontrolat; parametrul controlat (valoriprognozate); indicatori metrologici şieconomici ai mijloacelor de măsurareaccesibile operatorului; tipul de producţie(unicate, serie mică, serie mare sau masă)în cadrul căreia se realizează procese demăsurare; productivitatea impusămăsurării; costul aplicării metodei

�Operaţii pregătitoare pentru utilizareatehnicilor de măsurare: asigurareacondiţiilor de microclimat, reglajeprevăzute în instrucţiunile de utilizare,selectarea domeniilor de măsurare înfuncţie de valoarea prognozată (unde estecazul), verificarea legăturilor funcţionale


3. Utilizează tehnici de măsurarepentru determinarea /monitorizarea mărimilor tehnicespecifice proceselor industriale

dintre componente

�Metode de măsurare- Metode directe- Metode indirecte- Metode implicite

�Mijloace pentru măsurarea mărimilortehnice caracteristice proceselorindustriale:- geometrice (măsuri terminale pentru

lungimi şi unghiuri, rigle, şublere,micrometre, raportoare, comparatoare,indicatoare de nivel, planimetre,dozatoare volumetrice)

- mecanice (dinamometre, manometre,vacuummetre, vitezometre, turometre,accelerometre, debitmetre)

- fizico-chimice (balanţe, densimetre,vâscozimetre, ceasuri şi cronometre)

- termice (termometre, contoare termice)- electrice (ampermetre, voltmetre,

ohmmetre, wattmetre, contoareelectrice)

Asamblări

mecanice

1. Stabileşte procesul tehnologicde asamblare

2. Realizează produse specificeprin asamblări nedemontabile

3. Efectuează lucrări deasamblare demontabilă

Date iniţiale ale procesului de asamblare:documentaţia tehnică, programul deproducţieMetode de asamblare: metodainterschimbabilităţii totale, metodainterschimbabilităţii parţiale, metoda sortării,ajustării, reglăriiCondiţii materiale: utilaje, SDV-uri,materiale specificeAsamblări nedemontabile: prin presare,prin nituire, lipire, sudareOperaţii: de pregătire a reperelor, deasamblare nedemontabilă a produselorspecificeResurse: materiale, utilaje şi SDV-urispecifice, documentaţie tehnicăAsamblări demontabile: prin pene şiştifturi, prin caneluri, conuri, filete, cuelemente elasticeOperaţii: pregătirea reperelor pentruasamblare, asigurarea organelor deasamblare necesare, asamblarea propriu-zisăResurse: organe de asamblare, documentaţietehnică, SDV-uri


Programa Tehnic –Mecanic 2



performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor tehnice generale din cadrul


1. Planificarea şi organizarea producţiei

2. Sisteme şi tehnologii de fabricaţie




Tabelul de corelare a competenţelor tehnice generale de evaluat şi conţinuturilor

aferente acestora

Unităţi de


Planificarea

şi

organizarea

producţiei

1. Analizează producţia carezultat al procesului deproducţie

Conceptul de proces de producţie:- procese industriale- procese non-industriale

Criterii de clasificare a proceselor deproducţie:- modul de participare la executarea

produselor (procese de muncă de bază,procese auxiliare, procese de muncă dedeservire)

- modul de execuţie (manuale, manual-mecanice, procese de aparatură)

- modul de obţinere a produselor finite dinmaterii prime (directe, sintetice, analitice)

- natura tehnologică a operaţiilor efectuate(procese chimice, de schimbare aconfiguraţiei sau formei, de asamblare, detransport)


Componentele procesului de producţie:- mărimi de intrare- etape de realizare a procesului de

producţie- mărimi de ieşire


2. Analizează aspecte aleorganizării şi planificăriiproducţiei

3. Programează activităţispecifice locului de muncă

Tipuri de producţie: individuală, în serie,în flux, de masă, automatizată, în celule defabricaţieMetode de organizare a producţiei:-organizarea producţiei în flux (divizarea

procesului tehnologic pe operaţii,amplasarea locurilor de muncă, trecereamateriilor prime de la un loc de muncă laaltul)

-organizarea producţiei individuale şi deserie mică (organizarea unităţilor deproducţie după principiul tehnologic,pentru fiecare loc de muncă)

-programare liniară-metoda PERT (tehnica evaluării repetate a

programului)-metoda CPM (metoda drumului critic)-metoda “Just in time”

Tendinţe:-sistem flexibil de fabricaţie

(integrabilitate, adecvare, adaptabilitate,dinamism structural)-avantaje ale sistemului flexibil

Modalităţi de planificare a necesarului demateriale (materii prime şi materiale,semifabricate, unelte de lucru):-clasic-folosind software

Forţa de muncă:-profesionistă-calificată-necalificatăDocumente utilizate la planificareaactivităţilor specifice locului de muncă:-fişa de lansare a produsului/serviciului-fişe tehnologice-grafice-diagrame-planuri

Sisteme şi

tehnologii

de

fabricaţie

1. Alege sistemul şi tehnologiade fabricaţie

Mediul industrial:-tipuri de produse-moduri şi tipuri de producţie-tipuri de fabricaţie

Metode de integrare sistemică aîntreprinderii:-sisteme de fabricaţie inteligente-sisteme de fabricaţie holonice-sisteme de fabricaţie bionice

Criterii de evaluare a utilizării sistemelorde fabricaţie:-economic


2. Analizează sisteme şitehnologii de fabricaţie.

3. Stabileşte legătura întresistemele de fabricaţie şiaspectele planificării şicontrolului.

-de calitate-de competitivitate.

Componente ale sistemelor de fabricaţie:-concurenţa-sincronizarea-partajarea resurselor-interacţiuni între componente.

Criterii de analiză a sistemelor defabricaţie:-ergonomie-evaluarea riscului-rezultatele activităţii-atribuţiile locului de muncă-tipuri de echipamente-tehnologii de fabricaţie.

Analiza sistemelor de fabricaţie:-fenomene stocastice ce au loc

(defectarea şi repararea maşinilor, variaţiatimpilor de prelucrare);

-tehnici de simulare a funcţionăriisistemului;

-metode analitice de descriere afenomenelor

Procese în sistemele de fabricaţie:

-prelucrarea

-controlul

-stocarea

-manipularea

-transportul

-comanda

-conducerea.

Aspecte ale planificării şi controlului:-planificarea producţiei-controlul producţiei-controlul calităţii-sănătatea şi securitatea muncii-tehnologia informaţiei în realizarea

sistemelor de fabricaţie


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 SERVICIIVarianta 1






Programa Servicii 1 are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă

opţională pentru profilul Servicii, calificările profesionale: Tehnician în activităţi economice,

Tehnician în administraţie, Tehnician în achiziţii şi contractări, Tehnician în turism, Tehnician în

activităţi de poştă – ruta directă de profesionalizare, respectiv: Tehnician în activităţi de comerţ,

Organizator banqueting, Tehnician în gastronomie, Tehnician în hotelărie – ruta progresivă de

profesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul are







1. Gândirea critică şi rezolvarea de probleme;

2. Comunicare;

3. Iniţierea unei afaceri


1. Marketingul afacerilor;

2. Mediul concurenţial al afacerilor






aferente acestora

Unităţi de


UC:

Marketingul

afacerilor

C1. Analizează rolul

marketingului în activitatea

agentului economic

Rolul marketingului în activitatea agentului

economic

• Obiectivele marketingului: economice

(cifra de afaceri, cota de piaţă, volumul

vânzărilor) şi psihologice (imaginea

firmei, nivelul fidelizării clienţilor,

gradul de satisfacere al clienţilor),

• Principiile marketingului: satisfacerea

clienţilor şi obţinerea de profit

• Comunicarea eficientă cu consumatorii

pentru satisfacerea nevoilor acestora:

verbală, nonverbală

• Coordonarea funcţiilor de marketing în

realizarea scopurilor propuse:

investigarea pieţei şi a nevoilor,

conectarea la mediu, maximizarea

profitului şi satisfacerea superioară a

clienţilor

UC: Mediul

concurenţial

al afacerilor

C1. Analizează concurenţa

pe piaţă

Analiza concurenţilor

• Determinarea punctelor tari şi slabe ale ofertei

proprii prin compararea acesteia cu cea a

concurenţilor: compararea: preţurilor proprii

cu cele ale concurenţilor, structurilor

sortimentale, nivelurilor calitative, cotelor de

piaţă, segmentelor de consumatori, nivelurilor


C2. Analizează modalităţile

de a fi competitiv în mediul

de afaceri

C3. Adaptează strategiile în

funcţie de informaţiile

deţinute în urma analizei

mediului concurenţial

tehnologice

Competitivitate în mediul de afaceri

• Selectarea ofertelor optime ale furnizorilor:

observare, compararea ofertei furnizorilor cu

obiectivele proprii, analiza preţurilor, analiza

calităţii, aprecierea credibilităţii furnizorilor

• Identificarea modalităţilor de creştere a

eficienţei activităţii: măsuri de formare

continuă a personalului, motivarea

personalului, modernizarea tehnologiei,

măsuri de reducere a costurilor, îmbunătăţirea

continuă a calităţii

Strategii în mediul concurenţial

• Aplicarea strategiilor adecvate mediului

concurenţial: resursele umane,

produs/serviciu, preţuri, distribuţia pe piaţă,

promovare


PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 SERVICIIVarianta 2






Programa Servicii 2 are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă

opţională pentru profilul Servicii, calificările profesionale: Tehnician în activităţi economice,

Tehnician în administraţie, Tehnician în achiziţii şi contractări, Tehnician în turism, Tehnician în

activităţi de poştă – ruta directă de profesionalizare, respectiv: Tehnician în activităţi de comerţ,

Organizator banqueting, Tehnician în gastronomie, Tehnician în hotelărie – ruta progresivă de

profesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul are








2. Comunicare;



1. Planificarea operaţională;

2. Finanţarea afacerii.






aferente acestora

Unităţi de


UC:

Planificarea

operaţională

C1 Analizează structura

organizatorică a unităţii

economice

C2 – Organizează activităţi

în funcţie de obiective

C 3:

Evaluează rezultatele

Structura organizatorică a întreprinderii

Identificarea factorilor de influenţă a tipurilor de

structuri organizatorice:

- tipul şi complexitatea producţiei de bunuri şi

servicii,

- dimensiunile întreprinderii,

- calificarea personalului,

- cadrul juridic şi statul juridic de funcţionare.

Tipuri de structuri organizatorice:

- complexe, simple

Stabilirea poziţiei sale în structura

organizatorică:

- în cadrul firmei, în cadrul compartimentelor,

în cadrul birourilor

Determinarea relaţiilor ce se stabilesc în cadrul

structurii organizatorice:

- ierarhice, funcţionale, de cooperare, de

reprezentare, de stat major, de control

Organizarea activităţii

Identificarea obiectivelor pentru diferite poziţii

în structura organizatorică:

- post, funcţie, compartiment, agent economic

Evaluarea rezultatelor activităţii

Alegerea modalităţilor de evaluare Feed-back:


obţinute - autoevaluarea,

- evaluarea internă (la nivel de unitate operativă

de execuţie),

- evaluare externă

UCFinanţareaafacerii

C1 Determină sursele propriişi străine în finanţarea uneiafaceri

C3 Analizează informaţiileeconomico-financiare dinbilanţ

Surse proprii şi străine în finanţarea uneiafaceri

• identificarea tipurilor de surse de finanţare:proprii şi străine

• selectarea surselor proprii de finanţare aleagentului economic şi caracteristicileacestora: capital, prime de capital, rezerve,rezultatul exerciţiului, rezultatul reportat,provizioane şi ajustări

• selectarea surselor străine de finanţare dupănatură şi scadenţă şi caracteristicile lor:împrumuturi, datorii faţă de terţi, pe termenlung (mai mare de un an), pe termen scurt (mai mic de un an

Informaţiile economico-financiare din bilanţ• identificare funcţiilor bilanţului: de

informare, de analiză, previzională


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 SERVICII- COAFOR STILIST

Varianta 1






Programa 1 Servicii are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă

opţională pentru profilul Servicii, calificarea profesională: Coafor stilist – ruta progresivă de

profesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificarea profesională mai sus enunţată, absolventul are


Programa este elaborată respectând curriculumul şcolar, având la bază Standardele de


performanţelor elevilor, axată pe demonstrarea competenţelor cheie, a competenţelor tehnice

generale şi specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:



2. Comunicare.

b) Unitatea de competenţă tehnică generală:

1. Igiena, securitatea muncii şi protecţia mediului

c) Unitatea de competenţă tehnică specializată:

1. Îngrijirea părului



precizările incluse în SPP şi curriculum.


[Type text]


aferente acestora

Unităţi de


Igiena,securitateamuncii şiprotecţiamediului

C1: Aplică legislaţia privindigiena şi securitatea muncii

Legislaţia privind igiena şi securitatea muncii însalonul de estetică şi îngrijire a corpuluiomenesc

Trusele de prim ajutor; materiale igienico-sanitare specifice locului de muncă

Condiţii de calitatea a materialelor, produselor şiechipamentelor utilizate în salon, careinfluenţează igiena şi securitatea muncii(proprietăţi organoleptice ale produselor folositeîn coafură, termen de valabilitate, starea tehnicăa instrumentelor şi a aparatelor) .

Condiţii de securitate pentru funcţionareaaparatelor din salonul de estetică şi îngrijire acorpului omenesc


C2: Desfăşoară acţiuni deevitare a riscurilor privindigiena şi securitatea muncii

Reguli de sănătate şi securitate a munciispecifice (reguli de igienă, ergonomia activităţiilucrătorului, reguli de securitate a muncii)

Metode de igienizare a posturilor de lucru şi ainstrumentelor (dezinfectare, sterilizare)

Microclimatul în salonul de estetică şi îngrijire acorpului omenesc

Factori de risc în realizarea lucrărilor de frizerieşi coafură, consecinţe, modalităţi de prevenire aacţiunii lor

Primul ajutor în salonul de coafură (primulajutor în răniri, în arsuri şi opăriri, în arsuriproduse de substanţe chimice, în electrocutare,în caz de şoc).

Măsuri de prevenire a incendiilor


C3: Aplică măsuri deprotecţie a mediului

Surse de poluare: substanţe chimice, deşeuri,ambalaje, noxe, poluanţi fonici

Mijloace pentru îndepărtarea surselor de poluareşi a efectelor

Măsuri de prevenire a poluării mediului


[Type text]

Îngrijireapărului

C1: Realizează schema detratament

Examinarea stării pielii capului şi a părului(moduri de examinare, aspecte urmărite)

Starea pielii capului; tipuri de păr

Produse pentru îngrijirea şi tratarea pielii capuluişi a părului (tipuri, acţiune, mod de folosire,recomandări)

Schema de tratament (produse recomandate,succesiunea şi intervalul de timp la care seaplică, mod de aplicare)

Îngrijireapărului

C2: Menţine starea desănătate a părului şi a pieliicapului

Cauzele deteriorării părului

Măsuri de prevenire a deteriorării părului întimpul realizării lucrărilor de coafură

Îngrijireapărului

C3: Educă clientul pentrumenţinerea sănătăţii păruluişi pielii capului

Produse de styling (tipuri, acţiune, mod defolosire)

Prezentarea schemei de tratament

Inspector general,Romiţa Ţiglea Lupaşcu


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 SERVICII- COAFOR STILIST

Varianta 2






Programa 2 Servicii- Coafor stilist are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul

de programă opţională pentru profilul Servicii, calificarea profesională: Coafor stilist – ruta

progresivă de profesionalizare. Pentru profilul Servicii, calificarea profesională mai sus enunţată,

absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale

profilului.

Programa este elaborată respectând curriculumul şcolar, având la bază Standardele de






2. Comunicare;



1. Managementul salonului de estetică şi îngrijire a corpului omenesc.





[Type text]


aferente acestora

Unităţi de


Managementulsalonului deestetică şiîngrijire acorpuluiomenesc

C1. Alcătuieşte schema de

încadrare

Schema de încadrare a salonului

• Analizarea necesarului de personal la

locul de muncă:

- structura organizatorică a unităţii,

(postul, funcţia, ponderea ierarhică,

compartimentul de muncă, legături dintre

compartimente, treapta (nivelul) ierarhic,

realizarea organigramei)

- legislaţie

- volumul activităţii economice

- concurenţa.

Proiectarea şi analiza posturilor

• Evaluarea locului de muncă:

- natura postului

- sarcinile şi activităţile specifice

- poziţia în structura organizatorică

- aria responsabilităţilor.

• Identificarea profilului socio-profesional al

personalului:

- cunoştinţe profesionale

- abilităţi profesionale

- comunicare eficientă

- motivaţi

- comportament profesional (amabilitate,

sociabilitate, diplomaţie, maleabilitate,

inventivitate, răbdare, calm, punctualitate)

• Elaborarea fişei postului

C2: Aprovizionează cu

materiale şi produse

Elaborarea programului de aprovizionare

• Stabilirea listei de resurse materiale în

funcţie de specificul salonului şi a


[Type text]

serviciilor prestate

• Determinarea normei de consum

specific cu ajutorul metodei analitice,

experimentale şi statistice

• Stabilirea necesarului de resurse

materiale cu ajutorul indicatorilor:

- necesarul propriu-zis pentru realizarea

serviciilor propuse

- stocul de la sfârşitul perioadei de program

- necesarul total de resurse materiale.

• Documentele care stau la baza efectuării

comenzilor şi recepţiei mărfurilor

Depozitarea materialelor

• Organizarea depozitelor:

- tipuri de depozite

- amenajarea depozitelor

• Reguli de stocare (modificări calitative

ale produselor în timpul depozitării,

metode şi tehnici de păstrare).

• Distribuţia produselor

- organizarea raţională a fluxului fizic al

mărfurilor pentru distribuţia produsului

din depozit

C3: Acţionează pentru

obţinerea randamentului

economic

Obţinerea randamentului economic

• Analiza ofertelor de produse şi materiale

necesare şi stabilirea surselor de

aprovizionare (raport calitate-preţ)

• Stabilirea preţurilor serviciilor prestate:

- analiza factorilor externi şi interni care

influenţează dimensiunea preţului (cost, cerere,

concurenţă )

- strategii de preţ

- îndeplinirea obiectivelor strategice prin

stabilirea preţului.


[Type text]

• Monitorizarea consumului de resurse

materiale:

- bonul de consum

- fişa limită de consum

- fişa de însoţire.

C4: Promovează serviciile

oferite

Analiza pieţei şi asigurarea flexibilităţii

ofertei

• Necesitatea unei analize continue a

pieţei

• Analiza pieţei produsului/

serviciului :

- profilul pieţei

- capacitatea pieţei

- aria teritorială

- structura pieţei.

Promovarea serviciilor

• Metode de promovarea a serviciilor:

- publicitatea

- promovarea vânzărilor

- relaţiile publice

- comunicarea.

• Evaluarea rezultatelor promovării

vânzărilor:

- analiza vânzărilor în cosiderarea condiţiilor

eţei locale

- efectele asupra concurenţilor

- sinergia dintre diferite tipuri de promovare

- efecte ale promovării în timp conform

clului de viaţă al produsului/ serviciulu

utilizarea sondajelor de opinie:

o stabilirea şi selectarea respondenţilor în

sondajele de opinie ( stabilirea

eşantionului , criterii de

reprezentativitate; tipuri de eşantioane,


[Type text]

tehnici de eşantioane)

o elaborarea chestionarelor în funcţie de

obiectivele stabilite

o analiza şi interpretarea rezultatelor

în sondajele de opinie publică

(prelucrarea statistică a datelor,

tipuri

de analiză statistică a datelor.)

• Analiza activităţii de promovare şi

imbunătăţirea acesteia

- stabilirea metodelor de promovare eficiente şi

utilizarea acestora în perioadele următoare

- evidenţierea aspectelor slabe şi remedierea

acestora.



[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Calificarea profesională: - TEHNICIAN VETERINARVarianta 1


În conformitate cu prevederile legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările

şi completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisă




pentru calificarea profesională: Tehnician veterinar – ruta progresivă de profesionalizare,

absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1

sau varianta 2).






1. Comunicare




1. Biotehnologii moderne în creşterea animalelor

c) Unităţi de competenţe tehnice specializate

1. Anatomia şi fiziologia animalelor






Competenţe deevaluat

Conţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)

Biotehnologiimoderne încreştereaanimalelor

Optimizează raţiilefurajere pentru diferitespecii şi categorii deanimale

Calculul raţiilor pe specii şi categorii de animaleSpecii: taurine, cabaline, porcine, ovine, păsăriCategorii: de producţie (lapte, carne, ouă, lână,muncă)


[Type text]

Calculul raţiei furajere în funcţie de greutateacorporală, starea fiziologică, vârstă, producţie,compoziţia chimică a producţiei (lapte, carne, ouă,lână)Analiza raţiei furajereApetabilitate, ingestibilitate, saţietate, concentraţia înenergie şi proteine, raportul nutritiv, raportul Ca /P;Structura şi eficienţa raţiilor furajereRaportul între sortimente de furaje (concentrate,fibroase, suculente)Eficienţa raţiilor furajere în funcţie de nivelul deproducţie şi utilizarea resurselor furajereRaţii optimizate pe specii şi categorii de animaleRaţii optimizate în funcţie de greutatea corporală,producţie, sezon, tipul de furaj, structură şi analiză

Utilizează metodemoderne dereproducţie la animale

Factori care influenţează favorabil însămânţareaartificială: vârsta, starea de sănătate, stareafiziologică, alimentaţia, factorii geneticiOperaţiuni cuprinse în tehnologia însămânţărilorartificiale: recoltarea, controlul, diluarea, ambalarea , conservarea, inocularea materialului seminal;

Descrie metodemoderne de fertilizarela animale

Importanţa fertilizării la animale: importanţaeconomică, ştiinţifică, zootehnică, sanitar – veterinarăTehnica transferului de embrioni la animaleTimpii operatori în operaţia de transfer de embrioni

Anatomia şifiziologiaanimalelor

Descrie elementele debază din histologie

Elemente de histologieStructură: -membrană, citoplasmă, nucleu, organite;Funcţii:-mişcare, transport, metabolism, excitabilitate,diferenţiere, adaptare, înmulţire;Ţesuturi: -epiteliale, conjunctiv, musculare, nervos,sanguin.

Recunoaşte oasele,articulaţiile şi muşchiiorganismului animal

Aparatul de susţinere şi mişcare

Formă şi structură oase: -lungi, late, scurte, ţesut osos,compact şi spongios;Componente:- oasele capului, oasele trunchiului,oasele membrelor;Serie animală:-cabaline, bovine, porcine, ovine,canide, păsări;Descrierea articulaţiilor:-fixe, mobile, semimobile;

Delimitează topograficsegmentele aparatelororganismului animal

OrganologiaAparatele organismului animal: digestiv, respirator,urinarDescrierea componentelor (caracteristici, pecomponente) fiecărui aparat:


[Type text]

- digestiv: cavitatea bucală, faringe, esofag,prestomace, stomac,intestin subţire,intestin gros,glandele anexe, aparat digestiv la păsări- respirator: cavităţi nazale, faringe, laringe, trahee,pulmon, aparatul respirator la păsări;- urinar: rinichi, uretere,vezica urinară, uretra, aparatulurinar la păsări;


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Calificarea profesională: -TEHNICIAN VETERINAR ANIMALE DE COMPANIEVarianta 1







opţională pentru calificarea profesională: Tehnician veterinar animale de companie– ruta

directă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două

variante de programe (varianta 1 sau varianta 2).

Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul

de pregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluarea




1. Comunicare



c) Unităţi de competenţe tehnice generale

1.Gestiune si evidenţă economică

2.Managementul calităţii în domeniul sanitar veterinar





[Type text]

2. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente

acestora




Gestiune si evidenţă

economică

Prezintă situaţiapatrimonială aunităţii economice şia rezultatelorobţinute.

Situaţia patrimonială a unităţiloreconomiceStructuri: de activ – active imobilizate,circulante, de regularizare de pasiv – capital propriu, datorii

Cheltuieli, venituri :- de exploatare,- financiare,- extraordinare

Evalueazăelementelepatrimoniale aleunităţii economice.

Elementele patrimoniului unităţiloreconomiceEvaluare : conceptCriterii-valoarea de utilizare reală,

- timpul- criteriul menţinerii capitalului

Forme de evaluare- la intrare şi ieşire din gestiune,- la inventar- la bilanţ

Completeazădocumentele deevidenţă specificeintrărilor şi ieşirilorde mărfuri şi ainstrumentelor dedecontare.

Documentele de evidenţă conformintrărilor - ieşirilor de mărfuriDocumente :- factura fiscală

- notă de intrare-recepţie,- aviz de însoţire- notă de predare-restituire,- bon de consum.

Forme de decontare: în numerar, fără numerar- Instrumente de decontare pentru încasări şiplăţi: chitanţă, monetar, bon fiscal, foaie devărsământ, ordin de plată, bilet la ordin, CEC

Managementul

calităţii în domeniul

sanitar veterinar

Identifică elementelesistemului demanagement alcalităţii

Elementele sistemului de management alcalităţi

Managementul calităţii: concept- Funcţii: - planificarea calităţii,

- organizarea activităţiireferitoare la calitate,

- coordonarea activităţilorreferitoare la calitate,

- antrenarea personalului pentrurealizarea obiectivelorcalităţii,

- asigurarea calităţii ,


[Type text]

îmbunătăţirea calităţii- Elemente: sistemul de management al

calităţii(cerinţe generale),responsabilitatea conducerii,managementul resurselor,realizarea produsului, măsurare,analiză şi îmbunătăţire

Aplică proceduriadecvate deimplementare amanagementuluicalităţii

Proceduri adecvate de implementare amanagementului calităţi

Măsuri :-autonomie decizională,- viziune comună- obiective pe termen mediu şi lung,-spirit de echipă ,-disponibilitate la schimbare,- resursă umană calificată,

Criterii :- domeniile standardizării (industrie,

agricultură, comerţ, turism);- nivel de standardizare: standarde de firmă,

profesionale, teritoriale, naţionale,regionale, internaţionale;

- conţinutul standardelor: de bază,- terminologie, încercări, procese, produse,

servicii, tip „ghid”;

Activitatea de standardizare:- principiile standardizării, instituţii, sistemul

european de standardizare, obiectivelestandardizării, globalizarea standardizării,interesele consumatorilor referitoare lastandardizare



Calificarea profesională: -TEHNICIAN VETERINAR ANIMALE DE COMPANIEVarianta 2







opţională pentru calificarea profesională: Tehnician veterinar animale de companie–ruta

directă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două


Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardul

de pregătire profesională (SPP), pentru calificarea de nivel 3 menţionată şi vizează evaluarea




1. Comunicare




1.Managementul calitaţii în domeniul sanitar veterinar


1. Anatomia şi fiziologia animalelor de companie






acestora

Unităţi de competenţe Competenţe deevaluat


Managementul calităţii în

domeniul sanitar veterinar

Identifică cerinţelemanagementuluicalităţii produselorşi serviciilor

Cerinţele managementului calităţiiproduselor şi serviciilor- Managementul calităţii: conceptEtape :

- spirala calităţii: planificare,implementare, evaluare, feedback,schimbare.

