Foia besericésca si scolastica. Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alb'a-Julia

si Fagarasiu. Apare in 1 si 15 st. 11. a fia-carei luni.

Abonamentele de cate 6 ti. v. a. pre anu se se adreseze 11 Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la tipograíi'a seminariului gr. catolicu in Blasiu. ||| la redactiuni.

Allülu III. Blasiu 1 Juliu 1890. Nr. 19.

Partea besericésca. Erasi aplicarea sântei Liturgie la intentiuni

private.

I .

In Nru lu 10 alu „Foiei beser icesci" sub t i t lulu : „Despre aplicarea s. liturgie la intentiuni private1' a a p a r u t u unu t r a c t a t u scr ipùdf i -JM. O. D . J o a n u B o r o s i u, in ca re se comba te o ^nóua modalitate" a apl icàrei sânte i l i turgie la in ten t iun i p r iva te , ca re „de unu tempu incóce incepe de-a-se introduce mai alesu pre la besericele catedrale". Moda l i t a t ea acé s t ' a nóua I ) . B o r o s i u o descrie astu-feliu : „ E s t e cu-„noscu tu cà in besericele ca tedra le in to te dìlele se „celebreza s. l i turgia p r e r èndu pr in canonici , ori „preoţ i i dela scaunulu episcopescu.

„Aci adese se po tè vede, cà p re lèuga preotulu „ord inar iu ce lebrante (septemânar iu) se imbraca si „al t i p reoţ i , — unulu , doi, seau si mai mult i . — „Aceşt ia , dupa-ce ord inar iu lu a g a t a t u cu commemo-„rar i le dela proscomedia, mergu si la in ten t iunea ; loru „p r iva t a punu câte o părticea de commemorare, apoi „se ducu de s tau la a l t a r iu , si sub to tu decursulu „s . l i turgie nu implinescu nici unu actu solemnu si „publ icu l i turgicu, — adeca cu tonu inal tu nu dìcu „n imic 'a , nici ch ia r ' eschiamat iuni le prescr ise , la ieşiri „cu evangel i ' a si cu s. da ru r i nu iesu, — farà numai „cetescu in taina rogatiunile s. liturgic

„ P r i n o a t a r e concelebrare apoi credu a sa t i s ­f a c e obl igamèntului de a aplica sântu lu sacrificiu „ d u p a in ten t i unea a c c e p t a t a " .

F a c i a cu acés t ' a moda l i t a t e de-a apl ica s â n t ' a l i turgie d u p a in ten t iun i accep ta t e , D . B o r o s i u se in t r éba : „ Ore prin o atare concelebrare comoda,

„tăcuta, respectivii preoţi satisfacă ori ba intentiunei „primite cu stipendiu, si preste totu ore o atare aplicare „convine cu disciplin'a besericei orientale" ?

L a în t r eba rea pusa , D . Borosiu respunde negativu, adeca sust iene că preoţii, cari aplica sânt'a liturgie la intentiuni private stipendiate dupa modalitatea mai susu descrisa, nu satisfacu obligamentului primitu prin acceptarea aceloru intentiuni.

L a in t r eba rea pusa de D . B o r o s i u s 'a m a i da tu inse si a l tu respunsu , adeca respunsu afirmativu, si anume in N r i i : 1 2 , 1 3 s i l 4 a „Foiei besericesci", din p a r t e a Domnulu i D r . Victoru Szmigelski, si in Fascicolulu V alu „Revistei Catolice" d in p a r t e a Domnului D r . Demetriu Ba du. In amendoue respunsur i le acele ces t iunea pusa de D. B o r o s i u a fostu t r a c t a t a , dupa pă re rea mea, cu e rud i t iunea cuveni ta , si din td te puncte le de vedere a fostu r e -solvita, astu-feliu incâtu t r ebueâ se veda ori c ine , câ preoţ i i concelebrant i dupa modal i ta tea numi t a noua de D . B o r o s i u , potu se aplice s â n t ' a liturgfe la in ten t iunea accep ta ta , si pen t ru ap l icarea a c e ' a potu se pr imesca s t ipendiu .

Domnulu B o r o s i u inse a remasu necla t i tu in nega rea sa si la cet i rea aces toru doue respunsur i . In N r i i : 16 , 17 , 18 alu „Foiei besericesci", t r e cundu cu vederea td te cele scrise de Pă r in t e l e D r . Ba du in „Bevist'a Catolica", r espunde numai Domnulu i D r . Szmigelski, spunendu- i câ Domni ' a sa a t r a c t a t u cest iunea mai mul tu din punc tu de vedere dogmaticu-moralu, e r a nu l i turgicu, si câ pr in u r m a r e a r ' fi ascepta tu câ si respunsulu la t r ac t a tu lu Domniei sale se fia mai ver tosu dogmaticu-moralu.

