originea coloniilor române din istria_silviu dragomir

8/2/2019 Originea coloniilor romne din Istria_Silviu Dragomir

1/30


2/30


3/30


4/30

ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

S E R I A III TOM U L' II M E M. 4

ORIGINEA 'COLONIILOR'ROMANE DIN ISTRIA

DE

SILVIU DRKGOMIRMEMBRUCORESPONDENtALACADEMIEIROMINE

CVLT~RA NATIONALA. . . . ~~UCURE~TI

r I 9 2 4


5/30

~~l~~~., If''i


6/30

ORIGINEA COLONIILORROMAN E DIN ISTRIA

DESILVIU DRAGOMIR

MEMBRl' CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

Sedinta dela 7 Decemvrie I923

Originea coloniilor romane din Istria preocupa stiinta noa-stra abia de cateva decenii. Acest vlastar iridepartat, care s'arupt din puternicul trunchiu al romanismului balcanic, nu-lcunoastern tocmai de mult ~i deaceea explicatiunile, ce s'audat, cu privire la originea sa, sunt, de 0 parte gresite, iar dealta parte, lipsite de inforrnatie istorica suficienta. Caci cer-cetarile mai noui ne silesc sa abandonam cu desavarsire pa-rerea unor invatati de ai nostri, cari credeau odinioara , diRomanii din Istria sunt autohtoni in Valdarsa si sub MonteMaggiore. Dar deasemenea trebuie sa corectam ~i concluziile,pe cari le-au pus cativa savanti italieni cu privire la Romaniidin Istria, deoarece acesti frati ai nostri mutati in cete maimari, de pe litoralul croato-dalmatin, in cursul sec. XVI,nu erau bastinasi nici in Dalmatia si nici in Croatia, unde, , , ,au staruit totus cateva veacuri.

MaterialuI istoric pe care ilavem la indemana din sursebosniace , croate, dalmatine ~i venetiene, studiat cu deama-runtul ne lamureste atat epoca, in care s'au stabilit Romaniiin Istria, cat si drumul, pe care I-au facut aceste colonii,dela obarsia lor pana pe malul Marii Adriatice.

jirece k aratase intr 'o lucrare scrisa in tineretea sa (DieWlachen und Maurowlachen in den Denkmalern von Ra-guza, Sitzber. der k. bohm. Akad. 1879) cat de raspanditera elementul rom anesc in Montenegro, in hinterlandul Ra-guzei ~i in Hertegovina , incepand cu sec. XIII ~i pana print A. R. - Memoriile $ecliullii Istorice. Stria III. Tom. II. Mem,4


7/30

2 SILVIU DRAGOMIR Z02

sec. XVI. Dar, in aceasta epoca, era deja plin de VIahi ~iin spre Nord de apa Narentei, in Bosnia ~i in Croatia, undeioaca un rol cu muIt mai insemnat, decat pastorii, chirigiiisi mercenarii vIahi atat de bine cunoscuti republicii ra-

. guzane.Deja in conventia, pe care 0 incheia - Raguza cu ~tefanUros, in anuI 1357, pentru a asigura vanzarea ~i a organiza

transportul sarii in Iauntrul peninsulei, se pomenesc ~i Vlahiidin Bosnia 1 ). In anul 1336 Consilium Rogatorum in~tiinta 2 )pe trimisii s;li de pc Ulnga Banul Bosniei c a Vlahii, cari vorsa vina la Raguza, pot veni !}ise pot intoarce de totsigur.In 1344 deasemenea se mentioneaza un Vlah din Bosnia (exrelatione unius Vlachi de terra Bossine) 3 ). In 1361 VIahii~i oamenii banului din Bosnia fura indrumati sa vina prinSIano, un port intre Stagno ~i Malfi, pentru a lua sare 4).In anul 1376 aduc plumb la Raguza 6 ) Vlachi et Bosgnani .In 1378 regele Tvrtko aI Bosniei ofera Raguzei un ajutorde 300 soldati ~i tot atatia Morovlahi 6). La 1406 solii repu-bIicei raguzane Mihael de Resti ~i Aloise de Gozze au plecatla voevodul Sandalj din Bosnia pentru a-I ruga sa revoaceordinul, ee-l dase VIahiIor sai de a duce pe negustorii ra-guzani spre Serbia nu pe drumul muntos peste Niksic (Ono-gost), ci pe soseaua obisnuita prin Gacko !}i Prepolje 7 ).Intr'o scrisoare a Raguzanilor, tot din anul 1406, catre Re-gele Bosniei se pomeneste, cum au ingaduit, la interventiaregelui, VIahilor din Kujavici !}icelorlalti Vlahi din Bosnia,sa ierneze in ace! an pe teritoriu raguzan. Vlahii insa au facutmari pagube RaguzaniIor si au omorit un om, din care cauzaorasenii nu le-au mai perrnis sa ierneze pe teritorul lor 8).Frontiera Bosniei, in aceasta vreme, pornia spre Sudest deSrebrenica si travers and vaile Drinei, precum ~i Zagorje

1) Monumenta spectantia historiam Slavorum meridionalium (Mon. SI. Mer.)XIII, p. IS4.') Mon. S1. Mer. XIII, p. 366.3 ) Mon. SI. Mer. X, p. ISS.4) Mop.. S1. Mer. XXVII, p. 102.6 ) O. c. XXVIII, p. ISO-lSI.8) Jirecek, Die Wlachen und Maurowlachen .. , p. IZ3 .) O. cv p. 122. Cfr. Iorga N., Notes et extraits . .. II, p. III.8) Novakovie, Selo, p. 3S.


8/30

203 ORIGINEA COLONIILOR ROMANE DIN ISTRIA 3

atingea marea in dreptul Raguzei, de unde ocolea apoi orasul~ise apropia din nou de mare, ceva mai spre Nord de Stagno 1).

