GRUPA II - CBME

Pădurile de protecție asupra localităților sunt formațiuni forestiere preponderent înființate prin plantare, ce au forme relativ regulate și o amplasare ce permite protejarea de factorii dăunători ai obiectivului interesat.

Interesul pentru astfel de formațiuni forestiere este cunoscut încă din antichitate, când populațiile de locuitori preferau să-și amplaseze vetrele sătești în preajma pădurilor, fapt ce le conferea protecție față de agenții naturali perturbatori, le oferea un plus de siguranță în cazul atacurilor barbare și nu în ultiml rând aveau posibilitatea de a-și procura cu ușurință cel mai uzitat material de construcție.

Conștientizarea și teoretizarea funcțiilor protective ale pădurii asupra localităților are ca punct de plecare începutul secolului al XIX-lea, când aglomerările de persoane (urbanizarea) cât și industrializarea au produs un dezechilibru în ceea ce privesc factorii de mediu.

Astfel pădurilor li s-au atribuit pe lângă rolurile de producător de lemn și alte produse naturale și cel generator de multiple și variate servicii pentru ramura economică și socială.

Astăzi, problematica funcţiilor pădurilor se regăseşte în contextul economiei forestiere a oricărei ţări cu silvicultură avansată, pădurile fiind împărţite după destinaţia ce le-a fost atribuită, în două mari categorii corespunzătoare celor două tipuri de funcţii, după cum urmează: 

‑grupa I: păduri cu rol deosebit de protecţie; ‑grupa a II-a: păduri de producţie şi de protecţie. Între numeroasele influenţe favorabile exercitate de pădure, se

regăsesc cu prioritate următoarele:  - apără solul împotriva eroziunii şi degradării sale;  ‑ protejează apele curgătoare, asigurându-le un debit constant, limpezime, împiedicând transportul de materiale;  - influenţează favorabil extremele de temperatură;  - diminuează viteza vântului;  - înfrumuseţează şi înnobilează peisajul;  - purifică aerul atmosferic, îmbogăţindu-l în oxigen;  - creează condiţii excelente pentru destindere şi recrearea capacităţii fizice, psihice şi intelectuale. 

Pădurile de protecție asupra localitățior se pot defalca în două grupe distincte de formațiuni forestiere, după cum urmează:-Perdele de protecție ,ce au ca rol principal cel de a pondera sau chiar absorbi efectele negative ale agenților perturbatori naturali sau antropici;

- Parcuri sau grădini urbane, cu rol de recreere a capacităţii fizice, psihice şi intelectuale adresate publicului larg.

Prin procesul de fotosinteză vegetația forestieră din zonele urbane contribuie în regenerarea rezervei de oxigen la nivel local. Un ha de pădure produce anual aproximativ 30 t oxigen, din care se consumă în procesul de respiraie a arborilor cca. 13 t.

Totodata un rol important este și cel depoluant. Referitor la fenomenul de poluare chimic se menioneaz că un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraie de 0,1 mg/mc poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure. Vegetația forestieră realizând și o epurare microbian în special cele care au în componena lor conifere.

În zonele deschise cu suprafee reduse de pădure, perdelele de protecție au o influențădeosebit de favorabilă asupra mediului înconjurtor, au rol de protecție climatică. Acestea reducviteza vântului pe o distanță egală cu 5 până la 10 ori înălțimea lor. Astfel vântul suferă o reducere a vitezei și unele modificări locale ale direcției, în special în apropierea solului și a formațiunii.

Perdelele determină reți-nerea și repartizarea uniformă a zăpezii pe suprafața terenurilor, mărind astfel rezerva de apă a solului, îmbunătățesc temperatura prin reducerea amplitudinilorzilnice, și combat efectul inundațiilor prin scăderea nivelului apei freatice.

creează un microclimat favorabil în timpul verilor cu temperaturi ridicate. În plus pot fi și surse de produse industriale și alimentare (fructe, ciuperci, produse medicinale și apicole), ameliorează condițiile de viață, purifică aerul, reduc disconfortul climatic, înfrumusețează peisajul și amelioreaz regimul apelor. Arborii si arbustii din această zonă atenueaza zgomotul. În literatura de specialitate se consemneaza că perdelele de protecție au capacitatea de a reduce zgomotul cu pâna la 10 decibeli. În SUA s-a consemnat ca o fâșie de pădure de aproximativ 30 m trasată de-a lungul unei șosele reduce zgomotul produs de circulația autovehiculelor cu 8-11%.

Pădurile de protecție pentru localități au rol de recreere pentru populația limitrofă, oferă un mediu prielnic pentru dezvoltarea faunei, oferă condiții de cuibrire păsărilor folositoare,

În astfel de formațiuni forestiere se impun lucrări ce trebuie să asigure permanență structura pădurii în raport cu funcțiile atribuite și menținerea unei stări fito-sanitare cât mai bune.

Scopul esențial al intervențiilor îl constituie conservarea, accenturea sau diversificarea elementelor structurale ale arbretelui pentru a spori calitatea lor estetică, determinată în principal de diversitatea formelor și coloritul arborilor, menținându-se nealterat caracterul natural al pădurii ce conferă rezistență maximă asupra factorilor dăunători cât și o calitate sporită a funcției recreative.

Crearea pădurilor de protecție pentru localități sunt o cauză de utilitate public, fundamentate pe baza unor studii întocmite de organe de specialitate, înființarea, finanțarea și gospodărirea lor fiind reglementat prin Legea nr.289/15 mai 2002.

Extinderea spațiilor locative într-o zonă dinamică ca cea a orașelor amplasate în locuri vulnerabile la agenți perturbatori, necesită realizarea unei astfel de formațiune forestieră, ce se poate realiza prin centuri continui de formațiuni forestiere ce pot satisface deopotrivă atât cerințele ecoprotective cât și cele recreative (pentru aceasta putându-se realiza structuri mozaicate de specii autohtone și exotice).

SURSE:• - www.phys.org• - www.descopera.ro• - www.natgeo.org• - www.scribtube.com• - www.science.com