Pămîntul este cea mai mare bogăţie pe care o are Republica

Moldova, iar agricultura este ramura primordială de activitate a întregii

populaţii. Pornind de la aceste premise, menţionăm că anume acest sector

trebuie să fie baza dezvoltării economice a ţării şi vectorul principal de

orientare a politicilor Guvernului.

Cu toate acestea, la moment, un studiu realizat de Banca Mondială,

arată că Agricultura din Moldova este ineficientă, anul trecut sectorul a

înregistrat o productivitate scăzută, investiţiile în domeniu au fost mici iar

costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2–3 ori mai mică

decît în Europa şi situaţia acestuia este comparabilă cu cea din Europa

anilor 70. Producătorii agricoli autohtoni au devenit necompetitivi pe piaţa

externă şi chiar internă, ritmul de majorare a importurilor de produse

agroalimentare fiind în creştere. Republica Moldova e pe cale să devină un

stat importator net de produse agroalimentare.

Agricultura este vulnerabilă şi expusă la un şir de riscuri cu impact negativ

ca: eroziuni, alunecări, calamităţi natural. Însă pe lîngă aceste probleme de

ordin natural, producătorii agricoli se confruntă şi cu alt gen de probleme

cum ar fi comercializarea producţiei recoltate, cauzate de reducerea

volumelor de achiziţii şi prelucrare a legumelor de către fabricile de

conserve, precum şi slaba dezvoltare a serviciilor de colectare, depozitare,

transport a produselor agricole pentru industria alimentară şi pentru

comercializarea pe piaţă. Nivelul scăzut de competitivitate a produselor

agricole autohtone şi lipsa de diversitate a produselor contribuie la cedarea

producţiei locale în faţa celei de import.Toate acestea nu oferă siguranţă şi

stimulare pentru o dezvoltare durabilă, ci dimpotrivă sporesc riscurile

agricultorilor.

Seceta din anul acesta şi costurile ridicate vor face sectorul şi mai puţin

productiv. Pe lîngă acestea, intenţiile autorităţilor de a majora cota TVA

pentru producţia agricolă pînă la 20 % este o nouă lovitură pentru

agricultori şi generează condradicţii în societate. În situaţia creată,

agricultorii sînt presaţi de lipsa resurselor financiare şi nu au posibilitatea

de a continua ciclul agrar. Aceasta din nou este o cerinţă a Fondului

Monetar Internaţional şi o reformă propusă de Guvern, despre care nu s-a

informat şi nu s-a dialogat cu agricultorii. Cea ma mare problemă la acest

capitol nu este faptul că agricultorii sînt împotriva acestei taxe, ci este

neîncrederea faţă de autorităţi că aceşti bani vor fi rambursaţi.

Un alt eveniment, care din nou încetineşte şi chiar stopează lucrările

agricole preconizate pentru toamna acestui an este majorarea preţurilor la

carburanţi, acţiune nejustificată în condiţiile în care în săptămîna

precedentă preţul ţiţeiului la bursele internaţionale s-a micşorat, iar leul

moldovenesc s-a apreciat uşor faţă de dolarul SUA. Situaţia, în care

economia Moldovei este dependentă de acţiunile unui grup îngust de

importatori ai produselor petroliere, este una insuportabilă. Cu atîtî mai

mult, problema este şi mai gravă pentru agricultorii din ţara noastră, la care

ponderea combustibilului în structura cheltuielilor depăşeşte 30 % şi care în

anul curent sunt afectaţi de o secetă fără precedent.

În acest context se observă dialogul ineficient, sau în genere lipsa

acestui dialog dintre putere şi agricultori. În această situaţie, Guvernul

trebuie să promoveze discuţii eficiente cu agenţii ecnomci, deoarece doar

prin acţiuni care apropie oamenii, se fac lucruri mari. Statul trebuie să fie în

primul rînd un partener pentru agricultori.

Desigur că în orice domeniu este nevoie de impozite, dar de impozite

reale, pe care agricultorii să le poată plăti şi să nu ajungă în situaţia cînd

vor fi nevoiţi să ia un credit pentru a putea achita impozitile, acest lucru

este inadmisibl.

