Boala Parkinson este o boală degenerativă ce survine în urma distrugerii lente si

progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul miscărilor,

pacientii prezintă gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremor si instabilitate posturală.

Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza ca ar

afecta peste 4 milioane de persoane din intreaga lume. In pofida eforturilor stiintifice si medicale

care se depun, nu s-a gasit inca un leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson, dar noile

scheme de tratament le imbunatatesc semnificativ calitatea vietii.

Tulburările legate de boala Parkinson apar cel mai adesea între 50 si 70 ani; vârsta medie

de aparitie a bolii este de 57 ani. Contrar unei pareri larg raspandite, boala Parkinson nu ii

afecteaza insa numai pe varstnici. Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de

ani, una din 20 de persoane incep sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40

de ani. Pacientii diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de asa-numita boala

Parkinson cu debut precoce.

La scară mondială, boala este diagnosticată la 300 000 persoane în fiecare an. Incidenta si

prevalenta bolii cresc odată cu vârsta. Boala Parkinson afectează 1% din persoanele cu vârsta

peste 65 ani. Rareori, boala survine în copilărie sau adolescentă. Incidenta bolii este de 1,5 ori

mai mare la bărbati decât la femei. Prevalenţa bolii în 1985 era de 347 de cazuri la 100.000 de

locuitori, iar în 2006, de 360 de cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce face ca boala Parkinson să

fie a doua ca frecvenţă dintre bolile degenerative ale sistemului nervos. Incidenţa bolii Parkinson

într-un studiu din 2003 era de 16-19 noi cazuri la 100.000 de locuitori/an. Mai mult, un studiu

efectuat la persoanele în vârstă de peste 65 de ani, descoperă că aproximativ 15% dintre acestea

aveau semne parkinsoniene.

Desi cauza principala de boala Parkinson nu este încă identificata, insa o serie de factori

de risc este evidenta.

Inaintarea in varsta - Ocazional boala poate surveni si la adultii tineri, in mod obisnuit fiind

caracteristica adultilor de peste 60 ani. Unii cercetători presupun că persoanele cu Parkinson au

leziuni neuronale de factori genetici sau de mediu care se inrautatesc pe masura ce imbatranesc.

Sex-Masculin sunt mai multe sanse ca un individ de sex masculin sa dezvolte boala decat o

persoana de sex opus. Unul din motivele posibile ar fi ca barbatii au o expunere mai mare la alți factori de risc : expunerea la toxine sau traumatism cranian.De asemeni s a teoretizat faptul ca

estrogenii pot avea efecte de protectie neuronala.Exista deasemeni si varianta in care aparitia

bolii Parkinson este strans legata de prezenta cromozomului X.

Antecedente heredo-colaterale - având una sau mai multe rude apropiate diagnosticate cu

Parkinson, creste probabilitatea de dezvoltare pe parcursul vietii a aceleiasi boli.Acest aspect

sustine ideea mostenirii genetice a acestei boli.

Scăderea nivelului de estrogen – femeile post menopauza care nu folosesc terapia de substitutie

hormonala sunt la risc mai mare de a dezvolta boala la fel si persoanele care au suferit

histerectomii.

Mediul toxic de lucru - Expunerea la o toxina de mediu, cum ar fi un pesticid sau erbicid

reprezinta un factor de risc suplimentar, astfel ca persoanele care intra in contact direct cu aceste

substante au nivelul de dopamina scazut, in timp ce radicalii liberi sunt mult crescuti. Ca urmare

a acestor modficari, prevalenta bolii intre agricultori este crescuta.

Factorii genetici - Clinica Mayo a condus un studiu international care a aratat ca gena alfa-

synuclein poate juca un rol major in riscul de a dezvolta boala. Studiile indica faptul ca

persoanele cu o gena mai activa au avut un risc de 1,5 ori mai mare de a dezvolta Parkinson fata

de cele cu activitate normala a genei. Aceste constatari sprijina dezvoltarea terapiilor bazate pe

suprimarea de alfa-synuclein in scopul de a intarzia accelerarea proceselor degenerative sau chiar

de a stopa boala.

