pagina 4 “investitoriistrãiniaupeste 60 ... · proiect important - autostrada moldo - va, cu...

1
16 pagini Vineri, 25 mai 2018 nr. 94 (6155), anul XXVII n “Producãtorul român nu este ajutat de stat sã se dezvolte“ PAGINA 2 n RAPORT: 20% dintre companiile de la noi nu au auzit de GDPR PAGINA 4 Urmãtoarea ediþie print a ziarului BURSA va apãrea în data de 5 iunie 2018. Între timp, urmãriþi-ne pe www.bursa.ro n FRANK HAJDINJAK, DIRECTOR GENERAL: “E.ON România vrea sã investeascã jumãtate de miliard de lei, în 2018” PAGINA 5 GRAM AUR = 164,3747 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,9779 RON EURO= 4,6243 RON DOLAR = 3,9431 RON 2 lei 5 948491 340012 5 5 1 6 0 “Deutsche Bank” taie cel puþin 7.000 de posturi “Deutsche Bank” AG, cel mai mare grup bancar german, reduce minimum 7.000 de locuri de muncã, urmãrind sã ajungã la mai puþin de 90.000 de anga- jaþi, de la 97.000 în prezent, conform unui plan amplu de restructurare desti- nat reducerii costurilor ºi îmbunãtãþirii profitabilitãþii. Restructurarea priveºte toate regiu- nile ºi activitãþile, dar în special 25% din personalul diviziei de investiþii. Aceste mãsuri vor costa pânã la 800 de milioane de euro (935 de milioane de dolari), anul acesta, conform anunþu- lui fãcut ieri de bancã. Directorul general al bãncii, Chris- tian Sewing, a declarat: “Rãmânem ataºaþi de activitãþile noastre de finan- þare ºi investiþii, precum ºi de prezenþa noastrã internaþionalã. Suntem alter- nativa Europei la finanþare internaþio- nalã ºi afaceri pe pieþele de capital, dar trebuie sã ne concentrãm pe ceea ce ºtim sã facem cel mai bine”. Christian Sewing, care ºi-a preluat funcþia în aprilie, aplicã o strategie ce pune în prim-plan clientela din Europa ºi reducerea costurilor la mai puþin de 23 de miliarde de euro în acest an. “Deutsche Bank” a avut pierderi nete de 497 de milioane de euro în 2017, în timp ce analiºtii estimau 290 de milioane de euro. În anul precedent, pierderea a fost de 1,356 miliarde de euro. (A.V.) DE LA TELEORMAN LA LUNà Autostrada promisiunilor se lungeºte cu câþiva kilometri A utoritãþile deseneazã din nou hãrþi brãzdate de autostrãzi. Preocuparea e veche, rezulta- tele sunt mereu aceleaºi. Proiectele fac cu greu saltul dinspre dosare spre ºantiere, oamenii au început sã-ºi piardã rãbdarea ºi speranþele, marile uzine fac presiuni, iar dacã ar fi sã pu- nem cap la cap toate promisiunile de pânã acum am avea deja o autostradã de la Bucureºti pânã pe Lunã (via Te- leorman). Panglica îi lipseºte! Preºedintele Klaus Iohannis a pre- luat aceastã temã ºi nu rateazã nicio ocazie sã arate cu degetul spre actualii guvernanþi, deºi, admite cã problema este foarte veche: ”Dacã am aduna pro- misiunile de kilometri de autostradã fã- cute de guvernanþi în ultimii 20 de ani, am avea autostrãzi cât China. (...) Alt proiect important - Autostrada Moldo- va, cu toþii ne-o dorim. Existã un pro- iect pe fonduri europene, autostrada Târgu Neamþ-Iaºi-Ungheni, care acum e deja amânat cu 4 ani. De ce oare? Pe de altã parte, acolo unde se lucreazã de multe ori anapoda. În mod normal, de aici guvernanþii ar fi trebuit sã înveþe ceva, dar, surprizã, nu. Tronsonul 1 Piteºti - Curtea de Argeº ºi tronsonul 5 au intrat în procedurã de licitaþie, ce credeþi?, fãrã acord de mediu. Acum, sigur, speranþa este sã nu fie probleme ºi sã fie luat acordul pe parcurs. Dar dacã pãþim ca pe Deva-Lugoj ºi stãm cinci ani ca sã rezolvãm probleme care ar fi putut fi uºor evitate dacã s-ar fi fãcut respectivul studiu în timp util... E foarte bine cã vine cineva din Guvern cu o hartã frumos coloratã ºi ne spune cã se va face legãtura Piteºti-Craiova, e excelent ºi e important, dar hai sã facem lucrurile, nu doar sã le promitem pe hârtie. (...) E greu de înþeles. ªi mai greu de înþeles e dacã vine preºedintele ºi trage un semnal de atenþionare cã apa- re... eu am numit-o euroofuscare - ies unii ca sã-ºi arate supãrarea, cã de ce li se atrage atenþia, de ce Comisia Euro- peanã atrage atenþia cã România are o deviere semnificativã la capitolul com- portament financiar. Asta este, hai sã le corectãm în loc sã ieºim la televizor ºi sã inventãm scuze”. DAN NICOLAE (continuare în pagina 14) “Investitorii strãini au peste 60% din capitalizarea