parintele serafim rose-varsta pamantului

8/9/2019 Parintele Serafim Rose-Varsta Pamantului

1/29

NTREBRI Sl RSPUNSURIDin cursul despre Cartea Facerii (1981 si 1982) - Parintele Serafim Rose

1. Vrsta pmntului

STUDENT: Dup cronologia biblic, pmntul are cam 7500 de ani vechime; dar dupevolutionisti, si chiar dup istoria predat n licee, pmntul are miliarde de ani vechime. Cumexplicati acest lucru ?

Parintele SERAFIM: Avem cteva crti pe aceast tem, pe care vi le voi arta. Exist destuioameni care, n ultimii zece sau douzeci de ani, au nceput s contraatace pe cei ce sunt extremde siguri de aceast teorie. Exist un grup n San Diego numit Institutul de cercetri creationiste

si un altul n Michigan, numit Societatea pentru cercetarea creatiei. Ei au dat la iveal cteva

crti de stiint care examineaz problema: pe ce temei fac oamenii aceste prezumtii despremilioanele si miliardele de ani ? Se dovedeste c teoria contine mult mai multe ipoteze dect

fapte.

Exist o carte scris de un evolutionist, intitulat Cum s-a alctuit scala timpului preistoric (TheGrowth of a Prehistoric Time Scale), in care autorul (William B.N. Berry) admite c pentru ainterpreta milioanele si miliardele de ani trebuie presupus c fiintele fosilizate din nivelurile

inferioare de roci sunt strmosii evolutivi ai celor din nivelurile superioare. Dar se ntmpl

adeseori ca aceste straturi s fie n ordine gresit dup teoria evolutioniststraturile cu organismemai primitive se afl n partea de sus.

Prin urmare, este la fel ca n vremea lui Copernic. Pe-atunci exista interpretarea ptolemeic a

miscrii corpurilor ceresti, potrivit creia soarele planetele si stelele se nvrteau toate n jurul

pmntului. S-a pus ntrebarea- de ce oare planetele nu corespund cu stelele ? Unii antici ziceau

c aceasta se datoreaz faptului c se afl n sfere diferite. Adic stelele sunt mai ndeprtate iarplanetele mai apropiate; deci planetele par a se deplasa mai iute Dar atunci de ce uneori planetele

merg nainte iar alteori napoi ? Pentru explicarea miscrii lor astronomii ptolemeici trebuiau sspun c ele se rotesc fiecare n jurul alteia, ntr-o miscare foarte complex de cicluri si epicicluri

oscilnd n jurul pmntului. Unele merg napoi, altele alctuiesc cifra opt'

Urmrirea miscrilor planetelor dup modelul ptolemeic devenise att de complicat, nct lui

Copernic i-a venit ideea c poate toate acestea sunt gresite - poate c pmntul si planetele semiscau n jurul soarelui. A nceput s fac socoteli pomind de la aceast idee, iar teoria lui s-a

dovedit mult mai simpl. Pn la urm am ajuns s acceptm c teoria lui era cea adevrat.

Asemeni astronomilor ptolemeici, evolutionistii ce studiaz straturile care contin fosiledescoper adesea c ele sunt cu susul n jos, n ordinea gresit, sau prea apropiate ntre eleconform ideilor evolutioniste. Ei numesc aceste lucruri "disconformitti", "paraconformitti" sau

"pseudo-conformitti". Ei trebuie s gseasc justificri pentru faptul c totul este n ordinea

gresit. Dac i ntrebi de unde stiu care e ordinea corect, vor admite c singurul motiv dupcare cunosc ordinea corect este faptul c stiu c evolutia e adevrat.[Vezi W.B.N. Berry,

Growth ofa Prehistoric Time Scale, ed. cit., p. 42.] Vedeti, este ceva necurat la mijloc. Ar trebui


2/29

s dovedeasc teoria, iar pentru a dovedi teoria trebuie s porneasc de la ea. Deci nu este ceva

att de concret pe ct se spune.

Creationistii stiintifici, cum si spun ei nsisi, au cteva crti interesante despre dovezile vechimiipmntului.[Principalele crti la care fcea referint Printele Serafim sunt Potopul din Cartea

Facerii (1961) si Creationismul stiintific (1974), ambele de Dr. Henry Morris.] Depinde doar defelul dovezilor de care te servesti. Este o ceva foarte ipotetic. Nu este nici pe departe la fel de

clar precum Cartea Facerii.

2. Datarea cu Carbon 14

STUDENT: Ce ne puteti spune despre sistemul de datare cu Carbon 14 ?

Printele SERAFIM: Datarea cu carbon se foloseste doar pentru substante organice. Perioadade njumttire al Carbonului 14 este de 5700 de ani, deci e limpede c aceast metod nu poate

merge prea departe n urm. Unii cred c se poate ajunge cu ea pn la 20 000 de ani sau mai

mult, dar aceasta ar implica att de multe presupuneri, nct nu poate fi precis. Chiar aprtoriiei spun c te poti ncrede n ea cam pn la 3000 de ani n urm, dar, dac se merge mai departe,

devine din ce n ce mai putin demn de ncredere. Sistemul se bazeaz pe un ntreg set depresupozitii.

[Robert Lee, redactor sef adjunct la revista Anthropologcal Joumal of Canada, scrie despreincertitudinea datarii cu radiocarbon: "Problemele metodei de datare cu radiocarbon suntincontestabil adnci si serioase. n ciuda celor 35 de ani de perfectionare tehnologic si uneimai bune ntelegeri, principiile ce stau la baza metodei au fost putemic puse la ndoial...Continuarea folosirii metodei depinde de un demers de tipul ndreptrii pe parcurs, permitndaici o contaminare, dincolo o fractionare si ajustare ori de cte ori este posibil. Astfel c nu e de

mirare c cel putin jumtate din datari sunt respinse. E de mirare faptul c cealalt jumtateajunge s fie acceptat. [...] Indiferent ct de util este, totusi metoda radiocarbonului nu estecapabil s ofere rezultate precise si demne de ncredere. Exist mari discrepante, cronologia eneuniform si relativ, iar datele acceptate sunt de obicei datele selectate" ("Radiocarbon, Agesin Error", n Anthropological Joumal of Canada, vol. 19, nr. 3, 1981, pp. 9; 29).]

Conform specialistilor, cel mai de ncredere sistem de datare nu este ra diocarbonul, ci datarea

dup inelele de crestere a copacilor [dendrocronologie]. Recent s-au putut testa o ntreag seriede lucruri, comparndu-se datele sistemului radiocarbon cu datele oferite de cercurile copacilor,

si s-a descoperit c metoda datrii cu radiocarbon se abtea mult mai mult dect se credea.

Calculele dup inelele copacilor aveau tendinta s dea vrste mai mari cu cteva secole dect

cele cu radiocarbon. Alte metode radiometrice se folosesc pentru a obtine vrste de milioane similiarde de ani: metoda potasiu-argon etc. Si aceste metode se bazeaz pe tot felul de idei

preconcepute; trebuie s accepti acele idei preconcepute nainte ca sistemul s "functioneze".

[Datarea cu radiocarbon de bazeaz pe un alt set de presupuneri dect celelalte metode. Pentruo scurt trecere n revist a acelor presupuneri vezi Henry M. Morris, Scientlfic Creationisin,op. cit., pp. 140-49; 162-67.]


3/29

Toate pornesc de la presupunerea c nu a existat vreo contaminare de-a lungul secolelor ntre un

element si cellalt, si c nici unul dintre elementele fmale [componentele "fiice"] nu a fost

prezent la nceput. Evolutionistii nu stiu aceste lucruri; ei presupun c totul era uniform, de lazero pn la ceea ce cunoastem acum. Dac lucrul acesta e adevrat, iar rata schimbrii a fost

uniform, atunci putem calcula vrsta fosilelor oarecum precis; dar dac nu e adevrat, ntregul

sistem poate fi foarte departe de realitate. Au existat greseli notorii. Oamenii au fcut testeradiometrice asupra unor roci care se formaser de putin timp, si au ajuns la vrste de pn la trei

miliarde de ani.

3. Straturile geologice

STUDENT: Ce ne puteti spune despre diferitele straturi, precum cele din Marele Canion, desprecare se presupune c s-au depus cu o anume periodicitate ?

Printele SERAFIM: Exista o vast problematic stiintific legat de straturi. Straturile nu auetichete care s spun: "Eu am cinci milioane de ani vechime; eu am zece milioane de ani

vechime". Exist o carte excelent pe aceast tem, Potopul din Cartea Facerii (The GenesisFlood) de Henry Morris, n care el interpreteaz straturile n termenii unei singure catastrofe,

adic Potopul lui Noe. Prezentarea este stiintific. O puteti cerceta si puteti vedea dac are sau nu

dreptate.

Cred c ar trebui ca mai multi oameni s priveasc ambele fete ale medaliei si s vad caremodel are mai mult sens. In foarte multe privinte modelul evolutionist are lipsuri n ceea ce

priveste straturile; de fapt, chiar evolutionistii nsisi ti-ar spune, probabil, acelasi lucru.

Intrebarea este: oare cellalt model este mai corect ?

Cnd se ajunge la ceva de felul straturilor, este vorba, desigur, de o problem stiintific.

Depunerea straturilor este, evident, un proces stiintific ce a avut loc n timp.

[Una dinti-e cele mai interesante cercetri n domeniu a fost fcut de geologul francez GuyBerthault, nti la Institute de Mechanique des Fluides din Marsilia, iar apoi la laboratorulhidraulic de la Colorado University's Engineering Research Center. "ncepand din 1985", scrieRichard Milton, "Berthault a realizat o serie de experimente de laborator ce cuprindeauvrsarea unor sedimente n niste recipiente mari cu ap n miscare, pentru a studia structuraintern a straturilor si felul cum are loc stratificarea... Berthault a descoperit c... sedimentelese asezau la fund aproape imediat, dar particulele fine erau separate de particulele mai mari decurentul apei, dnd impresia de straturi... Rezultatele au fost publicate de ctre AcademiaFrancez de Stiinte n 1986 si 1988 si au fost prezentate la Congresul national al

sedimentologilor de la Brest n 1991... Lucrrile de laborator nu au fost fcute izolat, ci au fostsuplimentate cu observatii pe teren ale unor dezastre naturale precum inundatia de la BijouCreek, Colorado, din 1965, formatiile sedimentare ce au urmat eruptiei de la Mount St. Helensdin 1980, ca si forajele marine fcute de vasul Glomar Challenger n 1975... Dup Berthault,Experimentele contrazic ideea lentei construiri a unui strat dup altul. Scala temporal sereduce de la sute de milioane de ani la una sau dou catastrofe ce produc aproape instantaneustratificri [Berthault, Compte-Rendus Academie des Science II, 3 decembrie 1986, 16februarie 1988]. Aceste cuvinte aparent inocente vestesc moartea ideii c existenta miilor de


4/29

metri de sedimente este in sine o dovad in favoarea unei vrste mari a pmntului" (Milton,Shattering the Myths ofDarwinism, ed. cit., pp. 77-78). (n. ed.)]

Prin urmare, este altceva dect cele Sase Zile ale Facerii - este vorba despre ceea ce a avut locdup cele Sase Zile. Este un lucru supus dezbaterii stiintifice.

4. O chestiune de modele

Printele SERAFIM: Savantii dispun de ceea ce se cheam modele. Ieri am vorbit de modelulptolemeic - n care pmntul e centrul universului, iar toate stelele si planetele se nvrt n jurulpmntului. Intruct, dup cum se poate observa, planetele se misc n jurul pmntului cu viteze

diferite de ale stelelor, trebuia ca astronomii ptolemeici s aib teorii despre felul cum mergeau

napoi si nainte, formau cifra opt etc. Cum puteti vedea chiar acum, n ultimele sase luni saucam asa, Saturn si Jupiter au fost pe cer mpreun. Dac le-ati fi observat, ati fi putut vedea cum

la nceput una mergea nainte, apoi amndou au mers napoi, apoi Saturn a devenit mai palid

iar Jupiter mai strlucitoare. Dup modelul copernican se poate explica de ce se ntmpl asa,fiindc ele sunt n faze diferite n orbitele pe care se rotesc n jurul soarelui. Din punctul nostru

de vedere ele par a se apropia, cnd de fapt ele nu fac dect s se roteasc n jurul soarelui. Un alt

exemplu e Venus. Chiar acum Venus a devenit nc o dat luceafr de sear n jos, la orizont.

