orient Ş Ă Ş Ţ - nou2.ise.ronou2.ise.ro/wp-content/uploads/2005/08/diagnoza-2005.pdf · şi...

ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILORDaniela Simache……………………………………………………………................................................................................................4

PARTICIPAREA SOCIALĂ ŞI POLITICĂSorin Mitulescu …………………………………………………………………………………………………………………………………..13

AŞTEPTĂRI ŞI ATITUDINI PRIVIND INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂSorin Mitulescu……………………………………………………………………………………………………………………………………34

MIGRAŢIEGina Anghelescu ………….……………………………………………………………………………………………………………………..38

CALITATEA VIEŢIIAurora Lefter……………………………………………………………………………………………………………………………………... 45

ACTIVITATEA ECONOMICĂIulian Neacşu-Dalu................................................................................................................................................................................83

EDUCAŢIEMarius Lazăr…………………………..…………………………………………………………………………………………………………100

TINERII SI TEHNOLOGIILE INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRIIAdrian Neacşu……………………………………………………………………….…………………………………………………………..111

RELAŢIILE SOCIALE ALE TINERILORAnca Donţu………………………………………………..……………………………………………………………………………………..121

TIMP LIBERGina Anghelescu………….…………………………………………………………………………………………………………………….132

SĂNĂTATEDaniela Simache………………………………………………………………………………………………………………………………..137

Toate drepturile acestei versiuni aparţin ANT. Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului acestei broşuri (text, grafice, tabele) este interzisă fără acordul scris al ANT şi va fi pedepsită conform legilor.

ISSN 1583 – 333X

3

METODOLOGIA CERCETĂRII

• Volumul eşantionului: 1107 persoane din grupa de vârstă 14 – 29 ani.

• Eşantion: probabilist, bistadial, stratificat în primul stadiu şi aleator în cel de al doilea

• Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus Municipiul Bucureşti, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţii urbane (4 tipuri) şi proporţia sate centru de comună - sate componente ale comunei.

• Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (81) şi persoanelor.

• Reprezentativitate naţională pentru populaţia din grupa de vârstă 14-29 ani a României, cu o eroare tolerată de ±2,9%, la o probabilitate de 95%.

• Validarea eşantionului s-a realizat pe baza datelor din rapoartele Comisiei Naţionale de Statistică privind populaţia la 1 iulie 2004.

• Chestionar realizat de DSCPT – ANSIT

• Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au făcut ponderări)

• Interviurile s-au desfăşurat faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor

• Ancheta de teren: realizată de CURS S.A., în perioada 10 - 17 octombrie 2005

4

ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILOR

Principalele orientări valorice la care aderă tinerii se circumscriu valorilor general umane: Pacea şi Respectul pentru ceilalţi oameni. La care se adaugă Credinţa în Dumnezeu, religia fiind unul dintre principalele moduri în care se definesc tinerii (53% dintre ei se consideră persoane destul de religioase şi 10% persoane foarte religioase). Semnificative pentru tineri sunt şi Realizarea, împlinirea de sine, Corectitudinea şi Libertatea individului, aceste valori reprezentând opţiunile a aproximativ o treime dintre ei. Putem vorbi aşadar de existenţa unei orientări considerabile a tinerilor către dimensiunile eticii, independenţei şi spiritualităţii.

Actualele opţiuni ale tinerilor în plan valoric sunt corelate cu cele ale întregii societăţi. Referitor la percepţia tinerilor asupra valorilor dominante în societatea românească actuală, sunt considerate principale, de asemenea, Pacea şi Credinţa în Dumnezeu. La care se adaugă, din nou, o serie de valori aflate pe dimensiunile eticii, ale comunicării şi spiritualităţii: Democraţia, Libertatea individului, Toleranţa şi Respectul legii.

Se constată însă o serie de diferenţe semnificative între opţiunile valorice ale tinerilor şi valorile pe care ei le percep ca fiind importante în societatea românească actuală. Astfel, există în rândul tinerilor o opţiune mult mai accentuată (aproximativ dublă) faţă de cea percepută la nivelul întregii societăţi pentru valori aflate pe dimensiunea individualismului şi a eticii: Realizarea, împlinirea de sine, Corectitudineaşi Respectul pentru ceilalţi oameni. Societatea acordă însă mai multă importanţă unor valori aflate în sfera politicului şi a relaţiilor interumane: Democraţia, Respectul pentru cultura altor popoare, Toleranţa şi Solidaritatea.

Valorile politice şi atitudinile adoptate de către tineri în prezent sunt deosebit de complexe, existând o mixtură de opţiuni şi orientări pe întreg spectru politic: de la Liberalism economic şi social şi Individualism până la Egalitarism şi Autoritarism.

Liberalismul este o opţiune valabilă pentru aproape o treime din tineri, aceştia fiind cei care consideră că problemele societăţii pot căpăta cele mai bune soluţii din partea pieţei libere (31%) şi că statul ar trebui să privatizeze toate companiile publice (29%). Există însă, aşa cum arată diagrama “Liberalism şi Individualism”, un număr aproape egal de tineri care fie că au opţiuni contrare, fie se situează pe poziţii de mijloc. Acceptarea de către România a mai mulţi refugiaţi de altfel, demers prin care este creat cadrul de manifestare şi dezvoltare liberă a unor indivizi) este un aspect controversat pentru tineri (22% sunt de acord, 29% sunt împotrivă, 29 % se află în poziţie de mijloc iar 20 % nu au poziţie clară). Adoptarea unor valori şi poziţii individualiste este de asemenea nuanţată în rândul tinerilor. Rolul statului în bunăstarea individului este considerat în continuare semnificativ (40% dintre tineri consideră că au nevoie de sprijin din partea statului pentru a putea trăi bine, 42 % nu consideră că un individ este responsabil/vinovat de faptul că nu-şi găseşte de lucru). Modalitatea adecvată prin care statul poate contribui la această bunăstare şi la responsabilizarea şi la asigurarea unei autonomii a individului este însă, în opinia tinerilor, mai mult sau mai puţin paternalistă (35% dintre ei consideră că ajutoarele de stat îi fac pe oameni mai puţin dornici să-şi poarte de grijă, 28% dimpotrivă, iar 25% nu au încă o opinie clară asupra acestui lucru).

5

ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILOR

Referitor la condiţia femeii în societatea actuală, majoritatea tinerilor optează pentru o poziţie deschisă, ce acceptă existenţa posibilităţilor, a iniţiativelor şi manifestărilor politice feminine consistente (51% dintre tineri consideră ca ar trebuie să fie mai multe femei în politică) dar protectoare în acelaşi timp (51% consideră că femeile au motive să ceară mai multe drepturi).

Egalitarismul este deosebit de prezent în rândul tinerilor. Astfel, marea lor majoritate consideră în prezent că patronii marilor companii se îmbogăţesc pe seama angajaţilor(76%) şi că legea se aplică diferit la bogaţi faţă de săraci(76%).

Una dintre opţiunile frecvente ale tinerilor este cea pentru Autoritarism. Acesta se manifestă mai ales atunci când e vorba de justiţie(81% consideră că avem nevoie de pedepse mai dure pentru cei care încalcă legea şi 54% chiar că ar trebuie aplicată pedeapsa cu moartea când se comit crime oribile) şi în educaţie(84% dintre tineri consideră necesară disciplinarea copiilor şi învăţarea lor să fie ascultători). Opţiunile pentru fermitatea dusă până la extrem sunt însă mai reduse în ce priveşte viaţa politică( faptul că un lider puternic poate rezolva problemele ţării mai mult decât partidele şi parlamentul este acceptat doar de 38% dintre tineri şi respins clar de către 16% dintre ei, în timp ce 26% nu au încă o poziţie clară).

Naţionalismul şi atitudinea pe care o au tinerii români faţă de fenomenul globalizări (anti- sau pro-globalismul) sunt de asemenea aspecte nuanţate. Există astfel un nivel semnificativ, dar nu foarte ridicat al naţionalismului în rândul tinerilor. O treime dintre ei consideră că sunt prea mulţi străini veniţi în România(30%) şi că ţara noastră, ca viitoare membră UE, este în pericol să-ţi piardă cultura şi tradiţiile(35%), în timp ce aproximativ câte un sfert dintre ei sunt în dezacord, nu au încă o opinie clară sau nu ştiu să răspundă la asemenea întrebări. Ceva mai fermă devine această atitudine la nivelul implicării externe în viaţa politică românească (41% dintre tineri consideră că marile firme străine au prea multă influenţă în politică). Nu putem vorbi însă de existenţa unei poziţii ferm anti-globaliste în rândul tinerilor români, ci mai degrabă de existenţa unei game complete de atitudini(de la anti-globalismul clar manifestat de către aproximativ un sfert dintre ei la pro-globalismul manifestat la fel de clar de către aproximativ 11% dintre tineri., care consideră că lupta împotriva globalizării este o greşeală). Toate aceste opţiuni au loc pe fondul unei necunoaşteri/neaprofundări a acestei probleme (40% dintre tineri nu s-au exprimat deloc în ce priveşte existenţa sau nu a vreunui pericol pentru independenţa economică a României din partea globalizării şi 37% dintre ei nu au răspuns deloc referitor la îndreptăţirea luptei unor oameni împotriva globalizării).

6

Valori importante pentru individ

4%

9%

12%

14%

14%

17%

25%

27%

30%

31%

31%

43%

44%

0% 10% 20% 30% 40% 50%

respectul pentrucultura altor

solidaritatea

toleranţa

încrederea în ceilalţioameni

democraţia

egalitatea

respectarea legii

libertatea individului

corectitudinea

realizarea/împlinireade sine

respectul pentruceilalţi oameni

pacea

credinţa înDumnezeu

Valori respectate în România

7%

9%

11%

13%

14%

16%

18%

19%

23%

25%

35%

46%

51%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

corectitudinea

încrederea în ceilalţi oameni

egalitatea

respectul pentru ceilalţi oameni

realizarea/împlinirea de sine

solidaritatea

respectul pentru cultura altor popoare

respectarea legii

toleranţa

libertatea individului

democraţia

credinţa în Dumnezeu

pacea

7

Indiferent dacă aparţii sau nu unei comunităţi religioase,poţi spune despre tine că eşti o persoană...

foarte religioasa 10%

destul de religioasa 53%

putin religioasa 33%

deloc religioasa 3% NS/NR 1,0%

8

Atitudini faţă de diverse aspecte din societate

21

22

24

25

29

31

35

38

51

54

76

76

81

84

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Femeile nu au motiv e să ceara mai multedrepturi

Romania ar trebui să accepte mai mulţirefugiaţi

Dacă cinev a nu îşi găseşte de lucru estedin v ina lui

Nu am nev oie de sprij inul statului ca sătrăiesc bine

Statul ar trebui să priv atizeze toatecompaniile publice

Piaţa liberă oferă cele mai bune soluţiipentru problemele societăţii

Ajutoarele de stat îi fac pe oameni maipuţin dornici să-şi poarte singuri de grijă

Un lider puternic poate rezolv a problemeleţării mai mult decât partidele şi Parlamentul

Ar trebui să fie mai multe femei în politică

când se comit crime oribile, ar trebuiaplicată pedeapsa cu moartea

Patronii marilor companii se îmbogăţesc peseama angajaţilor

Legea se aplică diferit la bogaţi faţă desăraci

Av em nev oie de pedepse mai dure pentrucei care încalcă legea

Copii ar trebui inv atati sa fie ascultatori sidisciplinati

Autoritarism

Egalitarism

Liberalism

% - de acord şi puternic de acord

9

Antiglobalism şi naţionalism

25

29

41

26

22

26

20

20

26

24

30

35

11

11

14

19

16

28

37

40

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Sunt prea multi straini in Romania

Romania, ca viitoare membra UEeste in pericol sa-si piarda cultura

si traditiile

Marile firme straine au prea multainfluenta in politica

Oamenii care lupta impotrivaglobalizarii au dreptate

Globalizarea reprezinta un pericolpentru independenta economica a

Romaniei

De acord si puternic de acord Nici de acord, nici impotriva Dezacord si puternic dezacord NS/NR

10

PARTICIPAREA SOCIALĂ ŞI POLITICĂ

Procentul tinerilor preocupaţi de viaţa politică este destul de mic. Mai puţin de jumătate declară că îi interesează politica din ţară. Când sunt solicitaţi să-şi afirme interesul pentru diferite categorii de informaţii, tinerii pun informatiile din sfera social-politică pe ultimele locuri din clasament. Dacă informaţiile din domeniul sănătăţii, locurilor de muncă sau al contactelor cu alţi tineri sunt căutate de 60-70% dintre tineri, informaţiile despre viaţa politică sunt cerute numai de 17% dintre tineri. Interesul pentru informaţii referitoare la viaţa politică ca şi la organizaţii/intituţii europene se află în declin în 2005 în comparaţie cu 2004.