T r e b ' a Domnului Szmigelski e se a re t e , de-37

6re-ce nu are lipsa de ape ra rea mea, câ ore in res-punsulu Domniei sale a t ins ' a si pa r tea dogmat ica-mora la a cestiunei puse de D . B o r o s i u seau ba, si câ ore D . B o r o s i u aievea cu cest iunea aces t ' a s 'a ocupa tu mai mul tu din punc tu de vedere dog-maticu-moralu, e ra nu din punctu de vedere disci-pl inar iu- l i turgicu. E u voiescu numai , dupa-ce o do-resce D. B o r o s i u . se consideru cest iunea din punc tu de vedere dogmat icu , si se a re tu cu to ta obiect ivi ta tea , că preoţii aceia, cari aplica sântfa liturgic la in-tentiuni private dupa modalitatea numita n o u a de D . B o r o s i u , potu se primesca stipendiu liturgicu pentru aplicarea ace'a.

II.

î na in t e de-a demus t râ aces t ' a , se cercâmu ore u n d e se afla nodulu cest iunei i n t r e g i ?

E s t e sciutu cumcâ s t ipeudiulu l i turgicu se da preotu lu i pen t ru ap l icarea fructului specialu alu sacr i ­ficiului l i turgicu la in ten t iunea celui ce-i oferesce s t i ­peudiulu. P r i n u r m a r e preotulu , ca re oferesce d u p a in ten t iunea unei persone ore-care unu sacrificiu li­tu rg icu deplinu, a re dreptu lu se pr imesca dela pe r son ' a a c e ' a s t ipendiu cuveni tu . De ace ' a cându afirma c ineva câ unu preo tu nu pote se pr imesca s t ipendiu l i turgicu dela o persoua ore-care , t r ebue se-o afirme aces t ' a , seau fiindu-câ preo tu lu ace l ' a a mai pr imi tu deja pen t ru ace 'a-s i l i turgie inca unu s t ipendiu, seau fiindu-câ preotulu ace l ' a nu a oferitu sacrificiu l i turgicu depl inu d u p a in ten t iunea accep ta ta . — Cu pr iv i re la p a r t e a cea d ' ân t â i a a disiunctivei mele nu pote fi nici o indoiela, de-6re-ce cunoscutu este câ unu preotu pen t ru o sengura l i turgie numa i unu st ipendiu pote p r i m i ; si in aces t ' a ne unimu pre deplinu cu D. B o r o s i u . Asia d a r a a tunc i cându se sust iene, câ preoţ i i concelebrant i dupa nou'a modal i ta te nu potu se pr imesca s t ipendiu l i turgicu, se în tâmpla numai din caus ' a , câ se nega cumcâ unulu fiesce carele d in t r e densii a r ' oferi sacrificiu liturgicu deplinu.

Câ nu m ' a m insielatu in aflarea nodului ces­t iunei , me convinge D . B o r o s i u insusi. In Nr . 10 alu „Foiei besericesci" voindu se demus t re câ preoţii concelebrant i nu potu se pr imesca s t ipendiu pen t ru ap l icarea sacrificiului l i turgicu la in tent iuni p r iva te , ce lebrându dupa moda l i t a tea n u m i t a noua, s c r i e : „Altucum insemnu că din parte-mi me indoiescu că dintre concelebranti fia-care implinesce si oferesce sa­crificiu deplinu, afara de celebrantele ordinariu". E r a in respunsulu seu da tu la t r ac t a tu lu Domnului Szmigelski nu se mai indoiesce, ci chiaru sustiene, câ concelebrant i i dupa modal i ta tea cea noua nu oferescu unulu fiesce carele câ te unu sacrificiu de­plinu si deosebitu, ci to t i la olal ta numai o sengura liturgie, unu senguru sacrificiu. E t a cuvintele D .

! B o r o s i u : „ R e m a n e inca se refiectezu la pa r t ea „dogmat ica -mora la a concelebràrei adecă la aplicarea, „propria a aceleia.

! „Subscr isulu a nega tu , câ pr in conce lebrarea | „ commemora ta in t r ac ta tu lu c i ta tu , preoţi i respect iv i

„ a r ' satisface deobl igamèntului apl icàrei s. l i turgìe la „ in ten t iune accep ta ta . — Domnulu SsmigelsJci . . . „ D o m n i ' a sa adecă a r ' fi potu tu vede, ca am r e -„cunoscutu principiulu stabilu, ca unu preotu pen t ru „o liturgia numa i unu stipendiu pote accepta . Si „deca totuşi m ' a m provocatu la propuse t iunea con­d a m n a t a de Ales. , aces t ' a am facutu câ se illus-„ t red iu conclusiunea făcuta de mine, cându mai multi „preoţi, inse pen t ru o sèngura l i turgia pr imescu câ te „unu s t ipendiu . Pondu lu l 'am pusu in o sengura „liturgia. Dec i a r ' fi t rebui tu sè se demus t re fal­s i t a t e a conclusiunei , respect ive sè se fia desluci tu „ pa r t ea dogmat ica mora la a cestiunei puse , si amesu ra tu „resul ta tu lu i sè se fi apl ica tu conc lus iunea" .