Agricultura este un sector strategic pentru ţară, care dispune de potenţial

de dezvoltare şi putem contribui la revenirea înceată a griculturii la poziţiile

pierdute în ultimile decenii. Creşterea productivităţii necesită investiţii, de

aceea e necesară creşterea fondurilor de subvenţionare în agricultură; o

şansă pentru creşterea veniturilor obţinute în sectorul agricol ar fi

promovarea şi facilitarea exporturilor de produse agroalimentare; trebuie să

delimităm cele mai competitive domenii din sectorul agrar şi să punem

accent anume pe dezvoltarea acestora: un domeniu important care

dispune de bază pentru dezvoltare este legumicultura şi pomicultura, care

deţin o pondere crescîndă pe piaţa locală. O practică nouă în agricultura

ţărilor dezvoltate, dar şi în curs de dezvoltare, este cultivarea şi

promovarea produselor ecologice pure. Acestea ar fi o şansă reală pentru

RM de penetrare a pieţelor externe unde există o cerere crescîndă pentru

produsele ecologice.

Subiecte

Pe piaţa Rusiei de export a cerealierelor s-a menţinut tendinţa de

consolidare a preţului la grâu;

Se observă o creştere a cererii la partide mici de grâu de producţie

rusă în condiţii FOB;

Pe piaţa de export a Ucrainei se observă o tendinţă de creştere

uşoară a preţului la grâul furajer;

Creşterea în continuare a cererii la orzul furajer conduce la creşterea

preţului de achiziţie a lui;

Traderii menţionează, că cererea la mazărea furajeră continuă să

crească;

Piaţa de export a cerealelor în condiţiile DAF se menţine stabilă.

RUSIA

Preţurile de export al cerealelor din Rusia (USD/т) a II jumătate a

lunii august

min. abateri max. abateri mediu. abateri

Oferta , FOB

Grâu alimentar 127 +2 157 +2 147 +2

Grâu furajer 110 - 133 +3 127 +2

Orz furajer 100 - 120 - 110 -

Porumb furajer - - - - - -

Mazăre furajeră 120 - 130 - 126 -

Cereri, CPT-port

Grâu alimentar 122 +2 133 +1 129 +2

Grâu furajer 105 +3 118 +3 116 +1

Orz furajer 90 - 113 - 102 -

Porumb furajer - - - - - -

Mazăre furajeră - - - - - -

Notă: abateri faţă de perioada precedentă

Tendinţa de bază a pieţei ruse de export al cerealelor este creşterea

preţurilor la grâu. Acest fapte se datorează tendinţelor pieţei mondiale, dar

şi factorilor interni, cum ar fi necesităţile exportatorilor de stocare a

partidelor mari a grâului de calitate pentru realizarea contractelor

anterioare. În pofida aşteptărilor diametral opuse ale participanţilor la piaţă,

preţurile la grâu cresc treptat.Datorită acestui fapt, participanţii care au

stocuri de grâu, îl menţin, aşteptând creşterea de mai departe a preţurilor.

Pe de altă parte importatorii grâului din Rusia se îngrijorează de calitatea

grâului rusesc vis-a-vis de declaraţiile ucrainenilor şi turcilor despre

calitatea grâului nou din aceste ţări.

Pe lângă cele menţionate, în perioada respectivă a crescut cererea la

partide mici de făină în condiţiile FOB cu livrare în luna septembrie.

Preţurile la ofertele curente de grâu alimentar constituie 130-140$/tonă

(FOB- porturile mării Azov).

Preţurile de achiziţie a grâului de categoria a 4 au constituit la sfârşitul

lunii august cca 3500-3600 ruble/tonă (CPT - porturile mării Azov), ceea

ce este puţin mai mult decât la începutul lunii. Preţurile maxime oferite

pentru grâul alimentar în portul Novorosiisk se cotau la nivelul de 3850-

3900 ruble/tona. Preţurile la grâul din categoria a 3-a au rămas

neschimbate.

În perioada descrisă, situaţia pe piaţa cerealelor furajere se menţine

relativ stabilă.Se menţine o cerere sporită faţă de grâul furajer.Ofertele de

cereri au constituit în mdeiu cca 3100 ruble/tona (CPT - porturile mării

Azov) şi cca.3300 ruble/tona (СPT-Novorosiisk).

Cererea faţă de orzul furajer este relativ mică, ca şi la începutul lunii.

Companiile exportatoare fac achiziţii la preţuri de cca 2500 ruble/tona

(CPT-porturile mării Azov), cererea în condiţiile FOB la orz au fost

neimportante şi au constituit cca 110$/tonă în porturile mării Azov, cu

livrările în luna septembrie.

UCRAINA

Consiliul Internaţional al Cerealelor a prognozat pentru Ucraina în anul

2006 o recoltă de cca 36,6 mln tone de cereale, inclusiv grâu - 14,7 mln

tone, ceea ce este cu 20% mai puţin faţă de roada anului trecut, orzul va

trece peste indicatorul anului trecut cu 3,2 mln tone şi va constitui cca 12,2

mln tone, iar porumbul va constitui cca 7 mln tone. Cealaltă parte o vor

constitui mazărea şi alte cereale. Se aşteaptă ca exportul de cereale să fie

de cca 3,5 mln tone de grâu, 5,3 mln tone - orz şi până la 2 mlntone

porumb.

