orientarea scolara-factor hotarator in formarea personalitatii umane

6
Orientarea şcolară – factor hotărâtor în formarea personalităţii umane Una dintre problemele mult discutate în şcoli, gimnazii, licee şi colegii, este cea de orientare şcolar- profesională a elevilor, întrucât evaluările şi studiile la nivel de elev şi comunităţi educaţionale au arătat că numai o mică parte dintre elevi şi-au urmat drumul în viaţă pornind de la aptitudinile şi abilităţile pe care le au, majoritatea urmând o treaptă superioară de învăţământ pornind de la condiţiile sociale, facilităţile oferite de diferite instituţii, sau pur şi simplu, întâmplării, pentru că prin repartiţii computerizate au ajuns de cele mai multe ori în ultimele clase trecute ca opţiuni pe fişele de înscriere. Orientarea şcolară haotică “ hazardată” are consecinţe din cele mai neprevăzute pentru mulţi tineri, care nu se pot forma prin cultivarea aptitudinilor şi a talentului ce le poate defini personalitatea find nevoiţi să se supună unor rigori străine de elementele lor definitorii, întrucât au ajuns într-o şcoală, sau o clasă în care se învaţă discipline pentru care nu au chemare şi drept urmare se văd în imposibilitatea de a obţine performanţe, devenind astfel victime ale unei orientări şcolare nefundamentate ştiinţific şi aplicativ. Cercetătorii, mai vechi sau mai noi, au explicat neajunsurile orientării şcolar-profesionale prin utilizarea unor probe neadecvate scopului popus, precum şi prin incompletitudinea evaluării. Orientarea şcolară s-a lovit pe de o parte de şablonismul evaluării în bloc, nediferenţiat, iar pe de altă parte de tendinţa de supraevaluare a inteligenţei generale, ca factor predictiv pentru succesul şcolar. Cercetările recente au reconsiderat ideea aspectelor în succesul în carieră, abordând problema orientării şcolare prin îmbinarea aspectelor cognitive cu cele emoţionale. Cunoaşterea capacităţilor intelectuale ale elevilor, prin elaborarea unor profile psihologice diferenţiate în strânsă corelaţie cu conturarea unor tablouri aptitudinale specifice diferitelor domenii de activitate se vizează realizarea unei orientări şcolare prin direcţionarea apre domeniile aptitudinale. La subiecţii ce cuprind elevi între 13-15 ani, prin utilizarea unor metode şi tehnici de cercetare adecvate vârstei şi motivaţiei învăţării, pot fi sondate multe aspecte

Upload: mazilu-ana-maria

Post on 17-Nov-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

orientarea scolara s ir olul ei in dezvoltarea personalitatii elevulu

TRANSCRIPT

Orientarea colar factor hotrtor n formarea personalitii umane

Una dintre problemele mult discutate n coli, gimnazii, licee i colegii, este cea de orientare colar- profesional a elevilor, ntruct evalurile i studiile la nivel de elev i comuniti educaionale au artat c numai o mic parte dintre elevi i-au urmat drumul n via pornind de la aptitudinile i abilitile pe care le au, majoritatea urmnd o treapt superioar de nvmnt pornind de la condiiile sociale, facilitile oferite de diferite instituii, sau pur i simplu, ntmplrii, pentru c prin repartiii computerizate au ajuns de cele mai multe ori n ultimele clase trecute ca opiuni pe fiele de nscriere. Orientarea colar haotic hazardat are consecine din cele mai neprevzute pentru muli tineri, care nu se pot forma prin cultivarea aptitudinilor i a talentului ce le poate defini personalitatea find nevoii s se supun unor rigori strine de elementele lor definitorii, ntruct au ajuns ntr-o coal, sau o clas n care se nva discipline pentru care nu au chemare i drept urmare se vd n imposibilitatea de a obine performane, devenind astfel victime ale unei orientri colare nefundamentate tiinific i aplicativ.

Cercettorii, mai vechi sau mai noi, au explicat neajunsurile orientrii colar-profesionale prin utilizarea unor probe neadecvate scopului popus, precum i prin incompletitudinea evalurii. Orientarea colar s-a lovit pe de o parte de ablonismul evalurii n bloc, nedifereniat, iar pe de alt parte de tendina de supraevaluare a inteligenei generale, ca factor predictiv pentru succesul colar.

