PEHSOI'IALIIATILE t-/lARII UI'IIRI DIl'l ISISI

ION CONSTANTIN

PANTELIMON HALIPPAO via!5 dedicatd luptei pentru unitate nationalS

/T\EDITUF|A\trIEilCfi-OP€DEA

Cuprins

Argument

Introducere

Abrevieri

CRprrolur- I

Originea, copilSria, studiile

Caprrolur- llActivitatea lui Pantelimon Halippa pe tirAm cultural 5i nalionalp6nd la Unire

Caprrolut- lllin fruntea migcirii pentru Unirea Basarabiei cu Rom6nia ......

Caprrolul- IV

Activitatea politici 9i cultural5 a lui Pantelimon Halippa

in Rom6nia Mare .......

Ceprrolur- V

Drama refugiului. Activitatea in timpulrizboiului pentru dezrobirea pim6nturilor strdmoge$ti ......... 1-55

CapitolulVlin apdrarea dreptului istoric privind Basarabia

gi nordul Bucovinei.. t64

CapitolulVllllhs giactivitatea lui Pantelimon Halippa

htinpulregimuluicomunist L74

21,

7

9

18

39

93

L40

CapitolulVlllUltimii ani de via!5. Concluzii

Note250

264Lista ilustraliilor 298

301Bibliografie

Cnprrolul l.

Originea, copi l5ria, studii le

Sotul de bastind't

Pantelimon Halippa a vizat lumina zilei pe 1 august 1883, in satul

C-ubolta din ludegul Soroca, localitate agezatlpe ambele maluri ale riuluior acelagi nume, un afuent al Riutului, care se varsi in Nistru. ,,Satul - a9a

orm il va evoca Halippa in memoriile sale - este pomenit cu seligtea lui de

prin secolul XVII, IAngi podul Dobrii, pe drumul mare dinue Soroca gi Iagi

gi oamenii sufereau mult din catza cazacilot cari blteau acest drum. Ca siscape de nlcazurile acestor nivilitori, satul s-a mutat 9i s-a dezvoltat mai

$s pe cursul riugorului Cubolta 9i pe vremea copiliriei mele avea w iaz

'.are, cu opust gi moarl de micinat, care lucra gi zi 9i noaPte pentru satele

& primprejur. Thtil meu, Nicolae Halippa a fost dascal de biserici in sat.

invigase carte 9i psaltichia in ministirea Frumoasa din lude;ul Orheiului.

trrIama Paraschiva era fiicapopii Dimitrie Jbu, din Vozdu, jud. Sorocii, dar nu

Fia carte. inuigm. din copilirie numai crezulgi cele cAteva rugiciuni Pentrudimineati gi sari, pe care Ie rostea ln faga icoanelor gi pe care le-am invigat 9i

noi - copiii - in limba moldoveneasci de la tata gi mama. Eu am fost mezinul

in casi 9i am crescut ahturi de surorile mele Casunea 9i Nataga, cici bidiga

Yanea era la inalte inviqlturi, teologia la Kiev, iar glgaca Maria era miritati cu

Ion Plduraru.din satul fiplegti de pe malul Riuului, unde a fost si secretar

omunal..."1.

ION CONSTANTIN

Fomilio

S-a niscut intr-o familie de oameni slraci, ,,nu pentru ci ar fi fost lenegi sau

nevrednici. $i tatil meu - Neculai Halippa, gi mama mea - Paraschiva, niscutlTau, erau oameni foarte harnici gi foarte pricepugi in creburile gospodlregti...

Sunt incredingac ci aceastl cisnicie fusese concePuti in glndul ci tatil meu,

cu pregitirea lui de la mlnistirea Cogeliucii, ar fi putut si ajungi ;i preot de

biserici, asa de bine gtia el rAnduielile bisericesti. Dar nenorocirea lui a fost

ci Seminarul Teologic de la Chiginiu fabrica in limba slavi gi ruseasci atAgia

teologi, incAt nu mai era nevoie de invlglcei in limba moldoveneasci de la

Cogeliuca. Mai mult decAt atlta. Tatalaanii lui in vlrsti a fost scos din slujba

de dascil al bisericii pentru motivul ci nu invlgase si ceteasci gi si cAnte lnlimba slavi. $i de aceea strana din dreapta in biserica de la Cubolta a fost

incredingaci lui Elisei Delinschi, care stia si firniiascl in limba slavoni. Dar

vrednic de pomenit e ci oamenii care veneau la biserici se adunau mai multin jurul stranei din stAnga, unde ceteau 9i cAntau tata gi dascilul Gheorghe