Acum cteva luni era luceafr de dimineat - fiind deja acolo n zori nainte de rsritul soarelui.

Modelul ptolemeic a fost dovedit deficitar fiindc nu explica faptele la fel de bine ca modelulcopemican. Copemic a spus c, dac interpretm pmntul si celelalte planete ca rotindu-se n

jurul soarelui, atunci toate miscrile capt sens; adic sunt foarte usor de explicat matematic.

Pn la urm acest lucru a fost acceptat. Astzi, calculnd conform modelului copemican, putem

trimite nave spatiale pn aproape de Saturn fr s gresim; de fapt este chiar ceva uimitor deprecis. Pare deci evident c toate planetele se nvrt n jurul soarelui, chiar dac, dup

observatiile noastre, soarele se roteste in jurul pmntului.

Prin urmare, este foarte important ce model adoptm. n cursul de fat vom studia modelulpatristic despre cele Sase Zile ale Facerii.

5. Originea corpurilor ceresti (cosmogonia patristica)

Printele SERAFIM: Relatarea Crtii Facerii despre Ziua a Patra a Facerii este greu de adaptat

ideilor obisnuite despre univers, fiindc Scriptura si Sfintii Printi afirm cu certitudine csoarele a fost creat n acea Zi, dup ce pmntul, plantele si copacii existau deja. Mai mult,

Printii spun c soarele, luna si stelele (ca si toate gurile negre si tot ce se mai afl n spatiu) au

fost create n Ziua a Patra ntr-o clipit. Dumnezeu a fcut un semn cu mna si toate au luatfiint, la distante de triliarde de mile. Binenteles c Dumnezeu este mai mare dect universul,

deci de ce nu ar fi fost n stare s fac acest lucru ? Pentru el nu e deloc greu.


5/29

Aceasta d o cu totul alt perspectiv asupra lumii. E o ntreag cosmogonie - explicarea

nceputului lucrurilor.

Cosmogonia evolutionist modern, popularizat de oameni precum Carl Sagan, sustine c aexistat un punct care a avut un "big-bang", iar apoi totul s-a dezvoltat din el fr nici un

Dumnezeu.

[Omul recunoscut a fi "printele" cosmogoniei Big-Bang-ului a fost Abatele George Lematre(1894-1966), un preot iezuit. Intr-o zi a anului 1931, pe cand citea un articol despre originea sisfrsitul lumii, i-a venit ideea c universul a explodat si apoi a evoluat dintr-un "atomprimordial". Contemporan cu colegul su iezuit Teilhard de Chardin, el a ncercat s facpentru astronomie ceea ce Teilhard fcuse pentru biologie: s creeze o sintez a crestinismuluicu conceptia evolutionist a stiintei moderne. Desigur c "atomul primordial" este echivalentulcosmogonic al "supei primordiale" a lui Darwin (din care se presupune c a aprut si a evoluatviata). "Ideea de evolutie", scria Lematre, "a jucat un rol important n dezvoltarea astrofizicii...Evolutia lumii poate fi asemuit cu un spectacol de artificii ce tocmai s-a ncheiat" (C.G.

Lematre, The Primeval Atom, D. Van Nostrand Company, New York, 1950, pp. 87, 78). (n. ed.)]Dac crezi acest lucm, este firesc s crezi c cel mai mare corp, soarele, a aprut primul, iar apoi

a fcut s apar cumva pmntul. Sunt tot felul de teorii despre cum a fcut acest lucru. Unii cred

c soarele s-a format dintr-un nor de gaze si praf, iar cldura sa a fcut ca gazul s fie eliminat,rmnnd numai praful, care s-a condensat si s-a rcit, formnd planetele. Altii cred c soarele s-

a ciocnit partial cu o stea cltoare, fcnd gazele s fie smulse de pe suprafata solar, gaze care

mai trziu s-au transformat n planete. Diferitele teorii sunt n ntregime speculatii, fiindcnimeni nu a fost acolo n acele momente, iar astfel de lucruri nu mai au loc n prezent. Poate c

ele sunt n concordant cu ceea ce credem noi c trebuie s fie adevrat, ntruct ni se pare c

toate corpurile mai mari trebuie s fie anterioare celor mai mici. Dar dup Cartea Facerii si dup

Sfintii Printi, pmntul - acest mruntis nensemnat, aceast pictur din univers - a fost primul,iar grozavul soare a aparut dup el.

Astzi filosofilor atei le place s spun c dimensiunea relativ a pmntului dovedeste c omul

e doar o pictur pierdut n univers. Ei spun: "Pmntul este att de mic, iar universul att demare - deci evident universul e mai nsemnat dect omul, iar Dumnezeu nu a fcut totul pentru

om". Dar dac gndesti n termenii celor spuse de Printi - c soarele a fost fcut dup ce

pmntul exista deja - atunci este limpede c totul a fost fcut pentru om.

STUDENT: n galaxia noastr exist multi alti sori. Spun ceva Sfintii Printi despre acesti sori ?

Printele SERAFIM: Nu, fiindc ei cunosteau mai putin despre alctuirea universului dectstim noi acum. Pur si simplu nu exist practic vreun motiv s vorbim prea mult despre ei, n afarde a spune c ei se afl acolo si c i-a fcut Dumnezeu. Singuml loc unde stim c locuieste omul

este numai acesta.

STUDENT: Exist vreo contradictie ntre ntelegerea ortodox a facerii lumii si faptul c existmai mult dect un soare ?


6/29

Printele SERAFIM: Nu, fiindc pentru noi exist un singur soare.

STUDENT: Ceilalti sori sunt stele.

Printele SERAFIM: Da. Pentru noi nu sunt sori. Soarele e un lucru deosebit, centrul vietii

noastre, care ne d lumin si cldur, pe lng care crestem si fr de care nu putem tri.Celelalte stele nu sunt pentru noi centrale, ca aceasta. Dac ar exista alti sori, cu alte pmnturi,

lucrurile s-ar complica. Dar nu avem nici o dovad c ceva de felul acesta ar fi adevrat.

Scripturile si Printii privesc ntotdeauna lucrurile asa cum se vd de pe pmnt. Nu te poti plasa

ntr-un loc ipotetic, n vreo alt galaxie, ca s te uiti napoi spre pmnt. Acesta e un mod cu totulabstract de a privi lucrurile, fiindc noi nu ne aflam acolo, ci aici. Nou ni s-a spus ceea ce avem

nevoie s stim spre a ne mntui sufletele, nespunndu-ni-se nici mcar un singur lucm despre

acesti alti sori, planete etc. Dac ne-ar fi fost de folos s le stim, Dumnezeu ni le-ar fi spus.

Este totusi un lucru interesant: toate datele sondelor spatiale trimise ctre alte planete pn acum

parc ne-ar da indicatii deliberate spre a ne arta c pmntul este locul vietii. Alte locuri suntcorpuri moarte.

STUDENT: Ce prere aveti despre speculatiile privitoare la fiintele de pe alte planete ?

Printele SERAFIM: Oamenii care caut fiinte de pe alte planete intr n legtur cu o ntreagfilosofie ocult a vietii care vorbeste despre existenta unor fiinte superioare ce vin s ne salveze

si s ne dea ajutor; nu trebuie dect s ne prostemm n fata lor si ei ne vor da toate puterile de

care avem nevoie. In fapt, toate miturile despre fiinte de pe alte planete corespund cu ceea cestim despre diavoli si despre felul cum ei lucreaz. Dac ncepem s speculm despre aceste

fiinte si ne lsm cuprinsi de idei despre rase superioare de extraterestri - totul duce ctre diavoli.

In afar de ngeri, singurul fel de fiinte inteligente despre care stim sunt diavolii.

6. Creationistii stiintifici

Printele SERAFIM: Exist o multime de scrieri n prezent privitoare la problema creatiei sievolutiei, problem ce a devenit vital mai ales n ultimii zece sau douzeci de ani.

Recent a aprut un articol foarte prtinitor n revista Time, unde erau luati n rs cei ce sunt

mpotriva evolutiei, prezentati ca niste fraieri - imbecili ce se ntorc la vremurile de dinainteaProcesului Maimutelor al lui Scopes, si asa mai departe.

["Darwin din nou pe banca acuzatilor - Creationistii stiintifici atac teoria evolutiei", n rev.Time, 16 martie 1981, pp. 80-82. Articolul se ncheia cu un citat din Theodosius Dobzhansky:"Nimic nu are sens n biologie, dect numai n lumina evolutiei." (n. ed.)]

Dar citirea scrierilor unora dintre creationisti este ceva foarte interesant. Exist un grup in San

Diego, numit Institutul de cercetri creationiste, care a scos cteva crti foarte interesante. Una

dintre ele se numeste "Creatia: realittile vietii", abordnd cteva dintre problemele stiintifice; o


7/29

alta este despre fosile: "Evolutie ? Fosilele spun nu !" Exist o carte excelent cu titlul

"Creationism stiintific", destinat a fi manual pentru licee. Mai exist o carte bun si serioas

despre dinozauri, deloc greoaie. Ea nu pomeneste nimic despre evolutie, ci doar spune povesteadinozaurilor. Este o carte pentru oameni ce vor s citeasc fr s li se bage pe gt tot felul de

ipoteze stiintifice.

Grupul de care am pomenit este foarte bun, cci nu ncearc s se ocupe de Biblie. Ei stiu c nu

pot ptrunde n scolile publice dac fac acest lucru, astfel c scot crti (precum Creationismulstiintific) ce prezint materialul dintr-un punct de vedere pur stiintific. Si nu l prezint doar ca

niste antievolutionisti, ci prezint dou modele. Asa cum v-am vorbit despre modelul copernican

fat in fat cu cel ptolemeic, ei prezint modelul creationist fat n fat cu cel evolutionist, apoipun ntrebarea: care model explic mai bine faptele ? Cartea Creationismul stiintific d o serie de

fapte, apoi d explicatia conform modelului creationist si conform celui evolutionist. Ei cred c

modelul creationist are mai mult sens, cci evolutionistii sunt obligati s alctuiasc tot felul de"cicluri" si "epicicluri" spre a explica tot felul de lucruri stnjenitoare.

In 1960, celebrul film "Procesul maimutelor", despre procesul lui Scopes din 1925, a influentatputernic felul cum privea publicul larg dezbaterea creatie/evolutie. Filmul l nftisa pe faimosul

avocat ateu Clarence Darrow ca pe un mare erou, ntruct apra stiinta, progresul, viitorulomenirii s.a.m.d. Dar lucrurile nu stteau chiar asa.

[n realitate, acest film (bazat pe piesa scris de Jerome Lawrence si Robert E. Lee) era oredare foarte departe de realitate a procesului si evenimentelor din jurul lui. n viata realprocesul lui Scopes nu a fost o actiune penal serioas, ci o nscenare juridic folosit ca test dectre A.C.L.U. John T. Scopes a fost un aprtor voluntar, care nu a riscat nicidecum s ajungla nchisoare. Vezi Phillip E. Johnson, Defeating Darwinism by Opening Minds, ed. cit.,pp. 24-32.]

Dar dup aparitia filmului multi oameni ce stteau la ndoial n privinta evolutiei s-au camsperiat, fiindc nu voiau s fie acuzati c sunt mpotriva progresului si a stiintei.

