PARTICULARITATI MORFOLOGICE SI ECONOMICE

Oaia prezinta o serie de particularitati morfologice si fiziologice, determinate de felul de viata, modul de crestere si directia de exploatare. Datorita conformatiei specifice a botului, a gurii, oaia poate utilize cu usurinta pasunea, inclusive alte forme de veetatie, pot pasuna pe versantii abrupti. Aportul digestive este foarte bine dezvoltat ce duce la valorificarea buna a frunzelor voluminoase bogate in celuloza. Fiind adaptate sistemului pastoral de crestere, numeroase rase au membrele solide si unghii tar ice le permite sa parcurga cu usurinta distante mari in cautarea de hrana.

I TIPURI CONSTRUCTIVE

Atat constitutia cat si conformatia sunt rezultate ale adaptari anumitelor conditii de crestere si exploatare in cursul evolutiei precum si a selectiei. Ca urmare in crestere si exploatare si exploatare aprecierea constitutiei este necesara deoarece este strans legata de gradul de rezistente si de adaptare, de starea de sanata a animalelor, de nivelul cantitativ si calitativ al productiilor.

Se disting 4 tipuri constitutionale principalerobust, grosolan, fin debil, acestea fiind luate in considerare in procesul de selectie. In stansa legatura cu constitutia se apreciaza particularitatile de conformatie corporala, aspect si structera pielii, stratul adipos, musculatura productia ploasa, osatura, rezistenta organica in functie de obiectivele economice urmarite.

TIPURI MORFOPRODUCTIVE

La ovine se definesc patru tipuri morfoproductive principale “specializate”: de lana, de carne, de lapte si de pielecele. Mai exista tipuri mixte: lana-carne, carne-lana, lana-lapte.

TIPUL MARFOLOGIC DE LANA

Se caracterizeaza prin trunchi potrivit de lung, larg si adanc osatura bine dezvoltata,constitutie fina si robusta. Pielea formeaza pliuri cutanate indeosebi in regiunea inferioara a gatului, sub forma de salba, cravate si sort. Pielea si osatura prezinta in general cca 28% din greutatea vie. Pielea prezinta incretituri iar stratul dermic este bine dezvoltat, iar iar strtul subcutanat mai putin dezvoltat.Lana este fina uniforma, bine intinsa pe abdomen si extremitati.

1

TIPUL DE CARNE

Constitutie robusta, conformatie armonioasa,bine proportionata. Osatura este puternica. Capul si gatul sunt scurte si largi, trunchiul adanc scurt si gros cu linia spinarii larga si dreapta cu coastele apropiate si bine arcuite. Salele sunt largi, lungi, bine imbracate cu musculatura, muschii din regiunea crupei, fesei, coapsei si pulpeisunt foartebine dezvoltate, iar greutatea corporala este mare. Precocitatea este foarte bine accentuata prolificitate ridicata. Constitutia la tipul de carne este robusta fina, afanata. Reprezentative – rasele englezesti de carne.

TIPUL DE LAPTE

`Gatul este lung si subtire, trunchiul lung, ingust mai putin adanc spre trenul anterior, iar trenul posterior este adanc si larg. Jigourile sunt plate cu musculatura putin dezvoltata. Pielea este subtire si densa, ugerul mare,cu tesut glandular abundent. Constitutia fina, aspect general uscativ “tip respirator”

TIPUL DE PIELE

Are linia spinarii ascendente de la greaban spre crupa, crupa tesita, coada groasa cu dispozit de grasime la baza si cu varful in forma de ‘S’. Capul este berbecat, iar unrechile sunt mari si blegi. Trunchiul este ingust – aspect de animal uscativ.

TIPUL MIXT

Conformatia corporala are aspecte intermediare.

II EXPLOATAREA OVINELOR PENTRU PRODUCTIA DE LANA

Lana constituie ‘imbracamintea pieloasa’ a oilorPielea reprezinta invelisul primar ce indeplineste si functia specifica de organ producator a lanii. Ca urmare intre structura si insusirile pielii si productia pieloasa a oilor exista o legatura functionala stransa, dezvoltarea, cresterea si inlocuirea lanii fiind determinata de functiile pielii. Pe seama stratului inferior al epidermei, stratul generator Malpighi - se reanoieste stratul conificat si se formeaza fibrele de lana. In sratul dermic se afka importanti bulbi (foliculi) pilosi. Acesta se continua cu hipoderma care determina formarea cutelor de piele. La oile sanatoase bine ingrijite si hranite pielea este unsuroasa, elastica, de culoare roz, iar lana normala. La animale bolnave pielea este uscata, aspra, fara elasticitate si culoare vanata. Greutatea pielii reprezinta 5,6-5,7% din greutatea corporala.