Interesul pentru ce se întâmplă (ce decizii politico-administrative se iau) la nivelul localităţii sau al ţării se manifestă cu putere doar pentru 20-25% dintre tineri. Şi în această direcţie se constată un regres faţă de anul trecut. Procentul celor care declară un interes scăzut aproape că s-a dublat.

O proporţie mică a respondenţilor apreciază că tinerii au posibilităţi corespunzătoare să participe la adoptarea deciziilor publice. Chiar dacă situaţia pare mai bună în 2005 faţă de 2004, ea nu este încă de natură să favorizeze o participare efectivă şi responsabilă a tinerilor şi să determine un interes mai mare al acestora.

Lipsa de interes pentru treburile publice concordă cu o satisfacţie scăzută a tinerilor faţă de calitatea vieţii politice. Nivelul încrederii în instituţiile politice fiind la cote foarte mici. Cel mai scăzut nivel de încredere se manifestă în legătură cu partidele politice.

Faţă de anii precedenţi s-a deteriorat mai ales încrederea în Parlament. Guvernul se menţine la nivelul de încredere înregistrat anul trecut. Nu se simte că ar fi vorba de alt guvern. Mulţumirea faţă de viaţa politică este la acelaşi nivel deosebit de scăzut la care se menţine în ultimii 10 ani.

Sentimentul tinerilor că sunt înţeleşi de autorităţi (că autorităţile se preocupă de problemele lor ) se află în scădere. Dacă anul trecut 61% dintre tineri declarau că se simt înţeleşi (în mare măsură sau potrivit), anul acesta numai 32% au afirmat existenţa acestei înţelegeri din partea autorităţilor.

Ponderea tinerilor care ar vrea să participe la viaţa politică este de 10% iar a celor care ar dori să activeze într-o organizaţie de tineret se ridică la 25%. Este un procent mult mai mare decât al tinerilor care fac parte efectiv din asociaţii sau organizaţii sociale, economice, politice sau de altă natură. Acesta este de aproximativ 9 %. Nivelul este acelaşi ca şi cel înregistrat în 2004. Paleta organizaţiilor din care fac parte tinerii români se menţine la fel de diversificată ca şi în anii precedenţi. Ponderea cea mai importantă o deţin cluburile sportive, organizaţiile politice şi organizaţiile profesionale sau de elevi şi studenţi. Faţă de anul trecut, totuşi, câteva schimbări notabile sunt: cluburile sportive şi-au mărit considerabil atractivitatea pentru tineri, în schimb pare să scadă interesul tinerilor pentru organizaţiile cu caracter sindical şi pentru cele profesionale. Comparând situaţia de la noi cu cea din câteva ţări europene constatăm o rată generală de apartenenţă mai scăzută pentru tinerii români. Diferenţele în defavoarea tinerilor de la noi se înregistrează mai ales în privinţa cluburilor sportive, organizaţiilor cultural artistice, a celor ecologice şi de tineret. În schimb organizaţiile profesionale (sau de elevi şi studenţi) sunt relativ mai prezente în peisajul asociativ din România decât în cele trei ţări europene luate pentru comparaţie (Austria, Slovacia, Italia).

11

Tineri interesaţi de politica din tara

Da 45%

Nu 49%

NR 6%

12

Interesul tinerilor pentru informatii din domeniul social-politic,în comparatie cu alte domenii

73

57

59

61

29

42

17

69

60

59

59

31

34

27

0 10 20 30 40 50 60 70 80

sanatate

locuri de munca

contacte cu alti tineri

drepturile omului

organizatii /institutii europene

diferente culturale intre tari

viata politica

sept. 2004oct. 2005

%

13

Cât de interesaţi sunt tinerii de ce se întâmplă (ce decizii se iau) în localitatea lor

6

43

27

24

4

22

42

32

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

nu stie, nu răspunde

în mică măsură

potrivit

în mare măsură

sept. 2004oct. 2005

%

14

Cât de interesaţi sunt tinerii de ce se întâmplă (ce decizii se iau) în ţară

7

41

29

23

4

25

45

26

0 10 20 30 40 50


în mică măsură

potrivit

în mare măsură

sept. 2004oct. 2005

%

15

Tinerii pot să participe la luarea deciziilor (să-şi spună cuvântul) în localitate

10

53

17

20

6

51

30

13

0 10 20 30 40 50 60


în mică măsură

potrivit

în mare măsură

sept. 2004oct. 2005

%

16

Tinerii pot să participe la luarea deciziilor (să-şi spună cuvântul) în ţară

13

57

14

16

8

56

28

8

0 10 20 30 40 50 60


în mică măsură

potrivit

în mare măsură

sept. 2004oct. 2005

%

17

Mulţumirea tinerilor în raport cu viaţa politică

19,2

33,2

32,2

12,3

2,2

0,8

0 5 10 15 20 25 30 35

NS / NR

foarte mică

mică

potrivită

mare

foarte mare

%

18

Nivelul de încredere al tinerilor în instituţiile politice

5,7

3,4

5,7

3,8

0

1

2

3

4

5

6

Guvern Partide Parlament Oameni politici

%

19

Evolutia încrederii tinerilor în instituţii politice

10,4

7,7

5,7

9,4

5,6

3,4 3,3 3

5,7

0

2

4

6

8

10

12

sondaj 1998 sondaj 2001 sondaj 2005

Guvern Parlament Mulţumirea faţă de viaţa politică

%

20

Tinerii se simt înţeleşi de către autorităţi

40

28

18

14

17

22

39

22

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45


în mică măsură

potrivit

în mare măsură

sept. 2004oct. 2005

%

21

Tinerii consideră că este important…

11

29,635,8

61,4

83,1

63,656,4

34,1

5,9 6,8 7,8 4,5

0%

20%

40%

60%

80%

100%

sa participe la viata politica sa activeze intr-o organizatiede tineret

sa-si ofere serviciile cavoluntari

sa-şi facă mai multi prieteni

NS/NRnu da

22

Tineri care fac parte din asociatii sau organizatii sociale, economice, politicesau de alta natură

Fac parte din asociatii sau organizatii

8,7%Nu raspund

0,3%

Nu fac parte din asociatii sau organizatii

91,0%

23

Tineri care fac parte din asociatii/organizatii.Compartie 2005, 2004, 2002

1

91

8

0

91

9

0

91

9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Nu raspund

Nu fac parte din asociatii sauorganizatii

Fac parte din asociatii sauorganizatii

2002 2004 2005

%

24

Din ce tip de organizatie fac parte tinerii?Comparatie 2005/2004

33

14

21

31

15

17

7

7

27

17

35

29

5

6

8

7

0 5 10 15 20 25 30 35 40

profesională (sau de elevi,studenţi)

cultural-artistică

club sportiv

partid / organizaţie politică detineret

asociaţie religioasă

cu caracter sindical

umanitară

ecologică

2004 2005

%

25

Din ce tip de organizatie fac parte tinerii?Comparatie internationala 2005

2

15

30

6

10

7

6

7

0,8

9,7

19

1

4,9

2,5

1,1

1,2

1,3

13,1

3,4

11,8

2,7

3,3

3,2

3

1

2

4

5

5

7

0,3

34,6

0 5 10 15 20 25 30 35

profesională (sau de elevi,studenţi)

cultural-artistică

club sportiv

partid / organizaţie politică detineret

asociaţie religioasă

cu caracter sindical

umanitară

ecologică

Austria Slovacia Italia Romania

%

26

Motive pentru care nu face parte din nici o asociaţie/organizaţie

30,7

14,5

14,2

12,1

9,8

2,4

1,2

2,3

0,6

12,2

nu ma intereseaza

nu am timp

nu am avut ocazia

nu am nimic de castigat

nu cunosc nici o organizatie

nu am incredere in asemeneaorganizatii

nu am incredere in lideriiacestor organizatii

nu cred in rezolvareaproblemelor printr/o organizatie

alt motiv

NC / NR

%

27

Actiuni in care tinerii ar fi dispusi sa se implice, fara nici o recompensa

61,9%59,9%

49,9%

44,9%42,2%

31,4%

47,9%

0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

70,0%

ajutorare a celordefavorizati

protejare,amenajare a

naturii

sprijin tineriperformanti

combareredelinventa

organizareactiuni sportive

Organizareactiuni culturale

constructii siamenajari

28

Proportia tinerilor dispusi sa se implice daca ar exista o recompensa

17,0%

12,0%

10,0% 10,0%

8,0%

11,0% 11,0%

0,0%

2,0%

4,0%

6,0%

8,0%

10,0%

12,0%

14,0%

16,0%

18,0%

constructii siamenajari

organizareactiuni sportive

protejare,amenajare a

naturii

organizareactiuni culturale

sprijin tineriperformanti

combareredelinventa


29

Ponderea tinerilor dispusi sa se implice, în functie de cine initiaza actiunea

13%

11%

9%

8%

10%

12%

10%

7%

6%

7%

6%

4%

11%

15%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16%

ajutorare a celor defavorizati

protejare, amenajare a naturii

sprijin tineri performanti

combarere delinventa

organizare actiuni sportive

organizare actiuni culturale

constructii si amenajari

da,initiate de autoritati da, initiate de ong-uri

30

Evoluţia ponderii tinerilor dispusi sa se implice în acţiuni de...

50%

50%

38%

36%

28%

56%

44%

35%

30%

30%

28%

16%

51%

44%

35%

30%

28%

28%

16%

42%

42%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%


protejare, amenajare anaturii

sprijin tineri performanti

combarere delinventa

organizare actiuni sportive

Organizare actiuni culturale

constructii si amenajari

20022004oct. 2005

31

AŞTEPTĂRI ŞI ATITUDINI PRIVIND INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Optimismul tinerilor în legătură cu integrarea europeană este destul de moderat la 14 luni înainte de 1 ianuarie 2007. Cele mai optimiste aşteptări se referă la creşterea numărului de tineri care vor putea să lucreze în ţări ale UE sau să studieze în străinătate.

Aproape 40% dintre tineri cred că veniturile românilor vor creşte după integrare. Dar când se referă la propriile lor venituri, numai 32,5% dintre tineri au aşteptări optimiste. Se pare că tinerii nu se percep pe ei înşişi ca pe categoria care ar beneficia cel mai direct şi pozitiv de pe urma integrării.