Indicatori :-calitativi şi cantitativi-de producţie-de organizare-asociaţi evaluării

Factori :-de realizare: diagrama Ishikawa-de îmbunătăţire: nivelul calitativ al

produselor, ritmicitatea proceselor deproducţie, standardele şi documenteletehnice, aspectele psihosociologice şi deinteresare materială

Documente :- acte normative ce reglementează

calitatea şi aspecte ale calităţiiproduselor (ordonanţe, Hotărâri deGuvern);

- documente care prescriu calitateaproduselor (standarde);

- documente care dovedesc calitatea:- certificate de calitate,- de garanţie,- buletine de analiză.- Fişe de control- histograme;

Asigurăîmbunătăţireacontinuă a calităţii

Îmbunătăţirea continuă a calităţiiManagementul calităţii totale-TQM:-direcţiile TQM: satisfacţia clientului,satisfacţia organizaţiei, interesul general alsocietăţii-funcţiile TQM: planificarea, organizarea,conducerea, controlul, asigurarea,-îmbunătăţirea calităţii-principiile TQM: orientarea spre client,internalizarea relaţiei client-furnizor,


calitatea pe primul plan, „zero defecte” şiîmbunătăţirea continuă, viziune sistematică,argumentare cu date

Anatomia şi fiziologiaanimalelor de companie

Descrie elementelede bază dinhistologie

Structura şi funcţionarea celulei animaleStructura celulei: membrană, citoplasmă,nucleu, organiteFuncţiile celulei: mişcare, transport,metabolism, excitabilitate, diferenţiere,adaptare, înmulţireTipuri şi funcţii ale ţesuturilor: epiteliale,conjunctive, musculare, nervos, sanguin

Recunoaşte oasele,articulaţiile şimuşchiiorganismului animal

Forma şi structura oaselorOase: lungi, late, scurte, ţesut osos, compactşi spongiosComponentele scheletului animalOasele capului, oasele trunchiului, oaselemembrelorArticulaţii:- clasificare: fixe, mobile, semimobile- funcţii: rotaţie, abducţie, adducţie,extensie, flexie

Delimiteazătopograficsegmenteleaparatelororganismului animal

Aparatele organismului animal: digestiv,respirator, urinarDescrierea componentelor (caracteristici,pe componente) fiecărui aparat:- digestiv: cavitatea bucală, faringe, esofag,prestomace, stomac, intestin subţire, intestingros, glandele anexe, aparat digestiv lapăsări- respirator: cavităţi nazale, faringe, laringe,trahee, pulmon, aparatul respirator lapăsări;- urinar: rinichi, uretere,vezica urinară,uretra, aparatul urinar la păsări;


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN HIDRO-METEOROLOGVarianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician hidro-meteorolog– ruta directă de profesionalizare,


sau varianta 2).








1. Fenomene de risc în hidro-meteorologie

2. Metode şi calcule de prognoză în hidro-meteorologie

c) Unităţi de competenţă tehnice specializate:

1. Prelucrarea primară a datelor în hidro-meteorologie





[Type text]



Competenţe de evaluat Conţinuturi tematice (in vedereaexplicitării/detalierii competenţelor)

Fenomene derisc în hidro-meteorologie

-Defineşte principalelefenomene de risc în hidro-meteorologie

Prezentarea datelor necesare definirii inundaţiilorPrezentarea datelor necesare definirii eroziunilorPrezentarea datelor necesare definiriifenomenelor de risc legate de temperaturiPrecizarea pragurilor de avertizare pentru vântultarePrezentarea fenomenelor meteorologice de risc

-Specifică condiţiile deproducere a factorilor derisc în hidro-meteorologie

Identificarea condiţiilor necesare produceriiinundaţiilorIdentificarea condiţiilor necesare produceriieroziuniiIdentificarea condiţiilor de producere afenomenelor de risc legate de temperaturiIdentificarea condiţiilor necesare de producere afenomenelor legate de vântul tareIdentificarea criteriilor de producere a fenomenelorrisc legate de parametri meteorologici periculoşi

-Identifică modul demanifestare a fenomenelorde risc

Descrierea modului de manifestare a inundaţiilorDescrierea modului de manifestare a eroziunilorPrecizarea pragurilor de temperatură pentruproducerea fenomenelor de riscDescrierea modului de manifestare a fenomenelorde risc legate de vânt tareDescrierea modului de manifestare a fenomenelorde risc legate de parametri meteorologici periculoşi

-Prezintă pagubeleproduse de factorii de risc

Specificarea pagubelor produse de inundaţiiSpecificarea pagubelor produse de eroziuniSpecificarea pagubelor produse de fenomenelelegate de temperaturi

-Stabileşte metode decombatere a efectelorfenomenelor de risc

Prezentarea metodelor de apărare împotrivainundaţiilorPrezentarea metodelor de combatere a eroziunilorPrezentarea metodelor de combatere a fenomenelorde risc legate de îngheţurile târzii şi timpurii


[Type text]

Metode şicalcule deprognoză înhidro-meteorologie

-Descrie metodele deprognoză

Prezentarea metodelor de prognozare

-Justifică prognozele Explicarea prognozelor prin expresii numericePrelucrareaprimară adatelor înhidro-meteorologie

-Selectează datele învederea prelucrării

-Calculeaza datele înregistre şi carnete deobservaţii

Calcularea sumelor, mediilor zilnice şi afrecvenţelorAlegerea valorilor extreme şi calculareaamplitudinilor

-Calculează datele în tabelelunare si anuale

Calcularea sumelor şi mediilor pentadale,decadale, lunare şi anualeCalcularea frecvenţelor decadale, lunare şi anuale


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN HIDRO-METEOROLOGVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician hidro-meteorolog– ruta directă de profesionalizare,


sau varianta 2).





a).Unităţi de competenţe cheie:


2. Comunicare

b).Unităţi de competenţe tehnice generale:

1. Managementul calităţii în domeniul protecţiei mediului

2. Reprezentări grafice

c).Unităţi de competenţă tehnice specializate:

1. Observaţii asupra elementelor hidro-meteorologice





[Type text]




Managementulcalităţii îndomeniulprotecţieimediului

-Analizează procese şi fazede proces pentruîmbunătăţirea calităţiiacestora.

Descrierea etapelor din cadrul unui proces deasigurare a calităţiiAsocierea indicatorilor de calitatecorespunzătoare etapelor descrise

-Evaluează auditul demediu

Definirea auditului de mediu şi a criteriilor deaudit

Reprezentărigrafice

-Calculează suprafeţeregulate si neregulate

Folosirea formulelor matematice necesare

Observaţiiasupraelementelorhidro-meteorologice

-Efectuează observaţiivizuale asupra fenomenelorde iarnă

Organizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra fenomenelor de iarnăObservarea vizuală a principalelor fenomene deiarnă

-Efectuează observaţiivizuale asupra vegetaţieiacvatice

Organizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra fenomenelor de iarnăObservarea vizuală a vegetaţiei acvatice

-Efectuează observaţiiasupra fenomenelormeteorologice

Organizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra fenomenelor meteorologiceObservarea vizuală a fenomenelor meteorologice

-Efectuează observaţiiasupra nebulozitaţii

Organizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra nebulozităţiiObservarea vizuală a nebulozităţii

-Efectuează observaţiiasupra vizibilităţii şi astării solului

Organizarea perioadelor de execuţie aobservaţiilor asupra vizibilităţii şi a stării soluluiObservarea vizuală asupra vizibilităţii şi a stăriisolului


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢIIMEDIULUI

Varianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului – ruta directă de









2. Comunicare



1. Operaţii de bază în laborator


1. Supravegherea şi controlul calităţii apelor naturale





[Type text]




Operaţii debază înlaborator

Prepară soluţii de diferiteconcentratii

Exprimarea concentraţiilor soluţiilor –procentuală, molară, normală (rezolvarea deprobleme de calcul aplicând formulelematematice pentru diferite moduri de exprimare aconcentraţiei soluţiilor). Se vor avea în vedereprobleme referitoare la:

• calcule necesare preparării soluţiilor deconcentraţie procentuală, molară şinormală,

• transformarea concentraţiilor dintr-oformă de exprimare în alta

• amestecuri de soluţii ale aceleiaşisubstanţe

Pentru concentraţia procentuală se vor facereferiri la soluţii de NaCl, NaOH, MnSO4, MnCl2,HCl.Pentru concentraţia molară şi normală se vor facereferiri la soluţii de NaOH, HCl, KMnO4,H2C2O4, Na2S2O3, K2Cr2O7.

Supraveghereaşi controlulcalităţii apelornaturale

Recoltează probele de apăîn vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice

Întocmirea buletinului de prelevare a probelor dinapele naturale (nume apă , zona de prelevare,punct de prelevare, data si ora, modul derecoltare, aspectul probei in momentul recoltării,condiţii meteorologice, modul de conservare,numele persoanei care a făcut recoltarea)

Determină indicatoriifizici ai apelor naturale.

Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelornaturale (pH, conductivitate, turbiditate, suspensiitotale – definiţii, mod de determinare )


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN ECOLOG ŞI PROTECŢIA CALITĂŢIIMEDIULUI

Varianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului – ruta directă de









2. Comunicare



1. Analiza chimică calitativă şi cantitativă


1. Supravegherea şi controlul calităţii apei potabile





[Type text]




Analizachimicăcalitativă şicantitativă

Execută determinărivolumetrice

a. Determinări volumetrice bazate pe reacţii deneutralizare (scrie şi egalează ecuaţiile reacţiilorchimice şi rezolvă probleme )Se vor avea în vedere calacule referitoare la:

• determinarea factorului de corecţie alsoluţiilor de HCl şi NaOH 0,1 N

• determinarea volumetrică a KOH şi aH2SO4

• orice probleme de calcul bazate pe reacţiicorespunzatoare determinărilor de mai sus

b. Determinări volumetrice bazate pe reacţiiredox (scrie şi egalează ecuaţiile reacţiilorchimice şi rezolvă probleme )Se vor avea în vedere calacule referitoare la:

• determinarea factorului de corecţie alsoluţiilor de KMnO4 şi Na2S2O3 0,1 N

• determinarea volumetrică a Fe2+

• orice probleme de calcul bazate pe reacţiicorespunzatoare determinărilor de mai sus

Execută analiza compuşilororganici

Determinarea, prin calcul, pe baza rezultateloranalizei cantitative, de formule chimice ale unorsubstanţe organice

Supraveghereaşi controlulcalităţii apeipotabile

Interpretează schemele dealimentări cu apă

Compararea diferitelor tipuri de reţele dedistribuţie a apei potabile (ramificată, inelară)

Urmăreşte procesultehnologic de îmbunătăţirea calităţii apei

Caracterizarea indicatorilor de calitate a apeipotabile (proprietăţi organoleptice, fizice,chimice, bacteriologice )



Calificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN AGROTURISMVarianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician în agroturism – ruta progresivă de profesionalizare,


sau varianta 2).






1. Comunicare





1. Marketing în agroturism

c) unităţi de competenţă tehnice specializate

1. Planificarea şi finanţarea afacerii în agroturism









Marketing înagroturism

Explica conceptul sifunctiile marketinguluiagroturistic

- Marketing agroturistic: concept, importanţă, rol- Premisele marketingului agroturistic: naturacererii de servicii turistice, natura ofertei, naturaprodusului turistic şi a preturilor aferente,particularitatile distributiei- Functiile marketingului agroturistic: premisa,mijloc, obiectiv

Caracterizează piaţaagroturistică

Piaţa agroturistică:- Cererea si oferta agroturistică: concept, tendinteînregistrate în evolutia cererii si a ofertei agroturistice- Soluţii pentru finalizarea operaţiilor de segmentare apieţei: acoperirea globală a pieţei, pe un segment, peun produs, pe un segment si un produs

Analizează mediul deafaceri a unei unităţiagroturistice

Mediul de afaceri:- Micromediul unităţii agroturistice: furmizori, clienţi,concurenţa, intermediari de distribuţie, alţi actori- Macromediul unităţii agroturistice: mediul economic,demografic, natural, tehnologic, cultural- Concurenţa unităţii agroturistice: niveluri aleconcurenţei, obiectivele concurenţilor, strategiiconcurenţiale

Analizeaza cererea siconsumulagroturististic

Cererea şi consumul agroturistic- Trasaturile cererii agroturistice: cerere nationala,concentrata, dinamica, sezonalitate- Factori care modeleaza structura , nivelul si dinamicacererii agroturistice: economici, demografici, sociali,disponibilitatea timpului liber, organizarea,promovarea- Analiza elasticitatii cererii si a factorilor de influentaa cererii agroturistice: coeficient de elasticitate-formula de calcul- Consumul agroturistic: semnificatie, particularitati,tipologie

Ofera produse siservicii agroturistice

Oferta de produse şi servicii agroturistice- Caracteristicile ofertei agroturistice- Oferte agroturistice dupa criterii date: motivatiaconsumatorilor: oferta turismului de vacanta, desanatate, de afaceri, cultural specializareaproducatorilor: alimentatie, cazare, transport,agrement, informare


3

- Factorii care influenteaza calitatea oferteiagroturistice:a) obiectivi: responsabilitate în executarea prestatiilorturistice, capacitate de antreprenor si organizator afermierilor, dotarea pensiunilorb) subiectivi: politetea, modul de primire a turistilor,ambianta si atmosfera, unitatea de primire, facilitatiacordate turistilor

Aplica mixul demarketing într-ounitate agroturistica

Mixul de marketing într-o unitate agroturistică- Politica de preţ: forme de prezentare a preţului,particularitatile preţurilor şi tarifelor practicate,indicele preţurilor, strategii de preşâţuri în agroturism- Politica de distribuţie: căi de acces la produseleturistice, canale de distribuţie (tipuri, caracteristici),strategii de distribuţie- Politica de promovare: publicitate turistică:obiective, rol, funcţii, etapele unei campaniipublicitare, buget promovarea vânzarilor: obiective,tipuri de promovare

Planificarea şifinanţareaafacerii înagroturism

Realizeaza procesul deplanificare pentru ounitate agroturistica

Procesul de planificare strategică- concept- rolul procesului de planificare: în evoluţia firmei, înactivitatea de prognozare, în adaptarea firmei laschimbări- etapele procesului de planificare: cercetarea-analizafactorilor externi, piaţa potenţială a firmei, evaluarearesurselor interne; formularea- misiunea firmei,obiective; acţiunea- direcţia de urmat, proceduri,standarde, motivarea personalului; evaluarea-compararea rezultatelor obţinute cu obiectivelepropuse, sugestii de îmbunătăţire

Elaboreaza un plan deafaceri pentru ounitate agroturistica

Planul de afaceri pentru o unitate agroturistică-Oportunităţi în planificarea şi realizarea unei afaceri-Părţi componentele ale planului de afaceri: descriereaafacerii, produsele/serviciile, marketing, planul definanţare, indicatori financiari, analiza punctelor tari şislabe

Evaluează condiţiilede înfiintare a uneiunităţi agroturistice

Mediul de afaceri în vederea înfiinţării unei unităţiagroturistice- Mediul de afaceri: micromediul, macromediul- Tipuri de unităţi economice: societăţi comerciale,asociaţii familiale, personae fizice autorizate.Avantaje şi dezavantaje.- Etape de înfiinţare: decizia de creare a unei societăţi,alegerea tipului de întreprindere, elaborarea actuluiconstitutiv al societăţii, obţinerea autorizaţiei,înregistrarea organele fiscale


[Type text]


Calificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN AGROTURISMVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician în agroturism – ruta progresivă de profesionalizare,


sau varianta 2).






1. Comunicare





1. Managementul calităţii în agroturism

2. Gestiune şi evidenţă economică


1. Construcţii şi amenajări în agroturism





[Type text]





Managementulcalităţii înagroturism


Elementele sistemului de management al calităţii-Functii: planificarea calitatii, organizarea activitatiireferitoare la calitate, coordonarea activitatilorreferitoare la calitate, antrenarea personalului pentrurealizarea obiectivelor calitatii, asigurarea calitatii,îmbunatatirea calitatii-Elemente:sistemul de management al calităţii (cerinţe generale),responsabilitatea conducerii, managementulresurselor, realizarea produsului, măsurare , analiză şiîmbunătăţire.

Asigură îmbunătăţireacontinua a calităţii înagroturism

Îmbunătăţirea calităţiiEvaluare: -auditul calităţii- produsului/serviciului,procesului, sistemului calităţii.

-audit- intern, extern- certificarea calităţii-de produs, de sistem

(sistemul HACCP -Analiza riscurilor. Puncte criticede control), de persoane, marca de certificare, marca Q(HG 68/2003).Managementul calităţii totale-TQM:- direcţiile TQM: satisfacţia clientului, satisfacţiaorganizaţiei, interesul general al societăţii.-funcţiile TQM: planificarea, organizarea,conducerea, controlul, asigurarea, îmbunătăţireacalităţii- principiile TQM: orientarea spre client,internalizarea relaţiei client-furnizor, calitatea peprimul plan, „zero defecte” şi îmbunătăţirea continuă,viziune sistematică, argumentare cu date.

Gestiune şievidenţăeconomică

Monitorizeaza situatiapatrimoniala a unitatiiagroturistice si arezultatelor obtinute

Patrimoniul unităţilor economice-Structuri patrimoniale de activ: active imobilizate,active circulante, active de regularizare-Structuri patrimoniale de pasiv: capital propriu,datorii, pasive de regularizare-Structuri de venituri şi cheltuieli

- Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor- Caracterizare veniturilor şi cheltuielilor deexploatare, financiare, extraordinare

Analizează preţurile şitarifele practicate înagroturism

Costul de producţieElementele costului: cheltuieli cu capitalul fix-amortizarea, cheltuieli cu capitalul circulant-cheltuieli


[Type text]

cu materiile prime, materiale şi alte obiecte demuncă, cheltuieli cu munca-cheltuieli cu salariile,cheltuieli indirecte

Construcţii şiamenajări înagroturism

Identificăconstrucţiile specificezonelor agroturistice

- Tipuri de construcţii: locuinţă, adăposturi pentruanimale (taurine, ovine, porcine, păsări), construcţiipentru depozitarea furajelor, construcţii şi magaziipentru utilaje construcţii anexe.

- Elemente constructive ale construcţiilor:elemente de dimensionare, elemente de dotare,structură de rezistenţă, elemente de compartimentareşi închidere, elemente de izolaţii, elemente de finisaj,instalaţii tehnice.

- Materiale necesare efectuării construcţiei : lemn şiproduse din lemn, piatră naturală, produse ceramice şiînlocuitori, sticlă şi produse metalice,mortare,betoane, materiale pentru hidroizolaţii şitermoizolaţii, materiale pentru finisaje, materialepentru instalaţii electriceşi sanitare.

Elaborează planul deamenajare ateritoriului din incintagospodăriei

Spaţii ce vor fi amenajate : grădină de flori, loc dejoacă pentru copii.

- Soluţii privind amenajarea spaţiilor: schiţe deamplasare, resurse materiale, calcul necesar demateriale. - Spaţiu de joacă pentru copii: amplasare, dimensiuni,dotare.


[Type text]


Calificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN AGRICULTURĂ-TEHNICIAN AGROMONTAN

Varianta 1







pentru calificările profesionale: Tehnician în agricultură, Tehnician agromontan – ruta

progresivă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două







1. Comunicare




1. Marketingul produselor agricole

2. Managementul exploataţiei agricole





[Type text]

2. Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestora:



Marketingulproduseloragricole

Identifică nevoile şicererea de consum pentruprodusele agricole

Nevoile de consum:- ierarhizarea nevoilor concepută de A. H.Maslow,- clasificarea nevoilor de consumCererea de produse agricole:- trăsături, factori de influenţă

Descrie oferta şi consumulde produse agricole

Oferta de produse agricole :- clasificare, trăsături, factori de influenţăConsumul de produse agricole:- factori de influenţă, ciclul de viaţă alproduselor agricole

Caracterizează piaţa agrară Elementele componente ale pieţei agrare- concurenţa, cererea şi oferta , preţuri, taxe.Funcţiile pieţei agrare:- asigurarea populaţiei cu produse agricole şi aindustriei prelucrătoare cu materii prime,asigurarea rezervelor de stat, asigurareadisponibilităţilor pentru exportCriterii de funcţionare a pieţei agrare:- obiectul tranzacţiei de vânzare-cumpărare,ofertanţii şi purtătorii cererii de consum,întinderea geografică, gradul de dispersieteritorială, accesul consumatorilor pe piaţăIndicatori de măsurare a dimensiunilor pieţeiagrare- capacitatea efectivă şi potenţială a pieţei, cotade piaţă

Aplică mixul de marketing Politica de produs:- dezvoltarea produselor existente, programareade noi produse, calitatea, marca, garanţiile,servicii conexe.Politica de preţ:- preţul de bază, reduceri şi avantaje, forme deplată, suportarea riscului.Politica de distribuţie:- canalele de marketing, aria teritorială,amplasarea unităţilor comerciale, transportul,serviciile conexe.Politica de promovare:-publicitatea, promovarea vânzărilor, cataloage,expoziţii, târguri, relaţii cu publicul

Managementulexploatatieiagricole

Descrie procesul demanagement

Proces de management:-concept, tipuri de management (managementulproducţiei, al afacerii exploataţiei agricole,financiar, marketingului, al resurselor umane)


[Type text]

Funcţiile procesului de management:-de previziune, de organizare, de coordonare, dedispoziţie, de control

Efectuează organizareaprocesuală şi structurală aunei exploataţii agricole

.

Funcţiunile exploataţiei agricole:-cercetare-dezvoltare,producţie, comercială, depersonal, financiar – contabilăElemente de bază ale structuriiorganizatorice:-postul, funcţia, ponderea ierarhică,compartimentul, nivelurile ierarhice, relaţiileorganizaţionale (de autoritate, de cooperare, decontrol)

Explică procesuldecizional

Criterii de clasificare a deciziilor:-Importanţa obiectivelor urmărite, frecvenţaelaborării deciziilor, nivelul ierarhic la care seiau deciziile, gradul de cunoaştere aprobabilităţii rezultatelor, sfera de cuprindere adecidentuluiEtapele procesului decizional:-Identificarea problemei, analiza, stabilireaobiectivului, stabilirea opţiunilor, evaluareaopţiunilor, alegerea variantei optime,implementarea, evaluarea rezultatelorCondiţiile pe care trebuie să le îndeplineascăinformaţia în procesul decizional:-să fie exacte, complete, continue, să sosească latimp, să fie transmise pe canalul cel mai scurt, săcorespundă din punct de vedere calitativ şicantitativ, să aibă o formă de prezentareadecvată fiecărei situaţiiClasificarea informatiilor :-după provenienţa lor, modul de exprimare,sensul circulaţiei, gradul de prelucrare, sursă deobţinere

Analizează proceseleeconomice ale exploataţieiagricole

Procese economice:-aprovizionarea, producţia, depozitarea,desfacereaTehnici de optimizare a proceseloreconomice:-minimizarea costurilor şi maximizareaprofitului


[Type text]


Calificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN AGRICULTURĂ -TEHNICIAN AGROMONTAN-TEHNICIAN VETERINAR

Varianta 2







pentru calificările profesionale: Tehnician în agricultură, Tehnician agromontan şi Tehnician

veterinar – ruta progresivă de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una

din cele două variante de programe (varianta 1 sau varianta 2).






1. Comunicare




1. Managementul calităţii în domeniul agricultură

2. Gestiune şi evidenţă economică





[Type text]





Managementulcalităţii îndomeniulagricultură


Managementul calităţii: concept Funcţiile managementului calităţii:-planificarea calităţii,-organizarea activităţii referitoare la calitate,-coordonarea activităţilor referitoare la calitate,-antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelorcalităţii,-asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţiiElementele sistemului de management:-sistemul de management al calităţii(cerinţe generale),responsabilitatea conducerii, managementulresurselor, realizarea produsului, măsurare, analiză şiîmbunătăţireDocumente în sistemul de management alcalităţii:-manualul calităţii, procedurile sistemului demanagement al calităţii, instrucţiuni de lucru şialte documente referitoare la sistemul demanagement al calităţii

Analizează procese şifaze de proces pentruîmbunătăţirea calităţiiacestora.

Etape în procesul de îmbunătăţire a calităţii:-spirala calităţii: planificare, implementare, evaluare,feed-back şi schimbare-Indicatori: - indicatori calitativi şi cantitativi,

- indicatori de producţie,- indicatori de organizare,- indicatori asociaţi evaluării

Aplică proceduriadecvate deimplementare amanagementuluicalităţii

Măsurile ce se impun la nivelul unei unităţiagricole pentru aplicarea unui model demanagement al calităţii:

- autonomie decizională;- viziune comună;- obiective pe termen mediu şi lung;- spirit de echipă;- disponibilitate la schimbare;- resursă umană calificată.

Monitorizarea proceselor unităţii agricole înasigurarea calităţii:-aplicarea unui model de autoevaluare organizaţionalăSistemul de îmbunătăţire a calităţii:-măsuri concrete şi ţintele acestora în scopuleficientizării activităţilorRaportare la politica organizaţiei:


[Type text]

-auto-evaluarea activităţii în raport cu obiectivelegenerale şi politica organizaţiei

Asigură îmbunătăţireacontinuă a calităţii

Criterii de standardizare:- domeniile standardizării (industrie, agricultură,comerţ ,….)-nivel de standardizare: standarde de firmă,profesionale, teritoriale naţionale, regionale,internaţionale-conţinutul standardelor: de bază,terminologie,încercări, procese, produse, servicii, tip „ghid”Activitatea de standardizare:-principiile standardizării, instituţii, sistemul europeande standardizare, obiectivele standardizării,globalizarea standardizării, interesele consumatorilorreferitoare la standardizareManagementul calităţii totale-TQM:-direcţiile TQM: satisfacţia clientului, satisfacţiaorganizaţiei, interesul general al societăţii-funcţiile TQM: planificarea, organizarea,conducerea, controlul, asigurarea,-îmbunătăţirea calităţii-principiile TQM: orientarea spre client, internalizarearelaţiei client-furnizor, calitatea pe primul plan, „zerodefecte” şi îmbunătăţirea continuă, viziunesistematică, argumentare cu date

Gestiune şievidenţăeconomică

Descrie rolul, funcţiileşi structura bilanţuluicontabil

Rolul bilantului contabil:-situaţia netă a patrimoniului,-rezultatul economico-financiar net,-furnizarea unor date de detaliu privind activele,stocurile, creanţele şi datoriile, provizioanele,-repartizarea rezultatului exerciţiului, veniturile şicheltuielileFuncţiile bilantului contabil :-de generalizare-de informare,-de analiză

Efectueazăinventarierea şicompleteazădocumentele aferente

Funcţiile inventarierii patrimoniului:-funcţia de control a concordanţei dintre evidenţascriptică şi cea faptică,-funcţia de stabilire a situaţiei nete a patrimoniului şi arezultatului economico-financiar,-de calcul şi evidenţă a stocurilor, consumurilor şivânzărilor.Etapele inventarierii patrimoniului:-pregătirea inventarierii, inventarierea propriu-zisă, stabilirea rezultatelor inventarierii.