Asia d a r a si D . B o r o s i u recunósce si afirma, ca des legarea cestiunei óre preoţi i concelebrant i potu se pr imésca s t ipendiu l i turgicu pent ru l i tu rg i ' a cele­b r a t a dupa nóu'a moda l i t a te si ap l ica ta la in ten t iun i p r iva te , depinde dela respunsulu dogmat icu ce este a se dâ la în t r eba rea , ó re unulu fiesce carele d in t r e preoţ i i concelebrant i oferesce sacrificiu l i turgicu de ­pl inu, deosebitu de ace l ' a ce-lu oferesce p reo tu lu o r ­d inar iu , seau din con t r a împreuna cu ace l ' a oferesce numa i unu sènguru sacrificiu l i turgicu atătu dupa specia câtu si dupa numeru.

Chiamarea si de to r in t i ' a mea deci este ace ' a , se a re tu cumcâ unulu fiesce-care dintre preoţii con­celebranti dupa modalitatea numita nóua, aduce sa­crificiu liturgicu deplinu si deosebitu dupa numeru èra nu dupa specia de celu adusti din partea cele-brantului ordinariu. Si dèca 'mi va succede aces t ' a , ce 'a ce sperezu cà se va întâmpla , credu cà si D. B o r o s i u , care de s iguru numai aflarea adeveru lu i va fi a v u t ' o in vedere , va concede, cumcâ preoţ i i concelebrant i dupa modal i ta tea numi t a nóua, potu se aplice sacrificiulu astufeliu oferitu si la intentiuni private, primindu pentru aplicarea ace'a si stipendiu, farà câ se li-se pota aplica propuse t iunea condamna ta de Alesandru VII ; si astufeliu sperezu cà ces t iunea acés t ' a , care deja a devenitu supera tó re , se va te r ­mina pen t ru to tu -de -a -un ' a .

I I I .

Arguminte loru , ce le voiu aduce spre a-mi de­m u s t r â ase r ţ iunea mea, premi tu o reflesiune, ca re t rebue se-o aiba îna in tea vederei ori cine v r ea se judece valórea loru, si ca re va t a i â calea la even tua le neint ie legeri . E u adecă sub preoţ i concelebrant i in-t ielegu aceia (celu pucinu in Blasiu asia e) , car i im-

braca t i in vesmintele preot iesci prescr ise la ce lebrarea l i turgiei , desi nu dicu nimic'a cu voce inalta, to tuşi cetescu liturgi'a intrega p ronun t i ându de-o-data cu Episcopulu seau cu celebrantele ord inar iu form'a con-sac râ re i , si car i apoi se si cumineca. Aceste condi t iuni le poftesce dela preoţ i i concelebrant i si Benedict-XIV1), ma chiaru si D. B o r o s i u le-a observaţ i i , d u p a cum se vede din cuvintele c i ta te de mine mai susu. E u despre concelebrare in form'a aces t ' a vor-bescu, deorece nu pdte fi vorba despre sacrificiu li-tu rg icu acolo, unde preotulu seau nu consacra , seau form'a consacrâre i o pronunc ia dupa-ce celebrantele o rd inar iu deja a g a t a t u form'a .

Dupa observarea aces t ' a t recu la demus t r a r ea aser t iunei mele, a r g u m e n t â n d u pent ru mai m a r e chia-r i t a t e in forma silogistica in t ipulu u r m a t o r i u :

E s t e unu adeveru de credin t ia , ca to t i preoţ i i , car i cu in ten t iune de-a consacra , a s u p r ' a mater ie i valide p ronunc ia form'a prescr isa si ins t i tu i ta de Chris tosu, aducu sacrificiu adevera tu si propr iu alu Legei N d u e ; si inca a t â t ea sacrificii depl ine , deosebite dupa numeru , câţ i sun tu densii .

Inse preoţ i i concelebrant i dupa moda l i t a tea numi t a de D . B o r o s i u noua, a s u p r ' a mater ie i valide cu in­ten t iune de a consacra p ronunc ia form'a prescr isa si ins t i tu i ta de Chr is tosu .

P r i n u r m a r e preoţ i i concelebrant i dupa moda­l i ta tea numi t a noua de D. B o r o s i u aducu sacrificiu adevera tu si p ropr iu alu Legei ndue, si inca a t â t e a sacrificii depline deosebite dupa nume ru , câţi sun tu la n u m e r u insi-si concelebrant i i .

P ropuse t iunea maiora a silogismului aces tu ia a r e doue pâ r t i . Cea d'ântâia afirma câ preoţ i i , car i cu in ten t iune de a consacra , a s u p r ' a mater ie i val ide p r o ­nunc ia form'a prescr isa a consacrâre i , aducu sacrificiu a d e v e r a t u si p ropr iu alu Legei Ndue . E r a pa r t ea a dou'a sust iene câ preoţ i i aceia implinescu a t â t e a sacrificii depline, deosebite dupa n u m e r u câţi sun tu la n u m e r u densii .

