Muzica : ENYA – Muzica : ENYA – “ The River “ The River Sings”Sings”

Pădurea de coniferePădurea de conifere este cel mai întins habitat terestru din este cel mai întins habitat terestru din lume, ocupând o fâşie lată de aproximativ 1lume, ocupând o fâşie lată de aproximativ 1 300 km în 300 km în emisfera nordică. Arborii veşnic verzi de pe această arie emisfera nordică. Arborii veşnic verzi de pe această arie întinsă cresc acolo unde este prea frig pentru pădurile de întinsă cresc acolo unde este prea frig pentru pădurile de foioase.foioase.

Coniferele sunt bine adaptate la condisunt bine adaptate la condiţţiile ostile . iile ostile . Frunzele lor sunt transformate Frunzele lor sunt transformate îîn ace sau solzi n ace sau solzi şşi i sunt impregnate cu rasunt impregnate cu raşşininăă, care , care îîmpiedicmpiedicăă îînghengheţţarea celulelor.area celulelor.

Deoarece Deoarece conifereleconiferele sunt mereu verzi, ele sunt sunt mereu verzi, ele sunt capabile scapabile săă continue fotosinteza continue fotosinteza şşi crei creşşterea tot terea tot timpul anuluitimpul anului..

Aici trăiesc foarte multe specii de plante.Aici trăiesc foarte multe specii de plante. RReprezentativeprezentativee sunt sunt molidulmolidul, , pinulpinul,, bradulbradul, , zadazada, , jneapănuljneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere),(singurul arbust din pădurile de conifere), tisatisa (numit şi(numit şi ““arborele vieţii arborele vieţii şi al morţii”şi al morţii”) şi) şi tuiatuia. . Coniferele Coniferele sunt arbori înalţi, cu triunchiul drept, fsunt arbori înalţi, cu triunchiul drept, făără ră ramificaţiiramificaţii.. NNu îşi pierd frunzele toamna, de la u îşi pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar aceasta regulă abătându-se doar laricelelaricele (zada) (zada)..

• BradulBradul şi şi molidul molidul sunt sunt arbori coniferi de talie mare, arbori coniferi de talie mare, care cresc, la noi, în zonele care cresc, la noi, în zonele de munte, unde formează de munte, unde formează codrii deşi. codrii deşi.

• Speciile autohtone de molid Speciile autohtone de molid şi de brad, precum şi cele de şi de brad, precum şi cele de origine americană (origine americană (molidul molidul argintiu înţepătorargintiu înţepător şi şi bradul bradul argintiuargintiu), se întâlnesc şi în ), se întâlnesc şi în afara arealelor montane, afara arealelor montane, cultivându-se ca specii cultivându-se ca specii decorative, mai ales în parcuri decorative, mai ales în parcuri şi grădini.şi grădini.

BradulBradul este un masiv conifer (verde tot timpul) cresceste un masiv conifer (verde tot timpul) crescâând nd ppâânnăă la 40-50 la 40-50 m (rar 60m (rar 60 m) m) îînalţimenalţime,, cu un diametru al cu un diametru al trunchiului de până la 1,5 m. Cel mai mare copac mtrunchiului de până la 1,5 m. Cel mai mare copac măăsurat a surat a fost de 68 m fost de 68 m îînnăăllţţime ime şşi avea o grosime a trunchiului de i avea o grosime a trunchiului de 3,8 m. Se 3,8 m. Se îîntntââlnelneşşte la altitudini de peste 500te la altitudini de peste 500 de de m. m.

Bradul Bradul se regse regăăseseşşte te îîn numeroase tradin numeroase tradiţţii, nu numai de ii, nu numai de CrCrăăciunciun. Fiind un pom mereu verde, oamenii l-au asociat . Fiind un pom mereu verde, oamenii l-au asociat cu cu viaviaţţa, tra, trăăinicia, siguraninicia, siguranţţa, prieteniaa, prietenia şşi l-au inclus i l-au inclus îîn toate n toate evenimentele importante ale vieevenimentele importante ale vieţţii. ii.

La naLa naşşteretere, se obi, se obişşnuia ca fiecnuia ca fiecăărui copil srui copil săă i se d i se dăăruiascruiascăă un bradun brad, , îîn naturn naturăă, care , care îîi devenea i devenea ““fratefrate”” şşi pe care trebuia i pe care trebuia ssăă îîl l îîngrijeascngrijeascăă p pâânnăă la moarte. la moarte.