Cu toate acestea, n ultimii douzeci de ani s-au scris cteva tratate stiintifice foarte interesante

pe aceast tem, punnd n discutie numeroasele "dovezi" ndoielnice asupra evolutiei, dovezi ce

sunt prezentate n manualele scolare ca adevr si fapt real, dar, cnd le examinezi maindeaproape, descoperi c nu sunt realitti de fapt. De pild, ei pun n discutie asa numitul fapt c

embrionul uman recapituleaz mostenirea sa evolutiv, c pe gt exist fante branhiale etc. Dar

dac citesti orice manual evolutionist de azi despre embriologie, vei afla c acesta este un mit."Pantele branhiale" nu au nimic de-a face cu evolutia sau cu recapitularea; pur si simplu asa se

dezvolt embrionul. De fapt, dezvoltarea creierului, nervilor, inimii etc. nuntrul embrionului

contrazice total modul cum ar trebui s aib loc dac ar trebui s fie recapitularea mosteniriievolutioniste.

Exist o multime de lucruri despre evolutionism care, chiar dac nu doresti s crezi din start una

sau alta dintre preri, te fac s te opresti, s-ti pui ntrebri si s chibzuiesti mai mult asupra

probelor pro si contra. La fel se ntmpl si cu sistemul datrii radiometrice si cu interpretareaevolutionist-uniformist a straturilor geologice. Exist o carte excelent a profesorului de


8/29

geologie Henry Mords, numit Potopul din Cartea Facerii, ce ncearc s interpreteze straturile,

vrsta ghetii etc. n termenii Potopului lui Noe. Cartea prezint dovezi si este alctuit foarte

stiintific. Poti s o citesti si s fii sau nu de acord cu ea, dar este prezentat la nivel stiintific.

Institutul scoate lunar un buletin de informatii numit Acts and Facts, prezentnd lucrrile lor, si

n fiecare numr exist o mic completare ce trateaz un aspect al evolutiei sau creatiei. Au avutnumeroase dezbateri publice in cursul ultimilor cinci ani n universitti, care s-au bucurat de o

bun participare; uneori au venit mii de studenti. Savantii creationisti sunt foarte bine pregtiti -au citit tot ce s-a scris recent - pe cnd savantii evolutionisti sunt adesea asa de ncreztori n ei

nsisi, nct nu prea sunt la curent cu ultimele evenimente. Astfel c n ultimul numr al revistei

Science, care e foarte evolutionist, unul dintre articole spune c s-a ajuns ntr-o situatie asa deproast n prezent - savantii evolutionisti sunt asa de prost pregtiti si predau studentilor asa de

precar - nct nu ai dect s aduci un savant creationist cu trei sau patru fapte din ultiniii cinci

ani, si-i va reduce la tcere pe evolutionisti. Astfel c evolutionistii au nceput s se trezeasc sis-si spun c si-au neglijat datoria de a-si creste odraslele n spiritul cuvenit. Acum ncearc s-i

educe mai bine, spre a se ntoarce la principiile originare ale evolutiei.

7. Diferite idei evolutioniste

Printele SERAFIM: Exist o doz att de mare interpretare personal cuprins n teoriaevolutionist, nct, dac ceri evolutionistilor s-ti explice cum are loc evolutia, nu se pot pune

de acord asupra unui singur rspuns. Ei obisnuiau s spun c evolutia are loc prin selectie

natural cuplat cu mutatiile: mici schimbri care, dup un numr de generatii, duc n final la unnou fel de creatur. Dar se ntmpl c mutatiile sunt, n general, asa de duntoare, nct nu se

poate explica nici un fel de progres prin mutatii. Chiar n prezent se discut aprins dac nu ar

trebui eliminat complet gradualismul darwinist si s se adopte o alt teorie. Ultima idee la care

au revenit - o idee lansat n urm cu patruzeci de ani - se numeste teoria "monstrului dttor desperant". Proeminentul genetician Richard Goldschmidt [de la Berkeley University of

California] a lansat aceast idee fiindc a vzut c cumularea selectiei naturale cu mutatia nu

poate produce structuri complexe.

[Teoria a fost respins la nceput de darwinisti, n 1940, cnd a fost propus pentru prima datde Goldschmidt, dar a fost reabilitat n 1980 de evolutionistul Stephen Jay Gould de laHarvard, n cunoscutul su articol "Rentoarcerea monstrului dttor de sperant". (n. ed.)]

De pild, nu poti explica ochiul printr-o serie de schimbri treptate, cci fie ai ochi, fie nu ai.Organismul care ar dobndi dintr-o dat retina sau alt parte a ochiului nu ar avea la ce s o

foloseasc. Trebuie s se mperecheze cu o creatur cu aceleasi caracteristici, iar apoi

caracteristica trebuie s se pstreze pn ce se dezvolt ntr-o form superioar, ca in final s sedezvolte ochiul ntreg. Pur si simplu acest lucru nu se poate ntmpla; nu are nici un sens. Ochiul

trebuie s apar dintr-o dat ntreg.

[In cartea sa The Blind Watchmaker (Ceasornicarul orb) (1985), apologistul neodarwinistRichard Dawkins a ncercat s explice evolutia ochiului. Argumentele lui Dawkins au fostrespinse cu probe de ctre biochimistul Michael Behe n fecunda sa carte Darwin's Black Box


9/29

(Cutia neagr a lui Darwin) (1996), ed. cit., pp. 15-22; 36-39. Phillip Johnson comenteaz: "Atrece de la Dawkins la Behe este ca si cum ai trece din biblioteca copiilor n laborator"(Johnson, Objections Sustained, ed. cit., p. 54). (n. ed.)]

Prin urmare, Goldschmidt a sugerat c evolutia are loc n salturi - mutatii pe scar larg ce duc la

un "monstru dttor de sperant" care este n stare s supravietuiasc si s se reproduc.

Goldschmidt a invocat aceast teorie spre a explica originea psrilor. Aripa unei psri e un

lucru extraordinar. Dac o reptil are doar un os ce i iese din spate, ea nu va fi prea bine adaptatsupravietuirii. Ea trebuie s aib dou aripi ntregi care functioneaz, si trebuie s existe un

mascul si o femel cu acelasi fel de aripi ca s le poat reproduce. Deci ideea "monstrului dttor

de sperant" sugera c o reptil a depus un ou din care a iesit o pasre ! Oamenii se ntorc acum

cu seriozitate la aceast idee si caut s gseasc un acord ntre ea si darwinism, dndu-si seamac micile schimbri nu pot produce structuri extrem de complexe.

[Un alt motiv pentru care paleontologul Stephen Jay Gould voia s reabiliteze teoria

"monstrului dttor de speranta" era nevoia de a argumenta lipsa speciilor intermediare dinarhiva fosilifer. Revizuirea teoriei lui Goldschmidt de ctre Gould, numit "echilibrupunctual", este dezbtut n mod curent de ctre evolutionisti. Vezi Johnson, Darwin on Trial,ed. cit., pp. 32-44 si Denton, Evolution: A Theory in Crisis, ed. cit., pp. 192-95. (n. ed.)]

Ideile de acest fel trebuie discutate de savanti, dar si pentru noi este interesant s stim despre ceanume discut.

8. Limitele schimbrii biologice

Printele SERAFIM: Oricare dintre speciile existente nc n prezent n jurul nostru descinde,ntr-o succesiune nentrerupt, din acelasi fel de creaturi din trecut. Sunt multe specii ce nu maiexist azi; dar pn la stingerea lor au rmas acelasi fel de fpturi care erau de la nceput.

Inuntrul fiecrui fel de creaturi se pot observa numeroase schimbri. De pild, coteiul si

ciobnescul german provin din acelasi fel, dar rmn tot cini, si se pot mperechea si reproduce.

La fel se ntmpl si cu "rasele" de oameni: desi arat foarte diferit, toate tin de acelasi fel.

Cei ce si spun creationisti nu sustin c nu exist schimbri. Exist o multime de schimbri n

natur, dar toate au loc ntre anumite limite. Iat ntreaga problematic a dezbaterilor despre

evolutie si creatie: sunt oare limitele bine definite dup "gen" - care poate s nu fie exact acelasi

lucru cu "specia" - ori totul provine dintr-un glob originar de materie organic ce s-a dezvoltat,dnd toate felurile de lucruri. Tot ceea ce stim n prezent despre codul genetic pare a fi mpotriva

ideii din urm. Un organism nu poate "evolua" n ceva ce nu se potriveste cu codul su

genetic[Adic ceva aflat in afara marjei de variatie specificate de ADN pentru acel organismanume. (n. ed.)]. In prezent o mare parte din discutiile dintre evolutionisti se nvrt in jurul

ntrebrii cum este posibil acest lucru. Noi nc nu am aflat cum.


10/29

[Cartea cea mai bun pe aceast tem este Not by Chance ! (Nu ntmpltor !) de Dr. LeeSpetner, expert n codul genetic. (n. ed.)]

9. "Evolutia uman"

STUDENT: Ce credeti despre oamenii fosili care au fost descoperiti ?

Printele SERAFIM: In ultimii ai au aprut o multime de teorii. In Africa, sotii Leakey fceautot felul de descoperiri n fiecare an. Binenteles c fiecare persoan ce face descoperiri doreste

ca "omul" su s fie strmosul ntregii omeniri; astfel c vrea s rstoarne toate ideile anterioare,s aduc una nou si s pretind c el a gsit "veriga lips". Asa c lum ntotdeauna cu prudent

spusele acestor oameni.

In 1959 Louis si Mary Leakey au descoperit un craniu al unei specii stinse de maimute,

Australopithecus ("Maimuta sudic"), despre care toat lumea a presupus c era maimuta-

strmos pentru toti oamenii fosili - Homo erectus etc. Cinci ani mai trziu ei au anuntat c audescoperit fosile umane n acelasi strat cu cele ale Australopithecului.

[Statutul de maimut disprut al Australopithecului a fost stabilit nc din 1954 prin anatomiecomparat de ctre zoologul Solly Zuckerman. Faptul c oameni adevarati au trit n acelasitimp cu australopithecii indic faptul c acestia din urm nu au nimic de-a face cu origineaomului. In urma descoperirilor sotilor Louis si Mary Leakey, fiul lor Richard Leakey adescoperit si el fosile de Australopithecus si Homo erectus n acelasi strat. (n. ed.)]

Intruct s-au gsit si unelte de piatr, ei si-au numit noua descoperire Homo habilis sau "Omul

ndemnatic".

["Din 1964 ncoace", scrie Richard Milton, ,homo habilis a fost reevaluat si s-a sugerat c unuldin oasele minii este o bucat de vertebr, c alte dou oase ar fi putut apartine unei maimutece tria n copaci, si c alte sase provin de la un ne-humanoid neidentificat. Dar oricare ar fimeritele descrierii originare, ramne faptul c Homo habilis este o fiint uman - nu verigalips. S-a calculat c Homo habilis avea un creier mic: poate doar jumtate din mrimea celuial oamenilor moderni obisnuiti. Dar, asa cum a artat Dr. A..T. White, habilinele erau si mici destatur, astfel c creierul lor nu era mic n raport cu marimea corpului, flind mai curndasemeni pigmeilor moderni.

Intr-adevr, unul din aspectele hazlii ale descoperirii lui Homo habilis este acela c n timp ce

darwinistii si concentrau atentia s interpreteze oasele degetelor si vertebrele la Olduvai Gorge(locul unde s-au descoperit fosilele lui Homo habilis), ncercnd s alctuiasc scrisorile deacreditare ale acelei creaturi ca fiind veriga lips, se pare c au trecut cu vederea faptul c lanumai cteva sute de mile spre vest, n pdurile Zairului, se afl populatia Mbuti, care au deobicei doar - patru picioare si sase inci - nltime si, ca statur, mrime a creierului si chiar camod de viat sunt comparabili cu Homo habilis. Dar acesti Mbuti sunt oameni modemi n toatputerea cuvntului, cu exceptia faptului c nu se uit la documentare TV si nu primesc premii de


11/29

la societtile de finantare a stiintei" (Shattering the Myths of Darwinism, ed. cit., pp. 206-207).Vezi si Lubenow, Bones of Contention, ed. cit., pp. 157-166. (n. ed.)]