totalã de la Borsa Istanbul” (Interviu cu Serkan Karabacak, vicepreºedinte executiv al Borsa Istanbul) l În 2018, la Borsa Istanbul s-au listat trei companii, iar valoarea totalã a IPO-urilor acestora este de 429 de milioane de dolari l Borsa Istanbul evalueazã continuu toate opþiunile de investiþii, inclusiv achiziþiile Reporter: Oraºul Istanbul urmã- reºte sã devinã un centru financiar in- ternaþional. Ce acþiuni aveþi în plan pentru atragerea unui numãr cât mai mare de investitori? Serkan Karabacak: Proiectul Istan- bul International Finance Center este un “mega-plan” menit sã atragã investitori ºi sã facã un hub din Istanbul. Atât Borsa Istanbul, cât ºi guvernul turc iau mãsuri menite sã faciliteze accesul investitori- lor. Grupul Borsa Istanbul este primul ºi unul dintre ce mai mari paºi din acest proiect. Investitorii strãini manifestã un inte- res important pentru Borsa Istanbul. De mult timp, investitorii strãini au peste 60% din capitalizarea bursierã totalã de la Borsa Istanbul. Reporter: Câte listãri au avut loc anul acesta la Borsa Istanbul? Serkan Karabacak: Pânã în pre- zent, în 2018, s-au listat la Borsa Istan- bul trei companii din sectoare diferite. Valoarea totalã a IPO-urilor acestor companii este de 429 de milioane de dolari. În zilele urmãtoare, circa zece societãþi se vor lista pe piaþa noastrã, iar trei dintre acestea sunt în etapa de book-building. Reporter: Cum au evoluat volume- le de tranzacþionare, lichiditatea, vânzãrile ºi profitul bursei în 2018, comparativ cu 2017? Serkan Karabacak: Rezultatele financiare pe trimestrul întâi din acest an nu au fost publicate deocamdatã, însã în primele patru luni, volumul de tranzacþionare a sporit cu aproape 60% pe pieþele de acþiuni. Putem spu- ne cã aceste cifre vor avea efecte pozi- tive asupra vânzãrilor ºi profitului pe 2018. Reporter: Aveþi în plan sã lansaþi noi produse de piaþã în 2018? Serkan Karabacak: Anul trecut, am lansat certificatele real estate, un instrument emis pentru finanþarea pro- iectelor imobiliare construite sau care urmeazã sã fie construite. Acestea per- mit achiziþia de locuinþe în rate. Mai mult, aceste certificate pot fi cumpãra- te ºi vândute prin Borsa Istanbul. Pe lângã certificatele imobiliare, avem certificatele de concesiune ºi obliga- þiunile garantate cu aur, care sunt exemple de instrumente financiare islamice. A consemnat ALINA VASIESCU (continuare în pagina 6) Serkan Karabacak, vicepreºedinte executiv al Borsa Istanbul (stânga), la finalizarea unui program de instruire organizat de Borsa Istanbul. Trump a anulat summitul cu liderul Coreei de Nord Preºedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunþat ieri dupã-amiazã cã a decis sã anuleze summitul cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, care fusese programat pentru luna viitoare. Liderul de la Casa Albã a informat, potrivit AFP, cã summitul programat la Singapore, în 12 iunie, nu va mai avea loc pentru cã “este nepotrivit, la acest moment”. Oficialul american a explicat cã a luat aceastã decizie “pe fondul furiei extraordinare ºi al ostilitãþii deschise” din cea mai recentã declaraþie a regi- mului din Coreea de Nord. Acesta din urmã a avertizat ieri, an- terior anunþului lui Trump, cã ar putea anula întâlnirea liderului de la Phenian cu preºedintele Statelor Unite. Choe Son Hui, oficial de rang înalt din Coreea de Nord, însãrcinat cu negocierile cu SUA, a spus: “Dacã Statele Unite ne jignesc bunãvoinþa ºi se agaþã de acte ilegale ºi revoltãtoare, voi sugera con- ducerii noastre supreme reconsidera- rea summitului RPDC-SUA”. Afirmaþiile acestuia au venit dupã ce, miercuri, Trump a declarat cã abia sãptãmâna viitoare va fi cunoscut dacã summitul americano-nord-coreean de la Singapore va avea loc pe 12 iunie, aºa cum fusese planificat. V.R. (continuare în pagina 3) Dar anul viitor mai sunt bani pentru plata pensiilor ºi salariilor? Întrebarea adresatã recent gu- vernului de cãtre preºedintele Klaus Iohannis, cu privire la existenþa fon- durilor necesare pentru plata pensiilor ºi salariilor bugetarilor, a primit un rãs- puns rapid, întâi de la ministrul de fi- nanþe, Eugen Teodorovici, apoi de la premierul Viorica Dãncilã. Ministrul Teodorovici a de- clarat cã “pentru