La nuntLa nuntăă, , îînca existnca existăă obiceiul obiceiul îîmpodobirii unui mpodobirii unui bradbrad cu cu ornamente din hornamente din hâârtie rtie şşi fructe, de obicei i fructe, de obicei îîn curn curţţile casei de ile casei de la la ţţararăă. . ÎÎn jurul bradului se organizeazn jurul bradului se organizeazăă o mic o micăă petrecere petrecere care are menirea de a le ura care are menirea de a le ura ““cascasăă de piatr de piatrăă”” celor care se celor care se ccăăssăătoresc.toresc.

La moarteLa moarte, , îîn unele zone se practicn unele zone se practicăă îîmpodobirea unui mpodobirea unui bradbrad, dac, dacăă persoana e t persoana e tâânnăărrăă şşi neci necăăssăătorittorităă. . ÎÎn trecut, era n trecut, era plantat plantat un bradun brad sau era pus l sau era pus lâângngăă morm mormâânt chiar nt chiar bradulbradul ““fratefrate”” al celui al celui decedat. decedat.

MolidulMolidul esteeste rrăăspspâândit ndit îîn n etajul montan la altitudini deetajul montan la altitudini de 800m-1800m800m-1800m..

Este cel mai înalt arbore sălbatic de la noi, cu  coroana piramidală, bogată şi compactă.Tulpina este dreaptTulpina este dreaptăă, atinge , atinge îînalnalţţimea de pimea de pâânnăă la 60 la 60 m, m, scoarscoarţţa este brun-roa este brun-roşşcatcatăă. .

Frunzele acestui arbore  sunt perene (rezistă pe ramuri Frunzele acestui arbore  sunt perene (rezistă pe ramuri 5-7 ani), mereu verzi, aciculare, de5-7 ani), mereu verzi, aciculare, de 1-1- 3 cm lungime, uşor 3 cm lungime, uşor încovoiate, cu 4 muchii, rigide şi ascuţite la vârfîncovoiate, cu 4 muchii, rigide şi ascuţite la vârfEle se inserează spiralat pe ax, înconjurând complet Ele se inserează spiralat pe ax, înconjurând complet ramura. Faţă deramura. Faţă de frunza de bradfrunza de brad, , cea de molid este mai cea de molid este mai scurtă şi mai îngustă.scurtă şi mai îngustă.

FormeazFormeazăă p păăduri duri îîntunecoase.ntunecoase. Molizii mai bătrâni, care cresc în desişul codrilor, îşi pierd

crengile de la bază, coroana urcând spre mijlocul tulpinii.

Pinul Pinul este un conifer situateste un conifer situat nu doar în regiunile montane, nu doar în regiunile montane, ci şi la altitudini mai mici.ci şi la altitudini mai mici.

EEste unul dintre ste unul dintre arboriiarborii cei mai frumo cei mai frumoşşii: elegant, cu : elegant, cu coroanacoroana larg piramidală, larg piramidală, ramuriramuri mult întinse lateral. mult întinse lateral. AAcelecele sunt sunt grupate c grupate cââte 5 te 5 şşii sunt sunt lungi de lungi de 55 -- 9 cm. 9 cm. ConurileConurile sunt foarte lungi , sunt foarte lungi , îînguste, pendule nguste, pendule şşi i rrăămmâân un timp pe arborin un timp pe arbori

În folclorul românesc există o legendă, În folclorul românesc există o legendă, în care se povesteşte cum în care se povesteşte cum IisusIisus, , căutând un loc de odihnă, s-a aşezat căutând un loc de odihnă, s-a aşezat la umbra unui la umbra unui pinpin. Fiind foarte cald, . Fiind foarte cald, acest copac cu frunzişul rar, nu-i putea acest copac cu frunzişul rar, nu-i putea oferi umbra necesară pentru a putea oferi umbra necesară pentru a putea dormidormi.

De aceea, arborele a început să îşi îndoaie De aceea, arborele a început să îşi îndoaie ramurile, ramurile, să izbească acele unele de altele, să izbească acele unele de altele, astfel astfel încât un sunetîncât un sunet duios începu să se audă, iar duios începu să se audă, iar Iisus Iisus reuşi să adoarmă. reuşi să adoarmă.