[Type text]

Explică evaluareaelementelorpatrimoniale

Evaluarea elementelor patrimoniale-concept criterii: valoarea de utilitate, reală,timpul,criteriul menţinerii capitalului-baze: costul istoric, curent, valoarea realizabilă,valoarea actualizată

Aplică calculaţia decosturi

Criteriile calculatiei de costuri:-momentul elaborării,-sfera de cuprindere a cheltuielilor în costuri,-particularităţile procesului tehnologic,-modul de evaluare a costurilor,-modul de structurare a costurilor


[Type text]


TEHNIC

Calificarea profesională: - TEHNICIAN ÎN CHIMIE INDUSTRIALĂTEHNICIAN CHIMIST DE LABORATOR

Varianta 1







opţională pentru calificările profesionale:

Tehnician chimist de laborator– ruta directă de profesionalizare

Tehnician în chimie industrială – ruta progresivă de profesionalizare .

Absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de programe (varianta 1

sau varianta 2).

Programa este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază

Standardele de pregătire profesională (SPP), pentru calificările de nivel 3 menţionate şi vizează


tehnice generale din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:



2. Comunicare;



1. Asigurarea calitatii2. Analiza instrumentală


performanţă din SPP, si curriculumului astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se

realizeze în concordanţă cu precizările incluse în SPP si curriculum


[Type text]


acestora



Asigurarea

calităţii

Descrierea conceptelor deasigurare a calităţii,controlul calităţii şi sistemede calitate

Conceptul de asigurare calităţii,- controlul calităţii,- sisteme de calitate conform standardelor de

calitate romanesti, europene si internationaleAsigurarea calităţii:

- calitatea internă,- calitatea externă,- calitatea totală

Controlul calităţii:- evaluarea calităţii,- supravegherea calităţii,- inspecţia calităţii,- verificarea calităţii

Siteme de calitate ( terminologie, standarde Ro,UE, internaţionale )Elementele sistemului calităţii:

-documentaţia sistemului calităţiiUtilizează documentelesistemului calităţii

Documentele sistemului calităţii:- manualul calităţii - principiile calităţii

Documentele specifice locului de munca:- instrucţiuni de lucru,- fişe tehnologice,- buletine de analiză şi încercari

Metode de inregistrare a calităţii: nota derecepţie, registre de intrări, buletine de analiză,planificarea şi evidenţa lucrărilor efectuate

Aplica instrumente alecalitatii

Instrumentele calitatii:-Diagrame-Pareto, Ishikawa-Histogarama defectelor

Analizainstrumentală

Descrie metode de analizăinstrumentală folosite înindustria chimică

Clasificarea metodelor de analiză instrumentală- analize electrochimice ( electrogravimetrie,conductometrie, potenţiometrie, pH-metrie)- analize optice (colorimetrie,spectrofotometrie, refractometrie)

Explicarea aspectelor teoretice care stau la bazaanalizelor

- mărimi de măsurat (definiţii, unităţi demăsură), reacţii chimice, legea echivalenţei, legeaLambert-Beer

Efectuează analize chimicefolosind metodeinstrumentale

Prezentarea rezultatelor determinărilorexperimentale :

- calcule de concentraţii (conform formulelor decalcul)

- graficeDeterminări experimentale :- dozarea electrogravimetrică a cuprului;


[Type text]

- titrarea conductometrică a unui acid şi a unei baze,- titrarea pH-metrică a unui acid tare şi a unei baze

tari- determinarea refractometrică a concentraţiei

soluţiilor de alcooli


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN CHIMIST DE LABORATORVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician chimist de laborator – ruta directă de profesionalizare,


sau varianta 2).







2. Comunicare



1. Materii prime şi materiale pentru industria chimică

2. Analiza apei





[Type text]




Materii primeşi materialepentruindustriachimică

Descrie procedee de tratareşi prelucrare a materiilorprime

Enumerarea procedeelor de prelucrare a materiilorprime; identificarea fazelor corespunzătoareprocedeelor de tratare şi prelucrare a materiilorprime; identificarea utilajelor din schematehnologică• procese de tratare a apei – purificare (

limpezire prin sedimentare naturală,sedimentare cu coagulanţi, filtrare), dedurizareşi demineralizare cu schimbători de ioni

• procedee de prelucrare a cărbunilor –cocsificarea cărbunilor

• procese de prelucrare a ţiţeiului şi a produselorpetroliere – distilarea ţiţeiului la presiuneatmosferică şi în vid

Caracterizează materiiprime folosite în industriachimică

Identificarea proprietăţilor fizico-chimice alemateriilor prime folosite în industria chimică –temperatura de fierbere , putere calorică,umiditate, densitate, compoziţie chimică

Analiza apei Determină indicatorii fiziciai apei

Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelornaturale . Determinări de : pH, conductivitate , turbiditate, suspensii totale

Determină indicatoriichimici ai apei

Interpretarea rezultatelor analizelor faţă de normede calitate în vigoare . Determinări de : aciditate şialcalinitate faţă de metilorange şi fenolftaleină ;regim de oxigen (oxigen dizolvat, CBO5,CCOMn); regim de mineralizare (reziduu fix,calciu, magneziu, duritate totală –complexonometric, cloruri)


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN PRELUCRAREA LEMNULUIVarianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician în prelucrarea lemnului – ruta progresivă de









2. Comunicare



1. Controlul calităţii

2. Întreţinerea şi exploatarea utilajelor







Controlulcalităţii

Organizează controlulcalităţii materiilor prime simaterialelor folosite la

Conceptul de calitate- Evoluţia istorică a conceptului de calitate- Rolul calităţii în asigurarea competitivităţii


[Type text]

fabricarea produselor dinlemn

produselor din industria de prelucrare a lemnuluiCalitatea produselor şi controlul acestora- Indicatorii de calitate- Metode pentru controlul calităţii

Coordonează activitatea decontrol a calităţiiproduselor din lemn

Controlul calităţii produselor în industria deprelucrare a lemnului- Controlul calităţii la fabricarea cherestelei- Controlul calităţii la fabricarea mobilierului din lemn

Întreţinerea şiexploatareautilajelor

Asigură efectuareaoperaţiilor de reglare autilajelor

Principii de bază ale reglării tehnologiceRegimuri de lucru optime: adaptarea vitezei deaşchiere şi de avans în funcţie de tipul operaţiei şispecia lemnoasă ce se prelucrează.

Completează documente deevidenţă tehnică şifuncţională

Documente de evidenţă tehnică şi funcţională autilajelor:Fişa „U” şi livretul utilajului;Ciclul de reparaţii al utilajelor.


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN PRELUCRAREA LEMNULUIVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician în prelucrarea lemnului – ruta progresivă de









2. Comunicare



1. Managementul calităţii în prelucrarea lemnului

2. Elaborarea documentaţiei tehnice pentru produse simple de mobilier








[Type text]

Managementulcalităţii înprelucrarealemnului

Urmăreşte aplicareaprevederilor standardelorreferitoare la calitateaproduselor din lemn.

Conceptul de management al calităţiiMăsuri pentru aplicarea unui model demanagement al calităţii

- autonomie decizională - viziune comună - obiective pe termen mediu şi lung - spirit de echipă - disponibilitate la schimbare - resursă umană calificată

Instrumente de evaluare - Conceptul de audit - Tipuri de audit: auditul calităţii

produsului, auditul calităţii procesului, auditulsistemelor calităţii

- Metodologia de realizare a auditului

Elaborareadocumentaţieitehnice pentruprodusesimple demobilier

Descrie produsul Descrierea tehnică a produsului-dimensiuni de gabarit;

-scopul şi funcţionalitatea produsului;- materii prime folosite;- construcţie (tipuri de asamblări,

compartimentare);- ornamentaţie;- finisaj, ambalare;- accesorii;- condiţii de calitate

Descrierea fluxului tehnologic de execuţie aprodusului

- operaţii şi utilaje necesare executăriiprodusului

Calculează norma deconsum

Necesarul de materie primă pentru produsulproiectatNecesarul de materiale tehnologice

-materiale de şlefuire -materiale de încleiere -materiale de finisare


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN DESIGNER MOBILĂ ŞI AMENAJĂRIINTERIOARE

Varianta 11. Statutul programei






pentru calificarea profesională: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare – ruta directă

de profesionalizare, absolventul având posibilitatea de a opta pentru una din cele două variante de








2. Comunicare



1.Materii prime şi materiale pentru mobilă şi amenajări interioare

c) Unităţi de competenţe tehnice specializate:

1. Calitatea mobilei





Unităţi de Competenţe de evaluat Conţinuturi tematice (in vederea


[Type text]

competenţe explicitării/detalierii competenţelor)

Materii primeşi materialepentru mobilăşi amenajăriinterioare

Recunoaşte speciilelemnoase după structură şicaracteristici

Plante lemnoase cu utilizări în mobilă şi amenajăriinterioare- Noţiunea de structură a lemnului- Secţiuni fundamentale prin lemn şi secţiuni derivate

Structuri macroscopice tipice şi atipice -Elemente distincte în construcţia macroscopică alemnului: alburn, duramen ,lemn matur ,inele anuale,pori, zone de fibre, zone de parenchim, raze medulare,măduva lemnului

Stabileşte materiile primepe bază de lemn necesareîn construcţia mobilierului

Materii prime pe bază de lemn necesare înconstrucţia mobilierului şi amenajărilor interioare -Cherestea de răşinoase şi foioase :definiţie ,clasificări ,sortimente de cherestea- Furnire :materii prime folosite la fabricarea

furnirelor, definiţie, clasificare, metode de obţinere afurnirelor, sortarea furnirelor , domenii de utilizare

Analizează proprietăţilelemnului

Principalele proprietăţi ale lemnului :definiţie,factori de influenţă :

-Proprietăţi fizice :umiditatea lemnului ,umflarea şicontragerea lemnului-Proprietăţi tehnologice : uzura lemnului ,rezistenţa la

smulgerea cuielor şi şuruburilor ,durabilitatea lemnului

Alege materialetehnologice

Materiale tehnologice :- Materiale de încleiere: clasificare, proprietăţi,domenii de utilizare , caracteristici tehnice-Materiale abrazive :duritatea granulelor abrazive,

granulaţia materialelor abrazive, simbolurileprincipalelor materiale abrazive-Materiale de finisare :pentru pregătirea suprafeţelor,

pentru colorare ,pentru finisarea transparentă şi opacă,pentru prelucrarea peliculelor ,proprietăţi-Materiale de tapiţerie :materiale de susţinere,

materiale de legătură ,materiale de umplere , materialede acoperire şi materiale de decorare

Identifică accesoriile şimaterialele decorativepentru mobilă

-Accesorii şi materiale decorative pentru mobilă,materiale de tapiţerie şi repere din diferite materiale curol decorativ- Accesorii pentru închidere ,deschidere ,blocare,susţinere , ghidare , asamblare , acţionare

Utilizează alte materialenetradiţionale

Materiale netradiţionale -Materiale plastice : definiţie ,proprietăţi-Sticla şi produsele din sticlă :definiţie ,sortimente,

proprietăţiCalitateamobilei

Precizează indicatorii decalitate

Conceptul de calitate- Evoluţia istorică a conceptului de calitate-Rolul calităţii în asigurarea competitivităţii produselordin industria de prelucrare a lemnului


[Type text]

Calitatea produselor şi controlul acestora- Indicatorii de calitate

Efectuează controlulcalităţii materiilor prime şimaterialelor

Controlul calităţii materiilor prime şi materialelor-Cerinţe de calitate pentru :produse aglomerate,

cherestea ,produse stratificate ,materiale abrazive,materiale de finisare ,materiale de încleiere ,materialede tapiţerie şi de ambalare-Recepţionarea calitativă şi cantitativă


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN DESIGNER MOBILĂ ŞI AMENAJĂRIINTERIOARE







pentru calificarea profesională: Tehnician designer mobilă şi amenajări interioare – ruta directă






specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:



2. Comunicare



1. Documentaţia tehnică de execuţie pentru produse din lemn

2. Tehnici de marketing








Documentaţiatehnică de

Pecizează condiţiile derealizare a unui produs

Caracteristici ale produselor din lemn- destinaţie ,dimensiuni de gabarit, caracteristici de


[Type text]

execuţiepentru produsedin lemn

din lemn formă, construcţie şi ornamentaţieCondiţii tehnice de realizare a produselor - materii prime ,materiale tehnologice, materialedecorative, sisteme constructive, finisare,sisteme demontareElementele bazei de calcul - nomenclatorul de repere ,necesarul de materii prime,calculul suprafeţelor pe operaţiiNorma de consum-indici de utilitare şi consumuri specifice

Tehnici demarketing

Analizează modele destrategii de marketingpentru produse dinlemn

Conceptul de marketing-definiţieMediul de marketing al firmelor din domeniulprelucrării lemnuluiRelaţiile firmei cu factorii de mediu :

-relaţii de piaţă -concurenţa-factor de mediu esenţial

Piaţa firmei-conceptul de piaţă a firmeiMarketing mixStrategia de piaţăConţinutul strategiei de piaţă: produs, promovare , preţ , piaţăAlternative de strategii de piaţă -tipuri de strategii de piaţă

Stabileşte un programde marketing pentruproduse din lemn

Programul de marketingElaborarea programului de marketing

-obiective,plan de acţiune (stabilirea mijloacelor, atipurilor de produse , durată , punere în practică ) Implementarea programului

Identifică modelepromoţionale pentruproduse din lemn

Strategia promoţionalăConceptul de promovare ,componenţii comunicaţieide marketingForme de activităţi promoţionale

Tehnici de promovare a produselor finite din lemn : -publicitate ,categorii de reclame reclame ,psihologiareclamei ,design -promovarea vânzărilor-relaţiile publice


[Type text]


Calificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRIFORESTIERE







pentru calificarea profesională: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere – ruta progresivă








1. Comunicare


1. Ecologie forestieră

2. Organizare şi legislaţie silvică









[Type text]

Ecologieforestieră

Identifică ecosistemulforestier

Ecosistemul forestier• Biotopul forestier• Biocenoza forestieră

Procese biologice specifice pădurii ca sistembiologic deschis

• Starea de masiv• Elagajul natural• Etajarea vegetaţiei• Diferenţierea arboretelor• Eliminarea naturală

Zone de vegetaţie• Suprafaţa ocupată cu vegetaţie forestieră,

repartizarea pe specii forestiere, creşteri medii− etaje de vegetaţie− zona stepei− zona forestieră− zona alpină• Zone geografice cu specii forestiere− vegetaţia de munte− vegetaţia dealurilor şi podişurior− vegetaţia de câmpie− vegetaţia luncilor şi a Deltei Dunării

Analizează factoriiecologici

Factorii abiotici şi influenţa lor asupra pădurii• Factorii climatici− lumina,− căldura,− apa,− aerul• Factorii edafici− solul• Factorii orografici− altitudinea− expoziţia− panta terenului− configuraţia terenului

Factorii biotici şi influenţa lor asupra pădurii• Fitocenoza− arboretul− subarboretul− pătura erbacee− microflora solului• Zoocenoza• Factorul antropic

Influenţa pădurii asupra factorilor biotici şiabiotici : fitocenoză, zoocenoză, factorul antropic,climatici, edafici, orografici


[Type text]

Prezintă zonareafuncţională a pădurilordin ţara noastră

Grupe funcţionale:• Grupa I de protecţie• Grupa II de producţie şi protecţie

Subgrupe funcţionale:• Păduri cu rol de protecţie a apelor• Păduri cu rol de protecţie a solului contra

eroziunii• Păduri cu rol de protecţie împotriva factorilor

climatici dăunători• Păduri de interes social• Păduri monumente ale naturii şi rezervaţii

Organizare şilegislaţiesilvică

Organizeazăgestionareacantoanelor silvice

Măsuri privind respectarea programul de lucru aldistrictului silvicDefalcarea indicatorilor şi sarcinilor ocolului silvic

• Condica de serviciu a pădurarilor titulari− evidenţa şi monitorizarea activităţii• Sarcinile pădurarilor şi asigurarea realizării lor− atribuţii privind paza cantonului− atribuţii privind realizarea altor lucrări

specifice cantonului silvicInspecţii de fond şi parţiale în cantoane

• Măsuri de respectare a graficelor şi ordinelorşefului de ocol

− organizarea inspecţiilor de fond şi parţiale− personalul participant− obiectivele inspecţiilor de fond şi parţiale

Documentaţii tehnice specifice• Antemăsurători• Soluţii tehnice pentru executarea lucrărilor de

gospodărire a fondului forestier din district• Evidenţa marcărilor− ciocane de marcat : procurare, păstrare,

utilizare, tipuri de ciocane de marcat• Actul de punere în valoare- stabilirea cotelor de pus în valoare- amplasarea cotelor pe teren- delimitarea parchetelor- evaluarea masei lemnoase− inventarierea arboretelor în vederea întocmirii

APV-ului: tipuri de inventarieri, condiţii deaplicare, lucrări aplicate cu ocaziainventarierilor

− conţinutul APV-ului− tipuri de produse şi sortimente pentru care se

întocmeşte APV-ul• Centralizatorul controlului regenerărilor

naturale – etapa I


[Type text]

• Registre fitosanitare şi de incendii• Registre de contravenţii şi de evidenţă a

materialelor confiscateOrganizează instruireapersonalului tehnic învederea respectăriiregimului silvic

Propaganda silvică• Seminarii : participare, opinii personale, mod

de exprimare, mod de prezentare• Dialoguri pe teme în domeniu• Panouri• Afişe• Mass-media silvică

Activităţi de instruire a pădurarilor• Operaţiuni de pregătire în vederea instruirii• Tematica instruirii• Instrucţiuni şi dispoziţii legale privind

gospodărirea, apărarea, conservarea şidezvoltarea fondurilor forestier, de vânătoare şipescuit

• Instrucţiuni şi dispoziţii legale privind portul,folosirea şi întreţinerea armamentului şimuniţiei : regimul armelor şi muniţiilor( legislaţia în vigoare )

• Instrucţiuni şi dispoziţii legale privindstingerea incendiilor şi a normelor de protecţiea muncii

• Instruirea zilnică• Instruirea periodică• Materiale necesare pentru instruirea

pădurarilor: Codul Silvic, legi şi dispoziţiilegale în vigoare

Controlează aplicarealegislaţiei silvice

Operaţiuni de predare a parchetelor, control alexploatări şi reprimirii de parchete

• Operaţiuni de pregătire a documentelor• Stiluri şi forme de documente:- Carnete de marcare- Fişe de calcul- Autorizaţii- Procese verbale- Controale la exploatare - Acte de control laexploatare- Reprimirea parchetelor - Acte de reprimire aparchetelor- Contestaţii- Penalităţi- Funcţia documentelor• Claritate şi acurateţe în scrierea documentelor• Operaţiuni de verificare a documentelor

Documente de provenienţă şi însoţire a


[Type text]

materialului lemnos şi a altor produse specificesectorului forestier

• Bon de vânzare• Foaie de transport• Avize de expediţie

Paza fondului forestier din raza districtului silvic• Puncte fixe de control• Patrulări individuale• Patrulări în grup organizat• Pânda• Colaborare cu poliţia şi persoane de bună

credinţăAplică sistemele deorganizare şi normarea muncii în unităţilesilvice

Forme de organizare a muncii în silvicultură• Locul de muncă• Formaţie de lucru• Echipa de lucru• Brigada simplă• Brigada complexă


[Type text]


Calificarea profesională: -TEHNICIAN ÎN SILVICULTURĂ ŞI EXPLOATĂRIFORESTIERE







pentru calificarea profesională: Tehnician în silvicultură şi exploatări forestiere – ruta progresivă








1. Comunicare


1. Desen tehnic şi topografic

c) unităţi de competenţă tehnice specializate

1. Elemente de planimetrie şi nivelment





[Type text]





Desen tehnicşi topografic

Utilizeazăinstrumentele şimaterialele de desen

Materiale şi rechizite• Hârtie• Planşetă de desen• Creioane• Teu• Echere• Florar

Instrumente pentru desen• Compas• Balustru• Trăgător• Punctator

Respectă normelegenerale din desenultehnic

Scara desenelor• Scări numerice• Scări grafice

Tipuri de linii• Tipul de linii• Grosimea liniilor• Destinaţia liniilor

Elemente de cotare a desenelor tehnice• Cote propriu-zise• Linii de cotă• Linii ajutătoare de cotă• Linii de indicaţie• Reguli de cotare

Secţiuni• Secţiuni propriu-zise• Secţiuni cu vedere• Secţiuni longitudinale• Secţiuni transversale

Tipuri de haşuri• Haşuri cu linii drepte continue şi subţiri• Haşuri cu linii paralele între ele• Haşuri cu linii înclinate la dreapta sau la stânga

Întocmeşte proiectesimple de construcţiisilvice

Elemente de cotare în desenul de construcţii• Cota propriu-zisă• Linia de cotă• Linia ajutătoare de cotă• Simboluri pentru cotele de nivel şi linia de

referinţă


[Type text]

Elementele ale unei construcţii din zidărie - reprezentare• Fundaţie• Acoperiş• Scări

Înnădiri şi îmbinări ale pieselor din lemn - reprezentare• Înnădirea pieselor în lăţime• Înnădirea în grosime• Înnădirea în lungime• Îmbinări în unghi drept• Îmbinări în unghi ascuţit• Îmbinări de colţ pe cant• Încrucişări-ramificaţii• Îmbinări la legături de colţ

Întocmeşte planuritopografice

Metode de raportare a punctelor• Raportarea grafică• Raportarea din coordonate

Semne convenţionale• Atlase pentru semne convenţionale• Standarde de prezentare a semnelor

convenţionaleMetode de reprezentare a reliefului• Metoda planului cotat• Metoda curbelor de nivel• Metoda profilurilor• Metoda haşurilor• Metoda tentelor

Elemente deplanimetrie şinivelment

Execută ridicarea înplan a detaliilorplanimetrice

Operaţii de ridicare în planMetode de îndesire prin intersecţii• Intersecţie înainte• Intersecţie înapoi• Intersecţie combinată

Execută raportarea şicalculul suprafeţelorraportate

Instrumente folosite la raportare• Coordonatograf polar• Coordonatograf rectangular• Distanţier, rigle, raportoare• Planimetre• PlanşeteMetode de raportare• Raportare prin abscise şi ordonate• Raportare prin coordonate polareCalculul suprafeţelor raportate• Metoda grafică

- împărţirea suprafeţei în triunghiuri şi patrulatere- geometrizarea conturului


[Type text]

- metoda pătratelor module• Metoda numerică• Metoda mecanică bazată pe folosirea

planimetrului polar

Execută parcelări desuprafeţe

Instrumente folosite la parcelarea suprafeţelor• Teodolit• Busolă topografică• Ruletă• Panglică de oţel• Raportor• Riglă

Condiţii de parcelare• Mărimea suprafeţei• Forma suprafeţei

Metode de parcelare• Parcelare grafică- parcelare grafică în triunghi- parcelare grafică în trapez• Parcelare prin punct obligat• Parcelare paralelă

Execută lucrări denivelment

Cote şi diferenţe de nivel - Tipuri de nivelment• Nivelment geometric- instrumente şi aparate- nivelment geometric cu lata şi bolobocul- nivelment geometric de mijloc şi de capăt- nivelment geometric simplu şi compus• Nivelment trigonometric- instrumente şi aparate- nivelment trigonometric pe distanţe scurte- nivelment trigonometric pe distanţe lungi• Nivelment barometric• Nivelment hidrostatic

Metode de nivelment• Drumuiri de nivelment geometric şi

trigonometric• Radieri de nivelment geometric şi

trigonometric• Profile


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE ALIMENTAREVarianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician analize produse alimentare – ruta directă de









2. Comunicare


b) Unităţi de competenţe tehnice generale/specializate:

1. Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare

2. Tehnica analizelor de laborator





[Type text]




Determinareavaloriinutritive aproduseloralimentare

Descrie principiilealimentare– glucide, lipide,protide şi rolul lor inobţinerea produseloralimentare

• Structurile chimice ale glucidelor, lipidelor şiprotidelor (formule chimice)

• Proprietăţile fizico-chimice ale glucidelor,lipidelor şi protidelor

• Importanţa glucidelor, lipidelor şi protidelor înprocesele tehnologice de obţinere a produseloralimentare

Precizează rolulprincipiilor alimentare înmetabolism

• Metabolismul şi laturile acestuia (generalităţi)- anabolism- catabolism

• Transformările suferite de alimente înorganismul uman (metabolismul digestiv,intermediar si bazal fara formule chimice)

• Rolul principiilor alimentare-glucide, lipideprotide - în organism (energetic, plastic şicatalitic)

Tehnicaanalizelor delaborator

Efectuează analizasenzorială

• Clasificarea metodelor de analiză senzorială:metode de apreciere a calităţii: metoda dedescriere a calitatii, metoda scarii de punctaj

• Principii teoretice la analiza senzorială:compararea probelor, alegerea metodei,parcurgerea şi respectarea modului de lucruspecificat în standarde, respectarea normelorde protecţia muncii şi de prevenire şi stingerea incendiilor în laborator

Efectuează analize fizico-chimice

• Metode fizico-chimice de analiză:determinarea densităţii, determinarea maseihectolitrice, determinarea umidităţii,determinarea punctului de fierbere,determinarea concentraţiei alcoolice,refractometrie, polarimetrie, gravimetrie,volumetrie

• Principii teoretice de analiză fizico-chimică:conform specificaţiilor din standarde


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN ANALIZE PRODUSE ALIMENTAREVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician analize produse alimentare – ruta directă de









2. Comunicare


b) Unităţi de competenţe tehnice generale/specializate:

1. Conducerea calităţii în industria alimentară

2. Determinarea falsificărilor produselor alimentare prin analize de laborator





[Type text]




Conducereacalităţii înindustriaalimentară

Aplică conceptul demanagement al calităţii înindustria alimentară

• Instrumente de elaborare a politiciicalităţii în industria alimentară (definiţie,rol, documentaţii cu privire la normeleinterne de calitate, documente de promovarea produselor, fişe ale posturilor).

• Instrumente de stabilire a funcţiilormanagementului: elaborarea planuluicalităţii, organigramei întreprinderii,completarea matricei responsabilităţilor,realizarea inspecţiei calităţii.