Cercetrile recente au reconsiderat ideea aspectelor n succesul n carier, abordnd problema orientrii colare prin mbinarea aspectelor cognitive cu cele emoionale. Cunoaterea capacitilor intelectuale ale elevilor, prin elaborarea unor profile psihologice difereniate n strns corelaie cu conturarea unor tablouri aptitudinale specifice diferitelor domenii de activitate se vizeaz realizarea unei orientri colare prin direcionarea apre domeniile aptitudinale.

La subiecii ce cuprind elevi ntre 13-15 ani, prin utilizarea unor metode i tehnici de cercetare adecvate vrstei i motivaiei nvrii, pot fi sondate multe aspecte psihologice, cum ar fi: intuiie, intelectul, afectivitatea, moralitatea, dinamismul, sociabilitatea, etc., care prin corelare ne dau tabloul aptitudinilor generale.

Problema orientrii colar-profesionale prin complexitatea i importana ei pentru formartea generaiilor tinere, trebuie s-i preocupe deopotriv pe directorii de coli, consilierii educativi, psihologi, pedagogi, prini, etc., pentru c prin amploarea i semnificaia ei, ea devine tot mai mult o problem social-formativ de interes naional. Datele cerctrii reprezint puncte de referin n abordarea prezent i de viitor a problemei de consiliere, orientare colar-profesional i de gsire a mobilurilor intime prin care tnrul s urmeze n via coala, specializarea i formarea cu maximum de eficien pentru conturarea personalitii i a statutului su social.

Pornind de la o baz de date, ca suport al compartimentului resurse umane, prin procesarea datelor ajungem la un program utilizabil cu referin concret la clase de elevi ce absolv ciclul gimnazial i clase nceptoare de liceu, grupuri colare, coli de arte i meserii, licee de art, etc., unde avem drept cheie de control integrarea tinerilor n cadrul colectivelor i nivelul de atingere a standardelor educaionale, ori realizarea de performane colare individuale sau la nivel de grup.

Culegerea datelor i procesarea acestora n vederea efecturii unei orientri colare reprezint un domeniu de investigaie propice n primul rnd pentru personalul didactic, care dispune de o pregtire de specialitate n acest domeniu i folosete instrumente adecvate n acest scop. Pe lng rezultatele standardelor de evaluare axate pe disciplinele cuprinse n curriculum-ul naional i C.D.S. uri se va apela la aspectele psiho-pedagogice, ce vizeaz caracterul, personalitatea, talentul nnscut, etc.

Rezultatele unei cercetri de orientare colar riguroase se vor concretiza ntr-un instrument util i eficient, la ndemna consilierului colar n primul rnd, constituind totodat o baz de referin pentru compartimentul de resurse umane. Pentru creterea rigurozitii i a vitezei de procesare a datelor, acest produs va avea i o variant informatic concretizat ntr-un program utilizabil, la care s aib acces: directorii de coli, consilierii colari, diriginii i prinii elevilor.

n tabloul necesitilor sociale, n funcie de gradul de evoluie a societii, exist un aspect contientizat sau nu, ce va reprezenta ntotdeauna o prioritate, i anume, asigurarea viitorului. Acest lucru este posibil printr-o orientare colar eficient, pornind de la: potenialitile subiectului, abilitile, personalitatea i disponilbilitile sale, iar acestea s converg spre cerinele societii. De cele mai multe ori sunt ignorate limitele i libertile personale, care au pn la urm consecine insurmontabile asupra tnrului care n-a beneficiat de o bun orientare colar-profesional.

Att la nivelul societii, ct i la nivel de individ exist dou temeri majore:

teama de a alege i

teama de a schimba

Prima se reduce la frica asumrii responsabilitii pentru o nou variant, iar a doua rezid n regretul i nehotrrea legat de renunarea la varianta iniial. La rndul ei, teama de a alege i a schimba imobilizeaz cognitiv i acional persoana sub aspectul evoluei ei viitoare.

Conceput intr-o dimensiune flexibil i realist, orientarea colar ndeprteaz efectele de: frustare, plafonare, clacare profesional sau stagnare, permind subiecilor s-i urmeze vocaia i aptitudinile. De aceea, orientarea colar devine o problem major pentru coal, familie i societate.