Acest lucru a ntors pe dos ntregul scenariu al evolutiei umane, fiindc n teoria evolutionist unstrmos nu se poate gsi n acelasi strat cu descendentii si. Si Homo erectus a fost scos din locul

su si plasat dup Homo habilis; iar acum se spune c fiintele umane ce au folosit unelte depiatr au trit n urm cu dou milioane de ani.

Binenteles c toate aceste lucruri sunt doar presupuneri. Exist attea lipsuri si dificultti infeluritele teorii, nct fiecare evolutionist ncearc mai mult s-si impun propriile pretentii.

Exist chiar si mistificri de-a dreptul. Cnd studiam zoologia la facultate, n anii 1950, una

dintre dovezile evolutiei omului era "Omul de Piltdown". ncepnd din 1890, a existat o cutare

concertat pentru a se gsi veriga lips, despre care se credea c ar fi jumtate maimut sijumtate om. Asa c, n 1911, un englez istet pe nume Charles Dawson a luat un craniu uman, l-a

combinat cu osul maxilar al unei maimute si a completat dintii de maimut. Un an mai trziu

Teilhard de Chardin a descoperit si caninul care lipsea. Cu maxilarul su foarte primitiv sicraniul foarte avansat, acest "Om de Piltdown" a fost socotit a fi un strmos evolutionist al

omului. Unii savanti l-au pus la ndoial si au avut discutii aprinse, dar marea majoritate l-au

acceptat. In sfrsit, in 1950, niste savanti l-au testat cu metoda de datare cu Carbon 14, care d

rezultate destul de precise pn pe la 2000-3000 de ani vechime. Ei au descoperit c o parte eramai veche, iar cealalt era mai nou, astfel c s-a dovedit c erau dou creaturi diferite.[n 1982,

imediat dup moartea Printelui Serafim, s-a descoperit c maxilarul apartinea cu sigurant unui

urangutan. (n. ed.)] Prin urmare, totul a fost discreditat.

STUDENT: Ce ne puteti spune despre descoperirile craniilor omului de Neanderthal ?

Printele SERAFIM: n prezent se accept c Omul de Neanderthal este Homo erectus: aceeasispecie cu omul, dar alt varietate - nu mult mai diferit fat de om dect este englezul de chinez.

[La sfrsitul anului 1980 ctiva evolutionisti au sugerat ca omului de Neanderthal s i se redeavechea denumire de Homo neanderthalensis. Totusi chiar si acestia admiteau cneanderthalienii erau contemporani cu fiintele umane moderne si se puteau ncrucisa cu ei. VeziLubenow, Bones of Contention, ed. cit., p. 68. (n. ed.)]

De fapt, oamenii fosili sunt foarte putin numerosi. Si, desigur, totul se bazeaz pe felul cum

interpretezi: este om sau maimut ?

[ Richard Leakey si citeaz colegul paleontolog David Pilbeam care spunea: "Dac ai aduceun om de stiint inteligent dintr-o alt disciplin si i-ai arta slabele dovezi pe care le-am gsit,cu sigurant c ti-ar zice: Las-o balt; nu prea ai cu ce s mergi mai departe. Desigur, niciDavid si nici altii dintre cei implicati n cercetarea omului nu pot urma acest sfat, dar rmnemdeplin constienti de pericolele de a trage concluzii din probe att de incomplete" (Richard E.Leakey, The Making ofMankind, Michael Joseph, Londra, 1981). (n. ed.)]


12/29

Nu este chiar simplu s gsesti ceva ntre cele dou specii. Pe nici o fosil pe care o vezi, fie c e

a oamenilor "primitivi" sau a maimutelor "avansate", nu scrie "Eu sunt strmosul oamenilor de

azi". Deci nu poti spune dac e strmos, vr sau nici un fel de rud. Depinde cum interpretezi.Pn acum nu exist de fapt vreun om vechi convingtor care s arate cu adevrat ca si cum ar fi

intermediar ntre om si maimut. Exist diferite feluri de oameni fosili, unii "primitivi", unii cu

cranii mari, unii cu cranii mici; dar nu se deosebesc ntre ei mai mult dect se deosebesc diferitiioameni ce triesc n prezent. Deci cei ce trebuie s aduc dovezi n acest caz, cred eu, sunt aceia

care vor s dovedeasc c unul se trage din cellalt.

Desigur c toat problema descendentei unuia din cellalt ridic o multime de ntrebri fat de

textul Facerii - de pild, despre genealogii. Dac omul are milioane de ani vechime, trebuie salctuiesti niste uriase epicicluri spre a rezolva genealogiile Patriarhilor. Unii chiar spun c

Patriarhii nu sunt persoane adevrate: ei ar fi n realitate doar niste denumiri pentru mari

perioade de timp.

10. Limitele investigatiilor stiintificeSTUDENT: Nu sunt surprins cnd spuneti c ideile despre evolutia uman se schimb, pemsur ce se descoper mai multe lucruri ce contribuie la teoria evolutiei. Pn la urm vom

vedea cum ntreaga imagine a evolutiei iese la lumin.

Printele SERAFIM: Totul depinde de premisele de la care pornesti, fiindc adeseori premiselesunt foarte puternice.

STUDENT: Vreau s spun c n general, n stiint, ei merg cu o teorie, apoi descoper cpresupunerile lor erau incorecte, asa cum ati spus. Apoi sunt nevoiti s-si schimbe teoria, iar

acest lucru este un pas, un spor de cunoastere n stiint.

Printele SERAFIM: Da. Exist unele puncte slabe si n teoria evolutiei nssi, asa cum senftiseaz astzi. Desigur, trebuie s ntelegem c si cuvntul acesta are mai multe ntelesuri.

Evolutia unei anumite varietti de cintezoi sau asa ceva - nu are legtur cu discutia noastr. Estevorba doar de o schimbare nuntrul aceleiasi firi. Dar evolutia ca teorie despre originea lumii -

acest lucru e dincolo de domeniul stiintei. Este o speculatie despre nceputuri, la fel ca anticele

speculatii grecesti despre infinitatea lumii sau existenta ei vesnic etc.

Spre a putea s accepti teoria evolutionist despre origini, asa cum e prezentat de obicei nprezent, trebuie s accepti c cele Sase Zile ale Facerii nu sunt o lucrare suprafireasc, adic o

lucrare de tip diferit fat de ceea ce se ntmpl n prezent. Dup tlcuirea Bisericii, este o maredeosebire: au existat Sase Zile ale Facerii, n care Dumnezeu a fcut ntreaga lume, lucru pe carenu l mai face defel astzi. Deci nu se poate deduce cum anume au fost. Probabil c poti face

deductii cel mult pn n acel punct, dar nu poti deduce cum a fost cu adevrat nceputul. Deci

cred c n aceast privint savantii ar trebui s fie mult mai putin dogmatici n felul cum privescsi discut despre nceputul nsusi.


13/29

Textul Facerii arat foarte clar c cele sase lucrri au fost cu totul n afara sferei cunoasterii

noastre de azi. Nu putem sti nimic despre ele, afar de ceea ce Dumnezeu nsusi a ales s ne

descopere. Tocmai de aceea as zice c savantii rmn pe dinafar cnd ncearc s deducnceputul din ceea ce se ntmpl n prezent. Poti duce ideea uniformist (adic faptul c toate s-

au petrecut cu aceeasi vitez cu care se ntmpl acum) pn la un anumit punct - poate pn la

cteva mii de ani. Mai departe este foarte ndoielnic c totul s-a petrecut mereu n mod constant.

11. Cronologia biblica

STUDENT: Stim oare ct de vechi este pmntul dup cronologiile biblice ?

Printele SERAFIM: Problema este controversat. Textul grecesc (Septuaginta) si textul ebraic(masoretic) al Facerii sunt diferite. Dup Septuaginta, lumea are cam 7500 de ani vechime;594dup textul ebraic, are cam 6000 de ani vechime. Este o discrepant evident. Cum putem

rezolva probleme de acest tip ? Printii admit c poate exista o oarecare greseal care s se fi

transmis; pot fi simple greseli de copiere etc. Fericitul Augustin are un ntreg capitol despre acestlucru.[Fer. Augustin, Cetatea lui Dumnezeu 15.13. (n. ed.)] Poate c unii copisti au adugat sau

au scos ici si colo cte o sut de ani atunci cnd au copiat textul. Printii admit c n Scriptur

pot fi mici greseli. Nu exist nici o nvttur patristic care s spun c trebuie s definim lumea

ca avnd exact 7490 de ani vechime. Poate fi ceva mai mult sau ceva mai putin: nu este ceva attde important.

Dar faptul c Adam a trit acum sapte sau opt mii de ani, sau a trit n urm cu milioane de ani -

aceasta este o ntrebare important. Este un subiect nsemnat ce influenteaz ntregul text al

Facerii. Trebuie s ntelegem cine a fost Adam - dac a fost sau nu o persoan s.a.m.d. Dac atrit n urm cu milioane de ani, apar o grmad de ntrebri pe care trebuie s ti le pui despre

felul cum omenirea a interpretat traditia ncepnd de atunci.

12. Preexistenta sufletelor, rencarnare si evolutie

STUDENT: De ce credea Origen c sufletul a cobort in timp din trmul duhovnicesc ?

Printele SERAFTM: Se afla sub influenta unor filosofi care spuneau c materia este rea.

Oamenii priveau n jur si vedeau c pcatele se produc din pricina crnii, astfel a aprut ideea,

mai ales ntre maniheisti si cei cu invtturi similare, c materia nssi este rul iar sufletul e unlucru nobil, ntemnitat n materie. De aici au ajuns la ideea c sufletul a petrecut odinioar ntr-un

alt trm.

STUDENT: De ce au cobort sufletele n materie dac materia este rea ?

Printele SERAFIM: Dup Origen, aceasta se datora faptului c au pc tuit n acel alt trm.Este vorba de o conceptie dualist asupra universului: exist un aspect bun - sufletul, si unul ru -

materia, trupul. Pe de alt parte, conceptia crestin vede sufletul si trupul laolalt, cunoscnd c


14/29

trupul se va transfigura cu adevrat. De fapt, cum vom vedea cnd vom studia Cartea Facerii,

trupul la nceput era diferit de felul n care a ajuns dup cdere.

STUDENT: A fost oare influentat Origen de idei orientale ?

Printele SERAFIM: Nendoielnic. La Alexandria, unde tria Origen, ve neau oameni din Indiacare predau acolo. Unul dintre profesorii lui Origen era din India.

STUDENT: Ideea preexistentei sufletelor seamn cu ceea ce nvat hin duismul despretransmigrarea sufletelor si "rencarnare".

Printele SERAPTM: Corect.

STUDENT: Si ce legtur are cu evolutia ?

Printele SERAFIM: Ideea aflat ndrtul cosmogoniei evolutiei este aceea ca totul provine

dintr-un singur filament: la nceput a existat o singur pictur, din care provin toate viettile:animale, insecte, plante etc. (Desigur, teoria are imense dificultti, fiindc trebuie s arti cum

anume, n acea pic-' tur originar, au aprut simultan codul genetic si mijloacele translatriisale; apoi trebuie s arti cum s-a adugat informatia spre a produce codul genetic pentru om si

toate celelalte creaturi. Acest lucru nu a fost nicicnd realizat.)

Ideea "rencarnrii" se aseamn prin faptul c, dup conceptia vechilor budisti, hindusi, greci si

romani, ea cuprindea transmigrarea in diferite creaturi, fiare slbatice, insecte si chiar plante. (nvremurile moderne oamenii au schimbat aceast idee: ei sustin c n "vietile anterioare" au fost

fiinte umane, fiindc nu le place ideea de a fi fost maimute sau copaci sau altoeva. Oamenilor le

place s cread c au fost Napoleon sau Iulius Cezar, dar nu le place s cread c au fost o grind

de stejar pe undeva prin Roma. Se lingusesc pe ei nsisi.)

Indeobste, putem spune c ideea c totul este una - ca un singur "Lant de Lumin" ce se mparte

n diferite feluri de fiinte - nu este deloc acceptata de Sfintii Printi. Ei spun c toate felurile de

fpturi au fost prezente la nceput, iar smnta lor produce acelasi fel de fpturi pn la sfrsitulvremii.