• Activităţi de elaborare a documentelorcalităţii totale (definiţie, TQM, întocmireaplanurilor de activitate, realizarea studiilorde marketing, completarea documentelorcontabile).

Colaborează la elaborareadocumentaţiei sistemuluicalităţii în industriaalimentară

Clasificarea elementelor sistemului calităţii înindustria alimentară• Elementele sistemului calităţii:-Elemente de conducere a sistemului calităţii în

industria alimentară;- Elemente de desfăşurare a sistemului calităţiiîn industria alimentară• Documentele sistemului calităţii: manualul

şi documentele calităţii în industriaalimentară.

• Date referitoare la calitate: întocmirea şicompletarea notelor de recepţie a materiilorprime, a buletinelor de analiză a produselor,întocmirea registrului de neconformităţi,studierea registrului de evidenţă areclamaţiilor clienţilor în industriaalimentară

Colaborează la evaluareamanagementului calităţii înindustria alimentară

• Clasificarea tipurilor de audit, instrumentde evaluare a managementului calităţii înindustria alimentară

• Tipuri de audit :- auditul calităţii produsului, procesului,

sistemului calităţii;- auditul intern;- auditul extern.

• Etapele metodologiei de realizare aauditului industria alimentară:


[Type text]

- examinarea elementelor relevante pentrucalitate;- elaborarea documentelor cu rezultateleexaminării, a raportului de audit;- analiza neconformităţilor;- stabilirea măsurilor corective;- supravegherea aplicării măsurilor corective.• Etapele auditului sistemului de

management de mediu:- declanşarea, pregătirea şi realizarea auditului;- elaborarea documentelor auditului;- încheierea auditului.

Determinareafalsificărilorproduseloralimentareprin analizede laborator

Determină falsificărilelaptelui şi produselor lactate

• Prezentarea tipurilor de falsificări alelaptelui şi ale produselor lactate:

- adaos de apă- extragere de grăsime- substituirea grăsimii laptelui cu substanţestrăine- adaos de substanţe străine (clorură de sodiu,azotiţi, substanţe conservante, amidon)• Modificările laptelui falsificat (de densitate,

extract uscat total, substanţe proteice totale,substanţe minerale)

Determină falsificările cărnii,peştelui şi produselor decarne

• Prezentarea tipurilor de falsificări lacarne şi la produsele din carne

(carne alterată mascată cu adaosuri decondimente, substituirea cărnii precizate înreţetă cu carne de la alte specii, carne provenităde la animale moarte, înlocuirea cărnii dinproduse cu componente mai puţin valoroase)

Determină falsificărilebăuturilor alcoolice

• Prezentarea tipurilor de falsificări la vin,bere şi băuturi alcoolice distilate

- adaos de îndulcitori naturali sau sintetici lamusturi sau vinuri, alcoolizare, diluare,neutralizare, adaos de coloranţi naturali sausintetici, adaos de arome naturale sau artificiale

Determină falsificărilecerealelor şi făinii

• Prezentarea tipurilor de falsificări alecerealelor şi ale făinii

- impurificarea cu substanţe străineDetermină falsificărileuleiurilor

• Prezentarea tipurilor de falsificări aleuleiurilor şi grăsimilor

- substituirea parţială sau totală auleiurilor/grăsimilor de calitate superioară cuuleiuri/grăsimi mai puţin valoroase, adaosul deaditivi neautorizaţi sau în cantitate mare


[Type text]


Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂVarianta 1







pentru calificarea profesională: Tehnician în industria alimentară – ruta progresivă de









2. Comunicare



1. Controlul proceselor biochimice din industria alimentară

2. Procese tehnologice în industria alimentară





[Type text]




Controlulproceselorbiochimicedin industriaalimentară

Precizează rolulproceselor biochimice laobţinerea produseloralimentare

• Procese biochimice care au loc la fabricareaproduselor alimentare - fără formule chimice

− fermentaţii (lactică, alcoolică, propionică,malolactică);− maturarea (în industria fermentativă, a laptelui, acărnii, a conservelor, în panificaţie)• Factori care influenţează procesele

biochimice− fizici− chimici− catalitici

Analizează influenţaproceselor de degradareasupra calităţiiproduselor alimentare

• Procese de degradare care conduc la apariţiadefectelor de calitate (fără formule chimice)

- putrefacţia, fermentaţia butirică, acetică, râncezireagrăsimilor, mostre de produse degradate• Factori care influenţează procesele

biochimice de degradare− fizici− chimici− catalitici

Procesetehnologice înindustriaalimentară

Organizeazădesfăşurarea operaţiilortehnologice

• Operaţii şi utilaje din industria alimentară(definiţie, caracterizare):Operaţii unitare: transportul fluidelor, transportulmaterialelor solide, mărunţirea, separareamaterialelor solide, separarea amestecuriloreterogene, amestecarea, pasteurizarea, sterilizarea,concentrarea prin vaporizare, condensarea,refrigerarea, congelarea, difuzia, extracţia, distilarea,uscarea

Supravegheazăfuncţionarea utilajelor şiinstalaţiilor

• Utilaje şi instalaţii folosite în industriaalimentară construcţie – fără desene - (utilaje şiinstalaţii specifice pentru fiecare operaţie):- transportoare pe orizontală şi pe verticală:mecanice (banda transportoare, transportorulelicoidal, elevatorul), gravitaţionale (cu role),pneumatice(transportorul pneumatic prin aspiraţie);- pompe: cu elemente mobile (rotative, centrifuge),dispozitive fără elemente mobile (injectorul);- aparate şi utilaje de mărunţire: concasorulcilindric, moara cu ciocane, valţul, maşina de tăiatlegume;- amestecătoare: amestecătorul elicoidal, malaxorul


[Type text]

cu braţe, amestecătoare pneumatice, amestecătoarecu circularea lichidului, amestecătoare cu braţe;- schimbătoare de căldură: vasul cu manta dublă,schimbătorul de căldură multitubular, schimbătorulde căldură cu serpentină, schimbătorul de căldură cuplăci;- condensatoare: condensatoare de amestec(condensatorul barometric cu talere perforate,),condensatoare de suprafaţă (condensatorulmultitubular vertical şi orizontal);- Instalaţie de distilare cu funcţionare continuă;- instalaţii şi utilaje pentru separarea amestecuriloreterogene solide, lichide şi gazoase: site, tararulaspirator, separatorul electromagnetic, camera dedesprăfuire cu şicane, decantorul orizontal, vaseflorentine, filtrul deschis, filtre cu saci, filtre cuplăci, centrifuga decantoare, centrifuga filtrantă;- uscătoare: uscătorul turn, uscătorul în stratfluidizat• Modul de funcţionare a utilajelor şiinstalaţiilor folosite în industria alimentară


[Type text]


Profilul: RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Varianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician în industria alimentară – ruta progresivă de









2. Comunicare



1. Conducerea calităţii în industria alimentară

2. Marketing în industria alimentară





[Type text]

Tabelul de corelare a competenţelor de evaluat şi a conţinuturilor aferente acestoraUnităţi de

competenţeCompetenţe de evaluat Conţinuturi tematice (in vederea

explicitării/detalierii competenţelor)Conducereacalităţii înindustriaalimentară

Aplică conceptul demanagement al calităţii înindustria alimentară

• Instrumente de elaborare a politicii calităţiiîn industria alimentară:- politica calităţii: definiţie, rol- documentaţii cu privire la norme interne de

calitate,- documente de promovare a produselor,• Instrumente de stabilire a funcţiilormanagementului:- funcţiile managementului: generalităţi- întocmirea planului calităţii, organigrameiîntreprinderii,- completarea matricei responsabilităţilor,• Modalităţi de implementare a conceptuluide calitate totală (definitie , TQM, rol):- calitatea totală,TQM : definiţie, rol- întocmirea planurilor de activitate,- realizarea studiilor de marketing,- completarea documentelor calităţii;

Colaborează la elaborareadocumentaţiei sistemuluicalităţii în industriaalimentară

• Documentele sistemului calităţii- manualul calităţii, procedurile sistemuluicalităţii, documente de lucru.

Colaborează la evaluareamanagementului calităţii înindustria alimentară

• Tipuri de audit, instrument de evaluare amanagementului calităţii în industriaalimentară:- auditul calităţii produsului, procesului,sistemului calităţii, auditul intern, auditul extern.• Etapele metodologiei de realizare aauditului:- examinarea elementelor relevante pentrucalitate;- elaborarea documentelor cu rezultateleexaminării, a raportului de audit;- analiza neconformităţilor;- stabilirea măsurilor corective;- supravegherea aplicării măsurilor corective.Etapele auditului sistemului de management demediu:- declanşarea, pregătirea şi realizarea auditului;- elaborarea documentelor auditului;- încheierea auditului.

Marketing înindustriaalimentară

Selectează informaţiileprivind cererea de produsea consumatorilor.

• Modalităţi de identificare a cererii deproduse:- chestionare şi sondaje.


[Type text]

● Factori care influenţează cererea de produse- preţul produselor, puterea de cumpărare,

preferinţele consumatorilor● Moduri de informare a factorilor decidenţiprivind cererea de produse:- prezentarea concluziilor, sugestiilor,propunerilor

Utilizează formele depromovare a produselor.

• Publicul consumator de produse- consumatori potenţiali, consumatori actuali,grupuri de consumatori.● Forme de promovare a produselor- publicitate, relaţii publice.● Instrumente de promovare a vânzărilor:

- mostre, reduceri de preţuri, cadouripromoţionale, premii de fidelitate.

Colaborează cu factoriidecidenţi în stabilireapreţurilor peproduse.

• Categorii de preţuri:- preţuri ridicate, preţuri moderate, preţuriscăzute.● Studii de piaţă privind preţul produselor:- alcătuirea de chestionare, efectuarea sondajelor● Calcularea preţurilor produselor:

- formule de calcul a preţurilor produselorCoordonează distribuţiafizică a produselor.

• Canale de distribuţie fizică a produselor- transport, depozitare, stocare, livrare● Condiţii ce trebuie respectate la distribuţiaproduselor: - folosirea mijloacelor de transport adecvate,

respectarea parametrilor de depozitare şi acondiţiilor de livrare.


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008Profilul: TEHNIC

Calificarea profesională: TEHNICIAN ÎN CHIMIE INDUSTRIALĂVarianta 2







pentru calificarea profesională: Tehnician în chimie industrială – ruta progresivă de






generale / specializate din cadrul următoarelor unităţi de competenţă:



2. Comunicare



1. Operaţii de transfer de masă

2. Tratarea şi epurarea apelor





[Type text]




Operaţii de

transfer de masă

Caracterizează operaţiilede transfer de masă

Definirea şi descrierea operaţiilor de transfer de masă :� Bazele teoretice ale transferului de masă :

mecanismul şi ecuaţia fundamentală adifuziunii şi clasificarea operaţiilor dedifuziune

� Absorbţia – definiţia, scopul absorbţiei,mecanism şi desfăşurare

� Distilarea şi rectificarea – definiţii, mecanism,desfăşurare , scopul distilării şi rectificării . procedee de distilare : distilarea simplă şirectificarea

� Cristalizarea – definiţie, scop, mecanism şidesfăşurare. Procedee de cristalizare

� Uscarea - definiţie, scop, mecanismulprocesului ( viteza de uscare, timp de uscare ) . Schemele de principiu ale uscării convective şide contact

Identifică utilajele detransfer de masă

Recunoaşterea utilajelor de transfer de masă şiprecizarea părţilor componente a utilajelor de transferde masă

� Utilaje de absorbţie : scrubere fără umplutură,coloane cu umplutură, coloane cu talere

� Instalaţia de distilare simplă şi instalaţiacontinuă de rectificare

� Coloane de distilare cu umplutură, coloane dedistilare cu talere

� Utilaje de cristalizare : cristalizoare prinevaporare cu dispozitiv de amestecare şi răcire

� Utilaje de uscare : uscător tip cameră şiuscător cu bandă

Descrie modul defuncţionare, exploatare şiîntreţinere a utilajelor detransfer de masă

Explicarea principiului de funcţionare a utilajelor detransfer de masă şi respectarea procedurilor desecuritate a muncii specifice utilajelor de transfer demasă

� Utilaje de absorbţie : scrubere fără umplutură,coloane cu umplutură, coloane cu talere

� Utilaje de distilare şi rectificare - coloane cuumplutură, coloane cu talere

� Utilaje de cristalizare : cristalizoare prinevaporare cu dispozitiv de amestecare şi răcire

� Utilaje de uscare : uscător tip cameră şiuscător cu bandă


[Type text]

Efectuează calculetehnologice specificeutilajelor de transfer demasă

Întocmirea bilanţului de materiale corespunzător unuiutilaj de transfer de masă

� Bilanţul de materiale al unei coloane derectificare

� Bilanţul de materiale al unui cristalizor prinevaporare

� Bilanţul de materiale al unui uscător tipcameră

Tratarea şi

epurarea apelor

Descrie procedee de tratareşi de epurare a apei

Enumerarea procedeelor de tratare şi epurare a apei� Purificarea apei potabile - limpezire

(sedimentare naturală, cu coagulanţi, filtrare)� Dezinfectarea apei – biologic, fizic, chimic� Dedurizarea apei – cu schimbători de ioni� Demineralizarea apei cu schimbători de ioni

Explicarea procedeelor de tratare şi epurare a apei� Purificarea apei potabile limpezire (

sedimentare naturală, cu coagulanţi, filtrare )� Dezinfectarea apei – biologic, fizic, chimic� Dedurizarea apei – cu schimbători de ioni� Demineralizarea apei cu schimbători de ioni� Epurarea apei – procedee mecanice, biologice,

chimiceIdentificarea utilajelor specifice procedeelor de tratareşi epurare a apelor

Notă:1. Pentru fiecare utilaj tip se cere: recunoaşterea utilajului, enumerarea părţilor componente,

descrierea funcţionării utilajului, avantaje şi dezavantaje, norme de securitate a muncii înexploatare.

2. Pentru fiecare proces tehnologic se cere: scop, materii prime folosite, ecuaţiile reacţiilorchimice- acolo unde este cazul, fazele proceselor, schema tehnologică/fluxul pe operaţii,identificarea utilajelor şi funcţionarea instalaţiei, produşi obţinuţi.


[Type text]

PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: TEHNIC - TEXTILE

Calificările profesionale: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTARTEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILATEHNICIAN IN INDUSTRIA PIELĂRIEI

Varianta 1


În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisă pentru

filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, în funcţie de

specializarea aleasă de elev.

Varianta 1 a programei are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de programă

opţională pentru profilul Tehnic, calificările profesionale: Tehnician designer vestimentar – ruta

directă de profesionalizare, respectiv: Tehnician în industria textilă, Tehnician în industria pielăriei –

ruta progresivă de profesionalizare. Pentru calificările profesionale mai sus enunţate, absolventul are

posibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale domeniului, respectiv:

Varianta 1 (din modulul: Asigurarea calităţii

Varianta 2 (din modulele) Sănătatea şi securitatea muncii şi Planificarea şi organizareaproducţiei



performanţelor elevilor şi este axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice




2. Comunicare;



1. Asigurarea calităţii


performanţă din SPP, si curriculumului astfel încât evaluarea finală a competenţelor să se realizeze în

concordanţă cu precizările incluse în SPP şi curriculum.


[Type text]


aferente acestora

Unităţi de

competenţeCompetenţe Conţinuturi tematice

Asigurarea

calităţii

C1. Descrie conceptele de

asigurare a calităţii,

controlul calităţii şi sisteme

de calitate

1.1. Conceptul de asigurare calităţii- controlul calităţii;- sisteme de calitate conform standardelor decalitate româneşti, europene şi internaţionale.1.2.Asigurarea calităţii- calitatea internă;- calitatea externă;- calitatea totală.1.3. Controlul calităţii:- evaluarea calităţii;- supravegherea calităţii;- inspecţia calităţii;- verificarea calităţii.1.4. Sisteme de calitate ( terminologie, standardeRo, UE, internaţionale)1.5. Elementele sistemului calităţii- Documentaţia sistemului calităţii

2. Utilizează documentele

sistemului calităţii

2.1.Documentele sistemului calităţii:- Manualul calităţii - principiile calităţii2.2.Documentele specifice locului de muncă:- instrucţiuni de lucru;- fişe tehnologice;

- buletine de analiză şi încercări,2.3. Metode de înregistrare a calităţii: nota derecepţie, registre de intrări, buletine de analiză,planificarea şi evidenţa lucrărilor efectuate

3. Utilizează procedurile de

audit al calităţii

3.1.Auditul calităţii - terminologie3.2.Tipuri de audit:

- auditul produsului/serviciului- auditul procesului- auditul sistemului calităţii

- audit intern / extern4. Aplică instrumente ale

calităţii

4.1. Instrumentele calităţii:- diagrame - Pareto, Ishikawa- histograma defectelor



PROGRAMĂ PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE BACALAUREAT – 2008 Profilul: TEHNIC - TEXTILE

Calificările profesionale: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTARTEHNICIAN IN INDUSTRIA TEXTILATEHNICIAN IN INDUSTRIA PIELĂRIEI

Varianta 2


În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr.84/1995, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, în cadrul examenului naţional de bacalaureat proba E – probă scrisă pentru

filiera tehnologică reprezintă o probă, la alegere, din aria curriculară „Tehnologii”, în funcţie de

specializarea aleasă de elev.

Varianta 2 a programei are are, în cadrul examenului de bacalaureat – 2008, statutul de

programă opţională pentru profilul Tehnic, calificările profesionale: Tehnician designer

vestimentar – ruta directă de profesionalizare, respectiv: Tehnician în industria textilă, Tehnician în

industria pielăriei – ruta progresivă de profesionalizare. Pentru calificările profesionale mai sus

enunţate, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două programe reprezentative ale

domeniului, respectiv:

Varianta 1 (din modulul: Asigurarea calităţii

Varianta 2 (din modulele) Sănătatea şi securitatea muncii şi Planificarea şi organizareaproducţiei

Varianta 2 este elaborată în conformitate cu curriculumul şcolar, având la bază Standardele de


performanţelor elevilor şi este axată pe demonstrarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice




2. Comunicare;



1. Sănătatea si securitatea muncii;

2. Planificarea si organizarea producţiei;






aferente acestora

Unităţi de

competenţeCompetenţe Conţinuturi tematice

Sănătatea şi

securitatea

muncii

C1. Aplică legislaţia privind

securitatea si sănătatea la

locul de muncă, prevenirea si

stingerea incendiilor

• Măsuri de eliminare a riscurilor lalocul de muncă: instructaje, utilizareadocumentaţiei, legislaţiei în vigoare specificedomeniului:

- instructaje iniţiale, curente şiperiodice.

- documente de informare: fişe, afişe,filme, cataloage, broşuri, pliante,instrucţiuni de lucru.

• Măsuri de igiena si protecţia muncii:- fişe iniţiale de instructaj.- echipamente de lucru şi echipamente

individuale şi colective de protecţie.- trusa de prim ajutor.- materiale igienico sanitare.- materiale si mijloace de stingere a

incendiilor.• Sisteme si dispozitive de protecţie:- individuale si colective specifice loculuide munca.• Materiale si mijloace de prevenire şi

stingere a incendiilor:- apă, nisip, pături, hidranţi, stingătoare cuspumă, cu praf, cu CO2.

C2 Planifica acţiuni de

evitare si de reducere a

riscurilor identificate la locul

de munca

• Locuri de muncă periculoase specificedomeniului.

• Situaţii deosebite şi factorii de risc dela locul de muncă:

- situaţii de risc: perturbări funcţionale,defecţiuni, ale utilajelor, nerespectareaprincipiilor ergonomice,comportament necorespunzător allucrătorului la locul de muncă, stareafizica si psihică necorespunzătoare alucrătorului

- accidente de muncă.- boli profesionale.- avarii.- incendii si explozii.• Echipamente de lucru şi de protecţie

specifice locului de muncă.


Planificarea şiorganizareaproducţiei

C1 – Analizează producţia carezultat al procesului deproducţie

C2 Analizează aspecte aleorganizării si planificăriiproducţiei

• Conceptul de proces de producţie:- procese industriale.- procese nonindustriale.• Criterii de clasificare a proceselor de

producţie:- modul de participare la executarea

produselor (procese de muncă de bază,procese auxiliare, procese de muncă dedeservire).

- modul de execuţie (manuale, manual -mecanice, procese de aparatură)

- modul de obţinere a produselor finitedin materii prime ( directe, sintetice)

- natura tehnologică a operaţiilorefectuate ( procese chimice, deschimbare a configuraţiei sau formei, deasamblare, de transport)


• Componentele procesului de producţie:- mărimi de intrare.- etape de realizare a procesului de

producţie.- mărimi de ieşire.• Tipuri de producţie: individuală, în

serie, în flux, de masă, automatizată, în celulede fabricaţie.

• Metode de organizare a producţiei.- organizarea producţiei în flux (divizarea

procesului tehnologic pe operaţii,amplasarea locurilor de muncă, trecereamateriilor prime de la un loc de muncăla altul)

- organizarea producţiei individuale şi deserie mică (organizarea unităţilor deproducţie după principiul tehnologic,pentru fiecare loc de muncă)

- sistem flexibil de fabricaţie(integrabilitate, adecvare, adaptabilitate,dinamism structural)- definiţii

- avantaje ale sistemului flexibil -enumerare.



[Type text]


STUDIUL FORMELOR ŞI DESEN

ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE

1. Organizarea unei suprafeţe folosind contraste valorice.Contraste cantitative şi calitative. Echilibrarea petelor. Aplicaţii (studiul figuriiumane, mulaj gips).

2. Valoraţia, mijloc de expresie a volumului. Relaţia plan-valoare; despre pasaj.Importanţa pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălţime spre alb şiprofunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginaţie, raportul dintreobiectul studiat şi suprafaţa înconjurătoare. Portret compoziţional cu mâini.

3. Raportul dintre obiectul studiat şi ambient. Rezolvarea compunerii spaţiuluiplastic. Portret compoziţional cu mâini.

4. Construcţia pe baza observaţiei formelor morfologice ale corpului omenesc.Construcţia va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie

5. Articulări de forme anatomice. Articulare. Cap-gât-torace. Cap de expresie6. Expresia figurii umane. Nuanţării expresive a liniei şi valorilor. Cap de expresie7. Construcţia figurii umane folosind linia modulată şi expresia volumului. Se vor

urmări cu insistenţă experimentarea potenţelor expresive ale liniei.8. Linia şi pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza

un studiu după model viu, figură întreagă, îmbrăcată, aşezat într-o ambiaţăcompusă de profesor.

9. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman.Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice,realizarea articulării acestor forme şi sugerarea expresivă a formelor prin linie şipată.

10. Linia de construcţie, linia expresivă şi valoarea, mijloace de realizare astudiului corpului uman.

STUDIUL DESENULUI PENTRU CLASELE DE ARHITECTURA ARTEAMBIENTALE SI DESIGN

1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumuluiPe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vorsugera volumele obiectelor din natură, urmărind, totodată, caracterul de echilibrustatic al lucrării.2. Construcţia şi valoraţia mijloace de studiu. Aplicaţie având ca pretext mulaje

de gips. Se va evidenţia ritmul proporţiilor care stabilesc caracterul formelorstudiate şi expresivitatea liniei şi valorilor.

3. Compunerea simetrică faţă de o axă. Aplicaţie la un grup limitat de formegeometrice(5-7) regulate. Acorduri şi contraste valorice.

4. Crearea unei compoziţii cu o semnificaţie dată. Studiu după natură, aplicat laun grup de obiecte diferite ca structură, textură, utilitate şi formă.

5. Construcţia umbrei proprii şi a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblude forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicându-se două surse delumină şi precizându-se direcţia lor.


[Type text]

6. Compunerea unui spaţiu bidimensional dat utilizând contrastele de formă şivalorice. Secţionarea unui obiect solid dat şi utilizarea formei rezultate ca moduldecorativ.

7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 dinurmătoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prismă, piramidă, con, cilindru şisferă.

8. Compoziţie cu volume. Poliedre regulate şi secţiuni ale acestora.

SEMINARII TEOLOGICE – CLASE DE PATRIMONIU

1. Construcţia figurii umane prin linie şi valoare aplicată la portret în canonbizantin.

2. Linia şi pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realizaun studiu după model viu, realizat în viziune bizantină, îmbrăcată, aşezat într-oambiaţă compusă.

3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoştinţelor căpătate la studiul elementelorplastice, nuanţarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite învestimentaţia bizantină.

4. Linia şi valoarea, mijloace plastice în studiul construcţiei corpului uman.Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice.Realizarea articulării detaliilor şi sugerarea expresivă a volumelor prin patăvalorică. Tratare în viziune bizantină

5. Construcţia şi valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanţăriitreptelor valorice, impusă de canonul bizantin.

6. Linia de construcţie, linia expresivă şi valoarea, mijloace de realizare plastică afigurii umane. Portret compoziţional cu mâini.

ISTORIA ARTEI ŞI ARHITECTURII

1. Civilizaţia Greciei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţiei artistice,domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice,personalităţi şi opere reprezentative

2. Civilizaţia Romei Antice. Condiţii geo-istorice şi culturale ale evoluţieiartistice; premise şi influenţe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură,sculptură, pictură şi mozaic; arta romană provincială.

3. Renaşterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattracento – domenii demanifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalităţi şi operereprezentative); sculptură (genuri, personalităţi şi opere reprezentative); pictură(genuri), prezentare generală a şcolii florentine şi veneţiene, personalităţiaparţinând diverselor şcoli artistice şi opere literare reprezentative

4. Renaşterea în Italia Dezvoltatrea artelor plastice în Cinquencento –Caracteristici ale Renaşterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură(personalităţi şi opere reprezentative); sculptură (personalităţi şi operereprezentative); pictură (personalităţi şi opere reprezentative) prefigurareatendinţelor artistice ulterioare.

5. Renaşterea în Ţările de Jos. Condiţii geo-istorice; caracteristici fundamentaleale picturii; personalităţi şi opere reprezentative.

6. Arta bizantina. Caracteristici generale(arhitectura, sculptura, pictura, artedecorative). Particularitatile artistice in spatiului cultural romanesc.


[Type text]

7. Secolul al XVII-lea în arta europeană Barocul. Caracteristici generale(arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul in spatiul culturalromanesc.

8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism si Romantism (arhitectura,sculptura, pictura).

9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul – Premise artistice(Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului,reprezentanţi şi opere.

10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artisti şi operereprezentative. Directii artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism,futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900,rationalism, constructivism, arta abstracta.)

11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura deavangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.

12. Arta românească în secolele XIX şi XX Personalităţi marcante care aucontribuit la evoluţia artei româneşti, influenţe artistice europene: NicolaeGrigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady,Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Camil Ressu, Francisc Sirato,Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, IonŢuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuşi, Ion Jalea, Romul Ladea,Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.

Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureatşi a programelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturiledidactice utilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiindvalorificat în funcţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şi dinprograma şcolară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.


[Type text]


ISTORIA MUZICII, ISTORIA BALETULUI, ISTORIA TEATRULUI

I. Statutul disciplinei

În cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului şi baletului constituieprobă la alegere din aria curriculară specifică profilului şi specializării din cadrul filiereivocaţionale şi constituie probă scrisă.

II. Competenţe de evaluat

Istoria muzicii, teatrului şi baletului se înscrie în rândul disciplinelor de strictă specialitate, cese adresează elevilor de la liceele de artă.Competenţele de evaluat:- utilizarea noţiunilor istorice specifice menţionate în curriculum;- corelarea unor noţiuni cu fapte istorice;- interpretarea unor evenimente istorice marcante şi prezentarea personalităţilor epocii

respective care au condus la dezvoltarea artelor;- recunoaşterea, şi analizarea unor informaţii furnizate de surse istorice;- compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistică a creatorilor reprezentativi;- descrierea şi explicarea unor fapte şi fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii

respective ;- utilizarea corectă şi adecvată a limbajului specific;- operarea cu analogii stilistice şi creative între arte, în perspectivă interdisciplinară;

1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII

A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE

Conţinuturi:

1. Antichitatea greco-romană: semnificaţie privind evoluţia ideilor estetice în cadrulspiritualităţii europene.

2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanţa acesteia privind specificul muziciiortodoxe la români. Evoluţia gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la“cantus planus” gregorian, până la momentul apariţiei polifoniei (Ars antiqua). Muzicalaică a Evului Mediu creaţia muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri.

3. Renaşterea muzicală (caracteristici şi cronologia perioadei) debutul epocii moderne înspiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici;madrigalul, motetul, missa. “Ars nova”, şcoala franco-flamandă (caracteristici,reprezentanţi, importanţă). Apariţia operei. Camerata florentină şi Monteverdi.

4. Stilul instrumental concertant în creaţia secolului al XVII-lea şi începutul secolului alXVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.).J.S.Bach – creaţia instrumentală, importanţa temperanţei sonore, creaţia vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Häendel).


[Type text]

5. Premise ale apariţiei clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Şcoala de laMannheim). Forma de “sonată” (semnificaţie) evoluţia simfoniei şi a cvartetului clasic(J.Haydn); muzica simfonică şi de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică,premise romantice (L.van Beethoven).

6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme şi genuri predilecte, evoluţiaşi perfecţionarea instrumentelor, importanţa pianului, virtuozitatea instrumentală. Şcolilemuzicale naţionale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz,R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.I.Ceaikovski, G.Verdi, R.Wagner).

7. Diversitatea stilistică la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec.XX; impersionism, post-romantism, expresionism, compozitori repreztentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss,A. Schönberg şi noua şcoală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudineaorientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă şielectronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitorireprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y.Xenakis, J. Cage ş.a.).

B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEŞTI

1. G. Enescu – creator şi interpret; naţional şi universal în opera compozitorului2. Creatori români în perioada interbelică (M. Jora, P. Constantinescu ş.a.)3. Direcţii şi semnificaţii în creaţia muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX (A.

Stroe, Şt. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger ş.a.)4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, operă) în muzica secolului XX şi

compozitori reprezentativi.

NOTĂ:Pentru anul şcolar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii şi Istoriateatrului va conţine obligatoriu şi minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literarede referinţă din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicaţi în programa de bacalaureat,pentru a fi recunoscute în sistem grilă.

2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI

Conţinuturi:

1. Dansul în Grecia Antică:- dansul alături de muzică şi poezie- felurile dansului antic grecesc

2. Naşterea şi fundamentarea baletului- Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully,Molière – comedia balet.3. J. G. Noverre – reformator şi teoretician al baletului “Scrisori despre dans şi balete”.4. Baletul în epoca romantică- climatul romantic; F.Taglioni, “La Silphide”. Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi şi

“Gissele”. Rolul celor trei dansatoare în evoluţia baletului.- J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada

romantică până la sfârşitul sec.XIX în Franţa, Italia, Danemarca.


[Type text]

- A.Bournonville. Baletul în Rusia. Înfiinţarea şcolilor imperiale şi regale de dans.Coregrafi.

- P.I.Ceaikovski şi noua orientare în muzica de balet: “Frumoasa din pădurea adormită”,“Lacul lebedelor”, “Spărgătorul de nuci”.

- Marius Petipa, personalitate artistică şi creatoare.5. Precursorii modernismului şi contribuţia lor la dezvoltarea baletului

Loïe Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze6. S. Diaghilev şi “Baletele ruse”. Coregrafi, compozitori, interpreţi, baletele.7. Perioada experimentală în baletul contemporan.- suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar şi neoclasicismul.

8. Expresionismul german.- premisele apariţiei curentului artistic- reprezentanţii expresionismului şi discipolii acestora

9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.- tehnică, expresie în baletul american, olandez., Coregrafi şi interpreţi.

10. Baletul în România:- evoluţie, coregrafi, compozitori, interpreţi- Floria Capsali-fondator de şcoală naţională- balete româneşti

3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI

3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSALContinuturi:1. Antichitatea greaca: - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Prometeu inlantuit"- Sofocle - "Antigona"- Euripide - "Medeea"- comedia - Aristofan - "Broastele"2.Teatrul latin - Plaut - "Soldatul fanfaron"3.Teatrul medieval - Misterele4. Comedia dell'Arte5.Lope de Vega -"Cainele gradinarului"6.William Shakespeare - Hamlet, “Visul unei nopti de vară”, Romeo si Julieta7.Clasicismul francez - Corneille -"Cidul"- Racine - "Fedra"- Moliere - "Avarul" si Tartuffe8.Teatrul secolului al XVIII-lea -Marivaux - Jocul dragostei si al intamplarii- Beaumarchais - Nunta lui Figaro9.C. Goldoni - "Badaranii" si "Sluga la doi stapani"10.Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani"11.Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol "Revizorul"12.Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescarusul" si Unchiul Vanea13 - B.Shaw - "Pygmalion"14- H.Ibsen - "Nora"15.Strindberg - Pelicanul16.Teatrul contemporan17 Bertold Brecht Opera de trei parale18 Luigi Pirandello - Sase personaje in cautarea unui autor


[Type text]

19 Eugen Ionescu -"Rinocerii"20 E. O'Neill - "Dincolo de zare"21 John Osborne - Priveste inapoi cu manie3. B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESCContinuturi:1.Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea- Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"2.B.P.Hasdeu - "Razvan si Vidra"3.Al.Davila - "Vlaicu-Voda"4.I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta", D'ale caranvalului, O noapte furtunoasa5.B.St. Delavrancea - "Apus de soare"6.T.Musatescu - "Titanic vals"7 N. Kiritescu - Gaitele8 G.M. Zamfirescu - Domnisoara Nastasia9.C.Petrescu - "Jocul ielelor"10.L.Blaga - "Mesterul Manole"11. M.Sebastian - "Steaua fara nume", Ultima ora, Jocul de-a vacanta12. M.Sorescu - "Raceala"13.T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"

BibliografieIstoria teatrului universal - Ovidiu DrâmbaIstoria culturii şi civilizaţiei - Ovidiu DrâmbaIstoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I-III, Ed. Pentru Literatura UniversalaIstoria teatrului universal – Vido Pandolfi, vol. I-IV, Ed. MeridianeTermeni-cheie ai analizei teatrului – Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999Panorama dramaturgiei universale – Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999Istoria teatrului românesc - Mihai VasiliuIstoria literaturii universale – Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDPIstoria teatrului în România, vol. I-III, Ed. Academiei, 1965, BucureştiTeatrul românesc – Ioan Masoff, Ed. Pentru LiteraturăIstoria literaturii dramatice româneşti şi a artei spectacolului - Virgil Brădăţeanu, EDP,1979, Bucureşti

*** Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate

MUZICĂ, COREGRAFIE, ARTA ACTORULUI – PROBE PRACTICE

I. STATUTUL DISCIPLINEIÎn cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practică pentru muzică, coregrafie şi artaactorului, constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului şi specializării dincadrul filierei vocaţionale.

II. COMPETENŢE DE EVALUAT- redarea corectă a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice şi interpretative ale

repertoriului;- elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific;- realizarea calităţii artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat;- valorificarea potenţialului personal şi creativ în actul interpretativ;- comunicarea artistică în perspectiva relaţiei interpret-public.


[Type text]

1. MUZICĂ – proba practică

I. Secţia instrumentală (pian şi instrumente orchestrale simfoniceinstrumente populare)

A) un studiu – din programa de liceu;B) două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, formă – din programa de liceu –diferenţiate pentru pian şi instrumentele orchestrale simfonice şi instrumente populare;C) citire la prima vedere – minimum 12 măsuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfăşuraastfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate dinnumărul candidaţilor. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziuaexamenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A şi B), se va ţine cont deurmătoarele criterii:- fidelitatea respectării textului- realizare tehnică- realizare stilistică- expresivitate, creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probei.Pentru evaluarea probei C), se va ţine cont de următoarele criterii:- fidelitatea respectării textului- realizare tehnică- realizare stilisticăPentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.

Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, dinnotele acordate la probele A, B, C.

NOTĂ:Pentru absolvenţii care au avut ca disciplină principală de specialitate muzică de jazz-muzicăuşoară (instrumentală sau vocală), proba practică va avea următorul conţinut:A. un studiu (din programa de liceu);B. o lucrare la alegere din repertoriul specific şi o improvizaţie de maxim 3 minute pe o temă

dată de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicaţia comisiei dintr-un repertoriualcătuit din 5 lucrări pregătite de candidat (pentru muzică de jazz – muzică uşoară);

C. citire la prima vedere la fel ca la punctul C.I de la secţia Instrumentală, respectiv solfegiula prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la secţia Canto popular.

Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) şi a probei B, se va ţine cont de criteriile de lapunctul I – secţia Instrumentală.Metodologia de desfăşurare precum şi evaluarea probei C va fi aceeaşi ca la pct. I de la secţiaInstrumentală, respectiv pct. B.IV de la secţia Canto popular.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, dinnotele acordate la probele A, B, C.


[Type text]

II. Secţia teoretică

A) Auz muzical- 1 interval simplu consonant şi disonant;- 1 interval compus (până la cvintadecima inclusiv);- 1 trison în poziţie strânsă;- 1 trison în poziţie largă;Pentru evaluarea probei A., recunoaşterea corectă a intervalelor se poate realiza din treiîncercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 2, 3 sau 4 timpi, în cheile sol şi fa, în

tonalităţi cu maximum 3 alteraţii constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cumaximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi,anacruze, cu inflexiuni modulatorii şi modulaţii pasagere la tonalităţi apropiate – o cvintăascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă.Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.

Pentru evaluarea probei B., se va ţine cont de următoarele criterii:- intonarea corectă- execuţia corectă din punct de vedere ritmic- analiză corectă din punct de vedere teoreticAprecierea se va face conform baremului probeiC) Dicteu:1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate şi conţinut similare celor de la proba de

solfegiu;2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalităţi majore, cu maximum 2 alteraţii

constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi şi note întregi.Pentru evaluarea probei C), se va ţine cont de următoarele criterii:- notarea corectă a înălţimilor- notarea corectă a duratelorAprecierea se va face conform baremului probeiPentru candidaţii Secţiei Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cumurmează:- proba A) 5 minute- proba B) 10 minute- proba C) 2 oreNota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, dinnotele acordate la probele A, B,C.

III. Secţia canto clasic

A) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied şi o piesă românească în tonalitatea şi limbaoriginală;

B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu 1 până la 2 alteraţiiconstitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurilede 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).

C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va ţine cont deurmătoarele criterii:- fidelitatea respectării textului- realizare tehnică- realizare stilistică


[Type text]

- expresivitate, creativitate (nota personală)Aprecierea se va face conform baremului probeiProba B. se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate dinnumărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziuaexamenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru secţia canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto şi unprofesor de teorie-solfegiu-dicteu.Pentru evaluarea probei B) şi C), se va ţine cont de următoarele criterii:- intonarea corectă;- execuţia corectă din punct de vedere ritmic;- analiză corectă din punct de vedere teoretic;Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, dinnotele acordate la probele A, B, C.

IV. Secţia canto popularA) trei lucrări cuprinzând o doină sau baladă şi 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona

de provenienţă a candidatului.B) solfegiu la prima vedere în cheile sol şi fa într-o tonalitate cu 1 până la 2 alteraţii

constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conţinând intervale simple, într-una din măsurilede 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).

C) Se va analiza solfegiul în plan melodic şi ritmic.Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va ţine cont deurmătoarele criterii:- fidelitatea respectării textului;- realizare tehnică;- realizare stilistică;- expresivitate, creativitate (nota personală).Aprecierea se va face conform baremului probei.Proba B) se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puţin jumătate dinnumărul candidaţilor. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de acelaşi nivel. În ziuaexamenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Pentru evaluarea probei B) şi C), se va ţine cont de următoarele criterii:- intonarea corectă;- execuţia corectă din punct de vedere ritmic;- analiză corectă din punct de vedere teoretic;Aprecierea se va face conform baremului probei.Pentru candidaţii secţiei Canto (clasic şi popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, estedupă cum urmează:- proba A) - 20 de minute- proba B) şi C) - 15 minuteNota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, dinnotele acordate la probele A, B, C.

2. COREGRAFIE – proba practică

Pentru candidaţii grupei (a)


[Type text]

A) Repertoriu – fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat-Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma,conţinutul şi integrarea acesteia în spectacolul din care face parte.

Pentru candidaţii grupei (b)A) Repertoriu – variaţii clasice. Din repertoriul de trei variaţii clasice impuse, elevul va

interpreta partitura din biletul extras la examen şi va analiza teoretic forma, conţinutul şiintegrarea acesteia în spectacolul din care face parte.

Variaţiile impuse sunt:Fete: P. I. Ceaikovsky: “Frumoasa din pădurea adormită” - actul I

L. Minkus: “Don Quijote” - actul IIIA. Adam: “Gissele” - actul I (varianta Gisselei )

Băieţi L. Minkus: “Don Quijote”- actul IIIR. Drigo: “Corsarul “ - actul IIP. I. Ceaikovsky “ Lacul lebedelor” - actul III

Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidaţii grupei (a) cât şipentru candidaţii grupei (b), se va ţine cont de următoarele criterii:- tehnic – gradul de dificultate al execuţiei- artistic – fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate- analiză corectă din punct de vedere teoreticPentru candidaţii secţiei Coregrafie (grupa a şi b), timpul maxim alocat fiecărui candidat estede 15 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, dinnotele acordate la proba A.Notele acordate la probele A, B, C pentru muzică, respectiv A, pentru coregrafie, precum şinota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricaţie corespunzătoarespecialităţii. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte deînceperea probei practice.

NOTĂ:Probele practice pentru muzică, coregrafie şi teatru nu se susţin cu public.La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şiarmonic.Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.

3. ARTA ACTORULUI – probă practică

A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanţare în funcţie dediferite stări psihice indicate de comisie).

B. Improvizaţie liberă cu 1-3 obiecte şi o stare sufletească. Obiectele vor fi alese prin dinnumărul de obiecte fixate de comisie.

C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca genliterar).

Proba A. şi B. se va desfăşura astfel:În ziua probei, comisia elaborează, fixează şi pregăteşte textele la prima vedere, numărul deobiecte precum şi starea sufletească care le vor însoţi. Subiectele vor fi de acelaşi nivel. Înziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie.Proba C se va desfăşura astfel:


[Type text]

Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analizateoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia în spectacol-după caz, personaje).Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va ţine cont de următoarele criterii:- prezenţa scenică (încadrarea în perspectivă într-un anumit gen de erou, unitatea psiho-

fizică în acţiune)- expresivitatea vorbirii (dicţie, respiraţie, calitatea vocii, capacitatea de nuanţare logică şi

afectivă)- aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a acţiunilor scenice, imaginaţie repertoriu,

notă personală).Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute.Aprecierea se va face conform baremului probei.Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, dinnotele acordate la probele A, B, C.Notele acordate la probele A, B, şi C, precum şi nota finală a probei practice sunt consemnateîn borderouri cu rubricaţie corespunzătoare specialităţii. Aceste documente vor fi pregătite decătre comisia de examen, înaintea începerii probei practice.

NOTĂ:Probele practice pentru muzică, teatru şi coregrafie nu se susţin cu public.La probele practice nu se admit contestaţii, cu excepţia probei scrise la dicteu melodic şiarmonic.Inspectoratele şcolare vor asigura condiţii adecvate desfăşurării probelor practice.

Notă: Pregătirea candidaţilor şi elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat şi aprogramelor şcolare în vigoare. Manualul şcolar este doar unul dintre suporturile didacticeutilizate de profesori şi de elevi în predare-învăţare, conţinutul acestuia fiind valorificat înfuncţie de specificările din prezenta programă de bacalaureat şi din programa şcolarăcorespunzătoare filierei / profilului / specializării.


[Type text]

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2008 EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

PREGĂTIRE TEORETICĂ SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV


În cadrul Examenului de Bacalaureat 2008, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sportare statut de disciplină obligatorie pentru toţi elevii din învăţământul sportiv.

Proba PREGĂTIRE TEORETICĂ SPORTIVĂ, susţinută din “Teoria şi metodicapregătirii sportive de performanţă” este probă scrisă.

Pentru proba E, elevii din învăţământul sportiv optează pentru una dintre cele două probe:proba scrisă (Pregătire teoretică sportivă) sau proba practică (Măiestrie sportivă).


• Nivelul pregătirii teoretice şi metodice de specialitate al elevilor.

III. CONŢINUTURI

• Sportul – fenomen social.• Jocurile Olimpice.• Conceptele (categoriile) fundamentale ale domeniului.• Conţinutul antrenamentului sportiv.• Principiile antrenamentului.• Factorii favorizanţi ai capacităţii de performanţă.• Mijloace de control şi autocontrol a evoluţiei individului.• Noţiuni de igienă sportivă.• Regimul alimentar.• Protecţia individuală.• Sistemul de educaţie fizică şi sport din România.• Prezenţa educaţiei fizice şi sportului în unităţile şcolare.• Termeni de specialitate.• Deprinderi şi priceperi motrice.• Sistemul mijloacelor antrenamentului sportiv.• Exerciţiul fizic – principalul mijloc al antrenamentului sportiv.• Călirea organismului.• Bioritmul.• Oboseala.• Refacerea după effort.• Factorii care prejudiciază starea de sănătate şi capacitatea de performanţă.• Documente de specialitate.• Structura organizatorică a mişcării sportive pe plan judeţean şi local.• Motricitatea generală.• Efortul în antrenamentul sportiv. Mărimea, orientarea şi caracterul efortului.• Metode şi procedee de antrenament pentru dezvoltarea calităţilor motrice bazate pe relaţia efort-

odihnă.• Aparatură, metode, procedee de investigaţie medico-sportivă.• Lecţia de antrenament sportiv.• Pregătirea biologică pentru concurs.• Pregătirea psihologică pentru concurs.


[Type text]

• Amenajarea şi întreţinerea bazelor sportive.• Organizarea activităţii sportive pe plan mondial, european şi naţional.• Selecţia sportivă.• Forma sportivă.• Metoda modelării.• Structura antrenamentului sportiv.• Adaptarea şi antrenamentul sportiv.• Forme speciale de organizare a pregătirii sportive.• Evaluarea antrenamentului sportiv.• Refacerea după concurs.

NOTĂ: Pregătirea examenului şi elaborarea subiectelor se realizează în conformitatestrictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prinO.M.E.C.T.

Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar este doar unuldintre suporturile didactice utilizate de profesori şi elevi, care ajută la parcurgerea programeişcolare, prin însuşirea de cunoştinţe şi formarea de competenţe.


[Type text]

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2008 DISCIPLINA DE ÎNVĂŢĂMÂNT EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT


În cadrul Examenului de Bacalaureat 2008, disciplina de învăţământ cuprinsă în ariacurriculară Educaţie Fizică şi Sport are statut de disciplină opţională, în cadrul probei F, pentruelevii din liceele de alte profiluri decât cele cu program sportiv.

La proba practică Educaţie Fizică şi Sport se pot înscrie toţi candidaţii din liceeleaparţinând tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor, indiferent de numărul orelor despecialitate alocate prin planurile-cadru de învăţământ.

Candidaţii care optează pentru această probă îşi asumă întreaga responsabilitate privindcompatibilitatea nivelului propriu de pregătire sportivă cu nivelul exigenţelor impuse de Examenulde Bacalaureat.


• Nivelul capacităţii motrice generale şi specifice practicării a 4 discipline/probe sportive.

III. CONŢINUTURI

Fiecare candidat va fi evaluat la 4 probe:Proba IO probă, la alegere, dintre următoarele:

1. Alergare de viteză pe distanţa de 50m, cu start de jos2. Aruncarea greutăţii, de pe loc la distanţă3. Săritură în lungime cu elan la groapa cu nisip

Proba IIO probă, la alegere, dintre următoarele:

1. Săritură în sprijin depărtat peste capră2. Exerciţiu impus din gimnastica acrobatică

Proba IIIO probă, la alegere, dintre următoarele:

1. Flotări2. Ridicări ale trunchiului din culcat dorsal3. Săritură în lungime de pe loc

Proba IVO probă, la alegere, dintre următoarele:

1. Structură tehnică din baschet2. Structură tehnică din volei3. Structură tehnică din handbal4. Structură tehnică din fotbal

IV. STRUCTURA EXAMENULUI

A. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI• Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina de învăţământ

Educaţie Fizică şi Sport în cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe fişe individuale, întermenul prevăzut de Regulament, care se depun, în mod obligatoriu, la secretariatul unităţii deînvăţământ de care aparţin.

• Corespunzător bazei materiale a unităţii de învăţământ, se constituie grupe de candidaţi mixtesau demixtate, astfel încât să se asigure o bună desfăşurare a examinării acestora.


[Type text]

• Ordinea obligatorie de susţinere a probelor practice de Bacalaureat este următoarea:1. Proba la alegere din grupa I de probe;2. Proba la alegere din grupa II de probe;3. Proba la alegere din grupa III de probe.4. Proba la alegere din grupa IV de probe;

• Candidaţii care optează pentru probele sportive la Educaţie Fizică şi Sport au obligaţia de aprezenta avizul medical “APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DEBACALAUREAT 2008”, condiţie eliminatorie pentru înscrierea în examen.

• Candidaţii sunt obligaţi să se prezinte la probele practice cu echipament sportiv adecvat. Nu vorpurta ceasuri şi nici alte obiecte care pot provoca răniri.

• Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport seorganizează şi se desfăşoară numai în unităţile de învăţământ cu baze sportive care asigurăcondiţii tehnico-materiale propice acestui gen de examinare.

• Inspectorul şcolar general şi inspectorul şcolar de educaţie fizică şi sport, pe parcursul anuluişcolar, vor lua măsuri privind amenajarea, în unităţile de învăţământ, de baze sportive proprii,dotate corespunzător cu materiale didactice, instalaţii, aparate şi instrumente de măsurare,pentru buna desfăşurare a Examenului de Bacalaureat.

• Numărul mare de candidaţi, stricteţea specificului şi prevenirea accidentărilor, impun cainspectorul şcolar de educaţie fizică şi sport, să fie membru al Comisiei judeţene/a municipiuluiBucureşti de Bacalaureat şi să răspundă de întreaga organizare şi desfăşurare a probelor practicela educaţie fizică şi sport.

• Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de Bacalaureat răspunde de asigurarea asistenţeimedicale autorizate, la toate bazele sportive ale centrelor de examen unde se organizează şi sedesfăşoară examenul, pe tot parcursul acestuia.

• Subcomisia de examen, la disciplina educaţie fizică şi sport, este compusă din patru cadredidactice de specialitate (2 examinatori, 1 secretar, 1 responsabil cu organizarea probei),remunerate conform criteriilor examinatorilor de la probele orale.

• Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sport seorganizează şi se desfăşoară în “zone de concurs” delimitate prin marcaje vizuale. În acestezone au acces doar examinatorii, concurenţii, membrii Comisiei Judeţene/a municipiuluiBucureşti şi delegaţii M.E.C.T.

B. ORGANIZAREA ŞI DESCRIEREA PROBELOR

GRUPA I 1. Alergarea de viteză pe 50 m plat, cu start de jos• Numărul elevilor care aleargă în serie este de 2 (doi).• Înainte de începerea probei, Comisia de examinare are obligaţia de a verifica exactitatea

funcţionării cronometrelor.• Se înregistrează timpul individual realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor

şi până la depăşirea cu pieptul a liniei de sosire.• Se acordă o singură încercare.

2. Aruncarea greutăţii, de pe loc la distanţă• Greutatea bilei este de 4 kg. pentru fete şi de 7 kg. pentru băieţi;• Din poziţia stând depărtat, cu umărul stâng (pentru dreptaci) pe direcţia aruncării, înapoia unei

linii trasate pe sol, greutatea la nivelul umărului, flexia picioarelor şi răsucirea trunchiului,urmată de impulsia braţului şi eliberarea greutăţii.

• Se acordă o singură încercare.


[Type text]

3. Săritura în lungime cu elan la groapa cu nisip• Bătaia se realizează pe un spaţiu delimitat de 1m/1m;• Măsurarea lungimii săriturii se face de la locul desprinderii şi până la ultima urmă lăsată în

nisip;• Se acordă o singură încercare.

GRUPA II

1. Flotări• Poziţia culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea înainte, coatele întinse,

sprijin pe vârfurile picioarelor, genunchii întinşi, îndoirea braţelor până la atingerea soluluicu pieptul (fără a se sprijini pe sol), revenire în poziţia iniţială.

• Se înregistrează numărul de execuţii consecutive corecte.• Se acordă o singură încercare.

2. Ridicări ale trunchiului din culcat dorsal• Din poziţia culcat dorsal, ridicări succesive ale trunchiului până la 90 de grade faţă de sol;• Executantului, care are mâinile la ceafă pe toată durata probei, i se asigură priza ambelor

membre inferioare, intinse şi apropiate;• Se înregistrează numărul de execuţii consecutive corecte, realizate în 30 de secunde.

3. Săritură în lungime de pe loc• Din poziţia stând, înapoia unei linii trasate pe sol, săritură în lungime cu desprindere de pe

ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 în 5 cm.);• Se măsoară lungimea săriturii de la linie şi până la călcâie;• Se acordă două încercări;• Se notează performanţa cea mai bună;• În situaţia în care candidatul obţine performanţa maximă din prima execuţie, nu se mai

susţine cea de-a doua încercare.

GRUPA III

1. Săritură în sprijin depărtat peste capră• Înălţimea aparatului este de 1,30m pentru băieţi (7-9 găuri) şi de 1,15m pentru fete (5-7

găuri);• Trambulina folosită este semielastică;• Se realizează elan, bătaie pe trambulină, desprindere şi impulsie pe aparat, aterizare;• Se acordă o singură încercare.