Dac mult timp aceasta era tranat de tradiia familial i rezultatele, de multe ori nerelevante la disciplinele: limba romn, limba matern i matematic, prin nfiinarea colilor de arte i meserii, aspectul vocaional aptitudinal capt relevan, tnrul avnd ocazia s mbrieze o coal superioar pornind de la aptitudinile i posibilitile fizice i intelectuale ce-l definesc.

Cu subieci din clasele a VII-a i a VIII-a se poate face o investigaie temeinic pe baz de chestionare alctuite din itemi la care s se rspund cu da sau nu, acestea fiind riguros concepute i accesibile subiecilor, axndu-se pe cel mult 20-25 de itemi:

1.Chestionar ce vizeaz problema motivaional a profesiei;

2.Chestionar bazat pe preferine i posibiliti pentru depistarea aptitudinilor i a limitelor;

3.Test de aptitudini pe categorii de coli i meserii;

4. Chestionar de orientare colar, cu reeaua de coli pe care le pot urma;

5. Grile de reprezentare senzorial: vizual, auditiv, chinestezic;

6. Chestionar pentru identificarea stilului de gndire;

O cercetare ampl i eficient se poate realiza cu 150-200 de subieci , cu vrsta ntre 13 i 15 ani. Aceasta presupune 9 faze succesive derulate ntr-o perioad de 1-2 ani colari:

1.Faza I. Alegerea subiecilor;

2.Faza II. Pregtira probelor de investigaie;

3.Faza III. Administrarea colectiv a probelor;

4.Faza IV. Introducerea rspunsurilor n baza de date;

5.Faza V. Redactarea fielor ce cuprind aptitudinile i opiunile;

6.Faza VI.- Prelucrarea, analiza i interpretarea rezultatelor.

7.Faza VII. Interpretarea primar a datelor prin metoda comparaiei;

8.Faza VIII.- Desfurarea activitii de consiliere a elevilor;

9.Faza IX. Redactarea raportului final;

Odat cuprinse n baza de date a colii, sau a colilor, problemele din raportul final vor fi reanalizate de ctre dirigini, directori, prini, etc., ntr-o palet larg de activiti cu participarea elevilor, iar acolo unde vor apare schimbri de opinii, opiuni i reorientri, acestea vor fi consemnate n baza de date.

Baza de date va fi pus la dispoziia elevilor din promoiile urmtoare, precum i a diriginilor i a prinilor, ca puncte orientative de pornire n abordarea complexei probleme a orientrii colare.

Sub aspect deontologic, demersul cercetrii trebuie s ntruneasc urmtoarele standarde i cerine:

1) Administrarea probelor s se fac n spaii bine amenajate n condiii de comfort i confidenialitate a rspunsurilor individuale.

2) Administrarea probelor se va face numai de ctre persoane autorizate, iar

3) Centralizarea datelor se va realiza n termeni generali, fr nominalizri.

Prof. Ciocian Gica

Bibliografie

1) U. ciopu, E. Veza, Psihologia vrstelor, Bucureti; 1981, p. 29-48;

2) M. Golu, Dinamica personalitii, Bucureti, 1993, p. 83-99;

3) P. Ilu, Abordarea calitativ a socio-umanismului, Iai, 1997, p. 72-83;

4) J. M. Monteil, Educaie i formare, Iai, 1998, p. 61-94;

5) M. Zlate, Omul fa n fa cu lumea, Bucureti, 1988, p. 109-121;

6) T. Creu, Psihologie colar, Bucureti, 1987, p. 139-162;

7) O. Bsc, Baze de date, bucureti, 1997, p. 57-68;

8) M. Ionescu, Educaia i dinamica ei, Bucureti, 1998, p. 113-141;

9) I. Macsinga, Orientarea colar-factor preliminar n managementul carierei; n Revista de psihologie aplicat, Anul 2, nr.4, Timioara 2000, p. 113-119

10) H. Pitariu, Orientare colar i profesional, Cluj-napoca, 1997, p. 131-153;

11) A. Munteanu, Psihologia adolescentului, Timioara, 1998, p. 77-91;