acest an, toate plãþile se regãsesc în buget” ºi “nu este niciun fel de pericol pentru pensii ºi salarii în acest an”. Noþiunea temporalã cheie din rãs- puns este “acest an”. Dar anul viitor vor fi bani pentru plata pensiilor ºi sa- lariilor? Iniþial am înþeles cã preºedintele Iohannis a întrebat doar dacã mai sunt bani pentru pensii ºi salarii, iar minis- trul de finanþe a “fentat” cu un rãspuns diplomatic. Din pãcate, ºeful statului a arãtat aceeaºi înþelegere staticã ºi mi- oapã cu privire la capacitatea guvernu- lui de a-ºi onora obligaþiile financiare, deoarece întrebarea se referea doar la acest an. Se pare cã totul se reduce la “mai avem bani ºi anul ãsta”. Din pãcate, afirmaþia oficialilor guvernamentali are o slabã “acoperire” pentru anul vii- tor ºi aproape deloc pentru o perioadã mai lungã. De ce? Pentru cã nu existã nicio co- relaþie între mãsurile de relaxare fisca- lã ºi reducerea cheltuielilor guverna- mentale. Probabil cã încã se mai “vise- azã” la capacitatea guvernului de a acoperi deficitul bugetar prin împru- muturi. Nici mãcar naþionalizarea Pilonului II de pensii nu este suficientã, pentru cã este un eveniment singular, în timp ce plata pensiilor ºi salariilor majorate are caracter permanent. Fãrã schimbarea radicalã a modului de construire a bugetului, pro- blema capacitãþii de platã a sa- lariilor ºi pensiilor va fi amâna- tã, probabil, cu câþiva ani, deoa- rece efectele politicilor econo- mice absurde sunt accentuate o de tendinþã demograficã extrem de negativã. Aºa-zisele programe de încurajare a natalitãþii nu vor reprezen- ta o soluþie, mãcar din simplul motiv cã femeile refuzã sã fie pur ºi simplu “reproducãtoare” într-un “ºeptel” al statului, care mai este ºi mânat cãtre pãºuni pârjolite. În viitorul apropiat se mai ridicã ºi spectrul deteriorãrii condiþiilor eco- nomice la nivelul principalelor des- tinaþii ale exporturilor României, zona euro ºi Uniunea Europeanã. În minuta ultimei ºedinþe de politicã monetarã a BCE se aratã cã “a cres- cut incertitudinea cu privire la pers- pectivele economice”, iar “o slãbire mai pronunþatã a cererii nu poate fi exclusã”. Toþi participanþii la “luptele” poli- tice interne par sã ignore, într-un mod iresponsabil, aceastã dinamicã exter- nã, fiind convinºi, probabil, cã este suficient sã dai vina pe factorii “exo- geni” pentru a te “izbãvi” de orice res- ponsabilitate, iar apoi sã ceri senin încrederea electoratului la viitoarele alegeri. (continuare în pagina 3) CÃLIN RECHEA Cine-l inventeazã pe domn Miticã? Justiþia este în România subiectul zilei! Al zilelor care vor urma, al luni- lor, mai mult ca sigur, al anilor... ce trec ca nori lungi pe ºesuri, vorba poetului! “Ca simplu cetãþean”, nu numai cã sunt îndreptãþit, sunt de-a dreptul forþat sã mã întreb ºi sã întreb pe toþi cei ce mi-ar putea furniza un rãs- puns: în ce fel de þarã trãim, oameni buni... trãi-v-ar! Nici o societate nu poate exista fãrã instituþia justiþiei. Cînd societãþile dezvoltã, organizea- zã, structuri instituþionale complexe pentru gestiunea treburilor publice, justiþia devine unul dintre actorii cei mai importanþi ai reglãrii raporturilor sociale ºi pilon de rezistenþã al meca- nismului autoritãþii statale. Ba, chiar ºi al identitãþii sale. Spune-mi ce fel de justiþie ai, ca sã-þi spun ce fel de stat eºti ºi care sunt raporturile sale cu cetãþenii ºi societatea! Ok, România are ceea ce se cheamã Justiþie, dar ce fel de justiþie este aceea? Una coruptã pînã în mãduva oaselor de proceduri instituþionale care au anexat-o servi- ciilor de informaþii ºi bunului plac al celor din vîrful piramidei puterii de stat? Una care a devenit teren necon- trolat al arivismului ºi al carierismu- lui în forma lor cea mai abjectã, teren de joacã, distracþii, “afaceri” ºi trai bun pentru niºte loaze spãlate pe cre- ier care au ajuns sã creadã cã s-au nãs- cut pe lume pentru a ne salva pe noi de corupþie, iar în virtutea acestui mesia- nic destin sunt îndreptãþite sã facã ori- ce, sã calce în picioare Constituþie, legi ºi principii ale Dreptului, nemai vorbind despre vieþile celor care au nenorocul sã le cadã pe mîini? (continuare în pagina 3) CORNEL CODIÞà n Banca Centralã a Turciei intervine pentru susþinerea lirei PAGINA 16