Partea cea d'ântâia nu a re lipsa de demus t r a r e , fiindu-câ e definita de c â t r a Conciliulu T r i d e n t i n u 2 ) , si a o nega insemna a cade in eresu. P e n t r u - c â e cunoscutu , câ esent i ' a sacrificiului l i turgicu se afla in c o n s a c r a r e ; si câ pr in u r m a r e la ace 'a câ se se aducă lui Domnedieu unu sacrificiu adeve ra tu si p rop r iu alu Legei Ndue nu se poftesce a l tu-cev 'a , decâtu câ preotu lu folosindu-se de mate r i a val ida, cu in ten t iune de-a consacra se p ronun ţ i a asupr ' a mater ie i aceleia form'a prescr isa , Vesminte le , ceremonii le scl. se poftescu la litietatea ac tului , validitatea inse nu o atingu nici decum. De aceea p resupunendu câ unu

') Enciclic'a Demandatam din 24 Decembre 1743. 2 ) Sess. XXII, De sacrificio missae, Can. II.

preotu a r ' luâ pâne si vinu, si a s u p r ' a ace lo r ' a , f â ra de-a implini nici unu al tu ac tu prescr isu in l i tu rg ie r iu , cu in ten t iune de a consacra a r ' p ronun ţ i a form'a p r e ­scrisa, acel 'a a r ' implini unu zacrificiu adeveatu si propr iu alu Legei Ndue , cu td te câ pen r ru sacri legiulu acel 'a a r ' ave se de socotela a supra ina in tea jugecâ t i i domnedieesci .

In partea a dou'a a propuse t iunei maiore se afirma, câ deca suntu mai mulţ i p reoţ i conce lebran t i , car i de-o-data a sup ra aceleia-si mate r ie p ronunc i a in acela-si tempu forma consacrâre i , aceia aducu unu lu fiesce-carele câte unu sacrificiu deplinu, adecă a t â t e a sacrificii depl ine, deosebite dupa numeru , câţ i sun tu ce lebrant i i . — P a r t e a aces t ' a a propuse t iune i ma io re , câ si cea d ' ân tâ i a , este-unu adeveru de credintia. Si aievea ori cine a gus ta tu câtu de pucina dogmat i ca scie p reab ine , câ in sacrificiulu l i turgicu avemu se deoseb imu: oferente principalu, oferente secundariu seau ministeriala seau instrumentalu si lucru oferitu. In td te sacrificiile l i turgice o/erentele principalu si lucru oferitu este acel'asi, C h r i s t o s u ; si fiindu-câ Chris tosu e unulu si nu se pdte inmult î , si sacrificiulu l i turgicu e numai unul dupa specia: si astu-feliu ori se va oferi sacrificiulu l i turgicu pre acel'a-si altariu de câ t r a mai mulţi p reoţ i , ori p re mai multe altarie de câ t r a mai mulţi preoţi, to tu numai unu sacrificiu senguru remâne dupa specia, p recumu unulu r emâne Chris tosu.

Deosebire specifica deci in t re sacrificiele l i tu rg ice nu esis ta , si pr in u r m a r e sacrificiulu adusu p . e. in Z e ident icu cu privire la specia cu sacr i ­ficiulu adusu de unu preo tu p . e. in B Si totuşi in t re acele doue sacrificii esista ceva deoseb i r e ; pen t ru -câ desi sacrificiulu adusu in Z cu pr ivi re la specia, adecă cu pr iv i re la oferentele p r in ­cipalu si cu pr ivi re la lucrulu oferitu, este unulu si acel'a-si cu celu oferitu in B , to tuş i absolutu nu e identicu cu acel 'a , deorece in Z se implinesce unu sacrificiu, e ra in B alu doilea, si astufeliu acel'a-si identicu sacrificiu dupa specia este inmultîtu dupa numeru. Si ore p e n t r u - c e ? P e n t r u -câ in Z 'Iu oferesce D. B o r o s i u , e ra in B vre-unu mis ionar iu . Asia da ra este l amur i tu , câ deosebirea numerica a sacrificieloru l i turgice numa i dela oferentele instrumentalu se pdte deduce, care in deosebitele l i turgii varieza, p recându oferentnle prin­cipalu si lucrulu oferitu nu se sch imba nici oda tă .

Câ deosebirea numer ica a sacrificieloru l i turgice nu se pdte deduce din p a r t e a lucrului oferitu, seau din partea materiei, se vede si din consecintiele a b ­surde ce a r ' u r m a din afirmarea ace 'a . Si a n u m e deca inmul t îndu-se m a t e r i ' a s 'a r ' inmult î si sacrificiulu dupa numeru, a tunci câ te hosti i a r ' pune preotulu la t inu pre discu, si câ te agnet ie seau si păr t ice le

37*

preotulu nos t ru , a t â t ea sacrificii l i turgice deosebite j s ' a r ' implini ; si pr in u r m a r e a r ' fi adevera tu câ unu r preotu pr in punerea aloru t re i hosti i seau t re i agnet ie , a r satisface de-odata la t re i in tent iuui accep ta te , fiindu-câ a dîsu trei l i turgii deosebite dupa numeru . ; Cine nu vede inse absu rd i t a t ea acestei conclusiuni , j . sci indu câ acel 'a-si Chris tosu este de facia si sub | to te părt icelele , si sub in t r ég ' a ma te r i a , si sub u n ' a i fiesce-care p a r t e a unei fiesce-cârei pa r t i c i ce?