2

Invelisul pielos la ovine se dezvolta in 2 faze distincte: primara (profaza) in care apar foliculii primari si faza secundara (neofaza) care incep sa apara foliculii secundari.

La varsta de 60-65 zile apar primi foliculi primari centrali care in scurt timp acopera toate regiunile pielii. In intervalul 75 la 80 zile erup de o parte si de alta o folicului primar, foliculii laterali, constituind triada cui care se incheie faza primara. De la varsta de 85 zile incep sa apara foliculi secundari, la nasterea mielului cresterea reprezinta numai 25-30%. In urmatoarele saptamani erup majoritatea foliculilor secundari, iar restul pana la varsta de 3 luni. Cheratimizarea fibrelor secundare are loc la cca. 3 saptamani de la aparitia foliculolor respectivi, iar aparitia la suprafata pielii se produce dupa inca o saptamana.

Raportul dintre foliculii primari si secundari depinde de factorii ereditari, de nivelul de hranire. Foliculii erup la inceput in regiunea cefei, maxilarelor, gatului, dupa care pe spinare, coapsa, abdomen.

Fibra de lana este formata din bulbul pielos, radacina si tija.Bulbul pielos se afla la baza fibrei si are forma de para. Inmultirea celulelor din bulb asighura cresterea fibrei cuprinsa in grosimea pielii.

Tija este partea fibrei care se afla la suprafata pielii si constitie fibra textila.Fibra de lana are o serie de anexe: pupila fibrei, foliculul pielos, teaca, glandele

sebacee, glandele sebacee, glandele sudoripare si fibrele musculare ale fibrei. Daca sectionam o fibra gasim trei straturi concentrice:

Stratul cuticular invelisul fibrei de lana care are rol de a proteja fibra de lanade agentii externi. Structura acestui strat imprima fibrei: luciu, matasozitatea.

Stratul medular Intre celulele stratului medular se acumuleaza aer, care caldurii in timpul iernii si impotriva arsitei in timpul verii.

Usucul constituie o cojmponenta a lanii brute, nespalate, rezultata din amesteculsebumului secretat de glanda sebacee cu sudoarea secretata de glanda sudoripara. In acst amestec se mai pot afla celule moarte, descuamate precum si diferite impuritati.

Usucul de buna calitate formeaza la suprafata lanii (fibra) de la baza panaaproape de varf un strat protector impotriva agentilor daunatori, asigurand mentinerea agentilor daunatori asigurand mentinerea insusirilor fizice ale fibrei. Usucul are si rol de a proteja pielea de intemperii.

Cantitatea usucului este determinata de rasa, sex, varsta, conditii de intretinere,starea de sanatate. La lanurile fine cantitatea de usuc este mai mare ca urmare a desimii fibrelor si glandelor sebacee. La berbeci proportia de usuc este mai ridicata decat la lana oilor. Canttatea de usuc poate fi cauzata de factori genetici (mai reduse).

Cantitatea usucului este determinata de raportul dintre continutul in grasime sial substantelor solubile in apa rece. Cantitatea se usucului se apreciaza pe baza consistentei si culorii acestuia. Usucul de calitate superioara acizii grasi nesaturati, in proportie mai ridicata este de culoare alb-galbuie pana la portocaliu, este prezent pe toata lungimea fibrei, usor lavabil in apa calda sau cu adausuri reduse de detergenti. Usucul de slaba calitate este mai consistent de culoare spre brun. Roscat cu

3

reflexe verzi repartizat neuniform pe suprafata fibrei sub forma de solzi, rolul sau de protectie este mai redus, este greu lavabil, fiind necesara cantitate mare de detergent la spalare, fapt ce diminueaza insusirile lanii. Lana cu cantitate redusa de usuc este uscata, aspra, cojocul este neancheiat. Usucul prea abundent nu este dorit .

CATEGORII DE LANA

a) lana fdina ( Rasa Merinos)b) semifina (Tigaie)c) semigroasa (Stogose, Ftiza)d)groasa (Turcana, Caracul) Din lana fina se obtine stofe, iar covoare lana – semifina.

CATEVA INSUSIRI ALE LANII

a) Lungimeab) Ondulatiile sunt mai mari la lana fina, indica lanii durabilitatea.c) Rezistenta la tractiune – rezistenta, durabilitatea confectiilor.d) Rezistenta la torsiune reprezinta numarul de rasuciri in jurul axului, ce intereseaza in actiunea de toarcere.e) Extensibilitatea – insusirea de a se intinde dupa dispozitia ondulatiilor – totrezistenta. f) Elasticitatea – insusires de a revenii la forma initiala dupa intindere.g) Plasticitatea este proprietatea de a-si pastra un timp forma data.h) Luciul – imprima tesuturilor din lana nuante mai vii de culori.j) Matasozitatea insusire care se apreciaza prin palpare.