Aşteptările din 2005 sunt mai puţin optimiste decât cele din 2004 mai ales atunci când se referă la nivelul de trai.

În schimb, tinerii manifestă încredere în instituţiile politice europene (mai ales dacă le raportăm la instituţiile autohtone de acelaşi profil). Parlamentul european este considerat de 28% dintre tineri ca fiind demn de încredere. O atitudine similară manifestă tinerii şi în legătură cu unele organizaţii internaţionale care militează pentru protecţia naturii sau a drepturilor omului.

Altfel spus, tinerii respectă politica şi instituţiile politice europene dar nu se aşteaptă la efecte notabile în interiorul ţării, pe un termen scurt, odată cu integrarea europeana a României

32

Aşteptări ale tinerilor legate de intrarea României în UE

25,5

14,3

4,2

3,5

31,9

35

31,5

35,2

11,6

15

22

23,4

39,9

32,5

70,8

68,5

20,6

27,3

20

23,8

13,4

13

8,6

8,4

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Somajul

Criminalitatea

Veniturile românilor

Veniturile personale

Nr. tinerilor care lucrează înţări din UE

Nr. tinerilor care studiază înstrăinătate

Vor scădea Vor ramâne la fel Vor creşte Nu ştie, nu răspunde

%

33

Evoluţia unor aşteptări ale tinerilor legate de intrarea Romîniei în U.E.

57 58

18 17

3340

62

50

59

22 23

55

73

56

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Creştereanivelului de trai

( venitului)personal

Creştereanivelului de trai

( venitului) românilor

Creştereainvestiţiilor

străine

Creştereacapacităţii deapărare a ţării

Creştereaajutoarelor de

la U E

Creştereaşomajului

Creştereacriminalităţii

în 2004 în 2005

%

34

Încrederea tinerilor în organizaţii internaţionale şi instituţii europene comparativ cu instituţii politice româneşti

27,9

5,7 5,7

28,4

23,218,4

0

5

10

15

20

25

30

Organizaţia GreenPeace

ParlamentulEuropean

ComisiaEuropeana

OrganizaţiaAmnesty

International

Guvernul român ParlamentulRomâniei

%

35

MIGRAŢIE

Chestionati asupra planurilor lor de viitor, o treime din tinerii români (34%) au declarat că intenţionează să plece temporar din ţară şi 6% definitiv. Încă 14% nu sunt hotărâţi. O altă treime din tineri (28%) nu au în plan să emigreze, iar 16% au declarat că nu s-au gândit la acest aspect. Scopul emigrării este în principal legat de munca în străinătate, pe locul doi fiind turismul. Astfel, raportat la numărul total al tinerilor care au declarat că intenţionează să plece temporar sau definitiv din ţară, 77% vor să plece pentru a munci.

Stabilirea momentului plecării şi demersurile realizate în acest sens ne permit să extragem din numărul celor care au o atitudine pozitivă faţă emigrare, pe cel al tinerilor care deţin o probabilitate mai mare de a pleca din ţară, indiferent care este scopul sau durata: 14% au declarat că intenţionează să plece în cursul acestui an, 57% în mai puţin de trei ani şi 21% în mai mult de 3 ani. De asemenea, pentru fiecare din cele patru scopuri legate de plecarea din ţară (turism, muncă, educaţie, emigrare definitivă), peste 20% din tinerii care intenţionează acest lucru au acţionat într-un fel sau altul pentru a realiza ceea ce şi-au propus.

Faţă de 2004, deşi a scăzut puţin ponderea tinerilor care doresc să plece din ţară, a crescut cea a tinerilor care au declarat că au făcut demersuri în acest sens.

36

Intenţionezi să pleci din ţară?

da, temporar34

nu sunt hotărât14

da, definitiv 6

NR2

nu m-am gândit16

nu28

37

Intenţionezi să pleci din ţară?

2%

28%

34%

6%

7%

39%

45%

10%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

NR

nu

da, temporar

da, definitiv

20042005*

*Pentru anul 2005, diferenţele până la 100% reprezintă variantele "nu m-am gândit" şi "nu sunt hotărât"

38

În ce scop ai vrea să pleci?

13%

27%

34%

77%

79%

66%

60%

18%

8%

7%

6%

5%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

pentru a emigra

pentru a-mi completaeducaţia sau calificarea

pentru turism

pentru a lucra in străinătate

DaNuNŞ/NR

% calculate raportat la numărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară

39

În ce scop ai vrea să pleci?

13%

27%

34%

77%

24%

34%

33%

80%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

pentru a emigra

pentru a-mi completa educaţiasau calificarea

pentru turism


20042005


40

Dacă da, când intenţionezi să pleci?

anul acesta17

NR5

mai mult de 3 ani21

în câţiva ani(mai puţin de 3 ani)

57


41

Ai făcut vreun demers în sensul acesta?

23%

20%

23%

28%

17%

14%

14%

18%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

pentru a emigra

pentru a-mi completaeducaţia sau calificarea

pentru turism


20042005


42

CALITATEA VIEŢII

Faţă de anul trecut, tinerii sunt mai rezervaţi în privinţa creşterii nivelului de trai în anul următor. Astfel, dacă în 2004, 45% considerau că vor trăi mai bine, în 2005 procentul acestora scade la 43%, cele 2 procente distribuindu-se egal între cei care consideră că vor trăi la fel şi cei care nu pot aprecia situaţia lor viitoare.

Cei mai mulţi tineri sunt nemulţumiţi de nivelul veniturilor (76%), condiţiile ca un tânăr să se poată realiza (65%), viaţa politică (65%) şi piaţa forţei de muncă (63%). Faţă de 2004 situaţia este însă puţin diferită. Astfel, dacă pentru nivelul veniturilor şi condiţiile ca un tânăr să se poată realiza proporţia celor nemulţumiţi scade cu 5% şi respectiv 14%, în cazul sistemului de învăţământ şi a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă procentul celor nemulţumiţi este în creştere.

Referindu-se la propria lor situaţie tinerii sunt nemulţumiţi de veniturile pe care le obţin (aproximativ1/2 dintre tinerii care obţin un venit), iar comparativ cu anul trecut a scăzut proporţia celor mulţumiţi de la 34% la 16%. Alte motive de nemulţumire sunt: locul de muncă (21% dintre tinerii care au un loc de muncă), condiţiile din şcoala în care învaţă (19%), condiţiile de locuit şi modul de petrecere a timpului liber (unde proporţia celor mulţumiţi a scăzut faţă de 2004 de la 63% la 47%). Aspectele de care se declară tinerii cel mai mulţumiţi sunt: familia - 78%, relaţia cu partenerul(a) de viaţă - 73% şi relaţiile cu prietenii-69%; pentru ultimele 2 înregistrându-se însă, faţă de anul precedent, o scădere a procentului de mulţumiţi cu 4% şi respectiv 9%.

În prezent, aproximativ ½ tineri apreciază că se află în următoarele situaţii: se descurcă greu cu banii (58%), nu-i interesează politica din România (50%), nu găsesc condiţii favorabile să se realizeze în ţară (48%) şi nu au unde să-şi petreacă timpul liber aşa cum şi-ar dori (42%), iar 1/3 nu găsesc un loc de muncă (33%). Precaritatea situaţiei financiare se află pe primul loc şi la analiza pe grupe de vârstă, pentru celelalte existând însă diferenţieri în ierarhie în funcţie de vârstă. Cele mai dificile situaţii sunt lipsa banilor şi a unui loc de muncă.

Situaţia locativă a tinerilor se prezintă astfel: cu părinţi şi/sau alte rude - 73,1%, cu familia proprie (partenerul de viaţă şi copii) - 17,4%, cu familia de bază (părinţi şi/sau socri) şi familia proprie - 3,5%, singuri - 3,3%, iar cu prietenii/în cămin -2,4%. Odată cu creşterea vârstei, scade procentul celor care locuiesc cu părinţii (89%, 69%, 32%), dar creşte nu numai al celor care locuiesc du propria familie (2%, 17%, 50%), ci şi al celor care locuiesc cu familia de bază şi familia proprie (1%, 5%, 8%).

În privinţa proprietăţilor deţinute sau pe care le folosesc: 18% dintre tineri au răspuns că au o locuinţă în proprietate, 13%-autoturism, iar 11% - folosesc un autoturism proprietatea altcuiva.

43

CALITATEA VIEŢII

Pentru a avea succes în viaţă tinerii consideră că cel mai important este situaţia financiară a familiei de provenienţă, aspectul educaţional ocupând locul secund. De remarcat însă că, dacă analiza răspunsurilor este făcută doar după frecvenţa cu care a fost aleasă o anumită variantă de răspuns, eforturile proprii (să muncească mult) se află pe al treilea loc în 2004 (12%), iar în 2005 norocul (10%) este mult mai important decât eforturile proprii (5%).

Cele arătate anterior explică de ce pentru tineri, cel mai important în această perioadă, este îmbunătăţirea situaţiei financiare-83%. Următoarele priorităţi sunt: călătoriile (76%) şi îmbunătăţirea calificării profesionale (74%) şi a condiţiilor de locuit (71%) şi apropierea de Dumnezeu (71%). Cel mai puţin interesaţi sunt de participarea la viaţa politică (11%), să activeze într-o organizaţie/asociaţie de tineret (30%), să participe la o activitate cultural-artistică, să aibă un copil şi să-şi ofere serviciile ca voluntar (pentru fiecare 36%).

Analiza pe grupe de vârstă arată că toţi tinerii, indiferent de vârsta pe care o au, sunt foarte puţin interesaţi de participarea la viaţa politică. Tinerii de 14-19 ani, aflându-se majoritatea la vârsta când încă se află pe băncile şcolii sunt mai interesaţi de învăţarea unei limbi străine, utilizarea calculatorului şi să-şi facă mai mulţi prieteni şi mai puţin interesaţi de întemeierea unei familii. Cei de peste 20 de ani consideră că cel mai important, în această perioadă, sunt: îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a calificării profesionale şi cel mai puţin important să activeze într-o organizaţie/asociaţie de tineret şi să participe la o activitate cultural-artistică.

Pentru rezolvarea problemelor, tinerii consideră că cel mai bine i-ar ajuta familia, un serviciu de informare şi şcoala. În comparaţie cu 2004 se observă scăderea importanţei acordată ajutorului prietenilor (de la 23% la 13%) şi creşterea importanţei celei acordate unui serviciu de informare (de la 11% la 22%).

44

Cum este viata ta comparativ cu cea de acum un an?

aproximativ la fel46,0%

mai proasta acum14,0%mult mai buna acum

38,0%

nu pot aprecia2,0%

45

Cum este viata ta comparativ cu cea de acum un an?Comparaţie 2004/2005

2,0%

14,0%

46,0%

38,0%

3,0%

14,0%

38,0%

45,0%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%

nu pot aprecia

mai proasta acum

aproximativ la fel

(mult) mai buna ca acum

20042005

46

Cum crezi că vei trăi peste un an?

mai bine43,0%


mai proasta acum14,0%


nu pot aprecia2,0%

47

Cum crezi că vei trăi peste un an? Comparaţie 2004/2005

1,0%

16,0%

9,0%

29,0%

45,0%

1,0%

17,0%

9,0%

30,0%

43,0%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%

NR

nu pot aprecia

mai prost

aproximativ la fel

mai bine

2004 2005

48

Cât de mulţumit eşti de...