Deci Vla:hii pomeniti in Bosnia vor fi fost asezati in parteasudica, in vecinatatea Raguzei, unde va .trebui sa plasam ~ipe Vlahii Kicurici, supusii regelui Tvrtko Tvrtkovic, cariau invadat teritoriul republicii, in anul 1407, facand maripagube 2). Dar de sigur satele de Vlahi Voihniei, PribinoviCi~i Hardomiliei mentionate intr 'un hrisov al voevodului Iuraj(1434) erau situate mai spre Nordul Bosniei 3 ). Deaceea undocument al Consiliului Mic din Raguza numeste aceastaparte a Bosniei: partes Vlachie in 1397 4 ) si deaceea, cu unsecol mai tarziu, i se da 5 ) si lui Nicolae de Ujlak (Ilok) ti-tIul de rege al Bosniei ~i Valahiei, Insus regele Matia amin-teste de acesti Vlahi intr'o scrisoare catre Papa (1480) 6): su-peruenerunt ad nos plures Volachi e diversis partibus etprovinciis regno Bozne finitimis et fluvio Narende conti-guis ... Fireste, ca efemerul regat ungaro-bosniac, nu maiavea decat 0 mica parte din teritoriul de cdinioara al Bos-niei, pe care ilcucerisera deja Turcii.

Din Bosnia populatia vlaha se raspandl ~i in vechea Croatie~i in spatele oraselor dalmatine, unde urme sigure despreexistenta lor apar cu mult inainte de documentele, cari vor-besc despre vieata lor. Astfel Negulus dela Zara Vecchia ecunoscut din anul 1070, iar Draculus, Dedulus ~i Chudulusse mentioneaza intr'un document din anul 1080, langa Spa-lato. In sec. XIII cunoastem pe un Vitule Iadrensis (1289) ~ipe un Domincul (1289) din imprejurimile Zarei, unde apare~i un Pervosclavus Draguli (1277) 1 ). Dar documentar suntmentionati Vlahii din Croatia abia in sec. XIV, in cro-nica lui 'Miha .Madii de Barbazanis, cu prilejul luptelor,ce s'au dat impotriva puternicului Ban Mladen Subic deBribir. Acest magnat rebel fu ajutat sa lupte in contra

1) St. Stanojevic, Istorija Bosne i Hercegovine, Belgrad 1909, p. 42-3.2 ) Mon. S1. Mer. XXIII, p. 85.8) Novakovic, Zakonski Spomenici, p. 3381\ Iorga, Notes et extraits II, p. 69.6) Iorga, Notes et extraits II, p, 114.8) Jire~ek, Die _Romanen in den Stiidten Dalmatiens wiihrend des Mittelalters I,

P38-413 A. R. - MemoTiile Seqiunii Inorice, Seria III. Tom. II. Mem. 4.


9/30

SILVIU DRAGOMIR

regelui ungar mai ales de catre Vlahii din valea Cetinei,cari totus suferira 0 infrangere considerabila : item IoannesBanus Babonic cum suis sequacibus persecutus est Mlade-num usque Bliscam, ibi pugnam fecit magnam cum Vlacis,non modicam quantitatem bestialium hominum et jumento-rum accipiens ... 1 ). Se pare, c a , inamicul cucerise dela banulMladen tocmai teritoriul de bastina al Vlahilor. 9i intr''a-devar valea Cetinei, dela izvoarele acestui rau si pana inmuntii Mosor, era locuita de 0 numeroasa populatie vlaha.Deaceea ii gasim de atatea ori in documentele familiei N elipie,care a luat in posesiune acest teritoriu dupa infrdngerea ba-nului Mladen''), Ei se numesc aici mai ales Vlahi in documen-tele latine, sau Vlasi in cele croate, dar se intrebuinteazapentru, ei ljlitermenul cancelariei angevine Olahi, sau ~ate-odata ljli denumirea Morlaci. Un rol deosebit joaca Vlahiidin Cetina pe vremea Banului Ivanis N elipic si a ginereluisau Han z Fran kapan , in jumatatea prima a sec. XV. Vlahiifura credinciosi si de astadata Banului croat si cand Fran-kapanul ridici a~meIe impotriva regelui pentru a-si aparamosia, Vlahii ii detera ajutor. De sigur, ca impotrivirea Vla-hilor fu victorioasa, caci noul Ban, Ivan Talovac, nu izbutls a cucereasca ,valea Cetinei, decat dupa moartea subita ~imisterioasa a lui Hanz Frankapan 3 ). Gratie acestor impre-jurari ni s'a pastrat unul din cele mai irnportante documenteprivitoare la Romanii din Croatia: hrisovul prin care Han fFrankapan confirrna (1435) vechile privilegii ale Vlahilor dinvalea Cetinei. lata in traducere rornaneasca textul completal acestui interesant document:

In numele tatalui ~i fiului si al sfantului duh, amino Noicnezul Han I Frankapan, cnez al Veglieisi Modrusei, al Ce-tinei si Clissei, etc. ban al Dalmatiei si Croatilor dam destire, prin acest hrisov deschis al nostru, fiecar~i om, caruiai-se cuvine, ca au venit in fata noastra, cinstitii si bunii bar-, ,

') Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum, Dalmaticarum, Croaticarum etSlavonicarum veteres et genuini III (Viena, 1748), p. 647-8.2 ) Smiciklas, Codex Diplomaticus XI, p. 249-52 si XIII, p. 441. Cfr. Mon. Hung.Hist. 35, p. 201-2, 250-51, 254, 255-56.3 ) Klaic Vjekoslav, Kr~ki knezovi Frankapani J (Zagreb, 1901) p. 224 ~i unn.Cfr. Turul (1907),p. 80--84 ~i Mon. hist. jur. SI. Mer V, p . .3 l1iurm ,


10/30

205 ORIGJNEA COLONIILOR ROMANE DIN ISTRJA 5

bati, fosti SUpU!]icredinciosi !]i drepti ai banului Ivanis Iva-novici, toti Vlahi buni: Vigan Dubravcio, Ninoe Sankovi6,Tomas Rodjevi c, Matia!] Vukci6, Mili6 Ostoji6, Dragi6 Pro-danovic, Blaz Koci6, Hre1a Golesevie, Vukat Vojnovie, IvanisGrobacie, Budan Grubsie, Bilosav Dra sevio, Elovac Drazi-vojevie, Radivoj Vitkovi6, Bulat Kustrazic, Ivan Poznanovi6,!]i toti ceilalti Vlahi buni, rugandu-se !]i cerand dela noibune1e !]i cinstitele lor legi obisnuite pe cari le-au avut suptfostullor domn, banul Ivanis Ivanovi6 !]i supt tatal acestuia,cnezul Ivan. Iar noi cumpanind !]i vazand dreapta !]i cu-viincioasa lor rugare !]i cerere, am primit pe bunii barbatimai sus arnintiti, fostii supusi credinciosi ai banului Ivanis,de supusi pentru noi !]i erezii nostri !]i le facurarn, deteram!]i confirrnaram obisnuitele lor legi cinstite !]ibune !]i drepte,cari le-au avut prea drepte !]iprea bune supt fostullor domn,banul Ivani!] !]i supt tatal acestuia cnezul Ivan !]i supt carilegi s'au servit ei !]i batranii lor. lata !]i acelea bune legi:


11/30

SILVIU DRAGOMIR 206

IO. $i sa nu fie intre ei pedepsiti cu forta, CI pe fiecaresa-l judece cu judecata dreapta.(


12/30

ORIGINEA COLONIILOR ROMANE DIN ISTRIA 7

~Dupa aceasta cnezul vlah ~i toti bunii barbati scrrsr maiSUS, toti catunarii, s 'au rugat de noi ~i s'au legat cu credintasi sufletul lor, c a ne vor servi credincios noua si urmasilornostri, iar noi ne-am fagaduit ~i am dat la 'aceasta' cu-vantul nostru domnesc, ca vrem sa ii confirmam in toateIegile lor mai sus scrise si sa Ie tinem legile in vecii vecilor,pe ei ~i ramasita lor, pana cand ne slujesc drept ~i credincios.Drept ceeace am dat acest hrisov deschis al nostru, caci totiacesti mai sus scrisi barbati buni, catunari, cu fratii si ca-tunele ~i comunele'lor s'au' fagaduit, au primit si s;au Iegat,cu credinta ~i cu sufletele lor, c a ne vor slujl, ei ~i urrnasiilor, pe noi ~i rarnasitele noastre, drept ~i credincios cu ca-petele, cu averea ~i cu, toata puterea lor ~i nu ne vor paraslpe noi ~i pe urrnasii nostri, impotriva nici unui om. Scrisin Clissa, luna Martie 18 in anul dela nasterea lui Cristos 1436.Si la toate ce1e zise mai .sus ne-am legat tare pentru ca safie cu sfatul ~i cu buna lor voie 1 ).Irnportanta acestui act consista nu numai in faptul, c ane-a pastrat 0 veche lege a Vlahilor din Croatia impreunacu organizatia lor, ci mai ales imprejurarea, c a ne desvelestemodul, in care au luptat aceste resturi de populatie roms-neasca, pentru a-~i mentine nationalitatea. Acesti


13/30

8 SILVIU DRAGOMIR

insigniores 1), ~i de fapt, ei erau mai de seama, deoarecedispuneau de mai multe drepturi ~i scutinti, decat ceilaltiVlahi din Croatia. In fruntea celor 15 catunari stetea atunci,in jumatatea prima a sec. XV, Vigan Dubravcic, care im-preuna cu fratele sau Grigorie ~i cu nepotul sau Miclaus,fura rasplatiti de catre banul Han s, pentru serviciile lor, ~icu 0 donatie specials. Ei obtinura 0 mosie, in Cetina, subcetatea Sinj, in satul Socha ea ~i inca una tot sub Sinj, cutot pamantul, viile, gradinile si fanatele, ce le apartin 2 ). Separe, c a dupa moartea banului Hanz Vlahii servira bine ~ipe urmasii sai, caci in 1443 Vigan Dubrav cic ~i nepotul sauobtinura ~i dela banul Petru de Talovac 0 donatiune, pentruserviciile lor credincioase si anume iernaticul Koprivno, unmunte Prvedrina ~i 0 campie 8cirna 3). In 1471 regele Matiadarui Vlahului sau (Walacho nostro) Martin Dehonijevic dinKoprivno ~i neamului sau intreg silistea Lovazici din ju-pania Cetinei 4).Astfel, in cursul sec. XV Vlahii din Cetina se estindtot mai mult ~i aici ~i vedem, ca prin vrednicia fruntasilorproprietatile lor sporesc neincetat si in afara de cele 16catune, cate aveau pe vremea banului Ivanis Nelipic, Ceeaceregretam e ca aceste catune nu se ~ mentioneaza cu nu-mele, ci numai dupa catunarii, cari steteau in frun-tea lor.Cam in aceeas vreme, jumatatea prima a sec. XIV, seamintesc si Vlahii din banatul croat al Kninului (Tinnin).Dar aceasta cetate de resedinta irnpreuna cu celelalte cetati,ce-i apartineau, nu formau 0 posesiune particulara, ci erauale regelui, care exercita asupra lor jurisdictiune prin banulcroat. Deaceea se numesc Vlahiide ad: volahi regni nostriCroatie, olahus . regalis, kraljevski Vlasi. Pentru prima datai-am gasit mentionati cu prilejul luptelor, pe cari le-a avutregele Ludovic cu Venetia si orasele dalmatine. Vlahii, carise numesc si. Morlaci, se facusera iaras vinovati de rebeliune, "

1) Mon. SI. Mer, 38, p. 43.2) Mon. hist. jur. SI. Mer. VII' p. 138.S) o. c. p, J56.') O. C. VI> p. 3.


14/30

ORIGINEA COLONIILOR RoMANE DIN ISTRIA 9

impotriva regelui ungar ~i se refugiasera apoi sub protec-tiunea orasului Trail 1) (1348).Dar, desi in cuprinsul banatului de. Knin Vlahii dispuneauiara~ de multe privilegii ~i de 0 organizatie proprie, ceeacese vede ~i din imprejurarea c a Ii se da un loc de frunte in ban-deriul condus de catre banul croat, totus ei nu puteau sa-llialeaga singuri pe cnezul lor. De regula vicebanul croat, careera si comite de Knin, purta titlul de cnez al Vlahilor (comesVolachorum) ~i tot el descindea impreuna cu juzii vlahi,pentru a tine obisnuitul scaun de judecata. Deaceea se in-titula Petar Martie, in anul 1376 comes Tininii et Ho-tachorum 2 ). Torus catunarii vIahi joaca ~i aici un rolinsernnat. Banul Matko Talovac se adreseaza in 1436 :universis et singulis catonariis sceu capitaneis Volacorum im-perialium et regalium in dicto regno Croacie existentium eteisdem Volachis presentem noticiam habituris salutem cumdilectione, cand ii instiinteaza, c a s'a incheiat armistitiu intreregefe Sigismund lli republica Venetiei, invitandu-i sa respec-teze strict acest armistitiu''). In fine tot catre ei se indreaptalli scrisoarea iegelui Matia din 18 Octomvrie 1468: Dalmatieet Croatie banis et necnon katunariis et comitibus valaho-rum 4), din care apare limpede importanta elementului vlah.