Captarencu, in limba moldoveneasci... Alti nedreptate, care i s.a ficut tatei,

a fost aceea ci atunci cAnd a fost scos din slulba bisericeasci i s-a luat gi lotulbisericesc de doui filci, unde 9i el 9i noi casnicii - mama, surorile Casunea 9i

Nataga gi eu - lucram toati yara: la prigit, la secerat, la treierat 9i alte lucririagricole . Tata, cas5. avem ce mAnca, arenda dupi aceea cAte doul-trei felci dinmogia cucoanei Ecaterina Leonard, sau de la cAte un gospodar mai bogat al

satului, angajAndu-se si mai lucreze in parte pe Ia vreun mic proprietar dinjurul Cuboltei"2.

Dup[ cum va consemna mai tirziu Pantelimon Halippa in Arrtintirilesale, ,,Nedreptatea faqi de tata, nedreptate care lovea in existenga intregiinoastre familii, a fost poate cea mai puternici pricini care m-a indArjit de mic

copil impotriva stipAnirilor 9i orAnduielilor rusegti. PAni atunci nu-mi prea

pllcea doar gcoala ruseasc[; de atunci nu mi-a pllcut nici biserica ruseascL ;inici stipXnirea ruseasci, care au putut sI loveascl cu atita cruzime in bunul

nostru tati 9i in familia noastri!"3.Originile familiei Halippa sunt cunoscute, in cea mai mare parte, gragie

cercetirilor ficute de avocatul Teodor (Fedia) Piduraru, el insugi descendent

pe linie materni al acestui neam, gi care a fost un colaborator apropiat al luiPan Halippe, etitin editarea revistei ,,Viaga Basarabiei" (1932-1944), cAt 9i

in sprijinirea acesruia, pe linia demersurilor intreprinse ln direcgia readucerii

22

,

I

.

Fig. 1. Pantelimon Halippa (1883-1979).

ION CONSTANTIN

in actualitate a problemei Moldovei de Risirit, in timpul regimuluicomunist. in arborele genealogic intocmit de T. prdurr., ,ir.r, trecure inrevisti ,,neamurile 9i rudele apropiate pe linie feminini a mamei noastreMaria, fiica lui Nicolae Ion Halippa, dascrl 9i pilimar la biserica din satulCubolta, cisitoriti cu tara Nicolae I. prduraru. Satul cubolta sau Guracuboltei, arezat pe rxul cubolta, ficea parte din judegul Soroca, plasa sau<<ocolul Riutului>>, era pe mosia camargherului Ioan Balg din Iagi, ulteriora lui Stefan Leonard. Satul avea 146 gospodirii, sub seliste avea90 filci, subfineagi.5OO filci, pimant arabil 600 filci gi sub toloacl 800 filci. La inceput,satul era langr soseaua ce lega or. BLlgi cu or. Soroca, pe raui cubolta, lingrpodul <<Dobrii>, pod mare peste cubolta. satul fiind in trecut agezat lan[isoseaua mare, era mereu atacat de hoardele nivilitorilor rusi, cazaci, turci gialte natii. Dupr o nivilire, satul a fosr distrus gi ars, si arunci locuitorii s-aumutat cu casele mai sus, pe raul Cuboltei, unde se afli.inprezenc. in vechime,satul Cubolta se numea <<Selistea>. Din Vedomosriile clericale ale bisericiicu hramul Sf. voievozi din satul cubolta, de pe anul 1813, este rrecur capreot $tefan Halippa, fiul preomlui Grigorie Halippa, tot din cubolta -$tefan Halippa s-a nrscur in anul 1770 qi hirotonisit preot la 5 decembrie1800 de episcopul Gherasim al Hugilor. $tefan Halippa era considerat deenoriagi ca un preot foarte invitar, liturghia si toare randuielile si tainele lefdcea fdri carte, pe de rost, era gi ficitor de minuni, izgonind dracii din ceibolnavi 9i pe urmi avea o pucere de adet. Acesta a ayur rr' fr"t. Ion Halippa,care a fost preot in <<cerarea Sorocei>> - sogia lui, Maria vasilevna Halippa,in etate de 35 ani, in anul l8Z5 era viduvl, avind un fiu .r, ,rr*.1. Ior.Preoul $tefan Grigorie Halippa a avur copii pe: Adam, Gheorghe, Ioan.Ioan $tef. Halippa a fost dascil in cubolta, el era nrscut in 1806 gi este tatil..bunelugului>> Nicolae I. Halippa, nrsc. 2 februarie 1840. Din aceleagivedomosdi se vede ci dascilul Ioan $ce[ Halippa a fost cisitorit de douiori, prima lui sogie se numea Feodosia, iar a doua se numea Evdochia. El aavut copii pe: Ileana, Alexandru, Nicolae, vasile, Axinia. Ileana era din primacisrtorie si ea a fost cisitoriti cu Petre Boldescu din Cubolta, a avut copiipe Andrei Boldescu 9i o fiici Ana, care a fosr miritari la Moara de piatri(Soroca) dupr vasile Bejenaru, care aayut un fiu Tlofim Bejenaru; Anicugamurind de canrri, Andrei Boldescu a fost cisrtorit cu Olea Caprarencu, fiicadascllului de acolo, gi au avut un fiu Gheorghe An. Boldescu, crsitorit cufiica brcanului Dancenco, tot din cubolta; el a terminat 4 clasesecundarede Ia liceul din Brlgi, a fost notar in sar, s-a ocupar cu agricuitura la randul