13. Natura Raiului

Printele SERAFIM: nainte de a ncepe un nou capitol, poate cineva s fac un rezumat despre

felul cum era Raiul pmntesc ?

STUDENT: Nu este lumea material asa cum o cunoastem noi, dar nici un trm intelectual, ciunul oarecum intermediar. E mai curnd un loc fizic rarefiat.

Printele SERAPIM: Da. Si era pe pmnt sau n cer ?

STUDENT: Niciunde. Cred c era ridicat deasupra pmntului.


15/29

Printele SERAFIM: Da, dar de fapt la nceput era parte a pmntului, chiar dac era probabilpe un loc mai nalt. Iar acum ?

STUDENT: Este un loc care exist n mod real, dar nu poti ajunge acolo ntr-un mod lumesc,geografic.

Printele SERAFIM: A mai fost cineva acolo n ultimele mii de ani?

STUDENT: Tlharul de pe cruce [cf. Luca 23, 43].

Printele SERAFIM: Asa e, dar el nu s-a mai ntors s ne povesteasc. S-a ntors oare cineva ?

STUDENT: Sfntul Andrei cel Nebun pentru Hristos din Constantinopole.

Printele SERAFIM: Da. Si mai cine ?

STUDENT: A mai fost un buctar dintr-o mnstire.

Printele SERAFIM: Corect, Sfntul Eufrosin Buctarul.

STUDENT: Este vreunul dintre cei pomeniti n cartea Sufletul dup m.oarte ?

Printele SERAFIM: Da, sunt unii dintre cei pomeniti acolo care s-au rentors ca s nepovesteasc. Ei spun ntotdeauna, precum Sfntul Pavel, c nu pot descrie exact ceea ce au vzut.

Ei dau anumite descrieri ale Raiului (de pild Sfntul Andrei vorbeste despre plante, o grdinminunat, si cerul nsusi deasupra ei), dar e ceva asa de departe de experienta noastr normal,

nct nu pot vorbi prea mult despre el. Ei au vzut starea n care urmeaz sa ajungem n veacul

viitor.

Raiul a fost un loc aparte de pe pmnt care a fost fcut, dup Sfntul Efrem Sirul, mpreun cuplantele, n Ziua a Treia. n Ziua Sasea Dumnezeu l-a asezat n el pe om. La obrsie a fost un loc

al pmntului, ca spre a arta c omul era sortit s urce de pe pmnt la cer. Nu era n ntregime

material, ci dintr-o materie rafinat pe care nu o ntelegem. Dar, din pricina cderii omului, acestaspect ceresc al pmntului - o parte special a pmntului dintru nceput - s-a ridicat cumva si a

disprut din vederea noastr, desi nc suntem n stare s ne ntoarcem n el. In acelasi timp, dup

cdere, pmntul dintru nceput a czut ntru stricciune.

STUDENT: Cnd a fost fcut iadul dup prerea Printilor ? A fost fcut o dat cu facerea

cerurilor sau o dat cu facerea pmntului ?

Printele SERAFIM: Iadul nu a fost fcut n mod concret, tot asa cum nici rul nu a fost fcutn mod concret. Iadul este doar locul si starea unde au czut ngerii czuti. Cu alte cuvinte, ntr-

un anumit sens, ei nsisi l-au fcut. Scriptura vorbeste despre locul "gtit diavolului si ngerilorlui" [Mat. 25, 41], dar nu pomeneste cum a luat fiint. Nu ni se povesteste amnuntit nici despre

ngeri, nici despre cderea lor; exist doar scurte referiri ici-colo. Este vdit c acestea s-au

petrecut nainte de aparitia sarpelui din Cartea Facerii.


16/29

Mai sunt alte ntrebri ? Este greu de nteles acest concept despre un lucru care nu e nici cu totul

material, nici cu totul duhovnicesc ?

STUDENT: Suntem foarte obisnuiti s gndim dualisdc: materialul in opozitie cu spiritualul.

Printele SERAFIM: Asa este. n veacul viitor vom avea trupuri, dar vor fi trupuriduhovnicesti. Va fi un trm asemntor cu Raiul de la nceput, desi Raiul era mai "grosier",adic relativ material. Trmul viitor va fi un slas duhovnicesc, dar n acelasi timp n el vor

exista trupuri

[Sf. Simeon Noul Teolog scrie despre zidirea rennoit din veacul viitor: "Toate vor fi maipresus de cuvnt, ca unele ce vor ntrece toat gndirea, iar fiind duhovnicesti si dumnezeiesti,se vor uni cu cele inteligibile si se vor face un alt Rai inteligibil si un Ierusalim ceresc, asemnatsi unit cu cele ceresti, si o mostenire neclintit a fiilor lui Dumnezeu" (Discursuri teologice sietice, ed. cit., p. 130). (n. ed.)]

Care a fost primul exemplu de astfel de trup ?

STUDENT: Hristos nviat.

Printele SERAFIM: Da - trupul nviat al lui Hristos, care putea trece prin usi nchise si prinziduri. Putea arta c mnnc, desi El nu avea nevoie s mnnce; El avea rani ce puteau fiatinse, dar arta asa de diferit, nct ucenicii nu L-au recunoscut atunci cnd L-au vzut. Este o

stare foarte tainic, totusi tine de trup.

STUDENT: Dac Adam si Eva nu ar fi czut, ar fi putut Adam s nainteze pn la stareadesvrsirii far Hristos ?

Printele SERAFIM: Teoretic poti gndi si asa. E o alt problem faptul dac Hristos ar fi venitoricum. Dumnezeu stia ce voia s fac de mai nainte si stia cum se vor petrece lucrurile. Si

lucrurile erau astfel, nct Hristos a venit. Dar nu ar fi fost nevoie ca El s vin s ne mntuiasc

dac Adam nu ar fi pctuit.

Desigur, sunt lucruri foarte adanci. Mai trziu voi cita cteva dintre slujbele ce vorbesc despre

aceste lucruri. Teologia Bisericii ni se d necontenit n slujbe, fiindc ea ne face s ne amintim

de unde venim si ncotro mergem.

14. Vointa liberSTUDENT: Cnd Adam a czut, si-a dat seama n acel moment c are voint liber ?

Printele SERAFIM: De ndat ce nu a ascultat, si-a dat seama c era gol, a vzut c fugea deDumnezeu si a nceput s caute scuze. Cu alte cuvinte, i s-a deschis ntreaga cale care este

urmarea pcatului. Deci a vzut acest adnc n el nsusi - c era n stare s aleag rul, chiar dacnu ar fi vrut cu adevrat s-o fac.


17/29

STUDENT: Deci nu era cu totul constient de voia sa liber pn n acel moment ?

Printele SERAFIM: Ei bine, Printii spun c, desi era matur cu trupul si foarte nalt cucugetul, totusi era nc foarte naiv, nefiind ncercat. Era n starea bunttii fr s fi fost ispitit dectre ru.

STUDENT: Deci a stiut Adam ce anume face atunci cnd a czut ?

Printele SERAFIM: Stia un lucru: c exist o porunc. Dar nu era nc ncercat n ascultareaporuncilor si, n simplitatea sa, a czut.

STUDENT: Inainte de a mnca din mr, Adam constientiza ce este rul ?

Printele SERAFIM: Cred c nceputul constientizrii rului a fost, proba bil, atunci cnd aobservat c exist ispite.

[ Sf. Ioan Gur de Aur scrie: "Adam [nainte de cdere] stia c ascultarea era bun sineascultarea era rea; si-aceasta a aflat-o nc mai limpede cnd, dup ce a mncat din pom, afost izgonit din Rai si lipsit de acea fericire" (Opt omilii. la Facere 7, 3). (n. ed.)]

De nu ar fi czut, constientizarea n sine i-ar fi putut fi ca si cum ar fi gustat din pom fr a

cdea. Dac ar fi fost matur si pregtit, ar fi putut cunoaste urmrile rului fr a cdea el nsusi

n ru.

Totusi, aceasta e doar prerea mea. Printii nu vorbesc despre acest as pect aparte, dar spun cpomul cunoasterii binelui si rului este numai pentru oameni maturi.

(n treact fie spus, nici unul dintre Sfintii Printi nu spune c fructul a fost mr. Nu ni se spunenimic anume despre aceasta; era doar un pom cu fructe.)

15. Facerea lui Adam si a Evei

STUDENT: Dumnezeu a creat doar un brbat si o femeie ? Sau Adam si Eva sunt reprezentantiiunui anume fel de persoane sau grup de persoane ?

Printele SERAFIM: El a creat ntreaga fire omeneasc ntr-un om - ntiul om, Adam - iar dincarnea lui a luat-o pe prima femeie. Din ei provine restul omenirii.

STUDENT: Cnd Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam, a luat nsusirile proprii firiifemeiesti din Adam sau a nzestrat-o cu alte nsusiri complementare ?

Printele SERAFIM: Nu ni se spune. I-a dat toate acele nsusiri pe care trebuia s i le dea,pornind de la acea coast. Coasta unui brbat nu produce o femeie; deci este o minune.Dumnezeu a luat o parte din Adam spre a arta c obrsia omenirii este una singur. Intregul


18/29

omenirii este deja prezent n omul dintru nceput. Oricine s-a nscut dup aceea - din acest unic

om - are aceeasi fire, acelasi chip al lui Dumnezeu, care se vdeste n suflet.

STUDENT: Trupul si sufletul omului erau fcute de la nceput s fie desprtite ?

Printele SERAFIM: Nu. Dac Adam nu ar fi murit, nu am mai fi avut de ce s vorbim despretrup si suflet, fiindc trupul nsusi s-ar fi subtiat si s-ar fi fcut asemenea sufletului. Pn la urmam fi ajuns n starea de trup duhovnicesc.

STUDENT: Dumnezeu a insuflat un suflet si n Eva ?

Printele SERAFIM: Pe calea pe care o stie El, i-a dat si ei acelasi lucru pe care l-a dat luiAdam. Nu ni se dau amnunte de acest fel. Este pur si simplu o minune dumnezeiasc.

STUDENT: De ce se numeste Hristos al doilea Adam ?

Printele SERAFIM: Noi suntem urmasii lui Adam. Chiar dac Adam nu ar fi czut si nu s-ar fipus nceput modului de reproducere animal, ar fi existat un mijloc oarecare de nastere din acestunic om. Toti oamenii se trag din Adam, astfel c Adam este ca si omenirea. Adam a nimicitntregul plan pentru omenire, dar Dumnezeu a fost mai "istet", cci El si-a "nchipuit" de mai

nainte cum s mplineasc planul fr Adam. Prin urmare, Acela prin Care este reasezat firea

dintru nceput a omului, prin Care ni se d prilejul s fim din nou n Rai, se numeste al DoileaAdam.

STUDENT: Oare nu spune Sfntul Pavel despre felul cum moartea a venit la toti printr-unsingur om ?

Printele SERAFIM: Asa e, moartea a venit de la un om si viata vine de la un Om.

[Cor. 15, 21-22: C de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om si nviereamortilor. Cci, precum n Adam toti mor, asa si n Hristos toti vor nvia. (n. ed.)]

Fiindc Adam a gustat din pom, firea noastr s-a schimbat. De-aceea, cnd vorbesc despre firea

omului, Sfintii Printi se refer uneori la firea czut, striccioas, pe care o avem ca urmare a

cderii; dar uneori (de pild Avva Dorothei) vorbesc despre firea dintru nceput a omenirii, spre ane da o imagine a strii la care ar trebui s ne ntoarcem.

Dar, fiindc a venit vorba, ideea romano-catolic este diferit. Ei spun c ntru nceput omul era

firesc, avnd un har supraadugat care l fcea suprafiresc; iar cnd a czut, a pierdut harul si s-antors la starea n care a fost fcut. Este o conceptie cu totul diferit, care se potriveste cuevolutia, cci d de nteles c ntreaga creatie era natural la nceput, iar Dumnezeu nu a fcut

toate nestriccioase. Dup conceptia romano-catolic, Adam nu a fost fcut nemuritor; el a

devenit nemuritor atunci cnd Dumnezeu i-a adugat harul. Dar n conceptia ortodox omul afost fcut nemuritor; ntreaga sa fire era diferita, iar cnd a czut acea fire s-a deformat si s-a

schimbat. Desigur, ne putem nc ntoarce la starea dintru nceput, dar numai dac harul lui

Dumnezeu, prin Hristos nsusi, ne ridic din nou.


