Realizați un referat de maxim 3 pagini prin care să prezentați un exemplu de utilizare a unei

paradigme din „Texte sociologice alese” de R. Boudon.

Noțiunea de paradigmă poate fi ea însăși definită în moduri diferite. Catălin Zamfir

definește paradigma ca fiind „un set de concepte, propoziţii, metode de investigaţie, cu un

pronunţat caracter normativ, dezvoltat pentru a ghida cercetarea într-un anumit domeniu

specificat”. În acest sens, s-a consacrat celebra paradigm a analizei funcţionale propusă de R.K.

Marton (Social Theory and Social Structure,1957.)

O alta definiție a paradigmei ar fi „totalitatea realizărilor dintr-un domeniu disciplinar, larg

acceptate de comunitatea ştiinţifică respectivă, care oferă modelul problemelor de cercetare şi a

soluţiilor explorate”. Acest sens lansat de Thoman Kuhn (The Structure of Scientific

Revolutions, 1962) a devenit de atunci foarte influent, el descriind structurile fundamentale ale

practicii de la un moment dat din ştiinţele mature (aflate în faza paradigmatică), în contrast cu

ştiinţele aflate încă în curs de maturizare (în faza preparadigmatică).

Grosso modo, putem vorbi despre două familii de paradigme, anume, paradigme

interacționiste și paradigme deterministe. Se pot distinge patru tipuri majore de paradigme

interacționiste: de tip marxiam, de tip tocquevillean, de tip mertonian, de tip weberian. În ceea ce

privește paradigmele deterministe, putem distinge: paradigme hiperfuncționaliste,

hiperculturaliste, realism totalitar și determinismul metodologic.

În continuare ne vom referi la paradigme de tip weberian. Caracteristica esențială a

acestui tip de paradigme este ipoteza că anumite elemente ale acțiunilor trebuie analizate cu

ajutorul unor elemente anterioare acțiunilor.Astfel, „pentru a explica structura cumpărăturilor d-

nei X poate fi necesar să știm că ea a avut mai înainte ocazia să se servească de un anumit obiect

și să se inițieze în folosirea lui (R. Boudon, 1990, p.242). Din acest motiv sau pentru că a fost

asociat unor amintiri plăcute, ea îl va prefera poate unui produs comparabil ca preț și echivalent

ca folosință. Unele elemente sunt ,indiscutabil, în același timp anterioare acțiunii, netriviale, și

indispensabile analizei; când aceste condiții sunt reunite, avem de-a face cu o paradigmă de tip

weberian, datorită frecvenței ei în opera lui Max Weber.

Un exemplu modern al utilizării acestui tip de paradigm ne este furnizat de studiile lui

Basil Bernstein asupra relației dintre reușita școlară și originea socială. Ipoteza inițială este că

relațiile din cadrul familiei sunt foarte diferite, în funcție de clasa căreia îi aparține familia.

Astfel, dacă mama dorește să provoace o schimbare în opțiunea copilului, ea uzează mai ales de

poruncă în clasa inferioară și de convingere în cea superioară. Porunca și convingerea sunt

modalități relaționale associate unor tehnici lingvistice și, mai general, unor tehnici de

comunicație de complexitate variabilă, evident mai mare în al doiela caz. Mama care nu dorește

să recurgă la poruncă trebuie să se străduiască să prezinte copilului un table mai mult sau mai

puțin elliptic al consecințelor la care acesta se expune alegând x sau y . Ea trebuie să-și facă

neutralitatea credibilă sau, dacă lasă să se înțeleagă una dintre opțiuni, să indice că această

externalitate aparține unui ansamblu mai general.

Ipoteza centrală a lui Bernstein este că aceste diferențe relaționale antrenează diferențe

cognitive ce nu sunt direct urmărite. Utilizând o strategie a convingerii, mama din clasa

superioară inițiază, în același timp, copilul în funcționarea unor tehnici pe care acesta le va

întâlni și în cadrul sistemului școlar și pe care le va stăpâni deci mai ușor.

Bibliografie:

1. R. Boudon, trad. T. Rotariu, Texte sociologice alese, Editura Humanitas, București, 1990

2. B. Bernstein, trad. Rola și Fred Mahler, Studii de sociologie a educației, Editura

Didactică și Pedagogică, București, 1978

Poenaru Alexandra Georgiana

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice

Specializare Sociologie, An 3