Din sezonul anului trecut Ucraina a exportat cca 13,3 mlntone cereale,

inclusiv cca 6,4 mlntone grâu.

În anul curent analiştii ucraineni prognozează export de cereale de cca 9,5

- 10 mlntone, inclusiv 2,5-2,7 mlntone grâu şi cca 5 mlntone orz.

Preţurile de export la cerealelor din Ucraina a II jumătate august

(USD/т)

min. abateri max. abateri mediu. abateri

Oferta, FOB

Grâu alimentar 130 - 160 +5 143 -

Grâu furajer 110 - 133 +3 127 +4

Orz furajer 105 - 123 - 117 -

Mazăre furajeră 126 +6 140 +6 135 +10

Cereri, CPT-port

Grâu alimentar 122 +7 140 +5 128 +3

Grâu furajer 112 +2 121 +4 116 +3

Orz furajer 101 +2 111 - 104

Mazăre furajeră 110 - 125 +3 120 +5

Notă: abateri/puncte faţă de perioada precedentă

În perioada de raportare pe piaţa de export a cerealelor din porturile

Ucrainei s-a observat o tendinţă de creştere a interesului faţă de orz, grâu

şi mazărea furajeră.

Preţurile la grâul alimentar au rămas neschimbate. Exportatorii care î-şi

menţineau interesul pentru achiziţii de grâu alimentar au semnalat

necorespunderea calităţii la majoritatea partidelor. Ca urmare un şir de

exportatori au oprit achiziţiile de grâu alimentar, motivând că au finalizat

achiziţiile pentru contractele curente.

Ofertele de cumpărare a grâului de categoria a 3 atingeau maxima de

800 hrivne/tona (СРТ-port).Preţurile ofertelor de cumpărare a grâului de

categoria a 4 nu au trecut peste bariera de 780 hrivne/tona (СРТ-

port).Preţurile din cadrul ofertelor de cumpărare a grâului alimentar au

variat în limitele 125-136 $/tona (CPT-port).

În perioada de raportare piaţa cerealierelor din porturile Ucrainei au

simţit o creştere nesemnificativă pentru grâul furajer. Ofertele de procurare

a acestei categorii cuprindeau preţuri situate între 630-660 hrivne/tona

(СРТ-port).

Preţurile de procurare a grâului furajer oferite în valută erau situate în

dimensiunile de până la 121 $/ tonă (СРТ-port). Preţul oferit în condiţiile

FOB la aceeaşi categorie de grâu se situează în limitele de până la 133

$/tona.

Piaţa orzului furajer a constituit un segment mai activ pe piaţa

exporturilor cerealelor furajere. Exportatorii ofereau preţuri mai ridicate faţă

de începutul lunii şi se plasau în limitele de până la 600-615 hrivne/tona

(СРТ-port).Valorile maxime ale preţurilor oferite pentru orzul alimentar au

constituit 625 hrivne/tona (СРТ-port).Preţurile oferite pentru acelaşi orz

furajer în echivalent valutar au constituit 103-107$/tona (CPT-port).

Participanţii la piaţa cerealelor din Ucraina au manifestat în perioada

descrisă un interes deosebit pentru mazărea furajeră, ceea ce a condus la

creşterea preţurilor la aceasta. Ofertele maxime de preţuri în perioada

respectivă au constituit cca 760 hrivne/tona (СРТ-port).

VIZIUNE ASUPRA PIEŢEI MONDIALE A GRÎULUI

Subiecte

USDA: volumele prognozate de export al grâului din SUA în

2006/2007 vor constitui 24,49 mln tone;

FAO: prognoza recoltelor mondiale de grâu pentru sezonul

2006/2007 este de 615 mln tone, ceea ce este cu 1,5% sub

recolta sezonului trecut;

Spania: recolta de grâu pentru sezonul curent constituie cca 5,6

mln tone;

India : recolta de grâu pentru sezonul curent constituie cca 69,4

mln tone;

Egipt: se remarcă o tendinţă de diminuare a preţurilor la grâu;

Orientul Mijlociu: Piaţa cerealelor din această regiune este amorfă

ca urmare a situaţiei politice din regiune;

Algeria : a redus cantităţile de import al grâului;

Pe parcursul întregii luni preţurile la grâu s-au cotat fiind determinate de

condiţiile climaterice din regiunile mari producătoare de grâu. În acelaşi

timp, preţurile s-au modificat în dependenţă de factori ai pieţii cum ar fi

tenderele de achiziţionare organizate de Egipt, India, Tunis şi Japonia.