19/29

STUDENT: Dar starea la care noi ne strduim s ajungem nu este starea n care era Adam; estestarea n care Adam ar fi trebuit s ajung.

Printele SERAFIM: Corect. Dar starea dintru nceput este chipul celeilalte stri, fiindc eradeja aproape de ea.

16. Mintea lui Adam

STUDENT: Cunoasterea pe care o avea Adam era o revelatie dumnezeiasc. El nu si-a dobnditcunoasterea asa cum facem noi acum. Este corect ?

Printele SERAFIM: Da. Cnd animalele au venit naintea lui el nu stia despre ele. El le-a datdintr-o dat ceea ce Dumnezeu i-a pus n minte.

STUDENT: Totul era duhovnicesc.

Printele SERAFIM: Da. Era ceva foarte nalt. Avem o imagine a acestui lucru atunci cnd unprinte vztor cu duhul vede pe cineva pentru prima oar si i spune pe nume, i spune pcatelesi i spune ce s fac pentru a-si mntui sufletul. Este exact acelasi lucru. Este lucrarea lui, dar

numai prin harul lui Dumnezeu. Mintea sa i d aceast informatie neasteptat, dar el poate face

acest lucru numai fiindc este n legtur direct cu Dumnezeu.

STUDENT: Spun oare Sfintii Printi c nchipuirea tine de firea noastr czut ?

Printele SERAFIM: Da.

STUDENT: Inchipuirea este acum att de prezent n gndirea noastr !

Printele SERAFIM: Corect.

STUDENT: Cum anume gndea Adam ? Cum spun Printii c era starea mintii sale ?

Printele SERAFIM: Era starea numit trezvie, nipsis in greceste. Cu alte cuvinte, el privealucrurile si le vedea asa cum sunt. Nu era "gnd" duplicitar.

[Sf. Grigorie Sinaitul (1265-1346) scrie: "Inceputul si pricina gndurilor este mpartirea prinneascultare a amintirii simple si unitare a omului. Prin aceasta a pierdut si amintirea de

Dumnezeu. Cci, fcndu-se din simpl compus si din unitar felurit, si-a pierdut unitateampreun cu puterile ei" (Cuvinte felurite despre porunci 61, Filocalia vol. 7, ed. cit., p. 108). (n.ed.)]

De fapt, nu numai c se uita la ele si le vedea asa cum sunt, ci a si numit toate fpturile pe

msur ce veneau naintea lui.


20/29

STUDENT: Dar am auzit pe unii zicnd c nchipuirea e legat de puterile noastre creative, caresunt oglindirea puterilor creatoare ale lui Dumnezeu. Acesta e un lucru bun, n felul acesta

realizm lucruri minunate...

Printele SERAFIM: Depinde ce anume ntelegi prin cuvntul "nchipuire". Ea are mai multe

aspecte. Unul dintre aspecte este capacitatea creatoare, care e parte a firii noastre originare.

STUDENT: Si cu aceast capacitate a numit Adam fpturile ?

Printele SERAFIM: Corect. Dar n starea noastr czut acest talent creator se amestec cugndirea duplicitar: privesti lucrurile si ti nchipui altceva. Deci cuvntul "nchipuire" are dountelesuri, dar in starea noastr czut este ntotdeauna legat de gndirea duplicitar.

[ Sf. Maxim Marturisitorul (580-662) nvat: "Mintea lui Adam la nceput nu era ptruns denchipuire, care st ntre minte si gnduri, cldind un zid n jurul mintii si nengdumdu-i sintre n cele mai simple si lipsite de chipuri ratiuni (logoi) ale existentelor zidite". Sfntul

Nicodim Aghioritul (1748-1809) explic cum anume amgeste diavolul prm nchipuire:"Diavolul are o foarte strns legtur si familiaritate cu nchipuirea... Cci el, fiind creat deDumnezeu nti ca o minte simpl si fr form ori chip, ca si ceilalti ngeri dumnezeiesti, aajuns mai trziu a iubi formele si nchipuirea. Inchipuindu-si c si poate aseza scaunul maipresus de ceruri si se poate face precum Dumnezeu, a czut din starea de nger de lumin si s-afcut diavol al ntunericului... Diavolul foloseste nchipuirea ca unealt a sa. El l-a nselat peAdam prin nchipuire si i-a starnit n minte nlucirea de a fi asemenea cu Dumnezeu. Inainte deneascultare, Adam nu avea nsusirea nchipuirii" (Sf. Nicodim Aghioritul, Rzboiul nevzut I,25). (n. ed.)]

STUDENT: Dup prerea Sfintilor Printi, de ce a aprut nchipuirea si gndirea duplicitar ?

Printele SERAFIM: Aceasta pare a fi o parte fireasc a strii noastre czute. Nu mai vedemlucrurile ntocmai cum sunt, fiindc suntem slabi - suntem, ntr-un fel, incapacitati. Privim

lucrurile si nu prea le mai vedem asa cum sunt. Cnd ne trezvim, reusim; dar de obicei nu suntem

n stare.

STUDENT: Acum vedem ca prin oglind, n ghicitur [1 Cor. 13, 12].

Printele SERAFIM: Asa este. Adam vedea ntreaga zidire limpede, att zidirea de jos, ct si pecea de sus. Si, prin urmare, cunostea pe deplin realitatea de fapt a tuturor lucrurilor, numai c

avea nevoie de experient spre a fi ncercat.

STUDENT: Am citit undeva c oamenii si folosesc nchipuirea spre a recstiga imagineaRaiului pe care l-au pierdut.

Printele SERAFIM: Bine, poti s spui asa, cci e evident c omul, odat czut, tnjeste dupfericire. Chiar necredinciosii si oamenii care socotesc c ei nu cred n Dumnezeu si nu ar accepta

Raiul sau ceva de felul acesta - toti tnjesc dup fericire. Si, desigur, numai n Biseric primimplintatea fericirii si aflm calea ctre ea, care trece prin urmarea lui Hristos pe Cruce. Dac te


21/29

apuci de scris poezii, esti foarte nflcrat vreme de o zi, dar n ziua urmtoare cazi n deprimare.

Pur si simplu nu poti s treci dincolo de firea ta n acest mod. Ca s poti s-ti depsesti firea

czut este vdit c Cineva de sus trebuie s te ridice. Insusi Acela ce a fcut firea trebuie s teschimbe.

STUDENT: M-ar interesa s aud mai multe despre felul cum a numit Adam animalele.

Printele SERAFIM: Intruct Adam era la nceput ntr-o stare de neptimire, mintea sa era ntr-o stare foarte nalt atunci cnd Duirmezeu a adus animalele naintea lui ca s le dea nume.Adam a dat nume animalelor dup nsusirile lor. Cu alte cuvinte, el avea un fel de facultate

suprafireasc; mintea sa era limpede ca cristalul, nct vedea imediat care erau nsusirile fiecrei

fpturi si ce nume trebuie s aib. Desigur, limba vorbit de el s-a pierdut. Noi nu mai avem acea

limpezime a mintii; este un lucru cu totul mai presus de noi.

Sfntul Simeon Noul Teolog spune c Adam era "un mprat nemuritor peste o zidire

nemuritoare" - nu doar Raiul, ci ntregul pmnt. Desigur, Raiul a fost fcut ca s-i fie slas. El a

fost plsmuit n afara Raiului, pe p mnt, iar apoi dus n Rai, locuinta sa. Animalele nu eraudirect n Rai; ele au fost "aduse" acolo. Nou ne-ar prea a fi niste fiinte paradisiace, dar de fapt

ele erau n afara hotarelor Raiului si au fost aduse n el atunci cnd Adam le-a numit. Cnd

Adam a czut, s-a ntors pe pmntul de unde venise. A fost trimis din nou afar, s triasc pe

pmnt cu sudoarea fruntii sale.

17. Raiul si cerul

STUDENT: n viata viitoare omul va fi n Rai sau n cer. Raiul si cerul sunt acelasi lucru saunu ?

Printele SERAFIM: Din punctul nostru de vedere, al celor ce suntem asa de departe, esteacelasi lucru. Multumeste lui Dumnezeu dac ajungi n oricare din ele. Dar se pare c vor exista

deosebiri, fiindc multe lcasuri sunt [Ioan 14, 2] si locuri osebite; adic unii sfinti aiung la o mai

mare libertate, mai mare apropiere de Dunmezeu, iar altii abia de intr. Si cei blnzi vor mostenip mntul [Ps. 36, 11; cf. Mat. 5, 5]. Sfntul Simeon Noul Teolog spune c aceasta nseanm c

cei blnzi vor mosteni chiar pmntul acesta de aici. Deci se pare c unii se vor afla pe pmnt,

cu putinta de a merge mai sus, altii vor fi pe trepte mai nalte. Nu ni s-a descoperit totul; am fostlsati doar s aruncm o privire. Dac vom intra n acea stare, vom vedea exact ce se ntmpl.

Intreaga zidire - cea care trebuia s fie ntru nceput - va fi din nou. Nu ni s-a spus dac vor fi

exact aceleasi fiare slbatice anume (cci fiecare fptur individual are o "personalitate"diferit). Dar vor fi aceleasi fpturi. Se pare c va fi exact acelasi sarpe, numai c vom fi prietenicu el. Chiar scorpionii si tot restul... Dac nu te mai pot vtma, atunci toate aceste animale nu

mai strnesc spaima.

STUDENT: Dreptii care au murit deja, precum noii mucenici - se afl n Rai, n cer sau ntr-unloc aparte ? Ce nvat Printii despre aceasta ?


22/29

Printele SERAFIM: Nu putem dect s ne lum dup vedeniile unor oameni, precum SfntulSalvius [din Albi] care a murit si a ajuns n cer. De obicei, cnd este vorba n mod specific de

Rai, se vede verdeat. Dar Sfntul Salvius a ajuns ntr-un alt loc, unde nu crestea ceva verde, cierau doar o multime de oameni n alb: sfinti, mucenici. Cu alte cuvinte, ei sunt n cer. Sfntul

Andrei cel Nebun pentru Hristos, cnd s-a dus n Rai, nu a vzut oameni, dar a vzut oameni n

cer. Nu ni dau amnunte despre lucruri de felul acesta.

18. Diavolul

STUDENT: n legtur cu vrjmsia dintre Adam si sarpe: ati spus c diavolul l pizmuia peAdam nainte de cdere din pricina bunttilor revr sate asupra lui. Dar ati mai spus si c Adam

era inferior sarpelui.

Printele SERAFIM: Diavolul e superior fiindc e fiint mintal. Nu e supus trupului. Trupul eun element inferior; deci el este superior. Dar omul urmeaz s dobndeasc ceea ce diavolul a

pierdut, adic Raiul si cerul. Tocmai de aceea, pn azi, diavolul este numai mnie. Iti potinchipui diavolul chiar si dup psihologia omeneasc. Gndeste-te: aveai viat nemuritoare si

stiai c esti osndit la iad. Apoi o alt fiint, mai prejos de tine, nevrednic nici mcar s o

scuipi, urmeaz s dobndeasc ceea ce tu ai pierdut. Binenteles c vei ajunge groaznic de

invidios, cci pentru tine nu exist pocint. Vei continua s ncerci s faci tot ce este cu putintca s l aduci si pe el n aceeasi stare n care te afli tu.

STUDENT: Ati citat din Facere, acolo unde se spune c sarpele va ntepa clciul [Pac. 3, 15].Oare astfel ncearc s ne aduc napoi n starea n care este el - lipsit de orice ndejde ? Ar fi

corect s spunem c n acest fel el ncearc s ne mpiedice mersul mpreun cu Dumnezeu ?