Upload: others

Post on 23-Oct-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 16 paginiVineri, 25 mai 2018 nr. 94 (6155), anul XXVII

    n “Producãtorul român nu este ajutat destat sã se dezvolte“

    PAGINA 2

    n RAPORT: 20% dintre companiile de la noinu au auzit de GDPR

    PAGINA 4

    Urmãtoarea ediþie print a ziarului BURSAva apãrea în data de 5 iunie 2018.

    Între timp, urmãriþi-ne pe

    www.bursa.ro

    n FRANK HAJDINJAK,DIRECTOR GENERAL:“E.ON România vrea sãinvesteascã jumãtate demiliard de lei, în 2018”

    PAGINA 5

    GRAM AUR = 164,3747 RON FRANC ELVEÞIAN = 3,9779 RON EURO= 4,6243 RON DOLAR = 3,9431 RON

    2 lei

    5 948491 340012 55160

    “DeutscheBank” taiecel puþin7.000 deposturi

    “Deutsche Bank” AG, cel mai maregrup bancar german, reduce minimum7.000 de locuri de muncã, urmãrind sãajungã la mai puþin de 90.000 de anga-jaþi, de la 97.000 în prezent, conformunui plan amplu de restructurare desti-nat reducerii costurilor ºi îmbunãtãþiriiprofitabilitãþii.

    Restructurarea priveºte toate regiu-nile ºi activitãþile, dar în special 25%din personalul diviziei de investiþii.Aceste mãsuri vor costa pânã la 800 demilioane de euro (935 de milioane dedolari), anul acesta, conform anunþu-lui fãcut ieri de bancã.

    Directorul general al bãncii, Chris-tian Sewing, a declarat: “Rãmânemataºaþi de activitãþile noastre de finan-þare ºi investiþii, precum ºi de prezenþanoastrã internaþionalã. Suntem alter-nativa Europei la finanþare internaþio-nalã ºi afaceri pe pieþele de capital, dartrebuie sã ne concentrãm pe ceea ceºtim sã facem cel mai bine”.

    Christian Sewing, care ºi-a preluatfuncþia în aprilie, aplicã o strategie cepune în prim-plan clientela din Europaºi reducerea costurilor la mai puþin de23 de miliarde de euro în acest an.