Spre confirmarea celoru dîse, deca mai este de : l ipsa, me provocu la „ Invetiatur'a pentru domne- : dieésc'a liturgie a Presanctificateloru" cupr insa p re ! p a g . 1 5 4 — 1 5 7 , in L i tu rg ie r iu lu eda tu in B l a s i u la anulu 1 8 7 0 . Acolo la pag . 1 5 4 fiindu vorba ; despre p regă t i rea aguet ie loru ce au se s ierbésca pen t ru ! l i turgiele P resân t î t e lo ru pres te sep temâna , se dîce : • „Inse câudu va se b inecuvinte pani le , se d i c a : F à adecă pânea acést'a: cu numeru de unulu, càci T i n u l u este Christosu. É r ' se nu d i c a : panile aceste, dupa cum dicu unii fàra precepere. — j Ce insémna rub r i c ' a acés t ' a , dèca nu ce 'a ce am dîsu . câ a n u m e deosebirea sacrificieloru l i turgice se • deduce nu dela înmul ţ i rea mater ie i , ci dela deosebirea numerica a preotìloru celebranti?

Totuş i I ) . B o r o s i u chiaru in lucrulu acés t ' a se impiedeca, càci in N r . 10 alu „Foiei beser icesci" de ace ' a se indoiesce despre in t reg i t a t ea sacrificiului adusu p r in concelebrant i , fiindu-cà in „concelebrarea mai susu a m i n t i t a nu se potè dice, eh suntu mai multe si destinse oblatiuni, fàra numai o oblatiune principala, cea a preotului o rd inar iu ; seau cu al te cuvin te , fiindu-câ preoţ i i concelebrant i toti aceeaşi materia o consacra. — Dificultatea acés t ' a inse d is ­p a r e cu to tulu dupa cele dîse, deórece ch ia ru si de s ' a r înmul ţ i ma te r i ' a , sacrificiulu to tu unulu a r ' re­mane si d u p a specia si d u p a numeru , dèca nu se in-multiesce numerulu preotìloru celebranti. — D a r a câ se nu-mi pota imputa cineva câ vorbescu de capulu mieu, éca ce dice S. Tom'a de Aquino cu pr ivi re la cest iunea, óre mai mult i preoţ i potu consacra aceia-si ma t e r i a seau b a ?

«Quia sacerdos non con- | «Fiindu-câ preotulu nu con-secrat uisi in persona Christi, sacra decititi numai in persoti'a multi autem sunt unum in Christo, , lui Christosu, si deórece multi i ideo non refert utrum per unum ; suntu un'a in Christosu, de ace'a ; aut per multos hoc sacramentum . e indiferenţii cà óre prin unulu consecretur» '). j seau prin mai multi se va con-

| sacra acestu sacramentu».

R e m a n e deci d e m u s t r a t a p ropuse t iunea maiora i n t r éga a silogismului mieu, care dice, câ :

E s t e unu adeveru de credint ia , cà toti preoţ i i , car i cu in ten t iune de a consacra , a s u p r ' a mater ie i val ide p ronunc ia form'a prescr isa si ins t i tu i ta de Chr is tosu , aducu sacrificiu adevera tu si p ropr iu alu

') Stimma Ttieoloyica, III p. Q. LXXII, art. II, ad 2-um.

j Legei N o u e ; si inca a t â t e a sacrificii depline, deosebi te \ dupa numeru câţi suntu densii .

P ropuse t iunea minora este cunoscuta din cele ce am premisu a r g u m e n t â r e i mele.

; Asia da ra va s tâ câ certa si conclusiunea teologica | dedusa din unu adeveru cer tu si descoperi ţ i i , c â :

P r i n u r m a r e preoţ i i concelebrant i dupa modal i -i t a t e a numi t a noua de D. B o r o s i u aducu sacrificiu

adeve ra tu si p ropr iu alu Legei N o u e ; si inca a t â t e a : sacrificii depline, deosebite dupa numeru , câţi sun tu : la numeru insi-si celebrant i i . B. H.

Cestiunea Jurnalisticei. A fostu cu adevera tu de dor i tu , ma chiaru ne -

nessar iu câ cest iunea Jurna l i s t i ce i nòs t re ecclesiastice sè se p u n a de obiectulu discussiunei publice. — P r o ­punerea făcuta de V e n e r a t ' a Redac t iune a acestei F o i , si a p ă r u t a in N r . 1 3 a da tu oceasiune preot imei câ câ sè se dechiare facia de obiectulu ces t iona tu . —