DEFECTELE LANII

Defectele de origine genetica Lana colorata – caracter de rasa: Tigaia, Turcana, Karakul negru. Lana neuniforma din punct de vedere al lungimii ce determina mai multe

sorturi functii de destinatie- intalnim la Tigaie, Merinos de Transilvania Lana lipsita de usuc – consecinta unor deficite functionale ale glandelor

sebacee si sudoripare. Lana impaslita – este generata de detasarea fibrelor din cojoc, incalcirea lor ca

urmare a unor deficientr functionale ale glandelor aebacee si sudoripare. Lana impaslita – este generata de detasarea fibrelor din cojoc, incalcirea lor ca

urmare a unor directii dezvoltate a foliculilor pilosi. Se intalneste la ovinele cu lana grosiera.

Lana atoasa – determinata de prezenta unor ondulatii inalte macicale sineregulate.

4

Defecte de oriugine negenetica

Lana cu impuritati vegetale in cantitate de peste 3% unde intretinem ovinelepe pasuni cu scaieti, maracinisuri, precum si a administrarii furajelor grosiere.

Lana carnita cand se aplica pe cojoc diferite semne conventionale cu substantecolorate: smoala, pacura, ceara rosie, vopsea cu ulei.

Lana ingalbenita apare datoritacapacitatii fibrelor de a absorbii vaporiamoniacali rezultati din descompunerea urinei.

Lana infometata gatuita sau strangulata de la animale bolnave si subnutrite. Lana alterata se datoreste unor maladii cronice a ovinelor, sau depozitarii

necorespunzatoare a cojoacelor. Lana subtunsa sau retunsa se datoreste segmentarii fibrelor ca urmare a

miscarilor repetate pe aceeasi portiune in timpul tunsului.

TEHNICA TUNDERII OILOR

Tunderea lanii se face de regula odata pe an la inceputul verii. Prin tundere oile devin mai usoare, suoporta cu usurinta caldura. Se stabileste un pl;an de tundere , locul, ordinea. Inainte cu 14-24 ore de tundere animalele nu sunt scoase la pasunat si nu se administreza furaje la padoc pentru a se evita accidente cauzate de incarcarea tubului digestiv. Inainte se face cu personalul instructajul pentru protectia muncii. Ordinea de tuns dupa rase: Turcana, Stogosa , Tigaie, Spanca,, iar la urma Merinosul. Aceste programari se datoreste faptului ca oile cu lana mai rara se tund mai usor. In cadrul aceleasi rase se vor tunde batalii si oile sterpe, mioarele, oile-mama, miorii, berbecii, oile cu scabie, variola se tunde separat.

SISTEME DE TUNS

Tunsul manual se face cu forfece speciale cu un m,are efort fizic. Se tund 3035 Tigai si 20-25 Merinos.

Tunsul mecanic cu ajutorul unor agregate prevazute cu masini de tunsajungand ca un muncitor vsa tunda in medie 70 de oi. La ambele sisteme lucrarea trebuie sa fie executata corect, prentru a nu prejudicia sanatatea animalelor si calitatea lanii. Lana sa fie tunsa cat mai la baza, fara scari, fara a trece de mai multe ori cu foarfeca pe acelasi loc. Atentie trebuie acordata regiunilor din vecinataea ugerului. Dupa tundere, lana se cantareste, asejata cu varfurile suvitelor in sus pe un gratar, scuturata de impuritati, suvite razlete. Apoi urmeaza impachetarea cojoacelor, iar daca este necesar legarea lor cu o sfoara de hartie. Lanurile de aceeasi categorie se ambaleaza in saci, sacii se pastreaza in stive pana la livrare.

5 Dupa tuns oaia se ezinfecteaza cu tinctura de iod.

Lezinile care s-au produs. In prima saptamana dupa tuns pasunatul se face in apropierea adoposturilor.

MITUITUL

Recoltarea lanii la miei de lana lunga la 4-6 luni sau mieii din fatari de iarna. Mitale trebuie sa aiba lungimea 4 cm minim. De la un miel se obtine pana la 1,5 kg Mituitul influenteaza pozitiv cresterea si dezvoltarea mieilor precum si productia de lana in anii urmatori. Efectele se remarca la mieii de la ingrasat.

6