Nivelurile scazute de vitamina B, acid folic - Cercetatorii au descoperit ca soarecii cu un deficit

de aceasta vitamina dezvolta simptome Parkinson severe, fata de cei care au niveluri normale ale

acestei vitamine.

Traumatismele cranio cerebrale - studiile recente indica legătură certa între accidentarile din

zona capului, gatului, sau a coloanei vertebrale cervicale superioare și aparita bolii Parkinson.

Preventia este în mod clar cea mai bună opțiune de a trata boala Parkinson, existănd mai multe

măsuri care pot fi luate pentru a minimiza sansele de a dezvolta boala.

Consumul de cafea- este desemeni implicat in aparitia bolii.Un studiu longitudinal implicand

8004 subiecti a demonstrat faptul ca nu cafeaua ca si nutrient reprezinta un factor de risc al bolii

ci doar cafeina continuta de aceasta.

Agentii infectiosi – de tipul viral (HIV,encefalita B japoneza , Coxachie sau HSV), dar si infectii

cu bacilul difteric, au fost corelate cu apritia postinfectioasa a bolii Parkinson, in forma acuta sau

ca si complicatie pe termen lung.Alte cercetari sunt de parere ca expunerea la infectie cu

influenzae virus in stadiu de fat sau de nou nascut predispune la aparitia bolii in viata de adult.

Consumati legume proaspete, crude

Studiile au descoperit că un aport insuficient de vitamina B acid folic, cunoscut sub numele de

acid folic, poate creste riscul de dezvoltarii Parkinsonului. Legumele proaspete, crude sunt o

sursa excelenta de acid folic, și sunt usor de introdus in dieta zilnica mai ales daca se incearca

obtinerea de suc de fructe.

Evitați expunerea la pesticide și solvenți petrochimici

Expunerea la pesticide, insecticide și erbicide au fost toate legate de boala Parkinson, împreună

cu expunerea la solventi de hidrocarburi pe bază de petrol, cum ar fi vopselurile și adezivii. Dacă

locuiți într-o zonă care se incearca exterminarea tantarilor responsabili de transmiterea virusului

West Nile ,incercati sa evitati iesirile in aer liber imediat dupa pulverizarea insecticidelor. Atunci

cand redecorati folosind vopseluri low-volatile asigurati va ca aeristi bine camera inainte sa va

mutate in incaperea respectiva.

Evitați excesul de fier

O alimentatie prea bogata in fier, reprezinta un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson.Chiar

daca fierul este o parte necesară a unei alimentatii sanatoase trebuie sa fim atenti sa nu facem

exces prin supraincarcare datorata suplimentelor de fier, hemocromatoza fiind cea mai frecventa

boala ereditara. Fier contribuie la stresul oxidativ, care rezultă atunci când celulele elibereaza

substanțe toxice cunoscute ca radicali liberi. Stresul oxidativ este raspunzator pentru degenerarea

celulelor creierului raaspunzatoare de aparitia bolii Parkinson.

Masurarea nivelului de fier este o etapa importanta in monitorizarea starii de sanatate a barbatilor

varstnici dar si a femeilor post menopauza, excesul de fier fiind des intalnit in cadrul acestor 2

grupuri. Cu toate acestea, nu este suficienta masurarea doar a fierului seric,intrucat nivelurile

acestuia vor fi in mod constant normale.Este necesar sa completam aceasta investigatie cu o

cuantificare a nivelului feritinei serice in combinatie cu nivelul total al fierului.

Evitati excesul de mangan

Manganul este similar cu fierul, în sensul ca niveluri ridicate ale acestui element in organism

contriibuie la stresul oxidativ, in plus avand rol de down regulation pentru serotonina si

dopamina.Deasemeni concentratii mari ale manganului in organism au fost asociate cu dificulati

in inatare dar si comportament violent al persoanelor cu dizabilitati psihice.Cu toate

acestea,comunitatea medicala acorda foarte putina atentie acestui indicator in ceea ce priveste

implicarea lui directa in dezvoltarea bolii Parkinson.