30

34

63

30

34

63

65

65

76

46

19

46

46

19

12

25

12

21

15

5

21

15

5

3

8

3

46

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

relatiile dintre oameni?

sistemul de invatamant?

piata fortei de munca?




viata politica din tara?

conditiile ca un tanar sa se poata realiza?

nivelul veniturilor din tara?

foarte putin+putin potrivit foarte mult+mult

%

Diferenţele până la 100% reprezintă NS/NR

49

Cât de mulţumit eşti de... Comparaţie 2004/2005

30

34

63

65

76

30

24

62

79

81

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100




conditiile ca un tanar sa sepoata realiza?

nivelul veniturilor din tara?

2005-foarte putin si putin 2004-nemultumit

%

50

Cât de mulţumit eşti de...

16

29

32

45

47

51

53

61

69

73

78

33

37

42

36

36

38

38

3

26

18

18

44

21

19

17

16

10

8

8

5

5

4

0 20 40 60 80 100

veniturile pe care le obtii (% din totalul tinerilor care obtin un venit)?

locul tau de munca (% din totalul tinerilor care au un loc de munca)?

conditiile din scoala in care inveti,profesori,dotari (% din totalul tinerilor care urmeaza oscoala)?

zona,cartierul in care locuiesti?

modul in care iti petreci timpul liber(% din totalul tinerilor care au afirmat ca au timpliber)?

conditiile in care locuiesti?

nivelul tau de educatie?

sanatatea ta?

relatiile cu prietenii?

relatiile cu partenera/ul- (% din totalul tinerilor care au declarat ca au partener/a)?

familia ta?

foarte mult si mult potrivit foarte putin si putin


%

51

...veniturile pe care le obţii?2005

mulţumit34

nici, nici29

nemulţumit 37

...veniturile pe care le obţii?2004

foarte mult si mult

16

potrivit33

foarte putin si putin

44

NS/NR6

%

% din totalul tinerilor care obţin un venit

52

...locul de muncă?2005

foarte mulţumit

14

NS/NR3

mulţumit58

nemulţumit21foarte

nemulţumit 4

% din totalul tinerilor care obţin au un loc de muncă

%

...ocupaţia ta actuală?2004

foarte mult si mult

29

NS/NR13


21

potrivit37

53

...nivelul tău de educaţie?2005

nemulţumit 9

foarte mulţumit

21

NS/NR1

mulţumit70

%

...nivelul tău de educaţie?2004

foarte mult si mult

53

potrivit38


8NS/NR

1

54

...condiţiile din şcoala în care înveţi, profesori, dotări?

2005

nemultumit 15

asa si asa 36

NS,NR8

multumit42

%

...ce-ţi oferă şcoala în care înveţi?2003

foarte mult si mult

32

NR7


19

potrivit42

% din totalul tinerilor care frecventează o formă de învăţământ

55

...zona, cartierul în care locuieşti?2005

nemulţumit 22

mulţumit63

foarte mulţumit

10

NS/NR2

foarte nemulţumit

3

%

...zona, cartierul în care locuieşti?2004

foarte mult si mult

46

potrivit36


17

NS/NR1

56

...condiţiile în care locuieşti?2005

foarte nemulţumit

3nemulţumit

17

foarte mulţumit

17

mulţumit63

%

...locuinţa ta actuală?2004

foarte mult si mult

51

potrivit38


10NS/NR

1

57

...modul în care îţi petreci timpul liber?2005

nemulţumit 17

nici, nici20

mulţumit63

%

... modul în care îţi petreci timpul liber? 2004

foarte mult si mult

47

potrivit36


16

NS/NR1

% din totalul tinerilor care au afirmat că au timp liber

58

...sănătatea ta?2005

foarte nemulţumit

1 nemulţumit 10

foarte mulţumit

21

mulţumit68

%

... sănătatea ta? 2004

potrivit30


9

foarte mult si mult

61

59

...familia ta?2005

foarte mulţumit 23

nemulţumit 8

mulţumit69

%

... viaţa ta de familie? 2004

foarte mult si mult

78

potrivit18


4

60

...relaţiile cu partenerul?2005

nemultumit 6

asa si asa 12

multumit77

NS,NR5

%

... relatia cu sotul (ia)/partenerul (a)tau/ta? 2004

potrivit18


5NR4

foarte mult si mult

73

61

...relaţiile cu prietenii tăi?2005

nemultumit 3

asa si asa 19

NS,NR1

multumit78

%

... relaţiile cu prietenii tăi? 2004

NR1


5

potrivit26

foarte mult si mult

68

62

In prezent in care din urmatoarele situatii te afli?

95

88

89

85

86

84

76

78

77

75

68

74

73

63

56

43

45

39

4

8

9

12

12

14

17

20

20

20

22

22

23

33

42

48

50

58

Ai un handicap, o boala?

Nu te intelegi bine cu partenerul?

Nu ai prieteni?

Ai performante mai slabe la invatatura?

Nu te intelegi bine cu parintii?

Ai un proiect de afaceri si nu ai cum sa il puiin practica?

Ai un parinte decedat sau parinti despartiti?

Nu ai conditii de locuit corespunzatoare?

Nu poti urma formele de invatamant pe care ledoresti?

Doresti sa ai un copil,dar nu ai conditiifinanciare corespunzatoare?

Nu reusesti sa pleci din tara?

Simti ca te-ai indepartat de Dumnezeu?

Doresti sa te casatoresti,dar nu ai conditiifinanciare corespunzatoare?

Nu gasesti un loc de munca?

Nu ai unde sa iti petreci timpul liber asa cumiti doresti?

Nu gasesti conditiile favorabile sa te realizeziin tara?

Nu te intereseaza politica din Romania?

Te descurci greu cu banii?

da nu

63

In prezent in care din urmatoarele situatii te afli? Proportia tinerilor de 14-19 ani care au raspuns “da”

36

991011

14151617

1919

2124

4347

5252

0 10 20 30 40 50 60


Ai un proiect de afaceri si nu ai cum sa il pui in practica?

Nu ai prieteni?


Doresti sa ai un copil,dar nu ai conditii f inanciare corespunzatoare?

Doresti sa te casatoresti,dar nu ai conditii f inanciare corespunzatoare?







Nu poti urma formele de invatamant pe care le doresti?


Nu gasesti conditiile favorabile sa te realizezi in tara?

Nu ai unde sa iti petreci timpul liber asa cum iti doresti?



%

64


66

81011

1818

202526272829

3942

4854

66

0 10 20 30 40 50 60 70




Nu ai prieteni?















%

65


366

89

1718

2021

2323

3131

3335

4751

57

0 10 20 30 40 50 60




Nu ai prieteni?















%

66

Care sunt situatiile cele mai dificile pentru tine?

1

1

1

2

2

2

2

3

3

3

3

3

4

6

7

11

12

25

1

3

1

4

3

4

5

3

5

2

2

3

3

11

1

11

4

19

1

2

2

3

6

5

3

3

5

2

2

3

3

11

1

14

3

6

0 10 20 30 40 50 60

nu ma inteleg bine cu partenerul,prietenul

doresc sa am copil,dar nu am conditii f inanciare

nu am prieteni

simt ca m-am indepartat de Dumnezeu

nu reusesc sa plec din tara

nu ma intereseaza politica din Romania

nu am conditii de locuit corespunzatoare

un parinte decedat,parinti despartiti

nu ma inteleg bine cu parintii mei

am proiect de afaceri,dar nu am cum sa il pun in practica

am performante slabe la invatatura

doresc sa ma casatoresc,dar nu am conditii f inanciare

nu pot urma formele de invatamant dorite

nu am unde sa imi petrec timpul liber

am handicap,boala

nu gasesc conditiile favorabile sa ma realizez in tara

nu gasesc loc de munca

ma descurc greu cu banii

prima alegere a doua alegere a treia alegere

Diferenţa până la 100% - NS/NR

%

67

Cu cine mai locuieşti?

65,2

8,9

8,5

4,9

3,3

3

1,9

1,8

1,4

0,6

0,3

0,2

0,1

0 10 20 30 40 50 60 70

cu parintii

cu partenerul de viata

cu partenerul de viata si copiii

cu alte rude

singur

cu parintii+alte rude

cu parintii/socrii+partenerul de viata

cu prietenii

cu parintii/socri+partenerul de viata+copii

in camin

nu raspunde

cu parintii/socri+partenerul de viata+alte rude

cu partenerul de viata si copiii+alte rude%

68

Cu cine mai locuieşti?

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1

1,8

4,5

5,1

84,6

1,8

1,8

0

2,1

4,5

2,7

11,4

4,5

5,4

1,5

63,4

0,4

3,4

0,4

4,2

27,1

2,3

21

4,6

5

0,8

30,9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

in camin

cu parintii/socri+partenerul de viata+copii

nu raspunde

cu parintii/socrii+partenerul de viata

cu partenerul de viata si copiii

cu prietenii

cu partenerul de viata

singur

cu alte rude

cu parintii+alte rude

cu parintii

14-19 ani 20-24 ani 25-29 ani

69

18

13

11

80

85

87

2

2

2

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Ai o locuinta in proprietate?

Ai autoturism in proprietate?

Folosesti un autoturism inproprietatea altcuiva?

danuNR

%

70

Tinerii care au raspuns afirmativ, pe grupe de varsta

9

5

5

15

13

15

36

28

17

0 10 20 30 40 50 60

Ai o locuinta in proprietate?

Ai autoturism in proprietate?

Folosesti un autoturism inproprietatea altcuiva?

14-19ani20-24ani25-29 ani

%

71

Ce conteaza cel mai mult pentru ca un tanar sa aiba succes in viata?

26

22

8

8

8

7

5

3

3

3

3

2

1

0

0

10

10

8

13

14

1

7

6

8

6

6

6

3

1

0

4

5

4

6

8

1

19

13

5

10

7

7

6

2

1

0 10 20 30 40

familie instarita

studii superioare

cunostinte multe din domenii diferite

competent

loc de munca bine platit

parinti cu scoala

noroc

ambitie,perseverenta

calificare ceruta pe piata muncii

sa cunoasca oameni bine situati

capacitati inascute

sa munceasca mult

legaturi cu lumea politica

NS,NR

sa apartina unui cult religios

prima alegere a doua alegere a treia alegere

%

Tinerii care au raspuns afirmativ, pe grupe de varsta

72

Ce conteaza cel mai mult pentru caun tanar sa reuseasca acum in tara noastra?

2004

să aibă ambiţie, perseverenţă

10

să aibă noroc 11

faptul că este bărbat sau

femeie 1

să facă parte dintr-un anumit

grup etnic /religios

1 să aibă părinţi cu cât mai multă

şcoală5

să aibă legături cu lumea politică

6

capacităţi înnăscute

(inteligenţă, talent)

7

să aibă talent 7

să provină dintr-o familie

înstărită16

să aibă o calif icare

(studii) cât mai înalta14

să muncească mult12

să cunoască oameni bine

situaţi11

familie instarita 14

calif icarepe piata m

6

legaturi cu lumea politica

4

parinti cu scoala

3

sa munceasmult

5

capacitati inascute

5

sa cunoasoameni

si

cunostintdin dom

dife7

ambitie,perseverenta

8competent

9

loc de munca bine platit

10

noroc10

studii superioare

13

% tinerilor care au ales varianta de raspuns respectiva indiferent de ordinea alegerii

ceruta uncii

ca

ca bine

tuati6

e multe enii

rite

Ce conteaza cel mai mult pentru ca un tanar sa aiba succes in viata?