    “Deutsche Bank” a avut pierderinete de 497 de milioane de euro în2017, în timp ce analiºtii estimau 290de milioane de euro. În anul precedent,pierderea a fost de 1,356 miliarde deeuro. (A.V.)

    DE LA TELEORMAN LA LUNÃ

    Autostrada promisiunilor se lungeºtecu câþiva kilometriAutoritãþile deseneazã din nouhãrþi brãzdate de autostrãzi.Preocuparea e veche, rezulta-tele sunt mereu aceleaºi. Proiectelefac cu greu saltul dinspre dosare spreºantiere, oamenii au început sã-ºipiardã rãbdarea ºi speranþele, marileuzine fac presiuni, iar dacã ar fi sã pu-nem cap la cap toate promisiunile depânã acum am avea deja o autostradãde la Bucureºti pânã pe Lunã (via Te-leorman). Panglica îi lipseºte!

    Preºedintele Klaus Iohannis a pre-luat aceastã temã ºi nu rateazã nicioocazie sã arate cu degetul spre actualiiguvernanþi, deºi, admite cã problemaeste foarte veche: ”Dacã am aduna pro-misiunile de kilometri de autostradã fã-cute de guvernanþi în ultimii 20 de ani,

    am avea autostrãzi cât China. (...) Altproiect important - Autostrada Moldo-va, cu toþii ne-o dorim. Existã un pro-iect pe fonduri europene, autostradaTârgu Neamþ-Iaºi-Ungheni, care acume deja amânat cu 4 ani. De ce oare? Pede altã parte, acolo unde se lucreazã demulte ori anapoda. În mod normal, deaici guvernanþii ar fi trebuit sã înveþeceva, dar, surprizã, nu. Tronsonul 1Piteºti - Curtea de Argeº ºi tronsonul 5au intrat în procedurã de licitaþie, cecredeþi?, fãrã acord de mediu. Acum,sigur, speranþa este sã nu fie problemeºi sã fie luat acordul pe parcurs. Dardacã pãþim ca pe Deva-Lugoj ºi stãmcinci ani ca sã rezolvãm probleme carear fi putut fi uºor evitate dacã s-ar fifãcut respectivul studiu în timp util...

    E foarte bine cã vine cineva din Guverncu o hartã frumos coloratã ºi ne spunecã se va face legãtura Piteºti-Craiova, eexcelent ºi e important, dar hai sã facemlucrurile, nu doar sã le promitem pehârtie. (...) E greu de înþeles. ªi mai greude înþeles e dacã vine preºedintele ºitrage un semnal de atenþionare cã apa-re... eu am numit-o euroofuscare - iesunii ca sã-ºi arate supãrarea, cã de ce lise atrage atenþia, de ce Comisia Euro-peanã atrage atenþia cã România are odeviere semnificativã la capitolul com-portament financiar. Asta este, hai sã lecorectãm în loc sã ieºim la televizor ºisã inventãm scuze”.

    DAN NICOLAE

    (continuare în pagina 14)

    “Investitorii strãini au peste60% din capitalizarea totalã

    de la Borsa Istanbul”(Interviu cu Serkan Karabacak, vicepreºedinte executiv al Borsa Istanbul)

    l În 2018, la Borsa Istanbul s-au listat trei companii, iar valoarea totalã a IPO-urilor acestora este de 429 demilioane de dolari l Borsa Istanbul evalueazã continuu toate opþiunile de investiþii, inclusiv achiziþiile

    Reporter: Oraºul Istanbul urmã-reºte sã devinã un centru financiar in-ternaþional. Ce acþiuni aveþi în planpentru atragerea unui numãr cât maimare de investitori?

    Serkan Karabacak: Proiectul Istan-bul International Finance Center este un“mega-plan” menit sã atragã investitoriºi sã facã un hub din Istanbul. Atât BorsaIstanbul, cât ºi guvernul turc iau mãsurimenite sã faciliteze accesul investitori-lor. Grupul Borsa Istanbul este primulºi unul dintre ce mai mari paºi dinacest proiect.

    Investitorii strãini manifestã un inte-res important pentru Borsa Istanbul. Demult timp, investitorii strãini au peste60% din capitalizarea bursierã totalã dela Borsa Istanbul.

    Reporter: Câte listãri au avut locanul acesta la Borsa Istanbul?