Cotaţiile la cele mai mari burse cerealiere au variat şi în dependenţă de

prognoza FAO despre diminuarea cantităţilor de grâu pentru sezonul

2006/2007, prognoză ce a apărut recent.

SUA

În acelaşi timp, un eveniment important de pe piaţa grâului a fost

favorizat de raportul USDA referitor la volumele de cereri şi oferte ale

grâului din sezonul 2005/2006. Conform datelor noi publicate, producerea

grâului în SUA în sezonul 2005/2006 a constituit cca 57,29 mlntone,

exportul a fost de cca 27,32 mlntone, consumul intern – de cca 31,38mln

tone, rezervele finale de cca 15,46 mlntone, iar roada pentru sezonul

2006/2007 va fi de cca 49,15mln tone comparativ cu sezonul anului trecut

de cca 49,37mln tone. Volumele de export al grâului se prognozează de

cca 24,49 mlntone.

Canada

Volumele prognozate de recoltă a grâului pentru sezonul 2006/2007

constituie cca 22,47mln tone, comparativ cu 20,86mln tone recolta

sezonului trecut. Exportul prognozat al acestei culturi constituie cca 15

mlntone pentru sezonul 2006/2007, comparativ cu 12 mlntone în sezonul

2005/2006. Rezervele Canadei pentru sezonul 2006/2007 vor constitui cca

5,6 mlntone ceea ce este cu 10% mai puţin decât media pe ultimii zece

ani.

Australia

Condiţiile meteo din luna iulie au scăzut prognozele recoltei de grâu pentru

sezonul 2006/2007. Se prognozează o recoltă de cca 18 mlntone grâu

recoltat în sezonul 2006/2007, comparativ cu 25 mlntone recolta sezonului

trecut.

Uniunea Europeană

Prognozele recoltelor de grâu din UE, de asemenea, sînt influenţate de

condiţiile meteo specifice sezonului. Astfel, analiştii Agenţiei Strategie

Grains prognozează o reducere a recoltei de grâu din ţările UE şi va

constitui 115,7 mlntone.

Conform datelor Strategie Grains, Franţa va avea o recoltă de grâu în anul

curent de cca 33,6 mlntone, comparativ cu 34,9 mlntone, recolta anului

trecut.

Ungaria

În Ungaria se prognozează în acest sezon o recoltă de grâu în volum de

cca 4,7 mlntone, ceea ce este cu 8% sub recolta sezonului trecut.

Spania

Conform datelor Departamentului Agriculturii al Spaniei, se aşteaptă o

recoltă de grâu de cca 5,6 mlntone.

Bulgaria

Se aşteaptă o recoltă de cca 3,1 mlntone în sezonul curent, comparativ cu

3,48 mlntone recolta de grâu a sezonului trecut. Se prognozează export în

volume de cca. 0,8 – 1 mlntone.

India

Se prognozează o recoltă de grâu de cca 69,48 mln tone.

China

Conform aşteptărilor analiştilor, în sezonul curent, se prognozează o

recoltă de grâu de cca 102 mlntone, ceea ce presupune că această ţară

poate deveni exportatoare de grâu furajer în 2006/2007.

Turcia

Se aşteaptă o reducere a volumelor de grâu recoltat cu 10% faţă de

recolta sezonului trecut şi va constitui cca 18 mlntone. Totodată, roada

anului curent este de o calitate joasă. Turcia planifică achiziţii în 2006/2007

acca.1 mln.tone de grâu de calitate pentru a-şi acoperi consumul intern.

Orientul Mijlociu

Situaţia pe piaţa grâului din Orientul Mijlociu este amorfă şi se datorează

conjuncturii politice din regiune. Piaţa de grâu a Livanului este în stagnare

totală. Pe de altă parte în regiune se observă o tendinţă de creştere a

cererii la grâul provenit din regiunile Mării Negre cu livrare ulterioară.

Algeria

Algeria, unul dintre cei mai mari importatori de grâu de pe piaţa mondială

a anunţat despre reduceri la importul grâului.

Egipt

Ţările din Africa de Nord au fost foarte active pe perioada lunii august

pe piaţa grâului. Astfel, preţurile CIF Egipt pentru grâul provenit din

regiunea Mării Negre (proteina 11,5%, livrările în august, septembrie),

atingeau cotele de 174 $/ tona, iar pentru grâul european, în aceleaşi

condiţii –183-185 $/tona.