24

PANTELIMON HALIPPA

-:: si a ayut un singur fiu, care se cisltoregte cu fiica dascilului Vasile Baidan

::;r sarul Heciu Vechi, jud. Bll;i. Cu Gheorghe Boldescu am fosc coleg la

;coala primarl din Cubolta, iar cu Vasile Pan. Baidan am fost coleg la $coalaiririruali din Edineg, jud. Hocin. Fratele bunelugului, Vasile Ion Halippa, a

:::ibrigisat monahismul. El a fost ciluglrit sub numele de Vasian, la ministireai;umoasa, jud. Orhei, unde a gi murit. Alti sori a bunelugului a fost Axinia.

I; a fost cisitoriti cu mogu Vasile SpAnu din satul Gura Ciinari, jud. Soroca.

)aryii au avut copii pe Maria, Alexandra gi Acsenti (AcsXnti), acesta este

jeputat in Sovietul Suprem al R.S. Moldovenegti"a.

Studiile primore ;i secundore

Micul Pantelimon va urma cursul primar Ia Cubolta, firi a ingelege Preanult, intrucAt limba de predare era rusa. Cind nu Putea memora lecgiile pe

ie rost, suporta pedepse corporale. ,,Neplicuti mi-a fost invigltura la gcoala

:arohiali de peste iaz - arita el - pentru ci invlqltorul Gheorghe Bircl 9i

:re otul Xenofont Nicolaev ne invigau numai in limba rusasci 9i noi copiii nu

lntelegeam nimica. Memorizam cuvinte in ruseste, rugiciunile in slavonegte

;i eram mereu pedepsigi cu urecheli, cu linia 9i cu ingenucheri' Singuraplicere

o cipltam de Criciun gi de Pagte, cAnd toati gcoala ne duceam la curtea

cucoanei Anastasia Leonard, care, dupi, ce ii cAntam .<Boje garea hranitt si iideclamam 9i versuri ruseste, ne impirgeau pachegele cu bomboane"5'

intre 1893-1898, invagi la $coala Spirituali de la Edine!, care funcgiona

dupi siscemul lancasterian. in primul an, din cauza necunoagterii limbii ruse,

nu este primit in clasa I, ci ln clasa pregititoare. in cei cinci ani de gcoali,

a invigat bine limba rusi. Dupi terminarea gcolii din Edineg, urmeazi'

Seminarul Teologic din Chigin1u, intre 1898 9i I9O4.in aceste gcoli, pe

lingi programul liceal, inferior si superior, se preda temeinic ,,Zakon bojii']adici ,,legea lui Dumnezeu" gi Teologia, care ,,ne pregltea Pentru slujba de

dascll sau preogi in biserici. Eu popl de biserici nu m-am ficut, degi am

rerminat seminarul cu note foarte bune"6. Aici a avut gansa si beneficieze

de sprijinul fratelui slu mai mare, Ioan HalippaT, care era ajutor de inspector

al Seminarului gi totodati conducitorul (problemelor) Comisiei guberniale

savante de arhive. De Ia acesta, a invlgat o mulgime de lucruri utile referitoare

25