Printele SERAFIM: Da. Se pot da multe interpretri acelei propozitii. nseamn c diavolul nuare putere s fac prea mult. Dac ar fi ridicat, atunci ar fi un dusman primejdios; ne-ar muscapeste tot.

STUDENT: Dar dac nu poate face prea mult, cum de e n stare s ne smulg din orice stare sis ne trag n cele mai de jos ?

Printele SERAFIM: Dac avem harul lui Dumnezeu si nu cooperm cu diavolul, nu poate;numai dac noi nsine ne lsm vointa s fie ademenit de ctre diavol. De fapt, noi nsine ne

putem lsa ademeniti, asa cum a fost Adam, chiar fr diavol. Adam putea s pctuiasc si fardiavol, fiindc vzuse nftisarea plcut a fructului oprit si avea deja ispita de a-l dori pentru

sine peste porunca lui Dumnezeu.

STUDENT: Poate c e o ntrebare cam fr rost, dar ati putea s spuneti ceva despremblnzitorii de serpi indieni ? Este ntr-adevr ciudat felul cum fac ca serpii s se ridice, s steadrept si asa mai departe.

Printele SERAFIM: E semnificativ faptul c se ocup tocmai de acest fel de fpturi. Aceastaarat c, pe undeva, se lucreaz cu dracii. La modul general, se poate spune si asta.


23/29

STUDENT: Este satana folosit ca unealt de Dumnezeu ?

Printele SERAFIM: Oho ! Asta-i o ntrebare adnc.

STUDENT: Stiti cum Dumnezeu l-a lsat pe satana s-l ispiteasc pe Iov.

Printele SERAFIM: E adevrat. Noi nu credem in dualism: c exist un Dumnezeu si undiavol, si c se lupt ntre ei - cum cred maniheii. Noi credem c, de fapt, Dumnezeu stpnestetotul; si chiar cnd lucrurile merg mpotriva Lui, le foloseste fie pentru mai marea Lui slav, fie

spre a-i aduce pe oameni la mntuire. Deci totul n lume se ntmpl fie pentru c Dumnezeu

voieste asa, fie pentru c ngduie s fie astfel, din pricina liberttii, spre a face s se mplineascun bine si mai mare.

Satana are o personalitate independent, dar pe termen lung el este cel care pierde. Chiar cnd

pricinuieste un lucru nspimnttor, precum Revolutia Ruseasc, din ea ies Noii Mucenici, o

cutremurtoare pild pentru oameni. V puteti nchipui ce s-ar fi ntmplat cu Rusia fr

Revolutie, dup cum mergeau lucrurile. Probabil c ar fi fost mai rea Grecia de azi - un locnfricostor de impregnat cu duhul lumesc, ortodox doar cu pretentiile - ns n loc de aceasta a

fost pedepsit. Deci, de fapt, din Revolutie a iesit ceva bun, n ciuda faptului c diavolul a vrutrul. Diavolul e independent, poate face ru, dar Dumnezeu scoate ntotdeauna bine pentru cei ce

a caror voint doreste binele.

STUDENT: Nu-i asa c diavolul nu poate face nimic fr ngduinta lui Dumnezeu ?

Printele SERAFIM: Nu, nu poate. Cnd spunem c diavolul a fost legat pentru o mie de ani -timpul ntre ntia si a doua ventre a lui Hristos aceasta nu nseamn c nu poate face nimic.

Inseamn c poate face doar ce i ngduie Dumnezeu.

[Sf. Petru Damaschinul (sec. XI) nvat: "Nu este nimic ntmpltor sau ru n zidire, si chiarceea ce are loc mpotriva voii lui Dumnezeu este schimbat n chip minunat de ctre Dumnezeu nceva bun. De pild, cderea diavolului nu a fost voia lui Dunmezeu, dar totusi ea a fost ntoarsn folosul celor ce se mntuiesc" (Filocalia, vol. 5). La fel scrie si Sf. Macarie Egipteanul:"Stpnitorul lumii acesteia [diavolul] le este celor prunci cu duhul toiag de povtuire si bicicare bate. Prin aceasta, precum s-a mai spus si nainte, lor le pricinuieste slav mare si cinstetot mai mult prin necazuri si ispite, cci din acestea au prilejul de a se face desvarsiti, iarsiesi si gteste o mai mare si mai grea osnd. Peste tot, prin el se mplineste o mare iconomie.Cum s-a zis undeva, rul ajut binelui printr-o intentie care nu vrea binele. Cci sufletelor bunesi cu o voint bun si cele ce par de ntristare li se sfrsesc n bine, precum zice Apostolul:

Celor ce iubesc pre Dumnezeu, toate li se lucreaz spre bine (Rom. 8, 28)" (Filocalia, vol. 5, Ed.IBMBOR, Bucuresti 1976, p. 315). (n. ed.) Dup Sfintii Printi, cei "o mie de ani" pomeniti nApocalips 20, 2 reprezint perioada ntre ntia si a doua venire a lui Hristos. Noi ne aflamacum n aceast perioad. Vezi Arhiepiscopul Averchie Tausev si Parintele Serafim Rose,Apocalipsa n nvttura Sfintilor Parinti, Ed. Icos, 2000, pp. 216-217. (n. ed.)]

Cnd cineva umbl n harul lui Dumnezeu, atunci numai dac el nsusi cade din acela poatediavolul s-i fac ceva. Cnd avem ispite, ele sunt asemeni sarpelui ce nteap clciul: sunt ceva


24/29

mrunt si trebuie s ne dezbrm de ele. Numai dac ne lsm coplesiti de ele cdem n

dezndejde, mnie si tot felul de pcate. Deci puterea diavolului e foarte limitat.

STUDENT: Dar nainte de Hristos nu era asa.

Printele SERAFIM: nainte de venirea lui Hristos, satana avea mult mai mult putere, fiindcfiecare se nchina idolilor, care erau demonici.

STUDENT: Dar n ntregul ansamblu al lucrurilor, totul era n planul lui Dumnezeu.

Printele SERAFIM: Sigur c da, dar e un lucru foarte tainic. Totul e cu prins n plan, si totusifiecare persoan este liber s fac ceea ce doreste n acest plan. Iar Dumnezeu scoate buntate sibun rnduial din toate lu crurile, indiferent cti demoni sau oameni doresc s fac ru.

19. Trupul duhovnicesc al lui Hristos

STUDENT: Cum se potriveste Hristos cu locul unde se afl acum sfintii si cu starea la carespuneti c trebuia s ajung Adam ?

Printele SERAFIM: Iisus Hristos este Dumnezeu.

STUDENT: Da, si Lui i slujesc sfintii; dar are El un trup duhovnicesc asa cum vor avea sfintii ?

Printele SERAFIM: Da, are nc trupul Su. Sfntul Andrei, de pild, L-a vzut pe Hristostronnd n cer.

STUDENT: Dar El este Dumnezeu deja fiint, si noi ne mprtsim cu El duhovniceste.

Printele SERAFIM: Da, Dumnezeu este pretutindeni. El este Lumina. Dar Hristos se afl si ncer, n trupul Su cel nviat. Cum se ntmpl practic acest lucru nu suntem vrednici s stim;

adic, dac vom merge alturi de El, vom sta de vorb cu El. Dar ia gnditi-v - El a mers pe

pmnt cu ucenicii Si.

STUDENT: Asa se explic. El este Dumnezeu deja fiint, dar...

Printele SERAFIM: Dar a luat trup. S-a fcut asemeni nou, si deci acel trup este acolo, nlumea cealalt. n cer ne vom ntlni cu Dumnezeu duhovniceste, dar si cu El n trupul Su.

STUDENT: Si vom avea prtsie cu el n fiinta Sa ?

Printele SERAFIM: Nu. Exist o nvttur a Sfntului Grigorie Palama despre fiinta sienergiile lui Dumnezeu. Noi nu avem nici un contact direct cu Dumnezeu n fiinta Sa, dar lcunoastem n energiile Sale (n har).

STUDENT: Deci sfintii nu au contact cu fiinta dumnezeirii ?


25/29

Printele SERAFIM: Nu, ei au contact prin energii, si astfel se fac prtasi cu Dumnezeu. Noinu putem gndi ca Dumnezeu: nu putem gndi gndurile Sale sau s gndim ce anume fcea

nainte de facerea lumii, sau alte lucruri de acest fel. Putem doar s participm dup cum nengduie El, prin harul Su.

20. Tria cerului

STUDENT: Ce anume era tria ?

Printele SERAFIM: Iat o ntrebare foarte interesant. Dati-mi voie s fac un scurt rezumat.Textul Facerii vorbeste despre o trie ce desprtea ntre apa care era sub trie si ntre apa care era

deasupra tariei (Fac. 1, 7). Mai trziu, n Grecia antic, a aprut teoria c universul era compus

din zece sfere, cu pmntul, luna si fiecare planet ocupndu-si propria sfer.

[ Prorocul Moisi, autorul Crtii Facerii, a trit n secolul XVI .H. Conceptul grecesc al

universului sferic a fost lansat nti de Pitagora, n sec. 6 .H. si revizuit de Euxodus n sec IVd.H. (n. ed.)]

Unii, sub influenta acestei teorii, au crezut c textul Facerii nvat c exista un fel de castron de

sticl peste pmnt. Sfntul Vasile cel Mare a discutat anume aceast problem, spunnd c nuexista asa ceva: era doar o fort a naturii care desprtea apele de deasupra - adic un fel de ape

mai rarefiate - de apele de dedesubt.

In vremea lui Noe, cnd a nceput Potopul, ferestrele cerului s-au deschis si apele au intrat. Cualte cuvinte, se pare c tria "s-a sfrmat", astfel c acea fort natural ce tinea apele de

deasupra a fost cumva dezlegat. Acesta e unul din motivele pentru care Potopul a fost un

dezastru universal. Apele de sub pmnt s-au ridicat n sus, si n acelasi timp apele ce se aflaumai nainte deasupra triei au venit n jos.

Exist o teorie foarte incitant, avansat de unele persoane, n legtur cu faptul c curcubeul a

fost dat lui Noe ca semn c nu va mai fi un nou potop, ceea ce arat c ploaia asa cum o

cunoastem si curcubeul legat de ea au fost experiate atunci pentru prima oar. Unele studii au

artat c n urm cu vreo cinci mii de ani s-a produs o anumit schimbare n atmosferapmntului care a permis radiatiei cosmice s o strbat.

[Studiile respective se bazau pe msurarea formrii radiocarbonului in atmosfera superioar apmntului, care are loc printr-un complicat set de reactii ntre radiatia cosmic ce ptrunde si

Nitrogenul 14 din atmosfer. Data de cinci mii de ani a fost furnizat de Robert L. Whitelaw,consilier nuclear si profesor de inginerie mecanic la Virginia Polytechnic Institute and StateUniversity. Vezi Scientific Creationism, ed. cit., pp. 165-166. (n. ed.)]

Este foarte posibil ca apele de deasupra triei s fi fost un strat de nori peste ntregul pmnt, ceproducea un efect de ser. Resturile fosile din ntreaga lume dovedesc faptul c n trecut

pmntul avea un climat cald universal, cu mult umezeal, pentru o viat vegetal si animal

mbelsugat. Pe lng dovezile fosile, acelasi lucru l dovedeste si faptul c exist resturi de


26/29

animale n solul nghetat din Insulele Arctice din nordul Siberiei - zone ce nu ar fi putut ntretine

astfel de animale n conditiile climatice prezente.

