PAJISTI DE CAMPIE SI PODISURI JOASE

TIPURI DE PAJISTI

ZONA DE STEPA

Zona de stepa cuprinde Baraganul de est (20-100 m altitudine),centrul Moldovei si centrul Dobrogei(50-200 m altitudine);

Temperaturi medii de 10.4-11.5º C; Precipitatii anuale de 350-500 mm; Solurile predominante sunt reprezentate

de cernoziomuri,soluri balane si litice.

Pajistile din zona de stepa dau productii mici , 2-7 t/ha masa verde,neuniform repartizate in

timpul perioada de vegetatie,si de calitate inferioara.

In acesta zona,suprafata pajistilor permanente este de 90 000 ha si cuprinde urmatoarele tipuri de pajisti:

Festuca valesiaca Botriochloa ischaemum Festuca valesiaca + Stipa capillata Poa bulbosa + Artemisia austriaca

ZONA DE SILVOSTEPA Este raspandita in campiile periferice ale

Carpatilor ; Altitudinea este de 50-150 m in regiunule

de campie,si de 50-250 m in Podisul Barladului si Podisul Dobrogei;

Temperaturile medii sunt de 9.0-10.4 ºC iar precipitatiile insumeaza 470-550 mm;

Solurile caracteristice sunt cernoziomurile cambice,cernoziomuri argilo-iluviale,litosoluri si rendzine.

Din punct de vedere economic , aceste pajisti se remarca prin productii foarte mici, 3-5 t/ha masa verde,neuniform repartizate pe perioda de vegetatie si de calitate inferioara.

Suprafata ocupata de aceste pajisti este de 250 000 de ha si cuprinde urmatoarele tipuri de pajisti:

Festuca valesiaca Festuca pseudovina +Festuca rupicola Chrysopogon gryllus Botriochloa ischaemum

ZONA NEMORALA(zona padurilor de campie)

Detine o suprafata de pajisti permanente de 400 000 ha,raspandite in 2 subzone:

1. SUBZONA PADURILOR DE STEJARI MEZOFILI

2. SUBZONA PADURILOR DE STEJARI SUBMEZOFILI -TERMOFILI

SUBZONA PADURILOR DE STEJARI MEZOFILI

Este raspandita in Depresiunea Transilvaniei(Campia Transilvaniei,Podisul Tarnavelor),cu altitudini de 250-400 m si in Nordul Podisului Moldovei(Podisul Sucevei),cu altitudini de 200-350 m.

Temperaturile medii sunt de 8.5-10.0ºC Suma precipitatiilor este de 550-700 mm Solurile sunt brune argiloiluviale,brune

luvice ,pseudorendzine,luvisoluri,soluri cenusii.

TIPURI DE PAJISTI REPREZENTATIVE PENTRU ZONA PADURILOR DE STEJARI MEZOFILI:

Festuca rupicola+Carex humilix Festuca rupicola+Brachypodium

pinnatum Festuca rupicola +Agrostis tenuis Festuca valesiaca +Brachypodium

pinnatum Bothriochloa ischaemum

SUBZONA PADURILOR DE STEJARI SUBMEZOFILI-TERMOFILI

Este raspandita in Campia Munteniei si Olteniei,Piemonturile din Banat si Crisana,cu altitudini de 100-300m

Temperaturi medii de 9.0-10.5ºC Suma precipitatiilor 500-700 mm Solurile sunt reprezentate de

cernoziomuri argiloiluviale,soluri brune argiloiluviale,brune roscate,vertisoluri.

TIPURI DE PAJISTI REPREZENTATIVE PENTRU SUBZONA PADURILOR DE STEJARI SUBMEZOFILI-

TERMOFILI

Poa pratensis spp. angustifolia+Festuca valensiaca

Festuca valensiaca+Festuca rupicola Bothriochloa ischaemum Cynodon dactylon

DESCRIEREA CELOR MAI REPREZENTATIVE PAJISTI DIN ZONA DE CAMPIE SI

PODISURI JOASE

Pajistile de Festuca valesiaca (paius stepic)

Raspandire si ecologie : aceste pajisti sunt reprezentative pentru zona de stepa si silvostepa din tara nioastra;

Festuca valesiaca,specie ierboasa edificatoare,este o specie xerofila ,cu mare plasticitate ecologica,care se intinde din zona de stepa pana in zona nemorala;

Cele mai mari suprafete de paius stepic sunt in Podisul Moldovei,sporadic in Piemontul Getic si Campia Transilvaniei pe coaste insorite.

Solurile pe care se extind aceste pajisti sunt cernoziomurile,regosolurile, pseudorendzinele;

Vegetatia :are in componenta numeroase specii ierboase nevaloroase,daunatoare (scaieti,pelin, etc.) si toxice (alior,coroniste) sau vegetatie lemnoasa daunatoare ca : porumbar,paducel ,maces etc.

Valoarea pastorala: este mediocra,cu potential de productie scazut,de numai 3-5 t/ha MV.

Pajistile de Botriochloa ischaemum (barboasa)

Raspandire si ecologie: Pajistile de barboasa sunt cele mai raspandite tipuri de pajisti derivate din cele de Festuca valesiaca si Festuca rupicola,ca efect al pasunatului abuziv,nerational si al eroziunii solului.

Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofa,xerofita ,cu larga amplitidine ecologica,din zona de stepa pana in zona nemorala.

Solurile dominante sunt regosolurile,solurile brune argiloiluviale,brune luvice si luvisoluri albice.

Vegetatia acestei pajisti derivata este frecvent invadata de buruieni,specii daunatoare si toxice(alior,lumanarica,scaieti,pelin, etc.)

Valoarea pastorala si productivitatea: este foarte slaba,cu productii de 1.5-5 t/ha MV.

Pajisti de Poa pratensis spp.angustifolia(firuta)

Raspandire si ecologie: se intalnesc in zona nemorala din sudul tarii,la altitudini joase,cuprinse intre 100-300m,pe terenuri plane sau usor inclinate;

Poa pratensis este o graminee mezofita,cu o valoare furajera buna si grad ridicat de consumabilitate.

Solurile: sunt cernozimuri argiloiluviale , brune roscate,brune roscate luvice, si vertisoluri;

Vegetatia: este foarte bine incheiata ,in care se intalnesc totusi si specii fara valoare furajera (obsiga,osul iepurelui) , daunatoare si toxice(alior,piciorul cocosului)

Valoarea pastorala: este buna,cu productii de 7.5-12 t/ha MV.

BIBLIOGRAFIE: Ghid de intocmire a amenajamentelor pastorale,

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU PAJIŞTI, BRAŞOV, Editura Capolavoro Braşov 2014

CULTURA PAJISTILOR SI A PLANTELOR FURAJERE,DINCA NICULAE,BUCURESTI,2014