D u p a pă re rea mea ace ' a p ropunere formédia o alternativa ad re s sa t a V. Cleru alu besericei nòs t r e . A n u m e : V . Cleru e ch iamatu a-se dech ia râ : ó re voiesce câ căuşele nòs t re besericesci si scolastice sè se pe r t r ac t ed ie in d iuar ia r edac ta t e in l imb ' a n ò s t r a m a t e r n a si p r in bărba ţ i i adict i besericei nòs t re , — se indestulesce câ Ju rna l i s t i c ' a n ò s t r a ecclesiast ica se T e ­rnana si mai de p a r t e in t re margine le s t rensu t eo ­logice si pedagogice , ori câ cestiunile de di si de in teresu mai genera lu amesu ra tu indigint ieloru t e m -pului , si feliuriteloru re la t iuni ale besericei nòs t r e sè se lamurésca . Acés t ' a e u n ' a — ori dora V. Cleru lasa câ de o p a r t e dogmele, discipl in 'a , si in-s t i tu t iuni le nòs t re besericesci si scolast ice, d rep tu in d iuar ia de diferite tendin t ie sè se oppuguedie , sè se calumniedie , è ra de a l ta pa r t e câ acele pr inc ip ia de essis tent ia a le besericei nòs t re , câ pr in t r éca tu sè se pe r t r ac ted ie in d iuar ia besericesci ; seau si politice s t ra ine , pr in ba rba t i car i in buna p a r t e numa i super -ficialu cunoscu re la t iuni le nòs t re , ori chiaru s u n t u conduşi de óresicare-va an t ipa t i a facia de ori-ce e românescu si or ienta lu fia si ca to l ieu? —

Acés t ' a a l t e rna t iva este destulu de în semna ta cà V. Cleru alu provinciei nòs t re besericesci se-o ponderedie si se-o pret iuiésca, — deóra-ce rea l i sarea aceleia in interesulu besericei nòs t re zace in m a n ' a acelui V. Cleru. —

Insemna ta te i aceleia sè se ascr ie , de cumva cu permiss iunea V. Redact iuni , éras i vomu dice unu cuventu facia de caus ' a „ Ju rna l i s t i ce i " nòs t re . —

Lips ' a si folosulu Jurna l i s t i ce i pres te to tu , si in deosebu a jurna l i s t ice i nòs t re besericesci nu es te de a-se dejudecâ dupa idea p reconceputa a u n o r a — aflători in buna mesura si in Clerulu besericei

nos t re , — cari pa r t e din u l t ra conservat ismu si pr in- :!

cipia teoret ice inchise, — pa r t e spre mascarea indi- i i ferentismului ce-lu a re t a facia de orice producţii l i terar iu , respect ive facia de ju rna l i s t i c ' a nds t ra be- i sericesca — romana , — ori chiaru din egoismu ma- j ter ia le , desconsidera si alia de superfluu p rogresa rea !| jurnal is t icei , amplificarea si inmul t i rea l i te ra ture i nos t re . Ace 'a l ipsa si folosu, mai alesu in t re impregiurâr i le tempului de adi este se se dejudece din deosebitele re la t iuni ale besericei facia de sys tem'a guvernare i civile, facia de al te beserice si na ţ iun i in t re care t r a imu , ace ' a necessi ta te este de a se pondera de dupa indigentiele tempului , care pre to te terenele rec lama progresu , — o noua si indoi ta desvol tare si ape ra r e a d rep tur i lo ru na tura l i , is torice si na ţ ionale . —

E drep tu , câ din cet i rea si s tud ia rea opur i loru de va lore , scrise ori si in ce l imba, mul ta cunosci int ia si perfecţ iune iutel lectuala se pote cast igâ, — acesta inse nu esclude l ips 'a jurnal is t ice i , — neci folosulu desbater i loru publice a cest iuniloru feliurite. — Cuno-sciintiele acele teoret ice au se formedie subs t ra tu lu apl icarei prac t ice a ace lor ' a , adecă cunosciintiele ab ­s t r ac t e si individuale , numai asia au valore pen t ru mul ţ ime deca acele se impar tas iescu si cu alţii cu scopu câ pr in desbater i impromuta t e , deosebitele idei, pr inc ip ia , r epo r tu r i si re la t iuni besericesci, sociale, se se lamuresca . —

Spre a jungerea acesteia , in modu genera lu si mai accomodatu a re se servesca Ju rna l i s t i c ' a . — Chia-m a r e a acesteia este a nu se marg in i la ace ' a câ se se ocupe in modu demons t ra t ivu numai eschisivu cu o cest iune dogmat ica , — is tor ica , — ju r id i ca — mo­ra la , pas to ra la , sociala s. a. fâ ra to te asemene Ges­t iuni i n t r ' u n u modu mai prac t icu se le imbrat ios iedie , si inca amesura tu pre tens iuni loru cet i tor i loru de fe-l iur i ta indigent ia sp i r i tua la se le accomodedie. — P r e -câudu u n ' a ca r te ori opu prin t em ' a sa este con-venientu predilect iunei uno r ' a ori a l t o r ' a si lă ţ i rea aceluia in t re marginele mai res t r inse se condit ionedia de poterea mate r ia la a celoru mai m u l ţ i ; p re a tunc i Ju rna l i s t i c ' a pr in cont iemitulu seu var iu , si pr in pret iulu conveniabilu si modera tu se face accesibile pen t ru mulţ i . —