Intre Valahii regali cunoastem pe loan Tranicich, careimpreuna cu catunul sau fu atacat de catre Brayk Merucich(1399), iarall un Vlah al comitelui din Krbava 5 ). NeamulVlahilor Tuli/ e mentionat in anul 1463 in preajma cetati]Vrhrika 6 ), iar istoria unei familii distinse de Vlahi, fii luiSilan: Priban, Ratko, Dudan, Vojihna si Mladen, asezatiintre Kegal ~i Zrmanja (1365), in satul Vid ceselo , se poateurmari foarte exact din cele 19 documente, cari ni s'au pa-strat in arhiva contilor de Keglevich, vecini ~idusmani cu ei ').

In fine, 0 lista, in care s'au consemnat niste dari in Croatia1) Srnieiklas, Codex Diplomaticus XI, p. 442 .) Tha1l6czy, Illyr. Alb. Forschungen I, p. 4973) Mon. 81. Mer. XXI, p. 89.4) Mon Hung Hist. 38, p. xxx.6) Mon. 81. Mer. 42, pp. IOC)-III.6\ Mon. hist. jur. 81. Mer. VI. p. 3.') Mon. 81. Mer. 42, p. 3 Iii urm.


15/30

10 SILVIU DRAGOMIR 210

la inceputul sec. XVI ne arata, c a in Knin Vlahii numaraupatru sute de fumuri, in Obrooac-qs : fumuri, apoi la fron-tierd (in finibus) aveau 16 fumuri, iar In cetatea Nychak40 de fumuri 1 ) .Dar ~i pe proprietatile magnatilor croati din Krbava ~iLika se gasiau Vlahi. Pe cei din Krbava ii cunoastem nunurnai din documeIitul pomenit adineaori, ci rnai ales dindesele reclarnatiuni, pe cari Ie faceau orasele maritime lacontii din Krbava, ai carer Vlahi, foarte violenti, incalcaunecontenit hotarul acestor orase. Vlahii din Lika se men-tioneaza in cursul sec. XV intr'~ serie intreaga de documente~i anume langa cetatea Ostrovica, unde ei erau asezati peposesiunile farniliei Mogorovich. Intr'un document din anul1420 se amintesc Vlahii numiti Sugari, ce stau in loculIgnischyat (et wolachos sugari nuncupatos in loco Igrischyacommorantes) 2). Observarn ca un Sugari mai exista ~i azilangaKarlobag, iar cate un Sugariin Istria ~iVeglia.Numele defarnilie Sugarcil-am gasit in Margance, un sat in Sarbia, intr'un'teritor, pe care, in evul mediu, sigur ca au existat Vlahi 3 ).Vlahii din Lika aveau ~i ei organizatia lor, care aici senumeste opscina, strana, dar aveau, in fruntea lor cnezi ~ivoievozi, iar in scaunul de judecata tot juzi ~i pristavi de ailor, cum apare aceasta dintr'un document, prin care acestiVlahi fac 0 donatiune bisericii Sf. loan din muntii Velebi-tului, aproape de Medak (1433) 4). 'Tinutul situat spre Vest de Velebit si nurnit Podgorje edtin sec. XV plin de Vlahi cum spune Lopasie, Dela acestiVlahi numiti de Venetieni si Morlaci deriva in sec. XVIpentru tinutul Velebituiui de~urnirea de Morlacca, iar pentrusanul marii canale dela Morlacca. Deci in Podgorje ~i pelitoralul adriatic, care se intinde dela Senj pana la Fiume~icare se numeste de Croati Vinodol (Valdevino) gasim Vlahila Karlobag (Carlopago), Novigrad, Nona ~i Starigrad, underegele Ludovic se adreseaza (1521) astfel catre Vlahi: judi-

') Mon. Hung. Hist. XXI, pp. 16--19.2 ) Mon. Hung. Hi~t. 35, p. 188.8) Vezi Dacoromania II, 712 ~i Cvijie, Naselja II, 178.A ) Mon. hist. jur. S. Mer. VIi> pp. 132-133.


16/30

ORIGINEA COLONI1LOR ROMANE DIN ISTRIA II1I

cibus et toti unioersitati Walachorum sub castro nostro Ztha-rigrad, cand trimite in capitanatul din Senj pe Ieronim Pe-teleni e ~ipe Grigorie Orlovcic: qui vos regant et vobis preessedebeant 1 ).Vlahii din Ledenica se pomenesc in anii 1453 ~i 14652).Contele Martin Frankapan darul in 1r April 1468 bisericiiSf. Marii din Crleoenica pe un Vlah cu numele Mikulu 3 )~i interneind in acelas an manastirea franciscana din Ter-sattb (Trst) ii darui patru Vlahi din preajma cetatii Buccari~i doi Vlahi de langa Novi 4). Langa Novi mai dona MartinFrankapan bisericii Sf. Marii din Ospa un VIah, care sa-ifie cmet si pastor ~i sa-i serveasca cu toata casa lui 1 ) . ' . 1 ' .Astfel vedem, cum in jumatatea a doua a sec. XV Vlahiise apropie tot mai mult de Carst, ceeace ne-o putem explicain doua chipuri: fie ca 0 consecinta a expansiunei lor firesti,fie ca un val pornit din marea fluctuatie a populatiei, carese refugia dinaintea Turcilor. Fana in primele decenii alesec. XVI a existat, fara indoiala, un insemnat contingent deVlahi pe un teritoriu destul de intins, incepdnd dela Ce-tina ~i frontiera Bosniei pana' la ramificatiile Alpilor dinnordul Marii Adriatice.Aceasta populatievlaha insa edt populatie romaneasca, desiastazi nici terminul Vlah si nici eel de Moroolah, nu maipastreaza vechiul inteles, pe care I-au avut cam pana in pri-mele decenii ale veacului al XVI. Studiul detailat al docu-mentelor croate, dalmatine, venetiene ~i raguzane, ne con-vinge pe deplin, ca in epoca despre care vorbim nationali-tatea Vlahilor nu poate fi contestata. Invatatii croati Racki,Lopasic ~i Klaic, desl recunosc originea romaneasca a Vla-hilor din Croatia, totus cred, ca ei nu mai vorbiau roma-neste ci erau slavizati, eel putin din sec. XIV. Numitii in-vatati nu aduc alt argument in favorul parerii lor, de cat c ala majoritatea covarsitoare a Vlahilor intampinam nume slave.