2. Exerciţiu impus din gimnastica acrobatică

• Fete:Cumpănă înainte pe un picior (3 sec.) – revenire în stând - pas înainte cu piciorul drept – ghemuire -rostogolire înainte din ghemuit în depărtat – rostogolire înainte din depărtat în ghemuit – sprijinînainte pe palme – săritură în sprijin depărtat – rostogolire înapoi din depărtat în depărtat – sprijinînainte pe palme – săritură în sprijin ghemuit – ridicare – pas lateral – podul de sus (3 sec.) –aşezare pe saltea în culcat dorsal – stând pe omoplaţi cu sprijin (3 sec.) – trecere în semisfoară (3sec.) – poză finală.


[Type text]

• Băieţi:Cumpănă înainte pe un picior (3 sec.) – revenire în stând - pas înainte cu piciorul drept – ghemuire -rostogolire înainte din ghemuit în depărtat – rostogolire înainte din depărtat în ghemuit – săriturădreaptă cu întoarcere 1800 – sprijin înainte pe palme – stând pe cap (3 sec.) - trecere în rostogolireînainte în ghemuit – sprijin înainte pe palme – săritură în sprijin depărtat – rostogolire înainte dindepărtat în depărtat - – rostogolire înpoi din depărtat în depărtat – săritură în sprijin ghemuit – rulareînapoi în culcat dorsal – stând pe omoplaţi fără sprijin (3 sec.) – revenire în ghemuit – ridicare înstând.

• Se acordă o singură încercare pentru întregul exerciţiu, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi .

GRUPA IV

1. Structură tehnică din baschet• Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală medie pe linia de aruncări libere

(3 paşi laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol în apropiereacentrului liniei de aruncări libere, pasă prin procedeu la alegere către un partener aflat pelinia de centru a terenului, alergare în viteză, prindere, oprire, dribling în viteză, aruncare lacoş prin procedeu preferat.

• Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică.

2. Structură tehnică din volei• Structură tehnico-tactică: serviciu de sus din faţă în terenul advers, alergare spre fileu,

preluarea mingii aruncată de un partener situat în propriul teren către acesta, lovitură de atacprin procedeu la alegere, din mingea ridicată de partener.


3. Structură tehnică din handbal• Structură tehnică: deplasare laterală în poziţie fundamentală pe semicercul de 6 m (3 paşi

laterali stânga, 3 paşi laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol pe linia de 7 m, pasăprin procedeu la alegere către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare înviteză, prindere, dribling în viteză, aruncare la poartă prin procedeu preferat.


4. Structură tehnică din fotbal• Structură tehnico-tactică: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se află pe linia de

fund a terenului de handbal) , situate la distanţa de 3 m unul faţă de celălalt, pasă prin procedeupreferat către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, preluareamingii prin procedeu preferat şi şut la poartă din afara semicercului de 6 m, prin procedeupreferat.


C. NOTAREA

Toţi candidaţii susţin obligatoriu cele 4 probe şi sunt notaţi individual pentru performanţaobţinută la fiecare probă.

După fiecare probă, un membru al Comisiei de examinare anunţă cu voce tare, fiecăruicandidat, performanţa, nota obţinută şi efectul acesteia.


[Type text]

Pentru probele din gimnastică acrobatică şi joc sportiv la alegere, notarea se face pe bazaobservării execuţiei. Examinatorii apreciază execuţia candidaţilor, individual, cu note întregi,diferenţa dintre notele acordate nu trebuie să depăşească un punct. Nota acordată de fiecare din ceidoi examinatori reflectă corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea şi/sau eficienţa structurilor.Nota finală la aceste probe este media aritmetică a notelor acordate de cei doi examinatori.

Pentru celelalte 2 probe, notarea se face prin transformarea performanţelor în note, conformAnexei 2.

Notarea se face numai prin note întregi.Performanţele fiecărui candidat şi notele aferente acestor performanţe se trec în fişa de

înscriere şi de înregistrare a rezultatelor, prezentată în Anexa 1. Probele sportive nu se repetă, nu li se poate schimba ordinea şi nu se contestă.Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Judeţene de Bacalaureat, în funcţie de

condiţiile climaterice, poate amâna sau poate schimba locul de desfăşurare a probelor sportive.În cazul probelor de gimnastică acrobatică şi joc sportiv, pentru a asigura un caracter unitar

al notării, se vor aplica următoarele criterii de depunctare:

Gimnastică acrobatică:Săritură în sprijin depărtat peste capră:- bătaia pe un singur picior = 2 p - depărtarea picioarelor imediat după bătaia pe trambulină (zborul I) = 1 p- îndoirea genunchilor în zborul II = 1 p- atingerea aparatului cu picioarele = 1 p- căderea la aterizare = 3 p- păşirea la aterizare = 1 p

Exerciţiu impus din gimnastica acrobatică:- neexecutarea unui element acrobatic = 1 p- execuţia cu greşeli a unui element acrobatic = 0,5 p- neexecutarea unui element de legătură = 0,5 p- execuţia cu greşeli a unui element de legătură = 0,2 p - lipsa menţinerii timp de 3 sec. a unui element acrobatic static = 0,2 p- lipsa cursivităţii şi expresivităţii exerciţiului integral = 1 p

Handbal:- deplasare laterală deficitară = 0,5 p- imprecizia pasei către partener = 0,5 p- nesiguranţă în prinderea mingii de la partener = 0,5 p - scăparea mingii la prindere = 1,0 p- controlul slab al mingii în dribling = 0,5 p- pierderea mingii din dribling = 1,0 p- comiterea de paşi = 1,0 p- aruncarea în afara spaţiului porţii = 1,5 p - aruncare lipsită de forţă = 1,0 p - discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p - ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 p

Baschet:- deplasare laterală deficitară = 0,5 p- imprecizia pasei către partener = 0,5 p- nesiguranţă în prinderea mingii de la partener = 0,5 p - scăparea mingii la prindere = 0,5 p


[Type text]

- oprire incorectă cu comitere de paşi = 0,5 p- control slab al mingii în dribling = 0,5 p- comiterea de dublu-dribling = 1,0 p- pierderea mingii din dribling = 1,0 p- aruncare la coş cu comitere de paşi = 0,5 p- nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din săritură = 0,5 p - oprire înainte de o aruncare din dribling = 0,5 p- aruncarea în afara panoului = 1,0 p - discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p - ritm lent de execuţie a întregii structuri = 1,0 p

Volei:- serviciul în fileu = 1,0 p- serviciul în afara terenului = 1,0 p - serviciul de jos = 1,0 p- preluare imprecisă = 0,5 p- preluare greşită = 1,0 p- lovitură de atac în fileu = 1,0 p - lovitură de atac în afara terenului = 1,0 p- lovitură de atac lipsită de forţă =1,0 p- discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p - ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 p

Fotbal:- scăparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p- control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p - pasă imprecisă către partener = 1,5 p- preluare imprecisă = 1,0 p- şut în afara spaţiului porţii = 1,5 p - şut lipsit de forţă la poartă = 1,5 p- discontinuitatea execuţiei structurii = 0,5 p - ritm lent de execuţie a întregii structurii = 1,0 p

PRECIZĂRI

- La toate probele, candidaţii beneficiază de o singură încercare, cu excepţia săriturii în lungimede pe loc;

- În cazul jocurilor sportive:• comisia desemnează persoana care va pasa mingea candidatului;• dacă execuţia este stânjenită sau întreruptă din vina pasatorului, comisia poate dispune

reluarea acesteia, fără a depuncta candidatul;• pasatorul va fi amplasat într-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:

a) la intersecţia liniei de centru cu linia laterală a terenului (baschet, handbal, fotbal);b) în centrul zonei 2 (volei).

• candidaţii vor începe execuţia:a) de la linia de aruncări libere a terenului propriu (baschet);b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal).

• probele se vor susţine:a) la baschet, cu inelele situate la înălţime regulamentară;b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor şi băieţilor;


[Type text]

c) la volei, cu fileul situat la înălţimi regulamentare, diferite pentru fete şi băieţi;d) la fotbal, pe teren de handbal.


[Type text]

ANEXA 1

F I Ş A

DE ÎNSCRIERE ŞI DE ÎNREGISTRARE A REZULTATELORLA PROBA F, PRACTICĂ, DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

BACALAUREAT – SESIUNEA__________ANUL 2008

NUMELE ŞI PRENUMELE________________________________, SEXUL ____ UNITATEADE ÎNVĂŢĂMÂNT UNDE ESTE ÎNMATRICULAT _________________________________

AVIZ MEDICAL “APT PENTRU SUSŢINEREA PROBELOR SPORTIVE LAEXAMENUL DE BACALAUREAT 2008” ___________________________________________

Nr.Crt.

Probele sportive obligatorii,în ordinea susţinerii

Performanţa Notele pe probe Notafinală/probă

Examinatorul1

Examinatorul2

1. Proba la alegere din grupa I de probe2. Proba la alegere din grupa II de probe ---------------3. Proba la alegere din grupa III de probe4. Proba la alegere din grupa IV de probe ----------------

MEDIA OBŢINUTĂ


[Typ

ete

xt]

AN

EX

A2

TA

BE

LPE

NT

RU

TR

AN

SFO

RM

AR

EA

PER

FOR

MA

NŢ

EL

OR

ÎNN

OT

E

Prob

ele

spor

tive

măs

urab

ileN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

4N

ota

5N

ota

6N

ota

7N

ota

8N

ota

9N

ota

10

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

Ale

rgar

ede

vite

zăpe

50m

,cu

star

tde

jos(

sec.

)7,

9 8,

9 7,

8 8,

8 7,

7 8,

7 7,

6 8,

6 7,

5 8,

5 7,

4 8,

4 7,

3 8,

3 7,

2 8,

2 7,

1 8,

1 7,

0 8,

0

Sări

tură

înlu

ngim

ede

pelo

c(m

)1,

951,

452,

001,

502,

051,

552,

101,

602,

151,

652,

201,

702,

251,

752,

301,

802,

351,

852,

401,

90

Flot

ări(

nr.r

epet

ări)

14

5 15

6

16

7 17

8

19

9 20

10

21

/22

11/1

223

/24

13/1

425

/26

15/1

627

17

Rid

icăr

iale

trun

chiu

luid

incu

lcat

dor

sal

13

11

14

12

15

13

16

14

17

15

18

16

19/2

017

/18

21/2

219

/20

23/2

421

/22

25

23

Aru

ncar

eagr

eută

ţii,d

epe

loc

la d

istan

ţă(m

)4,

402,

804,

653,

054,

903,

305,

153,

555,

403,

805,

654,

155,

904,

406,

104,

606,

304,

806,

505

Sări

tura

înlu

ngim

ecu

elan

la g

roap

a cu

nis

ip(m

)3,

602,

603,

702,

703,

802,

803,

902,

904,

003,

004,

103,

104,

203,

204,

403,

404,

603,

604,

803,

80


[Type text]

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2008EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

MĂIESTRIE SPORTIVĂLICEE CU PROGRAM SPORTIV


În cadrul Examenului de Bacalaureat 2008, disciplina de învăţământ Educaţie Fizică şi Sportare statut de disciplină obligatorie pentru elevii din învăţământul sportiv.

Proba de MĂIESTRIE SPORTIVĂ este probă practică.Pentru proba E, elevii din învăţământul sportiv optează pentru una dintre cele două probe:

proba scrisă (Pregătire teoretică sportivă) sau proba practică (Măiestrie sportivă).


• Nivelul de măiestrie sportivă dobândit de elevi la disciplina / proba sportivă studiată.

III. CONŢINUTURI

Nivelul global de performanţă:• Pregătirea fizică generală;• Pregătirea fizică specifică disciplinei / probei sportive;• Pregătirea tehnico-tactică specifică disciplinei / probei sportive;• Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei / probei

sportive;

IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

La toate disciplinele/ probele sportive, elevii sunt evaluaţi pe baza unui test de măiestrie sportivăcare poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.

NOTĂ: Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii şi baremele la măiestrie sportivăsunt cuprinse în ANEXA acestei programe. Pentru disciplinele sportive care nu se regăsesc înaceastă anexă, probele şi normele de evaluare vor fi elaborate de inspectorul şcolar judeţean/ almunicipiului Bucureşti de educaţie fizică şi sport, împreună cu cadre didactice de specialitate.Aceste probe şi norme se vor transmite la M.E.C.T., inspectorului general de specialitate dinD.G.M.Î.P. şi inspectorului de specialitate din C.N.C.E.Î.P., cel mai târziu la sfâşitul lunii noiembrie2007, şi vor putea fi aplicate numai după ce au fost avizate de aceştia.


[Typ

ete

xt]

AN

EXA

ATL

ETIS

M

Opr

obă,

laal

eger

e,di

ntre

urm

ătoa

rele

:

Nr.

crt.

Prob

aVa

loar

eano

telo

raco

rdat

eN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

4N

ota

5N

ota

6N

ota

7N

ota

8N

ota

9N

ota

10F

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

B1.

100

m(s

ec.)

14.6

12

.6

14,4

12

.5

14.2

12

.4

14.0

12

.3

13.8

12

.2

13.6

12

.1

13.4

12

.0

13.2

11

.9

13.0

11

.7

12.8

11

.5

2.20

0m

(sec

.)28

.3

25.2

28

.1

25.1

27

.9

25.0

27

.7

24.9

27

.5

24.8

27

.3

24.6

27

.1

24.4

26

.9

24.2

26

.7

24.0

26

.5

23.8

3.40

0m

(sec

.)64

.5

58.0

64

.0

57,5

63

.5

57.0

63

.0

56,5

62

.5

56.0

62

.0

55.5

61

.5

55.0

61

.0

54.5

60

.5

54.0

60

.0

53.5

4.80

0m

(min

.)2.

30

2.15

2.

28

2.10

2.

26

2.08

2.

24

2.06

2.

22

2.04

2.

20

2.02

2.

18

2.00

2.

17

1.59

2.

16

1.58

2.

15

1.57

5.15

00m

(min

.)5.

00

4.30

4.

58

4.28

4.

56

4.26

4.

54

4.24

4.

52

4.22

4.

50

4.20

4.

48

4.18

4.

47

4.17

4.

46

4.16

4.

45

4.15

6.11

0m

g bă

ieţi,

100

mg

fete

(sec

.)18

.6

18.1

18.4

18.0

18.2

17.9

18.0

17.8

17.8

17.7

17.6

17.6

17.4

17.5

17.2

17.4

17.0

17.3

16.8

17.2

7.în

ălţim

e(m

)1.

33

1.50

1.

36

1.55

1.

39

1.60

1.

42

1.65

1.

45

1.70

1.

48

1.73

1.

51

1.76

1.

54

1.79

1.

57

1.82

1.

60

1.85

8.lu

ngim

e(m

)4.

60

5.60

4.

70

5.70

4.

80

5.60

4.

9 5.

90

5.00

6.

00

5.10

6.

10

5.20

6.

20

5.30

6.

30

5.40

6.

40

5.50

6.

50

9.tri

plu

salt

(m)

10.5

0 12

.60

10.6

0 12

.70

10.7

0 12

.80

10.8

0 12

.90

10.9

0 13

.00

11.5

0 13

.10

11.6

0 13

.20

11.7

0 13

.30

11.8

0 13

.40

11.9

0 13

.50

10.

greu

tate

7.2

57kg

B, 4

kgF(

m)

8.50

9.50

9.00

10.0

0

9.50

10.5

0

10.0

011

.00

10

.50

11.5

0

11.0

012

.00

11

.50

12.5

0

12.0

013

.00

12

.50

13.5

0

13.0

014

.00

11.

disc

(m)

30.5

0 29

.50

31.0

0 30

.00

31.5

0 30

.50

32.0

0 31

.00

32.5

0 31

.50

33.0

0 32

.00

33.5

0 32

.50

34.0

0 33

.00

34.5

0 33

.50

35.0

0 34

.00

12.

prăj

ină

(m)

1.95

3.

15

2.00

3.

20

2.05

3.

25

2.10

3.

30

2.15

3.

15

2.20

3.

20

2.25

3.

25

2.30

3.

30

2.35

3.

35

2.40

3.

40

13.

suliţ

ă(m

)25

35

26

36

27

37

28

38

29

39

30

40

31

41

32

42

33

43

34

44

14.

cioc

an(m

)26

27

27

28

28

29

29

30

30

31

31

32

32

33

33

34

34

35

35

36

15.

5000

m(m

in)

- 16

.45

- 16

.40

- 16

.35

- 16

.30

- 16

.25

- 16

.20

- 16

.15

- 16

.10

- 16

.05

- 16

.00

16.

400

m g

ardu

ri(s

ec.)

80.0

64

.5

79.0

64

.0

78.0

63

.5

77.0

63

.0

76.0

62

.5

75.0

62

.0

74.0

61

.5

73.0

61

.0

72.0

60

.5

71.0

60

.0

17.

3000

m o

bst.

(min

.)11

.45

11.1

0 11

.40

11.0

5 11

.35

11.0

0 11

.30

10.5

5 11

.25

10.5

0 11

.20

10.4

5 11

.15

10.4

0 11

.10

10.3

5 11

.05

10.3

0 11

.0

10.2

5


[Typ

ete

xt]

BA

DM

INTO

N

A.

Stru

ctur

ăte

hnic

o-ta

ctic

ă:-

jucă

toru

lAse

rveş

tedi

nst

ânga

pedi

agon

ală;

-ju

căto

rulB

retu

rnea

zăcl

earp

edi

agon

ală

încr

os;

-ju

căto

rulA

dro

p(s

top)

înlu

ngde

linie

(long

lein

);-

jucă

toru

lBre

turn

ează

lob

(ridi

care

)în

acel

aşil

oc;

-ju

căto

rulA

dro

p(s

top)

pedi

agon

ală

(încr

os);

-ju

căto

rulB

retu

rnea

zălo

b(ri

dica

re);

-ju

căto

rulA

clea

rpe

diag

onal

ă(în

cros

).Se

repe

tă,c

usc

him

bare

asa

rcin

ilorc

elor

doij

ucăt

ori.

B.

Joc

bila

tera

l1x1

sau

2x2

înco

ndiţi

ireg

ulam

enta

re,a

prec

iindu

-se

efic

ienţ

aac

ţiuni

lorî

ntre

prin

se.

BA

SCH

ET A.

1.D

ouă

arun

cări

laco

şde

lalin

iade

arun

cări

liber

e.2.

Dou

ăar

uncă

rila

coş

din

drib

ling,

prin

două

proc

edee

defin

aliz

are

dife

rite:

desu

s,of

erită

.3.

Trei

arun

cări

laco

şdi

n să

ritur

ă,di

naf

ara

trape

zulu

i,di

ntre

ipoz

iţiid

iferit

e,la

aleg

ere.

4.Tr

eiar

uncă

rila

coş,

spec

ifice

post

ului

,ast

fel:

a.pe

ntru

cond

ucăt

orid

ejo

c-d

ela

6,25

m,d

in tr

eipo

ziţii

dife

rite,

laal

eger

e.b.

pent

ruex

trem

e–

dela

sem

idis

tanţ

ă,di

ntre

ipoz

iţiid

iferit

e,la

aleg

ere.

c.pe

ntru

pivo

ţi–

din

zona

trape

zulu

i,di

n tre

ipoz

iţiid

iferit

e:câ

rlig

şi/s

ause

mic

ârlig

.P

entru

fieca

rear

unca

re,c

uco

şîn

scris

,din

trece

le10

exec

uţii,

seac

ordă

1pu

nct.

Pen

trufie

care

arun

care

rata

tă,d

intre

cele

10ex

ecuţ

ii,se

acor

dă0,

5pu

ncte

.

B.

Joc

bila

tera

lîn

cond

iţiir

egul

amen

tare

,cu

dura

tăst

abilit

ăde

com

isie

.S

e ev

alue

ază

nive

luld

epr

egăt

irete

hnic

ăin

divi

dual

ă,po

trivi

tcu

spec

ializ

area

pepo

st.


[Typ

ete

xt]BA

SEB

AL

A.

Nr.

Crt.

Prob

aVa

loar

eano

telo

raco

rdat

eN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

5N

ota

6N

ota

7F

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

B1.

Ale

rgar

eba

zăcl

asă

–ba

za 1

(s

ec.)

-3,

5-

3,4 5

-3,

4-

3,3 2

-3,

2 8-

3,2

-3,

1 5-

3,1

-3,

0 4-

3,0 2

2.A

runc

area

min

giil

a di

stan

ţăcu

elan

2-3

paşi

(m)

-68

-70

-75

-81

-85

-91

-93

-96

-99

-10

1

3.A

tacu

l(bă

taia

min

gii)

arun

cată

dela

nsat

or –

10

exer

ciţii

(nr.

reuş

ite)

-0

-1

-2

-3

-4

-5

-6

-7

-8

-9

B.J

ocbi

late

ralî

nco

ndiţi

ireg

ulam

enta

re,a

prec

iindu

-se

com

porta

men

tult

ehni

co-ta

ctic

,pot

rivit

post

ului

din

echi

pă.

BO

X A. 1.

Ata

cdi

n tre

ilov

ituri

com

bina

tela

cap,

pas

înap

oi,r

even

ire,c

ontră

cubr

aţul

din

spat

eşi

croş

eucu

braţ

uldi

nfa

ţă–

10ex

ecuţ

ii.2.

Lovi

tură

cubr

aţul

din

faţă

laca

p,di

rect

ăcu

braţ

uldi

nsp

ate

laca

p,cr

oşeu

cubr

aţul

din

faţă

laca

p,up

ercu

tcu

braţ

uldi

nsp

ate

laco

rp,

croş

eucu

braţ

uldi

nfa

ţăla

cap,

dire

ctă

cubr

aţul

din

spat

ela

cap

şidi

rect

ăcu

braţ

uldi

nfa

ţăla

cap

–10

exec

uţii.

NO

TĂ: E

xecu

ţiile

sere

aliz

ează

cupa

rtene

ract

iv,p

entru

fieca

reex

ecuţ

iere

uşită

acor

dând

u-se

unpu

nct.

B. Lu

ptă

liber

ăîn

cond

iţiir

egul

amen

tare

,cu

parte

nera

ctiv

deac

eeaş

icat

egor

ie.–

Se

apre

ciaz

ăni

velu

lexe

cuţii

lor,

orie

ntar

ea ta

ctic

ăşi

com

bativ

itate

a.

CA

NO

TAJ

CA

TEG

OR

IA O

PEN

Nr.

crt.

Valo

area

note

lora

cord

ate

Not

a 1

Not

a 5

Not

a 7

Not

a 9

Not

a 10

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

1.1X

100

m(m

in.)

10,0

59,

410

9,35

9,55

9,3

9,5

9,25

9,45

9,2

9,4

9,15

9,32

9,07

9,25

9 9,

178,

529,

18,

452.

2X20

0m

(min

.)9,

59,

29,

459,

159,

49,

19,

359,

059,

39

9,25

8,55

9,17

8,47

9,1

8,4

9,02

8,32

8,55

8,25


[Typ

ete

xt]CA

TEG

OR

IA U

�OA

RĂ

– B

ĂIE

ŢI–

67,5

KG

;FET

E–

57K

G

Nr.

crt.

Prob

aN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

4N

ota

5N

ota

6N

ota

7N

ota

9N

ota

10F

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

B1.

1X10

0m

(min

.)10

,310

10,2

59,

5510

,29,

510

,15

9,45

10,1

9,4

10,0

59,

359,

579,

279,

59,

29,

429,

129,

359,

052.

2X20

0m

(min

.)10

,19,

410

,05

9,35

109,

39,

559,

259,

59,

29,

459,

159,

379,

079,

39

9,22

8,52

9,15

8,45

NO

TĂ:

Se

vapa

rtici

pala

osi

ngur

ăpr

obă,

laal

eger

e.La

acor

dare

ano

tei,

seva

ţine

cont

deco

ndiţi

ileat

mos

feric

e(p

loai

e,vâ

nt),

acor

dând

u-se

obo

nific

aţie

tutu

rorc

andi

daţil

or.

Înca

zulî

nca

reco

ndiţi

ileat

mos

feric

e(v

ântp

uter

nic,

ploa

ie)n

upe

rmit

desf

ăşur

area

înco

ndiţi

iopt

ime

apr

obei

şipo

tinf

luen

ţaob

ţiner

eaun

or ti

mpi

core

spun

zăto

ripe

2.00

0m

sau

nuex

istă

opo

rţiun

edr

eapt

ă(o

pist

ăde

2.00

0m

),pr

oba

sede

sfăş

oară

peo

apă

curg

ătoa

re.

TEM

ATI

CA

PR

OB

EI:

Par

curg

erea

dedo

uă(2

)ori

aun

eidi

stan

ţede

1.00

0m

, făr

ă tim

p,cu

urm

ătoa

rele

tem

atic

i:-1

.000

mîn

cade

nţă

24–

26pe

ntru

1x26

–28

pent

ru2-

-1.0

00m

înca

denţ

ă32

–34

pent

ru1x

34–

36pe

ntru

2-Te

mat

ica

este

vala

bilă

pent

ru to

ate

cate

gorii

lede

spor

tivi.

Se

poat

epa

rtici

paîn

tr-o

sing

ură

prob

ă1x

sau

2-.

Înam

bele

cazu

ri,es

teob

ligat

orie

parc

urge

rea

dedo

uăor

iadi

stan

ţeid

e1.

000

mîn

cade

nţel

ein

dica

te.

Se

voru

rmăr

i3el

emen

te:

-co

rect

itudi

nea

miş

cării

,din

punc

tde

vede

real

exec

uţie

i teh

nice

;-

men

ţiner

eaca

denţ

ei,p

eîn

treag

adi

stan

ţăca

re tr

ebui

epa

rcur

să;

-m

enţin

erea

ritm

ului

,pe

între

aga

dist

anţă

care

trebu

iepa

rcur

să.


[Typ

ete

xt]DA

NS

SPO

RTI

V

DA

NSU

RIL

E ST

AN

DA

RD

A.D

emos

trare

afig

urilo

rde

clas

a E*

.B

. O c

oreg

rafie

decl

asa

E –

preg

ătită

deca

ndid

atla

clas

ă.

*Fi

guril

ede

clas

aE

pent

ruda

suril

eS

tand

ard:

VAL

SLE

NT,

VALS

VIE

NE

Zşi

QU

IKST

EP.

DA

NSU

RIL

ELA

TIN

OA

MER

ICA

NE

A.D

emos

trare

afig

urilo

rde

clas

a E*

.B

. O c

oreg

rafie

decl

asa

E –

preg

ătită

deca

ndid

atla

clas

ă.

*Fi

guril

ede

clas

aE

pent

ruda

suril

eLa

tino

Amer

ican

e:SA

MB

A,C

HA

-CH

A-C

HA

şiJI

VE

.