Aces t ' a e caus ' a , câ a t â t u p re terenulu politicei mi l i t an te , — sociale, — besericesci , scolast ice, cu unu cuventu pre tote terenele vietiei , J u r n a l i s t i c ' a joca nu numai unu rolu mare , fâra formedia potere do-mii iguta. Adi iu fiacare orasielu se edâ "îTuT^uhulu, fora si mai multe d iuar ie , provinciale , fiacare reuniune de orice ca tegor ia , se nevoiesce câ prin ju rna l i s t i c ' a sa specifica se p ropună , se desvolte, comprobedie , si chiaru se impună pr incipiale sale, se promovedie sco-pulu ce si- l 'a propusu . — J u r n a l i s t i c ' a -i este a r m a , p r in carea vre se s t r ă b a t ă in viet i 'a publica, familiaria

si pr iva ta , se câşt ige ader in t i , si lup tă to r i pen t ru pr incipiale sale. —

Tendin t i ' a si po terea acés t ' a a Jurnal i s t ice i ad i nu se mai pote neci ignora neci persuflâ, — fâra t rebue câ sè se faca socota cu dens 'a , — se recere câ beser ic 'a câ o reuniune din cele mai est insa si mai sa lu ta r ia cu deadinsulu se in t rebuint iedie a c e ' a a r m a sp ie ape ra r ea ins t i tu t iuni loru si in teresse loru sale, — dupa cum s'a si recomendatu acés t ' a d in p a r t e a S. Scaunu apostol icu. —

E b i n e ! si óre beser ic 'a nòs t ra in frunte cu Archierei i sei, a t â ţ i a Capi tu lăr i , professori preoţi si mireni inses t ra t i cu cuuosciintie frumóse, a t â t i ' a b a r ­bat i luminat i se nu fia in s t a re se intemeiedie , se sust iena o foia poli t ica besericésca — cum sus t ienu al te beserice de confesiuni si na ţ iuni deosebite ! o r i dèca infiintiarea unei a t a r e fói a r ' dâ de pedeci mar i , p rovinc i ' a nòs t ra besericésca se nu po ta fi in s ta re câ se sust iena o fòia besericésca de sene statatória celu put ienu septemanala si mai ampla decâtu cea de adi , ca rea apoi in fonn ' a redigiarei se fia mai acco­moda ta spre l ămur i rea nu numai a cest iuniloru asia d icandu pure teologice, fâra pres te to tu a in t r eba r i lo ru generale publico-besericesci ? : Se ascep tàmu dora p a n a cându s trăini i ne sa tu ra cu ju rna l i s t i ' a loru cea v r e s -masiésca ! ori se ne ui tàmu cu m a n ' a in sènu cum vegetédia în t r ep r inderea l auda ta a unui ori a l tu i d in Cleru cu edarea unei foi lunar ie ori s emes t r a l e? Se ascep tàmu câ Ven . Ord ina r i a t e iu cercular ia as ia d icându se ne fortiedie la p r e n u m e r a r e a unei ori a l te i foi românesci-beser icesci ?

A r ' fi bine câ nepăsa rea destulu de m a r e de p a n a aci se mai si s cu tu ràmu , si acés t ' a dîcu nu numai facia de o buna pa r t e a V. Cleru, carea pu t i ena si de to tu mics iora ta a ju tor i re mater ia la in tende foiloru nos t re , fâra si facia de acei ba rba t i , doctor i , profesori si preoţ i luminat i , cari pr in denegarea conlucràre i la J u r n a l i s t i c ' a nòs t ra besericésca-scolast ica, ascundu t a -latitulu celu frumosu alu scientiei dela alţ i i , ne im-par tas iudu cu aceia ideile si cunosciintiele loru cele frumóse. —

E dorerosu a sci, si a vede, cà unii d in t re preoţ i i nostr i i — in t re car i poti n u m e r a pre lângă cei cu beneficia bune chiaru si Protopopi si Canonici capitulări pres te to tu nu cetescu, neci p renumera macaru unu diuar iu ecclesiasticu d in t re ale nos t re , da r a neci a l te le , — è r a la alţii nu put ieni , dèca si vedi de esemplu „ F o i ' a beser icésca" — „Preo tu lu r o m â n u " ori „Re -vis t 'a ca to l i ca" , aceste le considera de secundae classis neavendn adese cuvente destulu de mul te spre c r i t i -sa rea cuprinsului loru — da ra ei neci m a n ' a nu o mişca câ se scrie cev 'a mai bunu . —

Fòia romanésca — foia besericésca ori polit ica lipsesce de pre més 'a mul to r ' a , da r a to tu acolo a i

potè vede d iuar ia s t r a ine , d in t r e care multe sun tu vresmasie nu numai na t iune i da r a si besericei nos t re si or icărei religiuni positive. L a unii vedi „Peş t i N a p l ó " (francmasonu) „ N e m z e t " , (in p reponderan t i a ) , la altii «Budapes t " si „Peş t i H i r l a p " seau „Egyetertes" (tote francmasone) , — la unii s t ra lucescu „Poli t isches Vo lksb la t t " — „Pes te r J o u r n a l " ori „Neue F re i e P r e s s e " ( tòte vresmasie) éras i la altii „ M a g y a r  l l a m " — „Rel ig io" — „ J ó pâsz to r " ori „ M a g y a r Szemle" ( tote catolice) si câ te a l te Quartal lschrif te ge rmane . —