') Mon. hist. jur. S1. Mer. V,, p. 2. Starine V, p. I952 ) O. c , p. 2.3 ) O. c. VI" p. 253. Vlaha po imeni Mikulu ...') O. C VI> p. 3


17/30

IZ SILVIU DRAGOMIR ZIZ

Dar acesta e un fenomen general la Romani, ~i indeosebila Romanii din peninsula balcanica. E doara firesc ca inde-lungata comunitate de vieata, pe care am dus-o cu Slaviisa fi lasat urme nesterse nu numai in limba noastra, ci siin onomastica. Dar' aceasta imprejurare nu dovedeste, ~aVlahii din Croatia nu si-au pastrat nationalitatea pana insec. XVI.

Documentele raguzane intrebuinteaza din sec. XIII-XVpermanent numele de Vlah pentru populatia romaneasca , cucare veniau in legatura. A~a numesc ei pe Petrus filius Per-vosclavi, Blacus monasterij de la Mar ac a (1278) 0 mare rna-nastire sarbeasca, cum numiau pe toti vlahii din intreg hin-terlandul muntos, care era presarat cu catune de ale popu-latiei romanesti. Dar tot asa numiau ~i pe Rornanii din TaraRornaneasca : Vlachi voivode Mirce (1416) 1 ).

Statutele orasului Cattaro vorbesc intrun articol de po-pulatia dimprejurul cetatii si fac distinctie clara intre Alba-nezi, Slavi si Vlahi: Et si aliquis forensis seu Arbanensis,Sclavus vel Vlachus interfecerit aliquem civem Catharen-sem. .. si intr'alt loc: comes et judices habentes Deum prooculis possunt ipsum arbanensem, Sclavum vel Vlachumponi facere ad tormentum ... 2 ).Deosebirea aceasta apare ~i din documentul regelui Lu-dovic (1345), prin care doneaza familiei N elipic cetatea Sinj~i districtul Cetinei: cum eorum incolis seu populis, Croatiset Olachis 3 ). Ea apare ~i din epistola Raguzanilor (6 Aug.1426) catre regele Sigismund: Qui Teucri bis Crohatie fineshostiliter invaserunt, predatique fuerunt ibidem magnam pre-dam Crohatorum videlicet et Vlacorum ibidem permanen-tium 4).

Deja jirecek a relevat imprejurarea, ca de cateva ori aceiasiVlahi se numesc ~i in documentele raguzane Morlaci. Astfelin anul 1367 cand fu trimis un Raguzan ad Morovlachosspentru a aduna mercenari si in 1378, cand regele Tvrtko

1) Jire~k, Die Wlachen, p. IIZ, II3. 125.I) Novakovi6, Zakonski Spomenici, p. 3.3) Smieiklas, Cod. Dipl, XI, p. z49-SZ .) JirE'~k, Die Wlachen.. , p. II7.


18/30

OR1GINEA COLONIILOR ROMANE OIl'< ISTRIA 1313

oferl Raguzei 300 soldati ~i tot atatia Morovlahi. Acest termende origine bizantina (MavQ6p;'axo~ = Vlah negru) s 'a ince-tatenit mai ales in cancelaria venetiana, unde s'a pronuntatmai intaiu Maurovldco, dela care s'a format apoi Morovlaco(Statutul din Senj 1388) ~i Morolaco (1344, M. S1. M. II, 219)~i in fine Morlaco sau Murlaco. Sub influenta signoriei ter-minul Morlac a fost adoptat ~i de catre orasele dalmatine,cari totus nu-l intrebuinteaza in mod consecuent, ci schim-bandu-l cu terminul Vlah sau Olacus din cancelaria ange-vina, Fireste, ca aceasta regula generala se poate urrnari numaipana catre finea sec. XV, caci dela data aceasta imprastiin-du-se elementul romanesc de pe locurile, unde a staruit ca-teva sute de ani, si-a pierdut, odata cu nationalitatea, ~i nu-mele, pe care-l purtase mai inainte.Deci in Croatia aceleias populatii romanesti i-se da deunii numele de Vlah, iar de altii Morlac. Intr'un documentdin anul 1405 se vorbeste de Morolaci sau Olahi (morolakisseu olakonibus) 1 ), iar in 1437 se identifies cei doi termeni:aliquis Vlachus seu Morlachus 2). Interesant e, ca in 1422,cand se prezenta la Venetia 0 delegatie din Zara, documentulcancelariei de acolo inregistrand in dialectul venetian plan-gerile trimisilor, foloseste terminul Morlachi, iar cand in-searnna latineste raspunsul signoriei .foloseste termenul deVlah 3).In documentele scrise in limba croat a numai 0 singuradata se intrebuinteaza ~i terminul Murlac, intr'un documental cnezului Ivan Frankapan din anul 1468 de pe insula Ve-glia, dar ~i atunci se explica : Vlasi al Murlaki 4). In / finetrebuie sa amintim, ca mai ales din privilegiul banului HanfFrankapan se vede clar, ca sub Vlahi avern sa intelegem 0nationalitate deosebita, cad ei se disting foarte clar atat deCroati, cat si deBarbi. .Sc;iitorii croati din aceasta epoca (sec. XVI) consideraupe Vlahi sau Morlaci, de aceeas nationalitate, ca ~i pe Ro-

') Mon. HUng. Hist. 35, p. 138-9.2 ) Mon. 81. Mer. XXI p. 9~7.3 ) Mon. 81. Mer. XVII, p. 149.') Mon. hist. jur. 81. Mer. VII>p. 255.