    Serkan Karabacak: Pânã în pre-zent, în 2018, s-au listat la Borsa Istan-bul trei companii din sectoare diferite.Valoarea totalã a IPO-urilor acestorcompanii este de 429 de milioane dedolari. În zilele urmãtoare, circa zecesocietãþi se vor lista pe piaþa noastrã,iar trei dintre acestea sunt în etapa debook-building.

    Reporter: Cum au evoluat volume-

    le de tranzacþionare, lichiditatea,vânzãrile ºi profitul bursei în 2018,comparativ cu 2017?

    Serkan Karabacak: Rezultatelefinanciare pe trimestrul întâi din acestan nu au fost publicate deocamdatã,însã în primele patru luni, volumul detranzacþionare a sporit cu aproape60% pe pieþele de acþiuni. Putem spu-ne cã aceste cifre vor avea efecte pozi-tive asupra vânzãrilor ºi profitului pe2018.

    Reporter: Aveþi în plan sã lansaþinoi produse de piaþã în 2018?

    Serkan Karabacak: Anul trecut,am lansat certificatele real estate, uninstrument emis pentru finanþarea pro-iectelor imobiliare construite sau careurmeazã sã fie construite. Acestea per-mit achiziþia de locuinþe în rate. Maimult, aceste certificate pot fi cumpãra-te ºi vândute prin Borsa Istanbul. Pelângã certificatele imobiliare, avemcertificatele de concesiune ºi obliga-þiunile garantate cu aur, care suntexemple de instrumente financiareislamice.

    A consemnatALINA VASIESCU

    (continuare în pagina 6)

    Serkan Karabacak, vicepreºedinte executiv al Borsa Istanbul (stânga), la

    finalizarea unui program de instruire organizat de Borsa Istanbul.

    Trump a anulatsummitul cu liderulCoreei de Nord

    Preºedintele Statelor Unite aleAmericii, Donald Trump, a anunþatieri dupã-amiazã cã a decis sã anulezesummitul cu liderul nord-coreean,Kim Jong-un, care fusese programatpentru luna viitoare.

    Liderul de la Casa Albã a informat,potrivit AFP, cã summitul programatla Singapore, în 12 iunie, nu va maiavea loc pentru cã “este nepotrivit, laacest moment”.

    Oficialul american a explicat cã aluat aceastã decizie “pe fondul furieiextraordinare ºi al ostilitãþii deschise”din cea mai recentã declaraþie a regi-mului din Coreea de Nord.

    Acesta din urmã a avertizat ieri, an-terior anunþului lui Trump, cã ar putea

    anula întâlnirea liderului de la Pheniancu preºedintele Statelor Unite. ChoeSon Hui, oficial de rang înalt din Coreeade Nord, însãrcinat cu negocierile cuSUA, a spus: “Dacã Statele Unite nejignesc bunãvoinþa ºi se agaþã de acteilegale ºi revoltãtoare, voi sugera con-ducerii noastre supreme reconsidera-rea summitului RPDC-SUA”.

    Afirmaþiile acestuia au venit dupãce, miercuri, Trump a declarat cã abiasãptãmâna viitoare va fi cunoscut dacãsummitul americano-nord-coreean dela Singapore va avea loc pe 12 iunie,aºa cum fusese planificat.

    V.R.

    (continuare în pagina 3)

    Dar anul viitor mai suntbani pentru platapensiilor ºi salariilor?

    Întrebarea adresatã recent gu-vernului de cãtre preºedintele KlausIohannis, cu privire la existenþa fon-durilor necesare pentru plata pensiilorºi salariilor bugetarilor, a primit un rãs-puns rapid, întâi de la ministrul de fi-nanþe, Eugen Teodorovici,apoi de la premierul VioricaDãncilã.

    Ministrul Teodorovici a de-clarat cã “pentru acest an, toateplãþile se regãsesc în buget” ºi“nu este niciun fel de pericolpentru pensii ºi salarii în acestan”.

    Noþiunea temporalã cheie din rãs-puns este “acest an”. Dar anul viitorvor fi bani pentru plata pensiilor ºi sa-lariilor?

    Iniþial am înþeles cã preºedinteleIohannis a întrebat doar dacã mai suntbani pentru pensii ºi salarii, iar minis-trul de finanþe a “fentat” cu un rãspunsdiplomatic. Din pãcate, ºeful statului aarãtat aceeaºi înþelegere staticã ºi mi-oapã cu privire la capacitatea guvernu-lui de a-ºi onora obligaþiile financiare,deoarece întrebarea se referea doar laacest an.