2005

73

Este important pentru tine, in aceasta perioada, sa...Proporţia celor care au răspuns “da”

76 74 71 71 69 67 64 63 60 59 58 55 52 50 50 4942 41 39 37 36 36 36

30

11

83

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

sa-ti

imbu

natat

esti s

ituati

a mate

riala?

calat

oresti

?

sa-ti

imbu

natat

esti c

alific

area p

rofes

ionala

?

sa-ti

imbu

natat

esti c

ondit

iile de

locu

it?

te ap

ropii m

ai mult

de D

umne

zeu?

inveti

o lim

ba st

raina

?

sa pr

actic

i acti

vitati

le fav

orite,

hobb

y-uri?

inveti

sa lu

crezi

pe co

mputer

?

sa-ti

faci m

ai mult

i prie

teni?

sa-ti

imbu

natat

esti a

spec

tul fiz

ic.co

nditia

fizica

?

gase

sti o

slujba

?fac

i spo

rt?

achiz

itione

zi o l

ocuin

ta?

sa-ti

cumpe

ri auto

turism

?

incep

i o af

acere

?

sa-ti

imbu

natat

esti r

elatiile

de fa

milie?

intri l

a fac

ultate

,mas

terat,

docto

rat?

gase

sti un

priet

en,pa

rtene

r de v

iata?

sa-ti

cumpe

ri tele

fon m

obil ?

obtii

o burs

a de s

tudii i

n stra

inatat

e?

te ca

sator

esti?

sa-ti

oferi s

ervici

ile ca

volun

tar?

ai un

copil

?

practi

ci o a

ctivit

ate cu

ltural

-artis

tica?

activ

ezi in

tr-o or

ganiz

atie,a

socia

tie de

tinere

t?

iei pa

rte la

viata

politic

a?

74

Este important pentru tine, in aceasta perioada, sa...Proporţia celor care au răspuns “nu”

1523 25 28 25

30 2935 35 34

40 40 43 45 46 48 4855 57 59 60 57

61 6165

85

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

sa-ti

imbu

natat

esti s

ituati

a mate

riala?

calat

oresti

?

sa-ti

imbu

natat

esti c

alific

area p

rofes

ionala

?

sa-ti

imbu

natat

esti c

ondit

iile de

locu

it?

te ap

ropii m

ai mult

de D

umne

zeu?

inveti

o lim

ba st

raina

?

sa pr

actic

i acti

vitati

le fav

orite,

hobb

y-uri?

inveti

sa lu

crezi

pe co

mputer

?

sa-ti

faci m

ai mult

i prie

teni?

sa-ti

imbu

natat

esti a

spec

tul fiz

ic.co

nditia

fizica

?

gase

sti o

slujba

?fac

i spo

rt?

achiz

itione

zi o l

ocuin

ta?

sa-ti

cumpe

ri auto

turism

?

incep

i o af

acere

?

sa-ti

imbu

natat

esti r

elatiile

de fa

milie?

intri l

a fac

ultate

,mas

terat,

docto

rat?

gase

sti un

priet

en,pa

rtene

r de v

iata?

sa-ti

cumpe

ri tele

fon m

obil ?

obtii

o burs

a de s

tudii i

n stra

inatat

e?

te ca

sator

esti?

sa-ti

oferi s

ervici

ile ca

volun

tar?

ai un

copil

?

practi

ci o a

ctivit

ate cu

ltural

-artis

tica?

activ

ezi in

tr-o or

ganiz

atie,a

socia

tie de

tinere

t?

iei pa

rte la

viata

politic

a?

75

Este important pentru tine, in aceasta perioada, sa...14-19 ani

11

28 3138 38

44 45 46 49 50 51 52 55 5862 65 66 67 70 70 73 73 74 77 80 80

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

sa ie

i part

e la vi

ata po

litica

?sa

ai un

copil

?

sa te

casa

tores

ti?

sa ac

tivez

i intr-o

organ

izatie

,asoc

iatie

de tin

eret?

sa-ti

oferi s

ervici

ile ca

volunta

r?

sa pr

actic

i o ac

tivita

te cu

ltural

-artis

tica?

sa in

cepi

o afac

ere?

sa ob

tii o b

ursa d

e stud

ii in st

raina

tate?

sa ac

hizitio

nezi o

locu

inta?

sa-ti

imbu

natat

esti r

elatiile

de fam

ilie?

sa ga

sesti

un pr

ieten,p

arten

er de

viata

?

sa-ti

cumpe

ri auto

turism

?

sa-ti

cumpe

ri tele

fon m

obil ?

sa ga

sesti

o slu

jba?

sa-ti

imbu

natat

esti c

ondit

iile de

locu

it?sa

faci

sport

?

intri

la fac

ultate

,maste

rat,do

ctorat

?

sa-ti

imbu

natat

esti a

spec

tul fiz

ic.co

nditia

fizica

?

sa te

aprop

ii mai

mult de

Dum

neze

u?

sa-ti

imbu

natat

esti c

alific

area p

rofes

ionala

?

sa-ti

imbu

natat

esti s

ituati

a mate

riala?

sa pr

actic

i acti

vitati

le fav

orite,

hobby

-uri?

sa-ti

faci m

ai mult

i prie

teni?

sa in

veti s

a luc

rezi p

e com

puter?

sa ca

latore

sti?

sa in

veti o

limba

strai

na?

%

76


14

28 3035 37 37 39 39 42 43

52 55 55 57 59 61 61 63 64 64 6673 75 75

79

91

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

sa ie

i part

e la vi

ata po

litica

?

sa ac

tivez

i intr-o

organ

izatie

,asoc

iatie

de tin

eret?

sa pr

actic

i o ac

tivita

te cu

ltural

-artis

tica?

sa-ti

cumpe

ri tele

fon m

obil ?

intri

la fac

ultate

,maste

rat,do

ctorat

?

sa ob

tii o b

ursa d

e stud

ii in st

raina

tate?

sa-ti

oferi s

ervici

ile ca

volunta

r?

sa ga

sesti

un pr

ieten,p

arten

er de

viata

?sa

ai un

copil

?

sa te

casa

tores

ti?

sa-ti

imbu

natat

esti r

elatiile

de fam

ilie?

sa fa

ci sp

ort?

sa in

cepi

o afac

ere?

sa in

veti s

a luc

rezi p

e com

puter?

sa-ti

imbu

natat

esti a

spec

tul fiz

ic.co

nditia

fizica

?

sa-ti

faci m

ai mult

i prie

teni?

sa-ti

cumpe

ri auto

turism

?

sa ac

hizitio

nezi o

locu

inta?

sa pr

actic

i acti

vitati

le fav

orite,

hobby

-uri?

sa in

veti o

limba

strai

na?

sa ga

sesti

o slu

jba?

sa te

aprop

ii mai

mult de

Dum

neze

u?

sa ca

latore

sti?

sa-ti

imbu

natat

esti c

alific

area p

rofes

ionala

?

sa-ti

imbu

natat

esti c

ondit

iile de

locu

it?

sa-ti

imbu

natat

esti s

ituati

a mate

riala?

%

77


8

19 21 2226 28 29 30

42 43 43 46 47 49 49 50 50 53 53 5560

69 7278 78

93

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

sa ie

i part

e la vi

ata po

litica

?

sa ac

tivez

i intr-o

organ

izatie

,asoc

iatie

de tin

eret?

sa-ti

cumpe

ri tele

fon m

obil ?

sa ob

tii o b

ursa d

e stud

ii in st

raina

tate?

sa pr

actic

i o ac

tivita

te cu

ltural

-artis

tica?

intri

la fac

ultate

,maste

rat,do

ctorat

?

sa ga

sesti

un pr

ieten,p

arten

er de

viata

?

sa-ti

oferi s

ervici

ile ca

volunta

r?

sa te

casa

tores

ti?sa

ai un

copil

?

sa-ti

cumpe

ri auto

turism

?

sa-ti

faci m

ai mult

i prie

teni?

sa-ti

imbu

natat

esti r

elatiile

de fam

ilie?

sa in

veti s

a luc

rezi p

e com

puter?

sa ga

sesti

o slu

jba?

sa-ti

imbu

natat

esti a

spec

tul fiz

ic.co

nditia

fizica

?sa

faci

sport

?

sa in

cepi

o afac

ere?

sa in

veti o

limba

strai

na?

sa ac

hizitio

nezi o

locu

inta?

sa pr

actic

i acti

vitati

le fav

orite,

hobby

-uri?

sa te

aprop

ii mai

mult de

Dum

neze

u?

sa ca

latore

sti?

sa-ti

imbu

natat

esti c

alific

area p

rofes

ionala

?

sa-ti

imbu

natat

esti c

ondit

iile de

locu

it?

sa-ti

imbu

natat

esti s

ituati

a mate

riala?

%

78

Cine sau ce te-ar putea ajuta cel mai binesa faci fata problemelor pe care vrei sa le rezolvi?

32

31

16

9

4

2

2

1

42

4

27

6

9

1

6

2

familia

serviciu de informare

scoala

NS

prietenii

consilier,psiholog

biserica,preotul

altcineva

club de petrecere timp liber

asociatie,ONG

prima alegere a doua alegere

%

79

Cine sau ce anume crezi ca te-ar putea ajuta cel mai bine sa faci fata problemelor

pe care vrei sa le rezolvi?2005

23

117

4 3 3 2 1

45

05

101520253035404550

NS/

NR

prie

teni

i

un s

ervi

ciu

care

să-ţi

ofer

e in

form

aţii

altc

inev

a

bise

rica,

pre

otul

un p

siho

log

care

să

te a

scul

te ş

i să

tesf

atui

asca

un

club

und

e să

-ţi p

etre

ci ti

mpu

l libe

r

o a

soci

aţie

, o o

rgan

izaţ

ie n

eguv

erna

men

t

un

med

ic

%

22

13 13

5 42 2 1 1

38

0

5

10

15

20

25

30

35

40

fam

ilia

ser

vici

u de

info

rmar

e

pr

iete

nii

s

coal

a

b

iser

ica,

preo

tul

c

onsi

lier,p

siho

log

c

lub

de p

etre

cere

tim

p lib

er

a

ltcin

eva

asoc

iatie

,ON

G

med

ic

In afara de scoala si/sau familia ta, cine crezi ca te-ar putea ajuta cel mai bine sa faci fata

cerintelor vietii?2004

80

ACTIVITATEA ECONOMICĂ

a) Situaţia materială şi veniturile:• Referitor la situaţia materială, polarizarea dintre cei cu venituri foarte joase, pe de o parte, şi cei cu posibilităţi ridicate, pe de

altă parte, se reduce, crescând în schimb omogenitatea lor la mijlocul intervalului: “ajung pentru un trai decent”, de la 28% în 2004 la 35% în 2005.

• Acest fenomen este datorat, printre altele, şi multiplicării surselor de venit, crescând ponderea salariaţilor, a celor care obţin venituri din alte activităţi, dar şi a celor ajutaţi material de către părinţi.

b) Ocupaţia şi profesia; • Se înregistrează tendinţe de creştere în ceea ce priveşte: ponderea celor aflaţi cu carte de muncă în regim full-time (de la 55%

în 2004 la 73% în 2005), a celor cu contract de colaborare (de la 4% în 2004 la 12% în 2005), activitatea economică suplimentară a elevilor şi studenţilor (de la 15% în 2004 la 20% în 2005). În acelaşi timp, ponderea patronilor tineri şi a celor cu ocupaţii intelectuale se dublează faţă de anul trecut.

• Complementar, are loc un fenomen de descreştere procentuală a persoanelor afectate sau slab integrate economic: cei care muncesc “la negru” (de la 21% în 2004 către 18% în 2005) sau ocazional (de la 27% în 2004 la 19% în 2005), şomerii, casnicele şi cei fără ocupaţie. Cele două tendinţe, coroborate, atestă o intensificare importantă a activităţii economice în rândul tinerilor.