19/30

SILVIU DRAGOMIR 21414

manii din Dacia Traiana. Astfe1 episcopul Simun Kolwi6 dinModrussa zice intr'o scriere a sa: (invingand Traian aceatara (Dacia), 0 coloniza cu Romani, din care pricina Moro-vlahii (=Rornanii) afirrna ~i acum c a sunt Romani 1 ).Ivan Pergosi6,care a tradus in limba croata Tripartitul luiVerboczy (1574) traduce deasemenea pe Vulachi autorului'ungur cu Morovlasi, ca si celebrul lexicograf Iacob Mikaglia~Dacia = morovlaska zemlja 2).

Am adus aceste argumente pentru a confirrna pe deplinteza noastra, care se poate sustine ~i cu probe sigure dinIimba Vlahilor sau Morlacilor. Ce-i drept nu ni s'au pastrattexte vechi, iar cuvintele singuratice sunt foarte putine : Sman-tare, Sarebire ~i capii (a se kapi ot Murlakov) 3 ), dar cu atatmai numeroase sunt numele caracteristice rom ane~ti, Ursul,Bucur, Dan cuI, Stan cuI, Radul, Micul, Dratnul, Matul, etc.

Cel mai puternic argument in favorul romanitatii elemen-tului vlah ~i morlac 11formeaza limba, pe care au vorbit-odescendentii lor din Veglia pana catre inceputul sec. XIXsi pe care cei din .Istria 0 vorbesc inca ~i azi.

Deja in sec. XV Vlahii din Croatia se raspandesc, din di-ferite motive, atat pe insula Veglia, cat ~i in teritoriile inve-cinate ale oraselor dalmatine Spalato, Sebenico, Zara si Trau,Pe insula Veglia, care forma mosia de bastina a Franka-panilor urme de Romani intampinarn deja in veacul XIV.In veacul urmator insa Frankapanii au colonizat sistematicVlahi la Castelmuschio, Dubasnica si Poljica 4). Numarul lorn'a fost redus, cum se. vede, deoarece au putut rezista sla-vizarii pana in sec. XIX.

Miscarea populatiei vlahe in spre Dalmatia se poate ur-marl foarte precis, atat in sec. XIV, cat~i in sec. XV. Pa-storii vlahi formau 0 adevarata plaga pentru Dalmatini. Eiincalcau in fiecare an teritoriul acestor orase si desele in-terventiuni la baniicroati ~i la regii Ungariei rimaneau farade nici un rezultat. Extrasele documentare ale cunoscutului

') Rjecnik lugosl. Akad. s. v. Morovlah, morovlaski.2) Kadlec, Stefana Verbecija Tripartitum III, 25, p. 2I I.3 ) Mon. hist. jur. SI. Mer. Vt 99,102,106,121, 124 ~iRad I p. 157. Cfr. MODbist. jur. Vlh p. 254-55.t) O. c. Vlt, p. II7, 241 244 ~i Cod. Dipl, XIII, p. 347, XIV, p. 315.


20/30

ORIGINEA COLONIILOR ROMANE DIN ISTRIA IS

scriitor dalmatin Lucius ne dau pentru anii 1361-1406 foarteinteresante date cu privire la ciobanii rornani, cari se coborau,in fiecare toamna, din Alpi ori din Velebit, pentru a iernain Dalmatia, unde gasiau pasuni bogate. Dela 0 vreme insaVlahii s'au impacat cu Dalmatinii ~i mai ales dupa 1437 auinceput a se muta pe teritoriul oraselor- supuse acum Ve-netiei. Numarul Vlahilor, cari s'au urnit nu a fost neinsemnat,de vreme ce Croatii se plang de marea paguba, ce 0 sufardin cauza darilor neplatite de ei. Din discutiile urmate intreVenetia ~i banii croati cunoastem ~i motivul, pentru careplecau Vlahii din Croatia: agravarea contributiilor, dar ~irestrangerea libertatii 1).E'sigur, c a 0 miscare a populatiei vlahe a avut loc foartecur and nu numai spre insula Veglia ~i spre Dalmatia, ci ~iin spre Istria. Aceleas motive, cari determinau pe unii Mor-laci sa se coboare pe teritoriul oraselor signoriei, au impinsalte grupe dintre ei catre Novi ~i Buccari ~i in fine catreIstria. Dar ~i aicitrebuie sa deosebim, mai intaiu, penetra-tiunea lenta a migratiunilor pastoresti atestate atat de frumosin statutele orasului Segna, la sfarsitul sec. XIV 2 ): Itemquod quando Morovlachi exeunt de monte et vadunt ver-sus Gaccham, debent stare per dies duos et totidem noctessuper pascuis Senie, et totidem tempore quando revertunturad montem. De sigur, c a acest emunte: nu era Kapela apro-piata, unde n'au lasat niei 0 urma, ci mai probabil muntiidin nordul Istriei. Deaceea a gasit Thalloczy in Tagliamento,deja in jumatatea a doua a sec. XII pe un Radul+), iar Ta-maro in 1329 pe un Pasculus Chichio (Pinguent) ~i in 1420pe Andruzul intre gastaldi de Pinguente 4).-In jumatatea a doua a sec. XV epidemia de ciuma, carebantui furios de cateva ori, rarl populatia Istriei ~i lasa pustiimulte din pall' anturile sale. Deacumerau deci bineveniti ~iMorlacii sau Vlahii, eari cautau adaposturi mai sigure di-naintea invaziilor .turcesti, tot mai amenintatoare. Deja in

1) Materialul intreg in lucrarea, ce va aparea in curand Vlahii ~i Morlacii, p 33si urm. 2 ) Archiv za povjestnicu jugoslavensku III, p. 141.

3) IIlyr.-Alb. Forschungen I, p. 61.') Tamaro, La Venetie Iulienne. .. I, p. 343.