[Dup E.H. Colbert, un evolutionist, "Multe linii de dinozauri au evoluat n timpul celor 100 demilioane de ani sau mai mult ai istoriei mezozoice n care au trit... n acele zile pmntul avea

un climat tropical sau sub-tropical pe mare parte a suprafetei uscatului su, iar n ntinseletinuturi tropicale exista o abundent de vegetatie luxuriant. Pamntul era ses si nu existaumunti nalti care s formeze bariere fizice sau climatice" ("Evolutionary Growth Rates in theDinosaurs", Scientific Monthly, august 1949, p. 71). W..T. Arkell, n cartea sa Jurassic Geologyof the World (Hafner Publishing Co., New York, 1956, p. 615) scrie: "O flor destul de bogatde tip temperat prospera nuntrul sau n apropierea ambelor Cercuri Polare, arctic siantarctic, in Groenlanda de Est si n Grahamland." n 1991, rmsitele fosile ale unui dinozaurvegetarian, de 25-30 de picioare lungime, au fost descoperite la vreo 400 de mile de Polul Sud.nc si mai aproape de Pol (cam la 250 de mile), geologii au gsit mii de frunze bine pstrate,pstrndu-si structura celular original si continutul organic. (Vezi Raymond Chris, Chronicleof Higher Education, 20 martie, 1991). (n. ed.)

J.K. Charlesworth, in cartea The Quaternary Era (Edward Amold Co., Londra, vol. 2, 1957,p.650) afirm: "Marile turme de mamuti si alte animale (Insulele Noii Siberii din nordulndeprtat al Asiei au dat mamuti, rinoceri prosi, boi moscati, antilope saiga, reni, tigri, vulpiarctice, gulo-gulo, ursi si cai printre cele 66 de specii animale), aveau nevoie de pduri, fanetesi stepe pentru a se hrni... si nu ar fi putut tri ntr-un climat precum cel prezent, cu vnturilesale nghetate, iernile pline de zpad, solurile nghetate si mlastinile de tundr care exist maitot anul." (n. ed.)]

21. "Localizarea" Raiului

Printele SERAFIM: Legtura dintre Rai si lumea contemporan este una foarte adnc,fiindc la nceput Raiul era parte a pmntului - un loc mai nalt, ca un fel de munte. Cnd Adam

a fost scos afar din Rai, a cobort n jos pe pant si a nceput s triasc acolo. Apoi Cain avea

s coboare si mai jos.

STUDENT: In Facere se spune c rul ce iesea din Rai s-a desprtit si s-a transformat n Eufratsi n alte ruri.

Printele SERAFIM: Da. Se pomenesc patru ruri, interpretate de obicei ca fiind Tigrul,Eufratul, Nilul si Gangele. Exist diferite interpretri.

STUDENT: Mai exist muntele in acel loc ?

Printele SERAFIM: Nu. Vedeti, ceea ce avem n prezent e o alt realitate. Un singur fapt: avenit Potopul lui Noe, si se pare c au avut loc catastrofe nspimnttoare n acea vreme -

probabil eruptii vulcanice, munti care se ridicau - ale cror rezultate le vedem acum. Este foarte

probabil ca nainte de Noe s nu fi existat cele cinci continente pe care le cunoastem acum era unpmnt grozav de diferit. Poate c exista un singur continent. Nu avem, de fapt, nici o idee; nu ni


27/29

se spune nimic despre aceste lucruri. Pmntul a devenit asa de diferit, nct azi nu mai putem

spune cum era. n prezent cele patru ruri nu mai au acelasi izvor; s-au schimbat. Cu toate

acestea, poti arta locul si poti spune c n acea zon este leagnul civilizatiei antice; se pare cde acolo provenim toti.

Desigur, acum Raiul a fost desprtit de pmnt. Dar oamenii nc ajung n Rai. Stim despreoameni care au fost acolo, precum Sfntul Eufrosin Buctarul. El a adus napoi mere, pe care

oamenii le-au mncat ca pe o pine sfintit. El a experiat Raiul ca si cum ar fi fost ceva fizic, darera diferit de realitatea noastr material de fiecare zi. Poti ajunge acolo doar ntr-o stare de

rpire; trebuie s iesi din tine. Raiul s-a dus acum de la noi, fiindc Adam era la nceput diferit de

ceea ce suntem noi n prezent. El avea o fire mai nalt. De fapt, Printii spun c era din carne,dar era o carne oarecum la mijloc ntre ceea ce numim trup si duh. Este ceva cu totul diferit.

22. Intre Cadere si Potop

STUDENT: Dup izgonirea lui Adam dm Rai, cum era starea de desprtire ?

Printele SERAFIM: Adam a fost izgonit din Rai, dar se spune c sttea si privea la el. Era ncvizibil, si chiar Cain putea nc s vad Raiul. Unul dintre Printi spune c, probabil, pn la

Potop oamenii puteau nc s vad Raiul. Nu puteau intra n el, fiindc erau doi ngeri care l

pzeau, dar stim c erau oarecum mai aproape, fiindc Dumnezeu vorbea necontenit cuPatriarhii. Era o stare complet diferit, foarte greu de imaginat acum, fiindc dup Noe ncepe

noua perioad n care nu mai avem contact cu Dumnezeu n acest fel. Inainte de Potop

Dumnezeu venea si vorbea direct chiar si cu Cain, pctosul.

23. PotopulSTUDENT: Unii spun c Potopul a avut loc doar ntre Tigru si Eufrat.

Printele SERAFIM: Acela ar fi fost un potop local. Dar n Scriptur ni se descrie un Potopuniversal, peste ntreg pmntul.

STUDENT: De-aceea se gsesc scoici pe vrfurile muntilor ?

Printele SERAFIM: Da. Desigur, aceasta se datoreaz si ridicrii muntilor.

Cum anume erau muntii nainte de Potop si ct de mult a urcat apa nu se poate spune in moddecisiv, fiindc este foarte posibil s fi fost o catastrof att de mare, nct ntregul pmnt

dinaintea ei s fi fost cu totul diferit. Se poate ca toti muntii s se fi ridicat n acea vreme. Se vor

fi creat trsturi geografice si geologice cu totul diferite. Oamenii care accept ideea Potopului nstudiile lor - precum Henry Morris n Potopul din Cartea Facerii - spun c cele mai multe

stratificri s-au format n timpul si imediat dup perioada Potopului, nu vreme de milioane de

ani. Cititi cartea.


28/29

24. Tlcuire patristic si critic textual modern

STUDENT: Oare Moisi a scris fiecare cuvnt din primele cinci crti ale Bibliei ? Se stie exactcnd au fost redactate ?

Printele SERAFIM: Cnd se zice la nceput "cartea lui Moisi etc.", nseamn "de la Moisi, ntraditia lui". Una dintre carti (Deuteronomul) pomeneste de moartea lui Moisi; deci nu el a scris

acea parte. Nici Psalmii lui David nu au fost scrisi toti de David. Poate jumtate sunt scrisi de el,iar ceilalti au fost scrisi de alte persoane. Biserica Ortodox nu-si pune problema dac fiecare

cuvnt e scris de persoana cruia i este atribuit. Nu ne facem attea probleme, fiindc avem

ideea de traditie, adic aceasta e cartea lui Moisi, "n traditia lui" Moisi. Partea principal este

chiar de mna lui; alte prti au fost adugate mai trziu, dar toate sunt n traditia lui Moisi.

Nu v pot spune n mod exact cnd anume au fost redactate crtile. O mare parte s-au pstrat n

traditia oral. Textul de baz al Facerii a fost descoperit prorocului Moisi. Nu ne facem griji nici

mcar s aflm dac fiecare cuvnt este chiar asa cum l-a primit. Probabil c protestantii se vorsupra foarte tare. Dar nu ne facem griji fiindc, dac se tlcuieste n Biseric, Biserica nssi

este garantia c se va pstr n duhul adevrat. Textul ebraic si cel grecesc se deosebesc ntr-o

multime de amnunte - de pild, n ce priveste vrsta Patriarhilor.

STUDENT: Primul capitol din Facere vorbeste de cele Sase Zile si de facerea brbatului si afemeii. Apoi, n capitolul al doilea, textul pare a o lua de la nceput, spunnd cum brbatul a fost

plsmuit din trna pmntului, iar Eva a fost fcut din coasta lui Adam. Parc ar fi fost dou

istorisiri.

Printele SERAFIM: Nu, este doar o repovestire a istorisirii dintr-un alt punct de vedere. O

relatare se refer la obrsia Omului nsusi; cealalt se refer ndeosebi la obrsia primiloroameni, Adam si Eva. Eruditii moderni obisnuiesc s spun: "Aha, nseamn c erau doi autori

diferiti, care trebuie desprtiti, si trebuie cercetat punctul de vedere al fiecruia - ce vrea s spunfiecare ?" Nu este nevoie de asa ceva, fiindc, chiar dac textul s-a transmis pe undeva ntr-o

form mai corupt, totusi textul de baz a ajuns la noi, si stim c el, ca ntreg, ne pune n legtur

cu Adevrul.

Deci tlcuirea Bisericii este cheia pentru a ntelege cum se armonizeaz cele dou relatri. Cnddm peste lucruri de felul acesta, spunem doar c aceeasi istorisire este povestit din dou puncte

de vedere diferite - dou accente diferite. Nu este, de fapt, o dificultate real.

Ideea c trebuie s existe doi autori diferiti sau c exist trei Isaia, fiindc se vorbeste despre treiperioade diferite - este ceva foarte pueril. Eruditii moderni pornesc de la premisa c nimeni nupoate vorbi despre viitor. Binenteles c, n spiritul acestei idei, ar trebui eliminati toti prorocii.

STUDENT: Uneori uitm c exist o ntreag scoal teologic ce este n principal umanist siporneste de la prezumtia c o carte ce vorbeste despre un lucru din viitor trebuie neaprat s fi

fost scris mai trziu, astfel nct privea, de fapt, spre trecut.


29/29

Printele SERAFIM: Da, si asta este doar o prejudecat a lor. Dup credinta noastr, noi nuputem pur si simplu s acceptm acest lucru, fiindc noi credem c exist proroci. Exist o carte

de prorocii ce nc nu s-au mplinit: Cartea Apocalipsei. Dup unii eruditi moderni ea nuvorbeste despre evenimente viitoare. ns noi credem c urmeaz s vedem mplinirea acelor

evenimente n viitor, dar ntr-o form care este putin ascuns. Nu putem spune cu precizie c

lumea se va sfrsi n 2005 sau la o alt dat anume; dar, pe msur ce vedem c evenimentele semplinesc, vedem ntelesul adnc al prorociei care a fost scris nainte de eveniment.

Chiar dac s-ar putea ca unele prti ale Cartii Facerii s fi fost redactate de diferiti copisti n

vremuri diferite, s-ar explica astfel unele diferente de limbaj, dar este un lucru cu totul secundar,

care nu afecteaz esentialul. Esentialul este acesta: despre ce se vorbeste n aceste texte ? Iatlucrul principal, pe care trebuie s-l avem n minte cnd tlcuim orice text sfnt: despre ce anume

vorbeste textul, care e ntelesul su ? Toate micile probleme cnd a fost redactat si n cte feluri a

fost redactat (eruditii chiar analizeaz textul spre a calcula de cte ori sunt folosite anumitecuvinte, evidentiind anumite sinonime spre a arta c au fost autori diferiti etc.) - sunt, de fapt,

pierdere de timp. Principala ntrebare este, iarsi: care este Adevrul cuprins n el ? Iar cheia

ntelegerii adevrului din Cartea Facerii sau din oricare dintre crtile Scripturii este nvtturaBisericii transmis de Sfintii Printi.

Important este s acceptm c textul nsusi e un ntreg, si c el vorbeste despre Adevr; si trebuie

s i dm cea mai mare cinstire, fiind cuvntul lui Dumnezeu. Cnd dm de ceva ce pare a fi o

contradictie, trebuie s privirn mai n adncime si s vedem cum au rezolvat-o Sfintii Printi. Dincnd n cnd putem veni si noi cu o mic interpretare. De pild, am discutat ideea legat de trie:

nici un Sfnt Printe nu vorbeste n mod specific despre aceast teorie. Omul modem s-a gndit

la ea, si are ponderea unei teorii, dar nu e din aceeasi categorie cu Adevrul descoperit. E doar un

ajutor n tlcuirea textului.

Extras din : CARTEA FACERII, CREAREA LUMII SI OMUL INCEPUTURILOR - deIeromonah Serafim Rose

parintele serafim rose-varsta pamantului

Documents