NO

TĂ: P

robe

lepe

ntru

dans

urile

Sta

ndar

dşi

Latin

oAm

eric

ane

seap

reci

ază

de c

ătre

fieca

reev

alua

torc

uo

notă

,car

ese

calc

ulea

zăca

med

iear

itmet

ică,

cudo

uăze

cim

ale,

fără

rotu

njire

,din

note

leac

orda

tese

para

tpen

tru1.

şi2.

Nr.

Crt

.VA

LSLE

NT

–C

LASA

EVA

LSVI

ENEZ

–C

LASA

EQ

UIC

KST

EP–

CLA

SA E

1.C

lose

dC

hang

esN

atur

al to

Res

erve

Nat

ural

turn

Qua

rterT

urn

toR

ight

2.C

lose

dC

hang

esR

eser

ve to

Nat

ural

Qua

rterT

urn

toLe

ft(H

eelP

ivot

)3.

Nat

ural

turn

Nat

ural

turn

4.O

pen

Nat

ural

Turn

from

PPO

pen

Nat

ural

Turn

from

PP5.

Rev

erse

Turn

Nat

ural

Turn

with

Hes

itatio

n6.

Nat

ural

Spin

Turn

Cro

ssC

hase

7.W

hisk

Nat

ural

Pivo

tTur

n8.

Cha

sse

from

Prom

enad

eP

ositi

onN

atur

alSp

inTu

rn9.

Clo

sed

Impe

tus

Prig

ress

ive

Cha

sse

10.

Hes

itatio

nC

hang

eC

hass

eR

ever

seTu

rn


[Typ

ete

xt]

Nr.

Crt

.SA

MB

A–

CH

A-C

HA-

CH

A–

CLA

SA E

JIVE

–C

LASA

E

1.R

hytm

Boun

ceC

hass

eB

asic

Cha

sse

toLe

ftor

toR

ight

2.B

asic

Mov

emen

ts(N

atur

al,R

ever

se,S

ide)

Bas

icM

ovem

ents

(Clo

se*,

Ope

n,in

Plac

e)Ba

sic

inP

lace

3.P

rogr

essi

veBa

sic

Mov

emen

tsTi

me

Step

s*Ba

sic

inFa

llaw

ay4.

Out

side

Basi

cM

ovem

ntS

ide

Step

sC

hang

eof

Pla

ces

Rig

ht to

Left

5.W

hisk

toLe

ftan

dR

ight

Fan*

Cha

nge

ofP

lace

sR

ight

toLe

ftw

ithC

hang

eof

Han

ds6.

Whi

skto

Left

–V

olta

Spot

Turn

toR

ight

H

ocke

yS

tick

Cha

nge

ofP

lace

sLe

ftto

Rig

ht7.

Whi

skto

Rig

ht–

Volta

Spo

tTur

nto

Left

Ale

man

aC

hang

eof

Pla

ces

Left

toR

ight

with

Cha

nge

ofH

ands

8.P

rom

enad

eS

amba

Wal

ksN

ewYo

rk*(

chec

kfro

mO

pen

PP

and

PP

)Li

nk9.

Sid

eSa

mba

Wal

kS

potT

urns

(toLe

ftor

to R

ight

)C

hang

eof

Han

dB

ehin

dB

ack

10.

Stat

iona

rySa

mba

Wal

ksSw

itch

Turn

(toLe

ftor

toR

ight

)W

hip

FOTB

AL

A.C

OM

PLE

XLo

vitu

răde

laco

lţul t

eren

ului

,cu

pici

orul

drep

tspr

epu

nctu

lde

11m

(cer

ccu

raza

de4

m),

aler

gare

până

laco

lţuls

upra

feţe

ide

pede

apsă

(16

m),

pea

căre

ilat

ură

mar

ese

găs

esc

4m

ingi

i aşe

zate

din

2în

2m

.D

in u

şoar

ăal

erga

re,p

atru

şutu

rila

poar

tăcu

pici

orul

stân

g.A

lerg

are

spre

ceal

altă

parte

ate

renu

lui,

deun

dese

exec

ută

olo

vitu

răde

laco

lţcu

pici

orul

stân

gsp

repu

nctu

lde

11m

(cer

ccu

raza

de4

m).

Ale

arga

redi

nno

usp

reco

lţula

prop

iata

lsup

rafe

ţeid

epe

deap

să,p

ea

căre

ilat

ură

mar

ese

găs

esc

4m

ingi

.Se

şute

ază

lapo

artă

depa

truor

icu

pici

orul

drep

t.C

ompl

exex

ecut

atîn

max

imun

min

ut. Not

a1

23

45

67

89

10R

ezul

tatu

l1p

2p3p

4p5p

6p7p

8p9p

10p

NO

TĂ:-

şutu

rile

(cel

e8)

treb

uie

exec

utat

epe

spaţ

iulp

orţii

,iar

min

gea

săca

dăpe

sol,

dinc

olo

delin

iade

poar

tă,o

bţin

ându

-se

8pu

ncte

.-c

entră

rile

trebu

ie s

ăca

dăîn

cerc

ulde

la11

m,o

bţin

ându

-se

2pu

ncte

.

B.J

OC

BIL

ATE

RA

Lîn

cond

iţiir

egul

amen

tare

,eva

luân

du-s

eco

mpo

rtam

entu

lteh

nico

-tact

icsp

ecifi

cpo

stul

ui.


[Typ

ete

xt]GIM

NA

STIC

ĂA

RTI

STIC

Ă S

POR

TIVĂ

- BĂ

IEŢI

Exe

rciţi

ulib

eral

es,m

inim

umca

tego

riaa

II-a

decl

asifi

care

,la:

1.so

l;2.

apar

atla

care

selu

crea

zăîn

sprij

in(c

alsa

upa

rale

);3.

apar

atla

care

selu

crea

zădi

nat

ârna

t(in

ele

sau

bară

fixă)

.

Not

area

fiecă

ruie

xerc

iţiu

sefa

ceco

nfor

mco

dulu

ide

punc

taja

lFed

eraţ

ieiR

omân

ede

Gim

nast

ică.

GIM

NA

STIC

ĂA

RTI

STIC

Ă S

POR

TIVĂ

–FE

TE

1.O

săr

itură

laca

ldin

codu

lde

punc

taj;

2.E

xerc

iţiu

liber

ales

laso

lcu

dura

tade

1m

inut

şi10

secu

nde,

care

să

conţ

ină

urm

ătoa

rele

elem

ente

:-

două

linii

acro

batic

e,di

ntre

care

una

săcu

prin

dăm

inim

umun

elem

entd

eva

loar

e“B

”;-

seria

artis

tică

cu3

elem

ente

şio

sărit

ură

deva

loar

e“C

”;-

piru

etă

360o ;

-se

riem

ixtă

din

treie

lem

ente

.3.

Exe

rciţi

ulib

eral

esla

para

lele

,cup

rinzâ

nd6

elem

ente

din

care

min

imun

ulde

valo

are

“B”.

Not

area

fiecă

ruie

xerc

iţiu

sefa

ceco

nfor

mco

dulu

ide

punc

taja

lFed

eraţ

ieiR

omân

ede

Gim

nast

ică.

GIM

NA

STIC

ĂR

ITM

ICĂ

SPO

RTI

VĂ

Exe

rciţi

ulib

eral

esla

două

apar

ate

dife

rite

(opţ

iona

le)d

eni

velm

inim

cate

goria

aII-

a.N

otar

eafie

căru

iexe

rciţi

use

face

conf

orm

codu

luid

epu

ncta

jalF

eder

aţie

iRom

âne

de G

imna

stic

ă.


[Typ

ete

xt]HA

LTER

E

Nr.

crt.

Cat

egor

iade

greu

tate

Valo

area

note

lora

cord

ate

Not

a 1

Not

a 2

Not

a 3

Not

a 4

Not

a 5

Not

a 6

Not

a 7

Not

a 8

Not

a 9

Not

a 10

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

1.54

kg-B

, 48k

g-F

4010

542

,311

045

115

47,5

120

5012

552

,513

055

135

6014

065

145

7015

02.

62kg

-B, 5

3kg-

F45

135

47,5

140

5014

552

,515

055

155

57,5

160

6016

565

170

7017

575

180

3.69

kg-B

, 58k

g-F

5015

052

,515

555

160

57,5

165

6017

062

,517

565

180

7018

575

190

8019

54.

77kg

-B, 6

3kg-

F55

160

57,5

165

6016

562

,517

065

175

67,5

180

7018

575

190

8019

585

200

5.83

kg-B

, 69k

g-F

6517

567

,518

070

185

72,5

190

7519

577

,520

080

205

8521

090

215

9522

06.

94kg

-B, 7

5kg-

F75

190

77,5

195

8020

082

,520

585

210

87,5

215

9022

095

225

100

230

105

235

7.10

5kg-

B,

+75k

g-F

8019

582

,520

085

210

87,5

215

9022

092

,522

595

230

100

235

105

240

110

245

8.+1

05kg

-B-

205

-21

0-

215

-22

0-

225

-23

0-

235

-24

0-

245

-25

0

NO

TĂ: P

erfo

rman

ţele

înkg

,rep

rezi

ntă

sum

ape

rform

anţe

lorr

ealiz

ate

deun

cand

idat

lace

ledo

uăst

iluri

(SM

ULS

�IR

IDIC

AT).

HA

ND

BA

L

A. P

asă

în tr

eicu

schi

mb

delo

curi,

final

izat

ăcu

arun

care

lapo

artă

din

sărit

ură,

dela

9m

(cu

porta

r).S

e ex

ecut

ăpâ

năcâ

ndfie

care

cand

idat

efec

tuea

zăcâ

te tr

eiar

uncă

rila

poar

tă.

Fiec

are

golm

arca

tse

apre

ciaz

ăcu

trei

punc

te,i

arar

uncă

rile

pesp

aţiu

lpor

ţii(fă

răa

mar

cago

l)cu

unpu

nct.

Pen

truno

uăpu

ncte

acum

ulat

ese

acor

dăno

ta10

.R

egre

sia

note

lors

efa

cedi

npu

nctî

npu

nct.

B.J

ocbi

late

ralî

nco

ndiţi

ireg

ulam

enta

re,d

ouă

repr

ize

a10

min

ute.

Se

apre

ciaz

ăco

mpo

rtam

entu

lteh

nico

-tact

icco

resp

unză

torp

ostu

luid

inec

hipă

.


[Typ

ete

xt]HO

CH

EI P

E G

HEA

ŢĂ

A.T

EST

DE

PREG

ĂTI

RE

FIZI

CĂ

Nr.

crt.

Prob

aVa

loar

eano

telo

raco

rdat

eN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

4N

ota

5N

ota

6N

ota

7N

ota

8N

ota

9N

ota

10

1.Fl

otăr

i15

1719

2123

2527

3033

352.

Gen

ufle

xiun

icu

sărit

ură

2831

3437

4043

4550

5560

B.T

EST

DE

PATI

NA

J

1.Pa

tinaj

cufa

ţade

lalin

iapo

rţiip

ână

lalin

iaro

şie

dece

ntru

,frâ

nă(o

colir

e),u

rmat

depa

tinaj

cufa

ţapâ

năla

linia

depl

ecar

e.

Not

aN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

4N

ota

5N

ota

6N

ota

7N

ota

8N

ota

9N

ota

10Ti

mp

(sec

.)13

,513

,313

12,7

12,5

12,3

1211

,511

,311

2.Pa

tinaj

cufa

ţapâ

năla

linia

alba

stră

,frâ

nă(în

toar

cere

),pa

tinaj

cusp

atel

eîn

trece

ledo

uălin

iial

bast

re,f

rână

(oco

lire)

,pat

inaj

cufa

ţaîn

trece

ledo

uălin

iial

bast

re,î

ntoa

rcer

e,pa

tinaj

cusp

atel

epâ

năla

linia

depl

ecar

e.

Not

aN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

4N

ota

5N

ota

6N

ota

7N

ota

8N

ota

9N

ota

10Ti

mp

(sec

.)21

,50

2120

,50

2019

,50

1918

,50

1817

,50

17

NO

TĂ:M

edia

gene

rală

seca

lcul

ează

cam

edie

aritm

etic

ă,cu

două

zeci

mal

e, fă

răro

tunj

iredi

n:m

edia

aritm

etic

ăa

note

lord

ela

test

ulde

preg

ătire

fizic

ă+

med

iaar

itmet

ică

ano

telo

rde

late

stel

ede

patin

ajnr

.1şi

nr.2

.


[Typ

ete

xt]ÎN

OT

Opr

obă,

laal

eger

e,di

ntre

urm

ătoa

rele

:N

r.cr

t.Pr

oba

Valo

area

note

lora

cord

ate

Not

a 1

Not

a 2

Not

a 3

Not

a 4

Not

a 5

Not

a 6

Not

a 7

Not

a 8

Not

a 9

Not

a 10

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

1.50

mlib

er38

.040

.537

.540

.037

.039

.536

.539

.036

.038

.535

.538

.035

.037

.534

.036

.532

.034

.530

.032

.52.

100

mlib

er1.

13.5

1.19

.01.

13.0

1.18

.51.

12.5

1.18

.01.

12.0

1.17

.51.

11.8

1.17

.01.

09.8

1.14

.81.

07.9

1.12

.31.

06.0

1.09

.01.

03.8

1.05

.81.

01.8

1.03

3.20

0m

liber

2.40

2.50

2.39

2.49

2.38

2.48

2.37

2.47

2.36

2.46

2.32

2.42

2.28

2.38

2.25

2.35

2.22

2.32

2.18

2.28

4.40

0m

liber

5.36

5.51

5.35

5.50

5.34

5.49

5.33

5.48

5.32

5.47

5.29

5.44

5.24

5.39

5.19

5.34

5.09

5.24

5.00

5.15

5.80

0m

liber

-11

.56

-11

.55

-11

.54

-11

.53

-11

.52

-11

.25

-11

.10

-10

.50

-10

.30

-10

.10

6.15

00m

liber

21.4

9-

21.4

8-

21.4

7-

21.4

6-

21.4

5-

21.3

0-

21.1

0-

20.4

0-

20.1

0-

19.3

0-

7.10

0m

bras

1.33

1.39

1.32

1.38

1.31

1.37

1.30

1.36

1.29

.51.

35.5

1.27

.51.

33.5

1.25

.51.

31.5

1.24

1.30

1.22

1.28

1.19

1.25

8.20

0m

bras

3.18

3.32

3.17

3.31

3.16

3.30

3.15

3.29

3.14

.83.

28.8

3.10

3.24

3.05

3.19

3.00

3.14

2.55

3.09

2.50

3.04

9.10

0m

spat

e1.

231.

291.

221.

281.

211.

271.

201.

261.

191.

251.

181.

241.

161.

221.

141.

201.

121.

181.

101.

1610

.20

0m

spat

e2.

563.

072.

553.

062.

543.

052.

533.

042.

522.

592.

492.

562.

452.

522.

412.

482.

372.

442.

332.

4011

.10

0m

flutu

re1.

211.

261.

201.

251.

191.

241.

181.

231.

171.

221.

161.

211.

141.

191.

121.

171.

101.

151.

081.

1312

.20

0m

flutu

re2.

533.

032.

523.

022.

513.

012.

503.

002.

492.

592.

472.

572.

422.

522.

372.

472.

322.

422.

272.

3713

.20

0m

mix

t2.

593.

082.

583.

072.

573.

062.

563.

052.

553.

042.

523.

012.

492.

582.

462.

552.

402.

492.

372.

4614

.40

0m

mix

t6.

196.

376.

186.

366.

176.

356.

166.

346.

156.

336.

086.

266.

016.

195.

546.

125,

476.

055.

405.

58

JUD

OA

.

Nr.

crt.

Prob

aVa

loar

eano

telo

raco

rdat

eN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

4N

ota

5N

ota

6N

ota

7N

ota

8N

ota

9N

ota

10F

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

B1.

UK

YKO

MIT

.W. 3

0 se

c*-

6-

7-

8-

9-

10-

15-

20-

25-

30-

322.

UK

YKO

MIT

.W. 3

0 se

c**-

4-

5-

6-

7-

8-

10-

15-

20-

25-

303.

KA

KE

cu 4

parte

neri

– 4

proc

edee

în60

sec*

-13

-14

-15

-16

-18

-20

-24

-26

-28

-30

4.K

AK

Ecu

4pa

rtene

ri–

4pr

oced

ee în

60se

c**-

11-

12-

13-

14-

16-

18-

22-

24-

26-

285.

UK

YKO

MIT

.W. 3

0 se

c*4

-5

-6

-7

-8

-9

-13

-17

-21

-25

-6.

UK

YKO

MIT

.W. 3

0 se

c**4

-5

-6

-7

-8

-11

-14

-17

-20

-23

-7.

KA

KE

cu 2

parte

nere

– 2

proc

edee

în60

sec*

4-

5-

6-

7-

8-

11-

14-

17-

21-

24-

8.K

AK

Ecu

2pa

rtene

ri–

2pr

oced

ee în

60se

c**3

-4

-5

-6

-7

-8

-11

-14

-17

-20

-

*P

rimel

edo

uăca

tego

riide

greu

tate

**U

rmăt

oare

leca

tego

riide

greu

tate

B.R

AN

DO

RIL

IBE

R:3

MIN

UTE

NA

GE

WAZ

A�

I3M

INU

TEN

EW

AZA


[Typ

ete

xt]KA

IAC

–C

AN

OE

Nr.

Crt

.Pr

oba

Valo

area

note

lora

cord

ate

Not

a 1

Not

a 2

Not

a 3

Not

a 4

Not

a 5

Not

a 6

Not

a 7

Not

a 8

Not

a 9

Not

a10

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

1.C

aiac

– K

1-50

0m3.

002.

452.

552.

402.

502.

352.

452.

302.

402.

252.

352.

202.

302.

152.

252.

102.

22.

052.

152.

002.

Cai

ac –

K1-1

000m

5.35

5.25

5.30

5.2

5.25

5.15

5.20

5.10

5.15

5.05

5.10

5.00

5.00

4.50

4.50

4.40

4.40

4.30

4.30

4.20

3.C

anoe

– C

1-50

0m-

3-

2,55

-2,

5-

2,45

-2,

4-

2,34

-2,

3-

2,22

-2,

18-

2,15

4.C

anoe

– C

1-10

00m

-5.

35-

5.30

-5.

25-

5.20

-5.

15-

5.08

-4.

56-

4.44

-4.

38-

4.32

Osi

ngur

ăpr

obă

laal

eger

eîn

amba

rcaţ

iuni

desi

mpl

u(5

00m

sau

1000

m).

KA

RA

TE

KIH

ON

:ZE

NK

UTS

UD

AC

HI :

1.S

AN

BO

NZU

KI-G

YAK

UZU

KI;

2.S

OTO

UD

EU

KE

-GYA

KU

ZUK

I-(D

EP

LAS

ARE

INA

INTE

SIR

ETR

AG

ER

E);

3.U

CH

IUD

EU

KE

-KIZ

AM

IZU

KI-G

YAK

UZU

KI(

DE

PLA

SA

RE

INA

INTE

SIR

ETR

AG

ER

E);

4.G

ED

AN

BAR

AIU

RAK

EN

–HA

ITO

UC

HI;

5.U

SH

IRO

GE

RI.

KO

KU

TSU

DA

CH

I:1.

SH

UTO

UK

E2.

SH

UTO

UK

E-K

IZA

MI G

ER

I-NIH

ON

NU

KIT

E.

KA

TA: H

EIA

N S

HO

DA

N,H

EIA

NN

IDA

N,H

EIA

NSA

ND

AN

,HE

IAN

YON

DA

N,H

EIA

N G

OD

AN

=1 IM

PU

SD

EC

OM

ISIE

BA

SS

AID

AI,

KA

NK

UD

AI,

EM

PI,

JIO

N=

1LA

ALE

GE

RE

KU

MIT

E: A.

KIH

ON

IPPO

NK

UM

ITE:


[Typ

ete

xt]

ATA

CB

LOC

CO

NTR

AA

TAC

OIZ

UKI

JOD

AN

AGE

UK

EG

YAKU

ZUKI

(KIA

I)O

IZU

KIJ

OD

AN

TATE

SHU

TO U

KE

SHU

TO U

CH

IO

IZU

KI C

HU

DA

NSO

TO U

DE

UK

EG

YA

KU

ZUK

IO

IZU

KI C

HU

DA

NSO

TO U

DE

UK

E(IN

TER

IOR

)YO

KO

EM

PI U

CH

IM

AE

GER

IG

EDAN

BAR

AI

GYA

KUZU

KIM

AE

GER

IG

YAKU

GE

DAN

BAR

AI

GYA

KUZU

KIYO

KOG

ER

IKE

KOM

IG

EDAN

BAR

AI

GYA

KUZU

KIYO

KO

GE

RIK

EKO

MI

SUK

UIU

KEH

AIT

O U

CH

IM

AWAS

HIG

ERI

HAI

WAN

UKE

GYA

KUZU

KIM

AWAS

HIG

ERI

AWAS

ESH

UTO

UKE

YOKO

EMPI

UC

HI

(KIB

AD

AC

HI)

B.J

YU IP

PON

KU

MIT

E:

ATA

CB

LOC

CO

NTR

AA

TAC

OIZ

UKI

JOD

AN

TATE

SHU

TO U

KE(4

5G

RAD

ELA

TER

AL)

GYA

KUZU

KIO

IZU

KIJ

OD

AN

AGE

UK

E(4

5G

RA

DE

LATE

RA

L)

KIZA

MIM

AWA

SH

IGER

I/GYA

KUZU

KI

NO

TĂ:-

Se

plea

cădi

nJY

UN

OK

AM

AE.

Fiec

are

atac

şico

ntra

atac

seex

ecut

ăcu

max

imum

defo

rţăşi

KIA

I.D

upă

fieca

reat

acse

iese

din

raza

deac

ţiune

aad

vers

arul

uipr

inre

trage

reîn

JIYU

NO

KA

MA

E.SE

UR

MĂ

RE�

TE:

-KIM

E-ul

,for

ţa lo

vitu

rii;

-ZA

NSH

IN-c

once

ntra

rea;

-mob

ilita

tea

însp

aţiu

lde

lupt

ă;-c

ontr

olul

tehn

icilo

r.

C.J

YUK

UM

ITE :

Ata

curi

liber

ecu

oric

ete

hnic

ăşi

din

oric

epo

ziţie

.

SEU

RM

ĂR

E�TE

:1.p

oziţi

aco

rect

ă;2.

utiliz

area

şold

urilo

r;3.

resp

iraţia

core

ctă;

4.pr

ivire

a;5.

kim

e-ul

;6.c

ontro

lul t

ehni

cilo

r;7.

ritm

ulat

acur

ilor;

8.vi

teza

deex

ecuţ

ie;9

.sta

bilit

atea

.

CO

NC

UR

ENŢI

I SE

VOR

PR

EZEN

TALA

SA

LĂC

UK

IMO

NO

UL

CU

RA

T�I

CĂ

LCA

T.


[Typ

ete

xt]LU

PTE

GR

ECO

–R

OM

AN

E

A.

1. A

runc

ărip

este

şold

,10

exer

ciţii

;2.

Aru

ncăr

ipes

tepi

ept,

10ex

erci

ţii;

3. In

trări

înpo

dde

sus;

Exe

rciţi

ilevo

rfir

ealiz

ate

cupa

rtene

ract

iv,p

entru

fieca

reex

ecuţ

iere

uşită

acor

dând

u-se

unpu

nct.

B.

1.Lu

ptă

liber

ăde

sus

2x2

min

ute.

2.Lu

pta

lapa

rter2

x2m

inut

e.Se

apre

ciaz

ăni

velu

lexe

rciţi

ilor,

orie

ntar

ea ta

ctic

ăşi

com

bativ

itate

a.

LUPT

ELI

BER

E A.

1.D

obor

âric

uin

trare

laco

apsă

,10

exer

ciţii

;2.

Sal

tcu

cârli

g,10

exer

ciţii

;3.

Pod

uldi

npi

cioa

re.

Exe

rciţi

ilevo

rfir

ealiz

ate

cupa

rtene

ract

iv,p

entru

fieca

reex

ecuţ

iere

uşită

acor

dând

u-se

unpu

nct.

B.

Lupt

ălib

eră

înco

ndiţi

ireg

ulam

enta

re,c

upa

rtene

ract

ivde

acee

aşic

ateg

orie

.S

eap

reci

ază

nive

lule

xerc

iţiilo

r,or

ient

area

tact

ică

şico

mba

tivita

tea.

OR

IEN

TAR

E SP

OR

TIVĂ

A.

Pro

becu

cara

cter

tehn

icşi

teor

etic

o-p

ract

ic:

-man

evra

rea

buso

lei;

-2,5

punc

te-c

itire

a hă

rţii;

-2,5

punc

te-o

rient

area

hăr

ţii;

-2,5

punc

te-r

ecun

oaşt

erea

sem

nelo

rcon

venţ

iona

le;

-2,5

punc

te

B.

Par

curg

erea

unui

tras

eude

orie

ntar

esp

ortiv

ă,el

abor

atde

com

isie

,cu

dific

ulta

tesp

ecifi

căvâ

rste

işis

exul

ui.

Tim

puld

epa

rcur

gere

,sis

tem

ulde

punc

tajş

iech

ival

area

aces

tora

înno

tese

stab

ilesc

,de

asem

enea

,de

către

com

isia

deex

amin

are.


[Typ

ete

xt]PA

TIN

AJ

AR

TIST

IC

A.

Exe

cuta

rea

peus

cata

urm

ătoa

relo

r săr

ituri

sim

ple:

-sa

lcho

w-

Toe

Loop

-R

ittbe

rger

-Fl

ip-

Lutz

B.

Exe

cuta

rea

pepa

tine

curo

leîn

sală

,aun

uipr

ogra

mpe

fond

muz

ical

,cup

rinzâ

nd:

- tă

iere

agh

eţii

cufa

ţaşi

spat

ele

-pa

şiîn

cerc

-pa

şiîn

linie

-el

emen

tede

echi

libru

(fand

ări,

cum

pene

,puş

că,c

ioar

ă).

PATI

NA

J VI

TEZĂ

A.

Prob

eşi

norm

epe

ntru

eval

uare

aca

lităţ

ilorm

otric

e

Nr.

crt.

PRO

BE

�IN

OR

ME

Valo

area

note

lora

cord

ate

Not

a1

Not

a2

Not

a3

Not

a4

Not

a5

Not

a6

Not

a7

Not

a8

Not

a9

Not

a10

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

1.50

m.p

latc

ust

art

din

pici

oare

(de

sus)

9”6

8”5

9”4

8”3

9”2

8”1

9”0

7”9

8”8

7”7

8”6

7”5

8”4

7”3

8”2

7”1

8”0

6”9

7”8

6”7

2.S

ăritu

răîn

lung

ime

depe

loc

(m)

1,55

1,90

1,60

1,95

1,65

2,00

1,70

2,05

1,75

2,10

1,80

2,15

1,85

2,20

1,90

2,25

1,95

2,30

2,00

2,35

NO

TĂ: S

eac

ordă

două

înce

rcăr

işis

eno

teaz

ăce

am

aibu

nă.