21/30

SILVIU DRAGOMIR

1449seasezaraastfel de Morlaci laBibali, langa Buie,iar in 1490Venetienii primira Morfaci refugiati langa Castelnuovo 1).Dar ~ialte imprejurari contribuira sa atraga populatia vlahacatre Istria. 0 inforrnatie precisa si de mare importanta, dinsursa venetiana, ne spune, in anul 1458, c a pe litoralul din-spre munti, urcandu-se darile, acum de curand, -dela 20 la32 ducati, cea mai mare parte a Morlacilor, incepdnd delaClissa ~i Segna pana la Fiume, s 'au pornit Ia drum catreIstria. Deaceea ar fi bine a se reduce darile la 20 ducati,cum a fost ~i mai inainte, iar impozitul pe sare sa fie acelas,ca ~i in Istria, pentru ca sa nu mai aiba nici un motiv de-amerge acolo 2).o cercetare arnanuntita a arhivelor istriane ne-ar da, desigur, lamuriri ~i mai exacte. Attilio Tamaro a incercat dejao asemenea lucrare ~i a izbutit a ne da, pe temeiul materia-lului publicat, inforrnatii destul de precise. Pentru a recon-stitui tabloul miscarii populatiei morlace spre Istria in sec.XVI, vom extrage in cele urrnatoare datele cronologice re-dactate de invatatul italian 3 ), observand insa, c a in aceeasvreme ~ipoate ca.In grupuri si mai mari curgea catre locurilescutite ale Istriei ~ipopulatia serbo-croata din Bosnia, Croatiasi Dalmatia., 1510-~525. Cristofor Frankapan aseaza in Mune ~i SeianeMorlaci refugiati. .1517. Morlaci refugiati intra pe teritoriul Triestului.1530. Refugiati Morlaci, albanezi is i greci capata adapostpe teritoriile dela Buia ~i Cittanova.1532. Ferdinand I porunceste, ca Uscocii ~i Cicii, cari yindin Bosnia, sa fie asezati langa Pisino.1538. Aloisiu Badoer transporta in Istria din banatul Kni-nului (Banadego) 5.000 de Morlaci. (Ei nu raman insa acolo).1539. Ferdinand I distribuie Cicilor teritorii intinse in re-giunea Carstului ~i a litoralului istrian.

1539. Doua mii de familii de Morlaci cer voie sa intrein Istria. Venetia Ie usureaza transportul.') Tamaro, o. c. I, p. 453-4.2 ) Mon. SI. Mer. XXU, p. 137.3 ) Tarnaro, La Venetie Iulienne. J, pp. 453-459.


22/30

217 ORIGINEA COLONIlLOR ROMANE DIN ISTRIA 17

1540. Colonii de Morlaci tree de pe litoralul de langaZara pe teritoriile dela Cittanooa, Umago ~i Parenzo.1540. Pe. Carstul dela Pinguente ~i pe sesul dela Montonafura asezati Morlaci.

154;. Morlacii intemeiaza colonii (Radmani, Delich, Pro-danich, Rodolovich etc.) langa Parenzo.1556. Familii morlace din Dalmatia se fixeaza pe campiadela Pola. .1558. 0 colonie de refugiati morlaci se stramuta dela Za-ravechia la Torre in Istria.1558. Morlaci dalmatini intemeiaza in Istria Villanova pe

!armul canalului de Leme.1560. Morlaci veniti dinspre sud reimpopuleaza Torre,Abrega ~i Fratta.1570. Giovanni Filippini din Zemonico ( 1 . Zara) aduce 40familii de Morlaci la Sbandati (Parenzo).1570. Cateva familii de Morlaci se aseaza pe teritoriul deIanga Valle.158o. Refugiatii din Zvonigrad fura adusi la Promontore.Al!i Morlaci, de lang~ Zara, se aseaza la Marzana, Pomersi Monticchino (toate Ianga Pola).1581. Morlacului Zuanne Mina, din Dalmatia, i se da-dura cateva teritorii la Maderno (Pola).1583. Al!i Morlaci la Pomer, Monticchio si Marzana.1585. Un numar de 271 Greci, Morlaci si Croati se aseazala Pola ~i in imprejurimi.1585. Al!i Morlaci sunt adusi la Promontore.1586. Imigratiuni de Morlaci in Istria; ei se aseaza la Mar-sana, Monticchio, Sissano ~i Lisignano ( 1 . Pola).1586-37. Proveditorul Salomon instaleaza Greci ~i Mor-laci in orasul Pola.I589. M~rlaci sosesc ~i se aseaza pe Polesan, in Valle ~iCittanova.1590. Proveditorul Memo aduce 25 familii de Morlaci laFratta.1595. Morlaci colonizati pe muntele dela Arche (Rovigno).1599. Capitanul de Raspo aduce Morlaci pe pamanturilepustii dela Buie ~iMomiano.


23/30

18 SILVIU DRAGOMIR

La acest tablou, foarte instructiv, trebuie ~a adaugam insao observatie : ca in jumatatea a doua a sec. XVI Morlaciidin Dalmatia nu se mai disting ca 0 nationalitate proprie,iar Vlahii din Croatia, imprastiati de viforul turcesc, l~i pierddeasernenea caracterul national. Totus aceasta afirrnatiune nuare nici ea 0 valoare absoluta pentru Morlacii di~ Istria,unde 0 seama din urmasii lor vorbesc ~i azi lim ba proprie ~iunde marturii pretioase, din sec. XVII, atesteaza latinitateaMorlacilor ~:i Cicilor, pe un teritoriu mai intins, decat alIstro-Romanilor de azi. Evident, ca multi dintre ei s'au sla-vizat numai In Istria.