Când se trezi, văzu cum cad două vreascuri uscate, Când se trezi, văzu cum cad două vreascuri uscate, ce sunară ca un instrument muzical şi zise: ce sunară ca un instrument muzical şi zise: “Blagoslovit să fii de “Blagoslovit să fii de DomnulDomnul, iar lemnul tău să nu , iar lemnul tău să nu fie dat pradă focului, ci să se facă din el buciume, fie dat pradă focului, ci să se facă din el buciume, fluiere şi viori.”fluiere şi viori.”

LemnulLemnul tratat de pin este utilizat în confecţionarea tratat de pin este utilizat în confecţionarea instrumentelor muzicaleinstrumentelor muzicale, iar preparatele din , iar preparatele din muguri de pinmuguri de pin ajută în ajută în tratarea infecţiilortratarea infecţiilor respiratorii şi urinare. respiratorii şi urinare.

ÎÎn tradin tradiţţia popularia populară,ă, mugurii mugurii şşi i conurileconurile tinere de brad tinere de brad şşi de i de molid se folosesc pentru prepararea unui molid se folosesc pentru prepararea unui siropsirop contra contra tusei tusei şşi a altor afeci a altor afecţţiuni pulmonare. iuni pulmonare.

RăşinaRăşina, , îîn amestec cu alte leacuri n amestec cu alte leacuri esteeste îîntrebuinntrebuinţţatatăă la la prepararea diferitelor prepararea diferitelor alifiialifii, pentru t, pentru tăăieturi, bube, umflieturi, bube, umflăături, turi, junghiuri, etc. junghiuri, etc. Se Se foloseştefoloseşte şşi pentru ceai, i pentru ceai, îîmpotriva rmpotriva răănilor nilor interne.interne.

DDin păcate, din cauza defrişărilor necontrolate, in păcate, din cauza defrişărilor necontrolate, conifereleconiferele aauu fost exterminat fost exterminatee de pe mari suprafeţe de pe mari suprafeţe..

Problema despăduririi nu este nouă în ţara noastră. În 1939, prof. I. Simionescu, membru al Academiei Române, în "Flora României", scria:

""Molizii formează Molizii formează bogăţia prea irosită a bogăţia prea irosită a pădurilor noastre de pădurilor noastre de munte, căci lemnul uşor munte, căci lemnul uşor de despicat în scânduri de despicat în scânduri ori şindrile este căutat ori şindrile este căutat pentru export. Industria pentru export. Industria ferăstraielorferăstraielor e e mai mai desăvârşită la noi decât desăvârşită la noi decât oriundeoriunde … … În schimb În schimb lăcomia de exploatare lăcomia de exploatare face ca face ca munţii să munţii să rămâie pleşuvi, daţi pe rămâie pleşuvi, daţi pe seama puhoaielor, seama puhoaielor, răspândind jalea şi răspândind jalea şi dezolarea unde mai dezolarea unde mai înainte era sănătosul înainte era sănătosul înveliş al pădurilor înveliş al pădurilor dese."dese."

Rezervaţia de pini de la Gălăciuc, jud. Vrancea

Marele naturalist Marele naturalist BuffonBuffon spunea: spunea: „„O ţară devine cu atât mai săracă în apă, cu cât O ţară devine cu atât mai săracă în apă, cu cât defrişează mai multe păduri”.defrişează mai multe păduri”.

jneapănul ( jep)zada (larice)

tuia

tisa ienupăr

Caută şi tu date despre Caută şi tu date despre aceste plante aceste plante înîn diferite diferite

surse de informare: surse de informare: cărţicărţi, , revistereviste, , ziareziare, , muzeemuzee, ,

bibliotecibiblioteci, , tvtv, , netnet, , albumealbume, , etc. şi prezintă-le colegilor etc. şi prezintă-le colegilor

tăi! tăi! Vei rămâne uimit de Vei rămâne uimit de ce vei afla!ce vei afla!

Fii curios şi Fii curios şi redescoperă redescoperă enigmatica enigmatica

lume a plantelor şi lume a plantelor şi animalelor !animalelor !

Realizat de : Mioara Popa, Şcoala “Ion Basgan”, FocşaniRealizat de : Mioara Popa, Şcoala “Ion Basgan”, Focşani

BIBLIOGRAFIE:BIBLIOGRAFIE: www.images.google.rowww.images.google.ro fotografii din arhiva personalăfotografii din arhiva personală www. wikipediawww. wikipedia articole din revistearticole din reviste Atlas botanicAtlas botanic