B.

Prob

esp

ecifi

ce1.

„Usc

at”–

săr

ituri

late

rale

depa

tinaj

(5dr

.+5s

t.)2.

Rol

e–

1000

m.c

ust

art


[Typ

ete

xt]

Nr.

crt.

PRO

BE

�IN

OR

ME

Valo

area

note

lora

cord

ate

Not

a1

Not

a2

Not

a3

Not

a4

Not

a5

Not

a6

Not

a7

Not

a8

Not

a9

Not

a10

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

FB

1.Să

ritur

ilat

eral

e(5

spre

stân

ga+5

spre

drea

pta)

7,35

7,95

7,50

8,15

7,65

8,35

7,80

8,55

7,95

8,75

8,10

8,95

8,25

9,15

8,40

9,35

8,55

9,55

8,70

9,75

2.10

00m

.Rol

eco

ntra

cron

omet

ru(m

in.,s

ec.)

2’37

2’22

2’34

2’19

2’31

2’16

2’28

2’13

2’25

2’10

2’22

2’07

2’19

2’04

2’16

2’01

2’13

1’58

2’10

1’55

NO

TĂ:L

apr

oba

1,ci

frele

repr

ezin

tăm

edia

săr

ituril

orla

tera

le.

POLO

PE

APĂ

A.

1.Tr

asla

poar

tădi

nîn

otpe

apă

–3

exer

ciţii

.2.

Tras

lapo

artă

din

înot

dela

5m

cu2

fent

e–

3ex

erci

ţii.

3.Tr

asla

poar

tădi

nîn

otcu

înai

ntar

eîn

fent

ă(2

m)–

4ex

erci

ţii.

Fiec

are

exec

uţie

reuş

itădi

nce

le10

(zec

e)în

cerc

ăris

eap

reci

ază

cuun

punc

t.

B.J

ocbi

late

ral,

înco

ndiţi

ireg

ulam

enta

re,a

prec

iindu

-se

com

porta

men

tult

ehni

co–

tact

icsp

ecifi

cpo

stul

ui.

RU

GB

Y A.

CO

MP

LEX

TEH

NIC

O–

TAC

TIC

:-

aler

gare

5m

etri

–pl

acaj

spat

e–

aler

gare

5m

etri

–pl

acaj

faţă

–al

erga

re5

mşi

cule

gere

aun

uiba

lon

–fe

ntă

pas

drea

pta

şipa

sst

ânga

pas

drea

pta

–al

erga

re5

mşi

cule

gere

aun

uiba

lon

–lo

vitu

răde

pici

orde

urm

ărire

–pr

inde

rea

balo

nulu

işis

chim

bare

ade

dire

cţie

stân

ga,s

chim

bare

dedi

recţ

iedr

eapt

a–

aler

gare

5m

şipe

rcuţ

iest

ânga

,per

cuţie

drea

pta

cusc

him

bare

aba

lonu

luid

intr-

om

ână

înal

ta–

aler

gare

şiîn

scrie

rea

unei

înce

rcăr

idin

plon

jon.

Not

a1

23

45

67

89

10Ti

mpu

l41

”39

”37

”35

”33

”31

”29

”27

”25

”23

”


[Typ

ete

xt]

B.

JOC

BIL

ATE

RA

Lîn

cond

iţiir

egul

amen

tare

.S

eap

reci

ază

com

porta

men

tult

ehni

co-ta

ctic

spec

ific

post

ului

din

echi

pă.

SĂR

ITU

RI Î

NA

PĂ

A. O

PR

OB

Ă O

BLI

GA

TOR

IE–

tram

bulin

a1

m.

Fete

–5

sărit

uril

iber

e,su

ma

coef

icie

nţilo

r săr

ituril

or,m

inim

11,2

;

Băi

eţi–

6 (ş

ase)

săr

ituri

liber

e,su

ma

coef

icie

nţilo

r săr

ituril

or,m

inim

14.

B. O

PR

OB

ĂLA

ALE

GER

Ede

la tr

ambu

lina

de3

msa

upl

atfo

rma

de10

m.

Tram

bulin

a3

m:

Fete

–5

sărit

uril

iber

eşi

5 să

ritur

iim

puse

,sum

aco

efic

ienţ

ilor s

ăritu

rilor

,max

im9,

5;

B

ăieţ

i-5

sărit

uril

iber

eşi

6 să

ritur

iim

puse

.

Pla

tform

a:Fe

te-4

săr

ituri

liber

eşi

5 să

ritur

iim

puse

,sum

aco

efic

ienţ

ilor s

ăritu

rilor

,max

im7,

6;

B

ăieţ

i-4

sărit

uril

iber

eşi

6 să

ritur

iim

puse

.

NO

TĂ:

Înpr

ogra

mul

dela

tram

bulin

a3

msa

upl

atfo

rmă,

elev

iivo

rpre

zent

aob

ligat

oriu

2 să

ritur

icu

grad

dedi

ficul

tate

2,7.

Not

area

sefa

ceco

nfor

mta

bele

lorF

eder

aţie

iRom

âne

deN

ataţ

ie.

SCH

IALP

IN

A.P

RO

BA

TEH

NIC

ĂS

chip

eia

rbă:

tras

eude

slal

omm

arca

tcu

13-1

5po

rţi,î

nclu

zând

două

“dub

le”ş

io “ş

ican

ă”di

n3

porţi

.

B.P

RO

BA

CO

NTR

AC

RO

NO

MET

RU

Firv

ertic

al,r

itmic

,fan

ion

basc

ulan

tD

ifere

nţa

deni

vel–

25m

Num

ărde

porţi

–13

(sta

rt+

10po

rţi+

sosi

re)

Dis

tanţ

aîn

trepo

rţi–

5m.


[Typ

ete

xt]

Not

aN

ota

1N

ota

2N

ota

3N

ota

4N

ota

5N

ota

6N

ota

7N

ota

8N

ota

9N

ota

10F

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BF

BTi

mp

1514

,514

,514

1413

,513

,513

1312

,512

,512

1211

,511

,511

1110

,510

,510

SCH

IBIA

TLO

N

BĂ

IEŢI

A. A

lerg

are

8km

cu3

trage

riC

– P

–C

.A

rma

5,6

mm

.

Not

a1

23

45

67

89

10Ti

mp

tota

l42

,30

4241

,30

4140

,30

4039

,30

3938

,30

38FE

TEA

. Ale

rgar

e6

kmcu

3tra

geri

C–

P –

C.

Arm

a5,

6m

m.

Not

a1

23

45

67

89

10Ti

mp

tota

l35

,30

3534

,30

3433

,30

3332

,30

3231

,30

31

BĂ

IEŢI

/FET

EB

.Com

plex

depr

oced

eete

hnic

eex

ecut

atpe

schi

uric

uro

le:

-m

ersu

lalte

rnat

iv-

mer

suls

imul

tan

- tre

ceril

ede

laun

mer

sla

altu

l

SCH

IFO

ND

A.C

ompl

exde

proc

edee

tehn

ice

exec

utat

pesc

hiur

icu

role

:-

mer

sula

ltern

ativ

-m

ersu

lsim

ulta

n-

pasu

lde

patin

aj-

trece

rile

dela

unm

ers

laal

tul

B. S

chif

ond

role

pedi

stan

ţade

600

m(fe

te)ş

i800

m( b

ăieţ

i).Ti

mpi

irea

lizaţ

ivor

fiec

hiva

laţi

înno

tepe

baza

unei

scal

ede

nota

reel

abor

ată

deco

mis

ie,c

ores

punz

ător

prof

ilulu

i tra

seul

ui.


[Typ

ete

xt]SC

RIM

Ă A.A

tac,

3ac

ţiuni

a5

repe

tări;

- băt

aie

lovi

tură

drea

ptă;

- fen

tăşi

dega

jam

ent;

- fen

tăîn

şală

cont

ra(s

ixsa

uqa

qrt).

Apă

rare

,3ac

ţiuni

a5

repe

tări:

-con

trăde

six

ripos

tădr

eapt

ă;-c

ontră

dequ

qrtr

ipos

tădr

eapt

ă;-o

colir

e–

para

dărip

ostă

(dre

aptă

sau

daga

jam

ent).

B. A

salt

liber

lapr

oba

pref

erat

ă(fl

oret

ă,sp

adă

sau

sabi

e),

înco

ndiţi

ireg

ulam

enta

re.

NO

TĂ:N

otar

eala

prob

ele

cuca

ract

er te

hnic

o-ta

ctic

sefa

cepr

inac

orda

rea

acâ

tedo

uăpu

ncte

pent

rufie

care

exec

uţie

reuş

ită, t

otal

ulpu

ncte

lor

acum

ulat

efii

ndîm

părţi

tla

cele

6pr

obe.

Asa

ltull

iber

vafi

nota

t în

conc

orda

nţă

cuco

mpo

rtam

entu

lteh

nico

-tact

ic.

SPO

RT

AER

OB

IC

Exe

rciţi

ulib

eral

es,i

ndiv

idua

l,ca

re s

ăcu

prin

dă,c

adi

ficul

tate

min

imă,

elem

ente

le2E

+3D

+3C

+2B

+2A

.N

otar

ease

face

conf

orm

codu

luid

epu

ncta

jalF

eder

aţie

iRom

âne

de G

imna

stic

ă,ac

ordâ

ndu-

seo

notă

între

agă.

�AH

A.

1.M

atul

cuca

lşin

ebun

2.M

atul

cudo

ineb

uni

3.D

ama

împo

triva

pion

ului

peul

tima

linie

4.Tu

rnşi

pion

cont

ratu

rn5.

Reg

ula

opoz

iţiei

6.R

egul

a pă

tratu

lui

7.M

atîn

două

mut

ări

8.U

nadi

nde

schi

deril

e:sp

anio

lă,s

icilia

nă.

NO

TĂ: Î

nfu

ncţie

dede

mon

stra

rea

core

ctă

asu

biec

tulu

i,se

vaac

orda

nota

10,u

rmân

dca

pent

rufie

care

nepr

eciz

are

să-i

fiesc

ăzut

unpu

nct,

astfe

l:La

prob

lem

anr

.2,î

nfu

ncţie

denu

măr

ulm

utăr

ilor.


[Typ

ete

xt]

Lapr

oble

ma

nr.3

,în

func

ţiede

prec

izăr

i.La

prob

lem

anr

.4,î

nfu

ncţie

de g

ăsire

ace

leim

aibu

neap

ărăr

i.La

prob

lem

anr

.5,d

acă

secu

noaş

teop

oziţi

ala

dist

anţă

,la

sem

idis

tanţ

ă.La

prob

lem

anr

.6,d

acă

secu

nosc

şiex

erci

ţii.

Lapr

oble

ma

nr.7

,în

func

ţiede

dura

tă.

Una

din

desc

hide

rile:

-sp

anio

lă-

sici

liană

-ita

liană

-ga

mbi

tuld

amei

Din

10m

utăr

i.

B. P

artid

ăîn

cond

iţiir

egul

amen

tare

.

TEN

ISD

EC

ÂM

P

A. S

ER

VIC

II–

seex

ecut

ă16

serv

icii,

câte

2,în

fieca

repa

rteal

tern

ativ

,în

ţinte

de1,

25m

.S

ese

rveş

tede

două

oriî

nţin

ta1,

apoi

dedo

uăor

iîn

ţinta

3;de

două

oriî

nţin

ta2

şide

două

oriî

nţin

ta4.

Sere

petă

totu

lînc

ăod

ată.

Nim

erire

aţin

teic

ufo

rţăşi

prec

izie

este

egal

ăcu

2pu

ncte

.Doa

rcu

prec

izie

1pu

nct;

iarn

umai

înca

reu

0,5

punc

te.

Not

a1

23

45

67

89

108

1012

1416

1820

2426

28

B.J

OC

DE

SIM

PLU

,un

set.


[Typ

ete

xt]TE

NIS

DE

MAS

ĂA

.-

Mod

elof

ensi

v(b

azat

pevi

teză

):Pr

oba

Crit

erii

deap

reci

ere

Eval

uare

-joc

dem

ijloc

tăia

t+se

miz

borp

eto

ată

mas

asi

gura

nţă

2pu

ncte

-com

bina

reco

ntra

atac

forh

ard

+re

verp

eo

parte

am

esei

16sc

him

buri;

cont

rolî

nrit

msu

sţin

ut2

punc

te-c

ombi

nare

apr

eluă

rii to

pspi

nfo

rhar

d+

reve

rprin

bloc

ajdi

recţ

iona

tco

ntro

lîn

ritm

susţ

inut

2pu

ncte

-ini

ţiere

aat

acul

uidi

nfo

rhan

dpe

serv

iciu

lscu

rt tă

iat

3re

uşite

din

5ex

erci

ţii2

punc

te-s

ervi

ciul

deef

ect(

pref

erat

)pe

unpu

ncta

lmes

ei3

reuş

itedi

n5

exer

ciţii

2pu

ncte

-M

odel

ofen

siv

(baz

atpe

efec

te):

Prob

aC

riter

iide

apre

cier

eEv

alua

re-j

ocde

mijlo

c tă

iat+

sem

izbo

rpe

toat

ăm

asa

sigu

ranţ

ă2

punc

te-c

ombi

nare

tops

pinu

lui f

orha

rd+

reve

rdire

cţio

nat

16sc

him

buri;

cont

rolî

nrit

msu

sţin

ut2

punc

te-c

ombi

nare

apr

eluă

rii to

pspi

nfo

rhar

d+

reve

rprin

bloc

ajdi

recţ

iona

tco

ntro

lîn

ritm

susţ

inut

2pu

ncte

-ini

ţiere

aat

acul

uidi

nfo

rhan

dpe

serv

iciu

lscu

rt3

reuş

itedi

n5

exer

ciţii

2pu

ncte

-ser

vici

ulde

efec

t(pr

efer

at)p

eun

punc

talm

esei

3re

uşite

din

5ex

erci

ţii2

punc

te

-M

odel

com

plet

(baz

atpe

defe

nsiv

ă):

Prob

aC

riter

iide

apre

cier

eEv

alua

re-j

ocde

mijlo

c tă

iat+

sem

izbo

rdire

cţio

nat

sigu

ranţ

ă2

punc

te-a

tac

din

joc

dem

ijloc

culo

vitu

rapr

efer

ată

capa

cita

tede

deci

zie

înal

eger

eam

inge

i2

punc

te-c

ombi

nare

aap

ărăr

ii to

pspi

nfo

rhar

ddi

recţ

iona

tsi

gura

nţă

16sc

him

buri

2pu

ncte

-pre

luar

eto

pspi

npr

inbl

ocaj

forh

and

+re

verd

irecţ

iona

tsi

gura

nţă

2pu

ncte

-ser

vici

ulde

efec

t(pr

efer

at)p

eun

punc

talm

esei

3re

uşite

din

5ex

erci

ţii2

punc

te

B. E

xprim

area

înjo

culp

epu

ncte

(JO

C B

ILAT

ER

AL)

am

odel

ului

aplic

at.

NO

TĂ: S

eva

acor

dao

notă

pent

ruun

uldi

ntre

mod

elel

ede

lapu

nctu

lAşi

ono

tăla

punc

tulB

.


[Typ

ete

xt]VO

LEI A

.1.

SE

RV

ICIU

DE

SU

SD

INFA

ŢĂ-(

proc

edeu

lpre

fera

t),or

ient

atîn

ultim

atre

ime

ate

renu

luia

dver

s,în

zone

le1

şi5.

Seex

ecut

ăîn

tota

l10

serv

icii,

alte

rnat

iv.

2.PR

ELU

ARE

DIN

SER

VIC

IU. S

eef

ectu

ează

,alte

rnat

iv,1

0pr

eluă

ridi

nzo

nele

5–

6şi

dirij

area

min

geiî

nsp

aţiu

ldin

trezo

nele

2şi

3.

3.LO

VIT

UR

ĂD

E A

TAC

-pro

cede

u“d

rept

”şi“

înto

rs”,

alte

rnat

iv,î

nfu

ncţie

dezo

nele

din

care

seat

acă

4,3

şi2.

Se

efec

tuea

ză10

înce

rcăr

i.

B.J

OC

BIL

ATE

RA

Lîn

cond

iţiir

egul

amen

tare

,6x6

,iar

înlip

săde

efec

tivse

efec

tuea

zăjo

ccu

4x4

sau

3x3.

Se

apre

ciaz

ăco

mpo

rtam

entu

lfie

căru

ican

dida

t,în

func

ţiede

post

uldi

nec

hipă

,pre

cum

şia

jocu

luiî

nan

sam

blu.

Prob

aN

ota

12

34

56

78

910

Ser

vici

ude

sus

din

faţă

01

23

45

67

89

Pre

luar

edi

nse

rvic

iu0

12

34

56

78

9Lo

vitu

răde

atac

01

23

45

67

89


MINISTERUL APĂRĂRII

COLEGIILE MILITARE LICEALE– filiera vocaţională;– profil militar;– specializarea: matematică – informatică.I. RECRUTAREA CANDIDAŢILORTinerii care optează să uremeze cursurile colegiilor militare liceale se adresează,

pentru informare şi întocmirea dosarelor de candidat, birourilor informare-recrutarejudeţene/al municipiului Bucureşti, pe tot parcursul anului şcolar.

II. SELECŢIA CANDIDAŢILORActivitatea de selecţie se organizează şi se desfăşoară în centrele zonale de

selecţie şi orientare ale Ministerului Apărării, din localităţile Alba – Iulia, Breaza şiCâmpulung – Moldovenesc şi constă în următoarele probe:

– testarea aptitudinilor fizice;– examinare psihologică;– interviu de evaluare şi orientare.Fiecare probă de selecţie are caracter eliminatoriu şi se apreciază cu

“ADMIS” sau “RESPINS”, pe baza baremelor şi standardelor stabilite deMinisterul Apărării.

III. ÎNSCRIEREA ÎN COLEGIILE MILITARE LICEALELa înscrierea în colegiile militareliceale participă candidaţii care au fost

declaraţi“ADMIS” la selecţia organizată în centrele zonale de selecţie şi orientare.În perioada 27.06.-29.06.2008, candidaţii susţin o probă eliminatorie, sub forma

unui test “grilă” de verificare a cunoştinţelor, la disciplinele Limba şi literaturaromână şi Matematică, cu duratade 3 ore, conform programei valabile pentru testelenaţionale – sesiunea 2008.

Candidaţii care au obţinut la testul “grilă” cel puţin nota 7,00 sunt declaraţi“ADMIS” la proba eliminatorie şi sunt clasificaţi, în ordinea descrescătoare a mediilorde admitere, calculate conform metodologiei stabilite pe plan naţional, în limitanumărului de locuri aprobate pentru colegiul militar liceal respectiv.

Candidaţii care au obţinut la testul “grilă” mai puţin de nota 7,00 sunt declaraţi“RESPINS”.

Candidaţii declaraţi “NEADMIS” şi “RESPINS” participă la admitereacomputerizată, potrivit normelor stabilite pe plan naţional.


PROGRAMA DE BACALAUREAT PENTRUDISCIPLINA "PREGĂTIRE MILITARĂ"

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN:

În cadrul Examenului de Bacalaureat disciplina ,,Pregătire Militară’’ are statutde disciplină opţională pentru elevii din colegiile militare liceale subordonateMinisterului Apărării, putând fi aleasă în cadrul probei f).

Exprimarea opţiunii elevilor pentru susţinerea probei practice la disciplina,,Pregătire Militară” se face pe fişe individuale, în termenul prevăzut de,,Metodologia de organizare şi desfăşurare a Examenului de Bacalaureat” care sedepun, în mod obligatoriu, la secretariatul colegiului militar liceal.

Evaluarea elevilor se realizează prin susţinerea unei probe practice carevizează competenţele şi abilităţile de executare a mişcărilor, acţiunilor şioperaţiunilor prevăzute în regulamentele militare generale şi manualele şcolare depregătire militară.

La proba practică ,,Pregătirea Militară’’ se pot înscrie toţi elevii din colegiilemilitare care îşi asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului depregătire militară generală cu nivelul exigenţelor impuse de Examenul deBacalaureat.

II. COMPETENŢE DE EVALUARE:

Pentru susţinerea Examenului de Bacalaureat la disciplina ,,PregătireMilitară’’, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilităţi şi elemente decompetenţă dobândite la nivel liceal:

- valorificarea capacităţii motrice necesare executării corecte amişcărilor specifice instrucţiei de front individuale;

- aplicarea corectă şi cu siguranţă a regulilor şi operaţiunilor de tragerecu arma de calibru redus 5,6mm, în condiţiile specifice executării sedinţei 2 detragere cu această categorie de armament;

- verificarea deprinderilor privind aplicarea procedeelor expeditive demăsurare, orientare şi indicare a obiectivelor în teren, întrebuinţarea hărţilortopografice pentru rezolvarea unor probleme specifice activităţii militare.

III. CONŢINUTURI:A. Aplicarea deprinderilor specifice activităţilor militare în acţiuni cu

caracter militar – probă teoretică (P.T.)


a) Relaţionarea cunoştinţelor specifice reglementărilor militare generale cucontextele specifice de aplicare

• Rolul, locul şi misiunile colegiului militar liceal- învăţământul militar liceal;- particularităţile învăţământului în colegiul militar liceal.

• Îndatoriri şi relaţii între militari- îndatoririle generale ale militarilor;- gradele militare; gradele ce se acordă elevilor colegiilor militare

liceală;- comandanţi (şefi), subordonaţi; darea şi executarea ordinelor;- salutul militar;- comportarea militarilor în diferite situaţii;- drepturile şi îndatoririle elevilor de colegiu militar liceal;- disciplina militară;- elemente definitorii ale disciplinei militare;- obligaţiile şi răspunderile ce decurg din regulile disciplinei

militare;- căi de realizare a disciplinei militare;- autoritatea militară şi obligaţiile ce decurg din aceasta;- activitatea zilnică în unitate;- ţinuta militarilor;- probleme privind cazarea militarilor;- accesul în obiectivele militare;- organizarea şi desfăşurarea serviciului de permanenţă.

b) Aplicarea individuală a principiilor şi regulilor privind instrucţia de front încadrul grupei/plutonului

- poziţiile fără armă;- alinierea, descoperirea şi acoperirea capului;- întoarcerile de pe loc, salutul militar;- deplasarea şi oprirea;- ieşirea militarului din formaţie;- formaţiile de adunare şi deplasare ale grupei/plutonului;- prezentarea onorului cu grupa/plutonul;- darea raportului cu grupa/plutonul;- poziţii pentru luptă.

c) Topografie militară- terenul şi caracteristicile acestuia;- puncte, linii, direcţii şi unghiuri caracteristice pe globul terestru;- determinarea expeditivă a distanţelor;- determinarea expeditivă a înălţimii detaliilor din teren;- determinarea pantei terenului şi a lăţimii unui râu;- determinarea punctelor cardinale după aştri şi prin alte procedee;


- busola: descriere, reguli de întrebuinţare şi utilizare;- specificul orientării în teren cu ajutorul hărţii;- orientarea în teren şi indicarea obiectivelor fără hartă;- harta topografică;- reprezentări ale detaliilor terenului pe hărţile topografice.

d) Educaţie ostăşească- statul de drept şi societatea civilă;- Drapelul de stat;- Stema României;- Sigiliul României/Statului;- armata – instituţie de bază a societăţii româneşti;- categorii de forţe ale armatei;- arme, servicii şi specilităţi militare;- Drapelul de luptă;- România în contextul integrării euroatlantice;- participarea României la operaţii de menţinere a păcii;- Constiuţia României;- protecţia informaţiilor militare;- infracţiuni cu caracter militar;- conflicte armate internaţionale şi neinternaţionale;- infracţiuni şi sancţiuni la adresa dreptului internaţional umanitar;- aplicarea dreptului internaţional umanitar în cadrul misiunilor de

stabilitate şi umanitare;- principalele acorduri, convenţii şi tratate care reglementează dreptul

internaţional umanitar;e) Prezentarea şi utilizarea mijloacelor de atac şi a celor de autoprotecţie în

cazul acţiunii factorilor de risc nuclear, bacteriologic şi chimic- armele de distrugere în masă;- măsuri de protecţie împotriva armelor de distrugere în masă;- mijloace de protecţie individuală;

f) Aplicarea în teren a normelor de organizare şi de supravieţuire, în cadrultaberelor militare

- tabăra militară;- adăpostiri;- focul – pregătire şi aprindere;- apa – procurare şi utilizare;- deplasări – organizare şi executare;- protecţia mediului

g) Instrucţia tragerii- cunoaşterea armei cu aer comprimat cal. 4,5 mm;- cunoaşterea armei de tir cu calibru redus 5,6 mm;


2PT PPM F +

=

- noţiuni de balistică interioară:- principii generale: arderea pulberii;- fenomenul tragerii, viteza iniţială a glonţului;- influenţe ale balisticii interioare.

- noţiuni de balistică exterioară:- principii generale;- împrăştierea loviturilor;- punctul mediu al loviturilor.

B. Executarea şedinţei 1 de tragere cu arma de tir cu calibru redus – probăpractică (P.P.)

IV. PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREAPROBEI

- în cadrul probei, fiecare candidat va rezolva două probleme de la pct.A(proba teoretică) şi va executa în mod obligatoriu şedinţa 1 de tragere cu arma cucalibru redus 5,6 mm (probă practică);

- evaluarea candidaţilor se execută de către o subcomisie formată din 2-3ofiţeri selecţionaţi de Direcţia Management Resurse Umane şi aprobaţi de MinisterulEducaţiei, Cercetării şi Tineretului;

- punctajul obţinut în uma executării şedinţei de tragere se transformă înnote, astfel:

- nota 10 (27-30 puncte);- nota 9 (24-26 puncte);- nota 8 (22-23 puncte);- nota 7 (20-21 puncte);- nota 6 (17-19 puncte);- nota 5 (15-16 puncte);- nota 4 ( 0-14 puncte).

- media finală a probei la „Pregătire militară” se calculează cu formula

unde:- MF – media finală a probei;- PT – nota probei teoretice (media aritmetică a notelor obţinute la

cele două subiecte);- PP – nota probei practice.


„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: [email protected], internet: www.monitoruloficial.roAdresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,

bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 bis/13.XI.2007 conține 396 de pagini. Prețul: 50 lei ISSN 1453—4495

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

&JUYDGY|204553|

Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

partea i anul 175 (xix) — nr. 767 bis legi, decrete ...mo.0n.ro/2007/0767bis.pdf · curriculum...

Documents