• Locul de muncă este cotat de către tineri astfel: pozitiv în ceea ce priveşte ambianţa, programul de lucru sau libertatea de iniţiativă; dar totodată negativ în ceea ce priveşte salariul şi şansele de promovare. În ceea ce priveşte siguranţa locului de muncă, părerile sunt împărţite în mod egal.

c) Intenţii legate de iniţierea unei afaceri:• Dacă aproximativ 50% dintre tineri s-au gândit să iniţieze o afacere, doar 10% au încercat să-şi pună ideea în practică, dintre

care doar 4,5% au reuşit ceva. Aceste date atestă o eficienţă destul de ridicată a reuşitei în afaceri (45% reuşiţi din cei care au încercat), dar totodată şi obstacole sociale numeroase (doar 20% din cei care s-au gândit au încercat ceva). Faţă de 2004, a crescut numărul tinerilor care s-au gândit să iniţieze o afacere (de la 27% la 37%). A scăzut, în schimb, procentul tinerilor care chiar au încercat ceva, respectiv al tinerilor care au reuşit în demersurile lor.

81

Aprecierea nivelului general de trai

1,4%

6,5%

15,2%

65,3%

10,2%

1,4%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0%

NS,NR

foarte scazut

scazut

potrivit

ridicat

foarte ridicat

82

Aprecierea veniturilor gospodariei in raport cu necesitatile

0,4%

2,7%

3,3%

20,8%

35,4%

27,7%

9,8%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0%

NR

nu poate aprecia

reuseste sã aiba ce isi doreste

permit si unele cheltuieli mai deosebite, dar cu eforturi

ajung pentru un trai decent, dar nu permit cheltuieli maideosebite

ajung numai pentru strictul necesar

nu ajung nici pentru strictul necesar

83

Aprecierea veniturilor gospodariei in raport cu necesitatile

0,4%

1,6%

4,3%

22,0%

28,2%

29,3%

14,1%

0,4%

2,7%

3,3%

20,8%

35,4%

27,7%

9,8%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0%

NR

nu poate aprecia

reuseste sã aiba ce isi doreste

permit si unele cheltuieli mai deosebite, dar cu eforturi

ajung pentru un trai decent, dar nu permit cheltuieli maideosebite

ajung numai pentru strictul necesar

nu ajung nici pentru strictul necesar

2004 2005

84

Sursele de venit

33,8%

22,5%

7,9%

75,6%

4,0%6,0%6,1%

0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

70,0%

80,0%

de la parinti,alte rude

salariu munciocazionale

bursa destudii

alte surse ajutoaresociale

proprietati

85

În ultimele 6 luni, din ce surse au provenit mijloacele tale de trai?

63,9%

29,8%

14,8%

10,7%

6,7%

9,1%

22,5%

6,0%

33,8%

75,6%

6,1%

7,9%

de la parinti, alte rude

salariu

munci ocazionale

ajutoare sociale

bursa de studii

alte surse

20042005

86

Ocupaţia de bază

1,7%

2,2%

4,2%

5,1%

5,9%

9,2%

14,4%

16,6%

39,8%

1,6%

7,9%

2,1%

5,5%

5,3%

13,4%

13,8%

35,6%

2,2%

2,3%

3,8%

1,2%

0,5%

1,2%

0,8%

2,1%

1,0%

2,6%

7,1%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%

altã ocupatie

somer înregistrat

pe cont propriu, liber profesionist

patron

somer neînregistrat

fãrã ocupatie

agricultor

casnicã

tehnician, maistru, functionar

muncitor necalificat

ocupatie cu studii superioare

muncitor calificat

student

elev

20042005

87

Profesia – pe categorii profesionale generale

Lucratori in comert, schimburi economice,

transporturi14,4

Tehnicieni, functionari 11,2

Profesii liberale2,6

Alte domenii sau imprecis precizate

1,5Lucratori in industrie, meseriasi, prestatori

de servicii non-intelectuale

36,6

Profesii intelectuale 33,7

%

88

Mulţumirea faţă de locul de muncă

26,30%

25,10%

16,50%

12,90%

17,30%

19,90%

22,90%

22,30%

20,80%

16,70%

27,60%

27,40%

6,90%

9,80%

10,70%

12,60%

15,10%

16,30%

0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00%

ceea ce face este util pentrusocietate

lucreaza intr-o ambianta placuta

isi poate folosi capacitătile,cunostintele

programul este satisfacator

ceea ce face corespundeintereselor sale

poate avea initiativa

are siguranta

este bine platit

are sanse de promovare

DaNu

89

Desfasurarea unei activitati aducatoare de venituri

DA40,2%

NU59,8%

90

o activitate ocazionalã

19,0%

o activitate partialã,

colaborare 11,7%

o activitate permanentã

69,3%

full-time (perioada

determinata) 10,1%

part-time 4,5%

la negru 17,6%

NR5,2%

full-time (perioada

nedeterminata) 62,6%

Tipul activităţii

Tipul de contract

91

Desfasurarea unei activitati aducatoare de venituri

14,6%

40,2%

20,3%

39,5%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0% 45,0%

Da (tinerii in general)

Da (numai elevi si studenti)

2004 2005

92

Tipul activitatii aducatoare de venituri

19,0%

11,7%

69,1%

27,0%

3,9%

69,3%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0%

o activitate permanentã

o activitate ocazionalã

o activitate partialã, colaborare

2004 2005

93

Tipul de contract

17,6%

4,5%

72,7%

12,6%

21,3%

11,3%

54,8%

5,2%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0% 70,0% 80,0%

NR

fãrã acte (la negru)

cu timp partial

carte de muncã

2004 2005

94

Mobilitatea ocupationala intergenerationala

37

62,2

63

37,8

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

2004

2005

au acelasi statut ocupational cu cel al tatalui

au un statut ocupational diferit de cel al tatalui

95

Intentia de initiere a unei afaceri

6,6%

1,0%

3,4%

6,2%

37,0%

45,8%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0%

NR, NS

am încercat si am reusit întotalitate

am încercat si am reusit partial

am încercat sã fac ceva, darnu am reusit

m-am gandit dar nu am fãcutnimic practic în acest sens

nu m-am gandit, nu maintereseaza

96

In cazul in care s-a gandit la o afacere, ce a reusit sa faca?

1,0%

3,3%

6,2%

37,0%

1,9%

4,6%

7,8%

27,3%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0%

am încercat si am reusit întotalitate

am încercat si am reusitpartial

am încercat sã fac ceva, darnu am reusit

m-am gandit dar nu amfãcut nimic practic în acest

sens

20042005

97

EDUCAŢIE

Aprecierile pozitive ale tinerilor în privinţa şcolii, se referă la rolul acesteia în formarea unei culturi generale (43% dintre tineri prezintă un acord puternic cu acesta), şi într-un grad ceva mai redus, la pregătirea tinerilor pentru viaţă (29% - acord puternic). Cele mai puţin favorabile aprecieri se referă la organizarea de activităţi extraşcolare interesante (41% dintre tineri prezintă un acord slab), şi la capacitatea şcolii de a răspunde nevoilor pieţei muncii (25% dintre tineri prezintă un acord slab). Cea mai frecventă opţiune în ceea ce priveşte aprecierea performanţelor şcolii, este totuşi cea de mijloc (acord într-o oarecare măsură), ceea ce arată că opiniile tinerilor nu sunt foarte bine cristalizate pe dimensiunile luate în considerare. Faţă de anii anteriori (2002, 2004) se observă o creştere uşoară (de la 41%- 2002, 44%-2004, la 51% în 2005) a celor care prezintă un acord mediu (într-o oarecare măsură) cu afirmaţia şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii.

Principalele domenii de interes în ce priveşte informarea, le reprezintă pentru tineri sănătatea (73% se arată interesaţi), drepturile omului (61%), tehnologiile informaţionale (59%), posibilităţile de a cunoaşte alţi tineri (59%), zonele turistice şi locuri de vizitat (57%), locurile de muncă (57%). Cele mai puţin atractive domenii sunt: viaţa politică ( doar 17% declară că sunt interesaţi de informaţii despre aceasta), închirierea sau cumpărarea de locuinţe (18%), educaţia nonformală (22%), organismele şi instituţiile europene (29%), voluntariatul (29%). Faţă de anul 2004, se constată o creştere a interesului tinerilor pentru informaţiile despre evenimentele cultural-artistice (55% în 2005, faţă de 48% în 2004), modă (51% în 2005 faţă de 42% în 2004), sau tehnologii informaţionale (59% în 2005 faţă de 53% în 2004), şi o scădere interesului pentru informaţiile despre viaţa politică (de la 27% în 2004 la 17% în 2005), închirierea sau cumpărarea de locuinţe (de la 26% în 2004 la 18% în 2005), sau învăţământul în străinătate ( de la 43% în 2004 la 38% în 2005). Per ansamblu, se menţine o constanţă a gradului de interes al tinerilor pentru anumite domenii.

Ca surse de informare, cele mai atractive pentru tineri sunt televiziunea şi radioul (31% dintre opţiuni), internetul (23%), respectiv un serviciu specializat (21%). Faţă de anul 2004, se constată o creştere importantă a preferinţei pentru internet ca sursă de informare (de la 14% în 2004, la 23% în 2005). În rest, preferinţele tinerilor se menţin relativ constante.

Tinerii îşi doresc să urmeze îndeosebi cursuri de instruire cu adresabilitate practică: de limbi străine (29% dintre ei), de calculatoare (29%), de contabilitate (10%). Se observă o creştere importantă, faţă de 2004, a segmentului tinerilor care nu doresc să facă nici un curs (de la 20% la 32% în 2005). Competenţele considerate utile în obţinerea unui loc de muncă bun, sunt în primul rând: abilitatea de a utiliza calculatorul (72% dintre tineri sunt de acord cu aceasta), cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine (69% dintre ei), cunoştinţe temeinice într-un domeniu de activitate (58%). Comparativ cu anul 2004, se constată o creştere a aprecierii acordate abilităţilor de lucru cu calculatorul (de la 57% la 72% în 2005), cunoştinţelor de specialitate (de la 34% la 58% în 2005), a aptitudinilor de comunicare (de la 25% la 40% în 2005) şi a celor de muncă în grup (de la 15% la 36% în 2005).

98

Evaluarea performanţelor şcolii de către tineri

9

7

9

7

3

3

41

25

21

22

19

7

36

51

51

51

49

46

14

17

20

20

29

43

0 10 20 30 40 50 60

organizează activităţi extraşcolare interesante

răspunde nevoilor pieţei muncii

prin metodele de predare angajează activ elevii/studenţii în procesul de învăţare

apreciază corect cunoştinţele elevilor/ studenţilor

pregăteşte tinerii pentru viaţă

formează o cultură generală

În mare măsurăÎntr-o oarecare măsurăÎn mică măsurăNS/ NR%

99

În ce măsură şcoala răspunde nevoilor pieţei muncii, în opinia tinerilor.Comparaţie 2002-2004-2005

11

25

44

21

7

25

51

17

13

25

41

21

0 10 20 30 40 50 60

NS/NR

În mică măsură

Într-o oarecare măsură

În mare măsură

2002 2004 2005

%

100

Domeniile despre care tinerii ar dori să obţină informaţii?