Concluzii

Tendinţa principală a pieţei mondiale a grâului în perioada descrisă

este creşterea preţului la această cultură ca urmare a prognozelor de

reducere a recoltelor pentru sezonul curent şi reducerea calităţii grâului.

Viziune asupra pieţei mondiale a porumbului şi orzului

Subiecte

USDA: Prognozează o recoltă de cca 272,8 mln tone de

porumb pentru sezonul 2006/2007;

Consiliul Internaţional pentru Cereale prognozează 693

mln tone de porumb pentru 2006/2007;

În Franţa se aşteaptă 13,51 mln tone de porumb pentru

2006/2007;

Republica Sud Africană - preţurile pentru porumb, cresc;

Uniunea Europeană - prognoza recoltei de orz este de

53,2 mln tone, inclusiv 10,34 mln tone de producere franceză şi 11,61

mln tone de producere germană;

Pe parcursul lunii preţurile la orzul furajer din Franţa au

crescut cu 3-4 USD;

Australia – prognoza recoltelor de orz pentru sezonul

2006/2007 constituie 7,4 mln tone.

SUA

În perioada lunii august SUA a exportat 1,605 mln tone, principalii

importatori fiind Taivan şi Coreea de Sud.

Uniunea Europeană

Conform datelor agenţiei Strategie Grains, producerea porumbului în

ţările Uniunii Europene în sezonul 2006/2007 va constitui 46,45 mln. tone,

faţă de 48,5 mln. tone în sezonul trecut. Conform aceloraşi date, Franţa va

recolta 12,66 mln tone, Italia – 9,49 mln tone.

Producţia de orz în UE 2006/2007 va constitui 55,1 mln tone.

Germania va recolta cca 11,58 mln tone, Polonia – 3,27 mln tone,

Danemarca – 3,51 mln tone, Marea Britanie – 5,27 mln tone, Franţa –

10,47 mln tone.

Pe parcursul lunii august preţurile la orz s-au cotat la cca 140 $/ tona.

Orientul Mijlociu

În această regiune se menţine o cerere sporită pentru orzul

furajer.Cele mai active în privinţa achiziţiilor acestei culturi în perioada lunii

august au fost Siria şi Arabia Saudită. Preţurile la care s-au tranzacţionat

partide mari de această cultură au constituit 160 $/tona CIF Arabia Saudită

(Getta) şi 137 $/tona CIF Siria.

Cotarea porumbului şi orzului pe parcursul lunii august pe

diferite pieţe

PORUMB

Agricultura în RM dispune de un potenţial natural, uman, dar mai

puţin economic de dezvoltare, existînd decalaje mari în înzestrarea tehnică,

productivitatea muncii, utilizarea de îngrăşăminte, inovare în domeniu, cu

toate acestea, prin politici coerente de modernizare, măsuri bine calculate

şi eforturi comune ale autorităţilor, producătorilor şi exportatorilor putem

contribui la reabilitarea şi dezvoltarea agriculturii, la dezvoltarea ţării

noastre şi la bunăstarea poporului acestei ţări.

Republica Moldova este printre ţările cu cea mai mare ieftinire a

grâului din lume. Potrivit Băncii Mondiale, din iunie şi până în septembrie,

preţul cerealelor a scăzut, în Republica Moldova, cu 13 la sută. Motivele

sunt recolta locală bogată, dar şi cerealele ieftine de import, scrie timpul.md

Importanţa sectorului agricol în Republica Moldova este destul de

mare în pofida faptului ca

contribuţia acestui sector în PIB nu a depăşit 9 % în anul 2009. Din

datele Biroului Naţional

de Statistică al Republicii Moldova rezultă că, în prezent în agricultură

sunt angajaţi circa o

treime din populaţia aptă de muncă, ceea ce este caracteristic pentru

ţările cu o dezvoltare

regională insuficientă, respectiv când în marea majoritatea zonelor

rurale predomină munca

agricolă neproductivă şi prost plătită.

Agricultura este sectorul economiei naţionale cel mai expus şi

vulnerabil faţă de riscurile

naturale şi schimbările climatice. Factorul principal ce determină

mărimea, calitatea şi

stabilitatea producţiei agricole în Republica Moldova sunt condiţiile

agro-climaterice ale

teritoriului, în special lipsa sau surplusul de umezeală, condiţionată în

mare măsură de

schimbările actuale ale climei.

Cantitatea de îngrăşăminte minerale şi organice utilizate în agricultura

Republicii Moldova

este de zeci de ori mai mică decât în ţările dezvoltate. Acest fapt, are ca

urmare un bilanţ

profund negativ al humusului în degradarea şi micşorarea fertilităţii a

solurilor.