    Se pare cã totul se reduce la “maiavem bani ºi anul ãsta”. Din pãcate,afirmaþia oficialilor guvernamentaliare o slabã “acoperire” pentru anul vii-tor ºi aproape deloc pentru o perioadãmai lungã.

    De ce? Pentru cã nu existã nicio co-relaþie între mãsurile de relaxare fisca-lã ºi reducerea cheltuielilor guverna-mentale. Probabil cã încã se mai “vise-azã” la capacitatea guvernului de aacoperi deficitul bugetar prin împru-muturi.

    Nici mãcar naþionalizarea PilonuluiII de pensii nu este suficientã, pentrucã este un eveniment singular, în timpce plata pensiilor ºi salariilor majorateare caracter permanent.

    Fãrã schimbarea radicalã a moduluide construire a bugetului, pro-blema capacitãþii de platã a sa-lariilor ºi pensiilor va fi amâna-tã, probabil, cu câþiva ani, deoa-rece efectele politicilor econo-mice absurde sunt accentuate ode tendinþã demograficãextrem de negativã.

    Aºa-zisele programe deîncurajare a natalitãþii nu vor reprezen-ta o soluþie, mãcar din simplul motivcã femeile refuzã sã fie pur ºi simplu“reproducãtoare” într-un “ºeptel” alstatului, care mai este ºi mânat cãtrepãºuni pârjolite.

    În viitorul apropiat se mai ridicã ºispectrul deteriorãrii condiþiilor eco-nomice la nivelul principalelor des-tinaþii ale exporturilor României,zona euro ºi Uniunea Europeanã. Înminuta ultimei ºedinþe de politicãmonetarã a BCE se aratã cã “a cres-cut incertitudinea cu privire la pers-pectivele economice”, iar “o slãbiremai pronunþatã a cererii nu poate fiexclusã”.

    Toþi participanþii la “luptele” poli-tice interne par sã ignore, într-un modiresponsabil, aceastã dinamicã exter-nã, fiind convinºi, probabil, cã estesuficient sã dai vina pe factorii “exo-geni” pentru a te “izbãvi” de orice res-ponsabilitate, iar apoi sã ceri seninîncrederea electoratului la viitoarelealegeri.

    (continuare în pagina 3)

    CÃLINRECHEA

    Cine-l inventeazã pedomn Miticã?

    Justiþia este în România subiectulzilei! Al zilelor care vor urma, al luni-lor, mai mult ca sigur, al anilor... ce trecca nori lungi pe ºesuri, vorba poetului!“Ca simplu cetãþean”, nu numai cã

    sunt îndreptãþit, suntde-a dreptul forþat sãmã întreb ºi sã întrebpe toþi cei ce mi-arputea furniza un rãs-puns: în ce fel de þarãtrãim, oameni buni...trãi-v-ar!

    Nici o societate nupoate exista fãrã instituþia justiþiei.Cînd societãþile dezvoltã, organizea-zã, structuri instituþionale complexepentru gestiunea treburilor publice,justiþia devine unul dintre actorii cei

    mai importanþi ai reglãrii raporturilorsociale ºi pilon de rezistenþã al meca-nismului autoritãþii statale. Ba, chiarºi al identitãþii sale. Spune-mi ce felde justiþie ai, ca sã-þi spun ce fel destat eºti ºi care sunt raporturile sale cucetãþenii ºi societatea! Ok, Româniaare ceea ce se cheamã Justiþie, dar ce

    fel de justiþie este aceea? Una coruptãpînã în mãduva oaselor de proceduriinstituþionale care au anexat-o servi-ciilor de informaþii ºi bunului plac alcelor din vîrful piramidei puterii destat? Una care a devenit teren necon-trolat al arivismului ºi al carierismu-lui în forma lor cea mai abjectã, terende joacã, distracþii, “afaceri” ºi traibun pentru niºte loaze spãlate pe cre-ier care au ajuns sã creadã cã s-au nãs-cut pe lume pentru a ne salva pe noi decorupþie, iar în virtutea acestui mesia-nic destin sunt îndreptãþite sã facã ori-ce, sã calce în picioare Constituþie,legi ºi principii ale Dreptului, nemaivorbind despre vieþile celor care aunenorocul sã le cadã pe mîini?

    (continuare în pagina 3)

    CORNELCODIÞÃ

    n Banca Centralã aTurciei intervinepentru susþinerea lirei

    PAGINA 16