7361

5959

5757

55515150

464242

3834

2929

221817

2

43474648

525554

5863

6564

668080

42

2536

38384141

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

sănătate

posibilităţi de a cunoaş te alţi tineri

locuri de muncă

evenimente cultural-artistice (spectacole, concerte, filme expoziţii etc.)

sexualitate

evenimente sportive

asociaţii/ organizaţii pentru tineri/ de tineret

informaţii financiare ş i bancare

voluntariat

închiriere/ cumpărare locuinţe

alte domenii

Da Nu

%


101

Domeniile despre care tinerii ar dori să obţină informaţii.

5

27

26

31

39

43

34

43

53

42

52

48

53

60

53

59

59

69

34

38

42

42

46

50

51

51

55

57

57

59

59

6173

2

17

18

22

29

29

0 10 20 30 40 50 60 70 80

alte domenii

viaţa politică

închiriere/ cumpărare locuinţe

educaţie nonformală

organisme, instituţii europene

voluntariat

informaţii f inanciare şi bancare

învăţământ instruire în străinătate

cultura (altor ţări)

asociaţii/ organizaţii pentru tineri/ de tineret

evenimente sportive

învăţământ, instruire în România

modă

sexualitate

evenimente cultural-artistice (spectacole, concerte, f ilme expoziţii etc.)

zone turistice, locuri de vizitat

locuri de muncă

tehnologii informaţionale (calculatoare, programe etc.)

posibilităţi de a cunoaşte alţi tineri

drepturile omului

sănătate

2004 2005

%

Procentul celor care răspund Da

102

Sursele de informare preferate de tineri

31

23

21

9

5

4

3

3

2

0 5 10 15 20 25 30 35

radio, TV

internet

serviciu specializat

şcoală

ziare

NS/ NR

loc de muncă

grup de prieteni

familie

%

103

Sursele de informare preferate de tineri.Comparaţie 2004/ 2005

8

2

2

4

7

6

24

14

33

21

23

31

4

2

3

3

5

9

0 5 10 15 20 25 30 35

NS/ NR

familie

loc de muncă

grup de prieteni

ziare

şcoală

serviciu specializat

internet

radio, TV

2004 2005

%

104

Ce cursuri ţi-ai propus să urmezi în viitorul apropiat?

6

10

10

29

29

32

0 5 10 15 20 25 30 35

cursuri de artă (muzică,teatru, pictură, dans etc.)

cursuri de contabilitate

altă formă de instruire/perfecţionare

cursuri de limbi străine

cursuri de calculatoare

nu doresc să fac nici un curs

Procentele însumate depăşesc 100%, fiind vorba de răspunsuri multiple

%

105

Cursuri de instruire dorite de tineri.Comparaţie 2004/2005

20

6

9

11

32

3429

29

10

10

6

32

0 5 10 15 20 25 30 35

nu doresc să fac nici un curs

cursuri de artă (muzică,teatru, pictură, dans etc.)

altă formă de instruire/perfecţionare

cursuri de contabilitate

cursuri de calculatoare

cursuri de limbi străine

2004 2005


%

106

Competenţe considerate utile de tineri pentru a obţine un loc de muncă bun

72

69

58

40

39

36

24

2

0 10 20 30 40 50 60 70 80

să ştiu să utilizez computerul

să cunosc cel puţin o limbă străină

să am cunoştinţe temeinice într-un domeniu de activitate

să am aptitudini de comunicare (inclusiv CV, scrisoare deintenţie, aspect)

să am carnet de conducere

să am aptitudini pentru munca în grup

să cunosc lumea afacerilor

alte competenţe


%

107

Competenţe considerate utile de tineri pentru a obţine un loc de muncă bun.Comparaţie 2004/2005

1

18

15

25

34

62

57

69

72

58

40

39

36

24

2

0 10 20 30 40 50 60 70 80

alte competenţe

să cunosc lumea afacerilor

să am aptitudini pentru munca în grup

să am carnet de conducere

să am aptitudini de comunicare (inclusiv CV, scrisoare deintenţie, aspect)

să am cunoştinţe temeinice într-un domeniu de activitate

să cunosc cel puţin o limbă străină

să ştiu să utilizez computerul

2004 2005


%

108

Din ce în ce mai mulţi tineri beneficiază acasă de un computer personal (43% în 2005 faţă de 39% în 2004). Dar accesul la Internet de acasă este deocamdată destul de scăzut – doar ceva peste 1/3 din cei care au computer acasă au şi Internet, iar pe ansamblu doar 17% folosesc Internet-ul de acasă. Cei care nu au computer şi Internet acasă beneficiază totuşi de Internet frecventând Internet Caffe-urile sau îl folosesc pe cel de la şcoală. Aceste locaţii sunt preferate vizitării unui prieten sau a unei rude pentru a-i folosi computerul sau pentru a naviga pe Internet.

30% dintre tineri nu ştiu să folosească computerul! În afară de navigarea pe Internet cele mai cunoscute modalităţi de a lucra pe computer sunt în MS Office (în principal în editorul de text Word). Destul de multe cunoştinţe au tinerii şi în utilizarea aplicaţiilor de baze de date, grafică computerizată şi de dezvoltare de soft. Tinerii se pricep cel mai puţin la administrarea reţelelor de computere.

Tinerii folosesc cel mai frecvent computerul pentru activităţi cultural-distractive (muzică, filme, jocuri). O folosire destul de frecventă o are computerul ca instrument de lucru. Internetul în schimb este în principal o sursă de informare şi un canal de comunicare cu prietenii. Foarte puţini dintre tineri folosesc Internetul pentru comerţ electronic sau pentru operaţiuni bancare.

TINERII SI TEHNOLOGIILE INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII

109

Ai un telefon mobil personal?

nu28%

da72%

110

Ai DVD-player acasă?

nu74%

da26%

111

Ai un computer acasă?

nu57%

da43%

112

Ai Internet acasă?

da17%

nu83%

113

ştiu să folosească computerul

70%

nu ştiu să folosească computerul

30%

114

De obicei, unde utilizezi computerul?

11%

12%

13%

21%

43%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

la serviciu

la cunoştinţe, rude, prieteni

în săli special amenajate

la şcoală

acasă

115

Cunoştinţe

3%

7%

8%

10%

12%

12%

21%

25%

0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%

administrare reţele

creare pagini web

întreţinere/service

programare

grafică pe calculator

baze de date

utilizare MS Office

Internet (navigare, e-mail)

116

Utilizarea computeruluimedia pe scala: de la 1-niciodată la 5-zilnic

2,76

3,68

4

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5

ca instrument de creaţieartistică (muzică, desen etc.)

ca instrument de lucru (de ex.ptr.şcoală, serviciu)

pentru muzică, filme, jocuri

117

Utilizarea internetului

1,83

1,92

3,02

3,24

3,47

3,6

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4

pentru operaţiuni bancare

pentru comerţ electronic

pentru a-mi face noi cunoştinţe

pentru muzică, filme, jocuri

pentru a comunica cu prietenii

pentru a mă informa desprediverse lucruri care mă

interesează

media pe scala: de la 1-niciodată la 5-zilnic

118

RELAŢIILE SOCIALE ALE TINERILOR

Relaţiile tinerilor cu părinţii• Marea majoritatea a părinţilor le-au respectat tinerilor dreptul la libertatea de gândire (68%) şi de a-şi exprima opinia asupra

problemelor care îi privesc (71%), iar sfaturile primite au fost apreciate ca fiindu-le deosebit de utile în viaţă (80,8%). De asemenea, măsurile punitive au fost folosite cu moderaţie, majoritatea părinţilor fiind descrişi ca deosebit de severi doar în anumite împrejurări (60,7%).

• În ceea ce priveşte autonomia personală, tinerii consideră că au o putere mare şi foarte mare de decizie asupra evenimentelor din viaţa lor (64%), în timp ce libertatea de acţiune este resimţită de majoritatea tinerilor (62,8%) ca fiind mai scăzută - moderat spre mare.

Relaţiile tinerilor cu prietenii• Preferinţa pentru relaţiile calitative între prieteni este dominantă: cei mai mulţi tineri au un număr redus de prieteni adevăraţi,

frecvenţele cele mai semnificative concentrându-se în jurul cifrei de 2-3 prieteni (20,7%, respectiv 17,5%); este de remarcat totuşi şi importanţa grupului mai mare de prieteni – 10, pentru 6,1% dintre tineri, şi de asemenea numărul mare de tineri care nu au ştiut sau nu au putut răspunde câţi prieteni au (12,5%).

• Nevoia de afiliere la grup reiese din alegerea tinerilor de a-şi petrece timpul liber fie într-un grup de prieteni apropiaţi (31,4%), fie format din prieteni şi colegi (24,2%), fie doar din colegi (20,5%). Locurile preferate de întâlnire sunt în special acasă la unul din membrii grupului, pe strada sau în zona în care locuiesc sau într-un bar, cofetărie sau terasă

119

Consideri ca parintii tai ti-au permis sa iti exprimi parereadespre problemele care te priveau?

de cele mai multe ori 24,7%

de cateva ori17,2%

de putine ori6,8%

de foarte putine ori3,0%

NS, NR2,0%

de multe ori46,4%

120

Consideri ca parintii tai ti-au permis sa iti exprimi parereadespre problemele care te priveau?


de cateva ori18,3%

de putine ori10,6%

NS, NR2,0%


de multe ori44,4%

121

Consideri ca parintii tai au fost foarte severi?


de foarte putine ori 18,4%

de multe ori14,3%

NS/NR2,4%

de cateva ori30,6%

de putine ori30,1%

122

Consideri ca parintii tai ti-au oferit sfaturile de care ai avut nevoie in viata?

de multe ori37,9%

de cateva ori12,7%

de putine ori2,9%

NS, NR1,9%



123

Consideri ca parintii tai ti-au oferit sfaturile de care ai avut nevoie in viata?

nu am prieteni cu caresa-mi petrec timpul liber

4,5%

de multe ori37,9%

de cateva ori12,7%

de putine ori2,9%

NS, NR1,9%

de foarte putine ori1,7% imi petrec timpul liber

intr-un grup de prieteni 31,4%

124

In ce masura poti hotara tu insuti ceea ce se intampla in viata ta,independent de vointa altora?

32,8%31,3%

26,1%

5,8%

2,3% 1,7%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

mult foarte mult potrivit putin deloc NS/NR

125

In ce masura ai posibilitatea sa faci ceea ce vrei,independent de vointa altora?

33,2%

29,6%

24,0%

7,7%

3,0% 2,5%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

mult potrivit foarte mult putin NS/NR deloc

126

Cati prieteni adevarati, foarte apropiati, consideri ca ai?