Alte inforrnatii ne vorbesc despre Morlacii din Rovigno,cari cerura, in anul 1526, dela orasul Triest, pe al carui te-ritoriu stateau, un jupan propriu. Ei se luptara mai In urrnapentru a-l pastra cu orice pret 1 ). Cand, in anul 1524, Po-desta din Mentone in~tiinta pe capitanul din Pi sino despreiminenta primejdie turceasca, el banuia, ca Turcii sunt in-tele~i cu Morlacii din Istria 2 ). Multa vreme avura sa su-fere asemenea banuiala ~i in alte regiuni, ceeace, in tirnp derasboiu, e lesne explicabil. Dar ei ,isi atrasera ura Istrienilor~i prin violentele, cari le sava'r!]eau' I]i prin vieata lor putinobisnuita cu ordinea, ce dornnea in noua patrie 3 ).Incepand cu sec. XVI Morlacii din Istria apar ~i sub de-numirea de Cicio Astfel deja In anul 1500 .intampinam peun Ciccio da S: Micheledi Leme (In districtul Parenzo),alaturi de un Ciccio da Segna 4). Deja Bidermann a ararat,ca prima mentiune a Cicilor, cu inteles de populatie deose-bita, se gasf~te intr'un zapis al preotului Petru Frascic dinanul 1463,' care povesteste, ca tocmai atunci oameni de aicontelui Ivan Frankapan facand 0 expeditie pe litoralul istrianau pradat acolo, dar in batalia, care s'a angajat au cazut ~iCici de ai contelui Ivan (a cic kneza Ivana 20 ) 5). AcestiCici se mentioneaza apoi adeseori, mai ales in ordonanteleorasului Triest. Intr'o scrisoare pe care Podesta din Capo-

') Bidermann, Die Romanen... , p. 89 n.2) Mon. Hung. Hist. 31, p. 286.") Tamara, La Venetie Iulienne I, p. 446~i urrns') Bidermann, Neue Siedlungen. .. , p. 366.o J Bidermann, Die Romanen.. , p. 86.


24/30

ORIGINEA COLONIILOR RoMANE DIN ISTRIA 19

distria 0 adreseaza catre Triestini se vorbeste si de Cicii-sdetti Murlachi, ceeace ne serveste ca dovada, c i erau con-.siderati identici cu Morlacii 1). '

Dar in ce1e dintaiu decenii ale sec. XVI avem 0 marturieclasica ~i despre originea Cicilor, pe cari insa~ Curtea dinViena ii identifica cu Vlahii. Astfe1 cand la 22 Oct. 1538Nicolae Iurisi6 scria regelui Ferdinand despre imigrarile noua,e1 vorbia in special de Vlahii, cari la noi se chiama vechiRomani (Walachen, welche bei uns alIt Romer genennt sein",iar rege1e tinea sa-i raspunda si sa faca distinctie intre .Ras-ciani sive Serviani atque Valachi, quos vulgo Zytschy vo-cant ... ) E limpede, ca Cicii, dupa parerea oficiala erauVlahi, iar acestia, dupa opinia generala descendenti ai ve-chilor Romani 2).

Un martor bine informat, Iacob Unnest, capitan in Ca-rintia, spune in Cronica Ungariei, pe care a compus-o inlimba gerrnana ca tara Cicilor e situata intre Croatia ~iBosnia.{Czyschnlandt lig zwischn Wossen und Krabaten) 3), deciin regiunea Cetinei ~i a Kninului ..Imprejurarea, ca documentele Frankapanilor, cari in ju-matatea a doua a sec. XV mentioneaza de atatea ori pe Vlahi1li pe Morlaci, nu cunosc torus pe Cici, ne face sa credem,ca ~i aceasta denumire, ca ~i cea de Morlac ori chiar Vlah,a fost data de cercurile oficiale, triestine ~i austriace, popu-Iatiei, care s'a refugiat, in Istria, Krajna ~i Gorica. Din aceeas-sursa s'a incetatenit apoi si termenul Tschitschenbodens, cumcu un secol mai inainte cancelaria venetiana introdusese ter-minul Morlachia pentru teritoriul lo~uit de Morlacii dinCroatia 4). In sec. XVII episcopul Tommasini identifies iara!}termenii Cici cu Morlachi, iar Carmelitul Fra Ireneo dellaCroce spune Iamurit, ca Cicii se numesc in. limba lor Ru-meri, adica Romani, cum se numesc pretutindeni ~i astazi

1) VassiIich, SuI!' origine dei Cici, p. 60.2 ) Mon. SI. Mer. 38 pp. 410-411.3 ) Klaie, Povjest Hrvata IIIl> p. 18.') Numele Cicilor se reduce probabilla un nume de persoana (Cfr. Pasculus Chi-chio), seful vreunei sernintii de Vlahi. Cfr. numele Cuce in Montenegro (Cvijic, Na-selja IX, 221). Un nume (Jicic inMon. hist. jur, 81. Mer V1, pp. 60 !I i 66. In DonjeDragaeevo denumirea (Jicavica (Naselja I, 95, 194), in Ibar Ci~ino Brdo (Nas, III).


25/30

20 SILVIU DRAGOMIR 220.

toti coboritorii vechei populatii romanice din dreapta si dinstfmga Dunarii. De sigur, c a tot a~a se vor fi numit ei ~icand stateau In Cetina, Velebit ori In Bosnia. Numele VIah,Morlac, Cici sunt, cum am mai spus, numele date de ofi-cialitatea slava, venetians sau austriaca, Intocmai a~a cumUngurii, secoli intregi, ne-au numit Olah, Olahok, Valahi,fara sa pastreze In documentele lor din sec. XIII-XVI nici-odata numele nostru adevarat.

In fine 0 ultima observatie cu privire la parerea, pe careau formulat-o doi Invatati italieni, Vassilich si Tamaro, cu pri-vire la originea Romanilor din Croatia ~iDalmatia. Ei sustin clfratii nostri de acolo ar fi descendentii vechei populatii ili-rice din Dalmatia, care a fost romanizata, in rastimpul sta-panirii romane. Ce-i drept, nu exista nici 0 marturie isto-rica evidenta, care sa infirme 0 asemenea parere. Totus eacontrazice rezultatelor sigure la care a ajuns filologia noastra,deoarece dialectul istro-roman se apropie atat de mult deeel dace-roman, Incat trebuie s a presupunem nasterea sa inapropierea Dunarii, Dar mai este 0 imprejurare, care nu nepermite sa ne inchipuim In Croatia patria de bastina a Istro-Romanilor : pana au stat In Croatia, ei erau crestini ortodocsi,ceeace ar fi imposibil de admis, In preajma atator puternicecentre catolice.

Cercetarile noastre au putut astfel stabili urma Vlahilor delaCetina, prin Bosnia, pana la Drina, unde, de fapt toponi-mia tinutului situat In dreapta acestui rau, ne atesteaza exis-tenta unei numeroase populatii rom ane~ti, In evul mediu,


26/30


27/30


28/30


29/30


30/30

originea coloniilor române din istria_silviu dragomir

Documents