12,0%

20,7%

37,5%

13,5%

2,6%

8,1%

5,6%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0%

NC, nu are prieteni

1

2

intre 3 si 5

intre 6 si 10

peste 10

NR

127

Unde obisnuiti sa va intalniti - prima alegere

16,2%

14,7%

7,9%

7,0%

5,7%

5,3%

3,2%

1,4%

0,6%

0,3%

37,6%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0% 30,0% 35,0% 40,0%

la unul din noi acasa

pe strada,in zona in care locuim

bar,cofetarie,terasa

in fata blocului

in curtea scolii,liceului

in parc sau alta zona publica

nu se intalneste,nu are prieteni

intr-un club de tineret

in alte locuri

avem un spatiu pe care l-am amenajat noi

NS/NR

128

Unde obisnuiti sa va intalniti - a doua alegere

14,9%

14,1%

12,4%

8,0%

7,4%

7,2%

4,2%

2,9%

2,6%

2,0%

24,3%

0,0% 5,0% 10,0% 15,0% 20,0% 25,0%








in fata blocului

in alte locuri


NS/NR

129

Unde obisnuiti sa va intalniti?*

39,0%

31,1%

18,1%

14,3%

12,7%

12,1%

11,2%

4,3%

3,3%

2,3%

51,7%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%







in fata blocului


in alte locuri


NS/NR

procent din total răspunsuri

130

În timpul liber pe care îl au zilnic tinerii, aceştia urmăresc, în special, emisiuni tv şi se întâlnesc cu prietenii. O mică parte se joacă pe calculator, folosesc internetul, citesc ziare. Persoanele cu care îşi petrec timpul liber în viaţa cotidiană sunt părinţii, prietenul/prietena sau soţul/soţia, colegii (de şcoală/serviciu) si prietenii. Relaţiile de vecinătate şi cele de rudenie din familia lărgită nu par a fi semnificative în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber din viaţa de zi cu zi. Astfel, 74% din tineri, zilnic, vizionează emisiuni de televiziune. Tot zilnic, aproape jumătate din tineri se întâlnesc cu prietenii.O cincime din tineri se joacă pe calculator zilnic şi o pondere similară utilizează internetul. Chiar dacă, faţă de 2004, a crecut puţin ponderea acestora, la polul opus avem o treime din tineri care au declarat că nu se joacă pe computer şi nu utilizează internetul – 30%, respectiv 35%.

Majoritatea tinerilor au invocat lipsa banilor (68%) şi a timpului (50%) ca principale obstacole în petrecerea timpului liber aşa cum îşi doresc. De altfel, faţă de 2004, a crescut puţin ponderea tinerilor care deplâng insuficienţa timpului liber. Peste o treime (38%) au semnalat că oferta de servicii nu concordă cu felul în care ei îşi doresc să îşi petreacă timpul liber.

Săptămânal, peste o treime din tineri citesc ziare (39%), reviste (40%), se întâlnesc cu prietenii (42%), fac sport (34%), merg în baruri (32%). Faţă de 2004, a crescut puţin ponderea tinerilor care se întâlnesc cu prietenii şi a celor care fac sport, dar a scăzut ponderea tinerilor care merg în baruri cu această periodicitate. Persoanele cu care îşi petrec timpul liber la sfârşit de săptămână sunt, în special, prietenii, apoi prietenul/prietena sau soţul/soţia, părinţii şi fraţii/surorile. În legătură cu petrecerea timpului liber la sfârşit de săptămână, relaţiile de vecinătate, cele de rudenie din familia lărgită, dar şi cele colegiale nu par a fi importante pentru mare parte din tineri.

Cel puţin o dată pe lună, aproape jumătate din tineri merg la petreceri (48%), peste o treime merg în cluburi, discoteci (34%), în baruri (34%), citesc reviste (33%), literatură (31%).

Peste jumătate din tineri merg în excursii cel puţin o dată pe an şi doar 17% cel puţin o dată pe lună. Ierarhia persoanelor cu care îşi petrec timpul liber în vacanţe/concedii este aceeaşi, cu deosebirea că rudele din familia lărgită sunt mai importante decât în celelalte momente menţionate.

Cel puţin o dată pe an, 41% din tinerii merg la concerte de muzică modernă, o treime merg la cinematograf (31%), la teatru (28%) şi doar 14% la concerte de muzică clasică. Pentru ultimele trei posibilităţi de petrecere a timpului liber, ponderea tinerilor care nu merg la cinematograf, teatru sau concerte de muzică clasică este mai mare decât aceea a tinerilor care fac acest lucru cel puţin o dată pe an. De altfel, faţă de 2004, a crescut ponderea tinerilor care nu merg la concerte de muzică modernă şi a celor care nu merg la cinematograf.

TIMP LIBER

131

În timpul liber

0

0

0

0

0

1

1

6

5

10

18

13

19

23

47

74

1

2

2

3

4

15

23

18

32

40

39

34

29

27

42

23

3

6

13

17

17

48

34

31

34

33

24

21

13

14

8

2

14

28

41

31

57

29

17

22

12

8

6

10

3

5

2

0

80

62

42

47

20

6

23

22

16

9

12

21

35

30

1

1

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

mergi la concerte de muzică clasică

mergi la teatru

mergi la concerte de muzică modernă

mergi la cinematograf

mergi în excursii

mergi la petreceri

frecventezi cluburi, discoteci

citeşti literatură

frecventezi baruri, terase

citeşti reviste

citeş ti ziare

faci sport

foloseşti internetul

te joci pe calculator

te întâlneşti cu prietenii

vizionezi emisiuni de televiziune

zilnic cel puţin o dată pe săptămână cel puţin o dată pe lună cel puţin o dată pe an niciodată

132

În timpul liber

zilnic

0

0

0

0

0

1

6

5

13

19

23

47

74

0

0

0

0

2

3

6

11

15

11

17

51

75

0 10 20 30 40 50 60 70 80


mergi la teatru



mergi în excursii




faci sport





săptămânal

1

2

2

3

4

23

18

32

34

29

27

42

23

1

1

6

2

2

26

14

39

26

23

23

33

20

0 10 20 30 40 50


mergi la teatru



mergi în excursii




faci sport





2004

2005

133

În timpul liber,

cel puţin o dată pe lună

3

6

13

17

17

34

31

34

21

13

14

8

2

4

5

25

17

15

29

23

27

22

22

18

8

3

0 5 10 15 20 25 30 35 40


mergi la teatru



mergi în excursii




faci sport





cel puţin o dată pe an

14

28

41

31

57

17

22

12

10

3

5

2

0

20

31

39

42

55

16

22

8

12

6

7

3

0

0 10 20 30 40 50 60


mergi la teatru



mergi în excursii




faci sport





2004

2005

134

Care sunt persoanele cu care îţi petreci cel mai des timpul liber?

31%

35%

54%

43%

48%

22%

35%

35%

33%

3%

7%

26%

12%

14%

14%

2%

5%

3% 1%

3%

5%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

în concediu, vacanţe

la sfârşit de săptămână

în viata de zi cu zi

părinţii prietenii/prietenele prietenul/prietena, soţul/soţia colegii de serviciu/de şcoală fraţii/surorile vecinii verii

– maxim două alegeri – % din totalul răspunsurilor

135

Constrângeri referitoare la petrecerea timpului liber

6

16

18

38

50

68

8

17

15

32

43

67

0 10 20 30 40 50 60 70 80

lipsa prietenilor

familia

comoditatea

oferta insuficientă deservicii/dotări pentru petrecerea

timpului liber

timpul insuficient

lipsa banilor

20042005

136

SĂNĂTATE

Sănătatea reprezintă un domeniu important, de real interes pentru tineri. Astfel, în condiţiile în care marea lor majoritate (95%) nu suferă de vreo boală sau handicap există un interes crescut pentru informaţii legate de acest subiect (vezi capitolul Educaţie).

Totuşi, două treimi dintre ei au avut în ultimul an situaţii în care nu au putut merge la lucru sau la şcoală din motive de sănătate (câteva zile - 52%, câteva săptămâni - 11%, mai mult de o lună - 3%).

Un aspect important de semnalat referitor la starea de sănătate a tinerilor şi a factorilor ei de risc este fumatul. Mai mult de o treime din ei sunt fumători (frecvenţi - 27% sau ocazionali - 10%) şi deci prezintă astfel de risc la nivel ridicat. Fumatul debutează în principal în perioada liceului (57% încep să fumeze între 15-18 ani, în adolescenţă) sau chiar mai devreme, în ciclul gimnazial (24% încep între 11-14 ani, la pubertate). Consumul zilnic de tutun variază între 1-10 ţigări pe zi pentru mai mult de jumătate(55,7%) dintre fumători iar peste o treime din ei (38,6%) fumează zilnic aproximativ un pachet. Aceste rezultate concordă cu cele ale studiului asupra prevalenţei consumului de droguri realizat de către Agenţia Naţională Antidrog (ANA) în 2004. Conform acestui studiu, o treime din tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani erau fumători la momentul respectiv.

Consumul de alcool este în prezent un alt factor de risc cu impact considerabil asupra stării de sănătate a tinerilor. Remarcăm predominanţa consumului de bere şi vin comparativ cu băuturile tari; consumul acestora din urmă se realizează cu precădere la ocazii speciale, situaţii în care consumul de alcool este prezent la aproximativ o treime din tineri. Rezultatele obţinute de noi se înscriu în aceeaşi direcţie cu studiul realizat de ANA (menţionat mai sus) care indică de asemenea, faptul că 54,6% dintre tineri au consumat alcool în ultimele 30 de zile.

Referitor la opiniile tinerilor asupra riscurilor pentru sănătate pe care le comportă fumatul, consumul de alcool şi de droguri se constată o percepţie semnificativ diferită între tutun, alcool şi drogurile ilegale. Astfel, în timp ce consumul acestora din urmă este considerat periculos sau chiar extrem de periculos de către marea majoritate a tinerilor, fumatul şi consumul a peste 6 pahare de alcool pe săptămână sunt percepute ca fiind mult mai puţin riscante (22% consideră fumatul ca având un nivel mediu de pericol şi 13% ca fiind chiar deloc sau doar puţin periculos, iar 17% consideră consumul de alcool cu nivel mediu de pericol şi 12% ca fiind chiar deloc sau doar puţin periculos).

Se constata de asemenea o lipsă substanţială de informaţii asupra pericolului pe care-l comportă consumul de amfetamine şi LSD, două droguri cu un mare potenţial de risc. Putem face din nou comparaţie între rezultatele diagnozei actuale şi rezultatele studiului realizat de ANA în 2004 care indică de asemenea, perceperea unui risc scăzut la consumul de alcool (27%) şi chiar foarte scăzut) în cazul fumatului (3,9%) în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani.

137

Tineri care au un handicap, o boală

Nu 95%

NS/NR 1% Da 4%

138

Ponderea tinerilor care în ultimul an, nu au putut merge la lucru/la şcoală din motive de sănătate pentru diferite perioade

NS/NR34,0%

cateva zile52,0%

mai mult de o luna3,0%

cateva saptamani11,0%

139

Tineri care fumează

NR1,0% Da, frecvent

27,0%

Nu62,0%

Da, ocazional10,0%

140

Vârsta la care tinerii au început să fumeze

1,0%

24,0%

57,0%

13,0%

5,0%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%

6-10 ani

11-14 ani

15-18 ani

19-22 ani

23-26 ani

141

Ţigări fumate în medie, pe zi, de tineri

55,7%

38,6%

5,0%

0,5%

0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% 60,0%

1-10 ţigări

11-20 ţigări(un pachet)

peste un pachet

NS/NR

142

Obişnuinţa de a bea

%

1

2

2

5

12

3

12

13

27

39

32

63

39

3010

3

2

0% 20% 40% 60% 80% 100%

băuturi tari

vin

bere

in fiecare zi de cateva ori pe saptamana o data pe saptamana

de cateva ori pe luna numai la ocazii speciale deloc

143

Riscul perceput de către tineri pentru fumat, consum de alcool şi droguri

3

1

1

1

12

13

3

2

2

2

1

17

22

89

89

84

95

95

77

68

62

4

8

13

4

5

21

5

3

1

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Marijuana

Ecstasy

Amfetamine

Heroina

Cocaina

L.S.D.

Alcool(peste 6pahare/săptămână)

Tutun

Deloc sau puţin periculos Aşa şi aşa Periculos sau extrem de periculos NS;NR

orient Ş Ă Ş Ţ - nou2.ise.ronou2.ise.ro/wp-content/uploads/2005/08/diagnoza-2005.pdf · şi...

Documents