Pr in acés t ' a nu voiu se affirmu cà nu a r ' fi tolositoriu câ Clerulu besericei nòs t re se nu t i ena si se cetésca si a l te d iuar ia de limbi s t ra ine , inse scrise in sensu catolicu si moralu ; — fàra câ V. Cleru in p r i m ' a linea sè se occupe, se par t inésca foile bese­ricei si na t iunei sale, din care potè se cast ige or ien tare si cunosci int ia despre mersulu t rebi loru publ ico-be-sericesci si scolastice ori na ţ iona le . P e n t r u - c à dèca noi insine ne a r e t a m u s t ra in i facia de ju rna l i s t i c ' a nòs t ra , pă r t in i re dela s t ra in i si adese inimici dech ia ra t i ai besericei nòs t re inzadaru vomii asceptâ . —

(Va urma). Banatianulu.

Dechiarare in afacerea jurnalisticei. Prea Stimata Redactiune!

Conformii p ropunere i făcute in N r . 13 ex 1 8 9 0 a „foiei besericesci si scolas t ice" din B l a s i u in p r iv in t i ' a infiintiarei unei „foie polit ice beser icesci" . — Confer int i 'a Clerului d is t r ic tualu din Pro topop ia tu lu g r . -ca t . alu Buziasiului , Dieces 'a Lugosiului t i enu ta in Si lha la 3 J u n i u st . n . 1 8 9 0 — a adusu u r m a -tor iulu decisu unan imu :

„Confer in t i ' a in unan imi t a t e dà espres iune do-„r int ie i sale, cumcà este neces i ta te impera t iva de a „se infiintiâ unu organu politicu-besericescu, ca re se „ a p a r ă celu pucinu de dóue, dèca nu de t rei ori la „ s e p t e m a n a ; pen t ru asecura rea fóiei Clerulu de facia „p r in acés t ' a se si deobliga a o procura din p ro-„priele midilóce. — Spre rea l i sa rea acestui scopu „Confer in t i ' a este de opiniunea, câ «fói'a besericésca „si scolast ica» in s ta rea ei de pana a c u m ' a se incete, „si anume cea besericésca separându-se de cea sco- j „ las t ica , acea sè se amplifice si s t raformeze in t ru „unu „organu besericescu-politiciiu, è ra cea scolast ica j „edandu-se separa tu sè se p r enumere pr in docenti j „even tua lmin te casele scolastice ori beser icesc i" .

„Confer in t i ' a decide mai depar te , conclusulu seu l i „de mai susu sè se aduca la cunosci in t i ' a redact iunei || „foiei besericesci si scolas t ice" din B l a s i u cu ro - j „ga rea , câ v e n e r a t ' a Redac t iune se binevoiésca a \ „solici ta, câ tòte prea onorate le oficia protopopesci ! j „din in t réga provinci 'a met ropol i t ana sè se p ronunţ ie j | „ in causa in tempulu catu se potè mai scur tu , de i l „óre-ce cei aduna t i dorescu fe ibinte , câ organuli! ¡1

„ acés t ' a de nou infiintiendu, se pota vede l umin ' a „ca tu mai c u r ù n d u " .

„ Rogandu pre P r e a S t i m a t ' a Redac t iune , a publ ica „aces tu decisu in p re t iu i t ' a „foia beser icésca" si im-„plorându b inecuven ta rea lui Domnedieu pres te acés t ' a „ în t r ep r inde re momentósa , r emânu Cu profunda s t ima

Silh'a in 10 Juniu st. n. 1890. ( prea plecatu:

Demetriu Green, Protopopulu Buziasiului.

Corespondintia. Satu-mariu 1890 Maiu.

Onorata redactiune ! Polemiele, cându acelea se porta despre adeveritatea

seau iolositatea unoru principie pre terenulu besericescu, seau civile, suntu oneste; er ' cându acelea degenereza la personalităţi atunci suntu odiose, si publiculu cetitoriu se scandaliseza de acele; asia au degeneraţii si polemiele aceste din Satumariu.

Anume Dlu L. M. in corespondinti'a sa prima a de-nunciatu publicului cetitoriu pre protopopulu Satumariului, ca acel'a pericliteza religiunea, si limb'a poporului românu de acolo; er ' acuma in corespondinti'a sa secunda in Nro 16 nu numai ca sustiene prim'a denuntiatiune, ci merge mai departe, si denuncia pre protopopulu Homorodului de midilocu, ca acel'a a ruinatu pre poporenii sei materialminte si spiritualminte, numai pentru ca ei ambii suntu cu barbe a lbe , si nu se retragu câ se dee locu altor'a cu barbe negre ; diferinti'a e acea, ca barb'a alba, la acel'a se dîce numai presumtive, er ' la ast 'a se dîce presumtive, si afirmative.

Aci s'ar' pote pune intrebatiunea: ore strălucitului episcopatu alu Provinciei ndstre Metropolitane, acea i-a fostu intentiunea cu infiintiarea Foiei besericesci, câ in acea se se pota libere ataca ondrea personala a preotiloru onorabili, eu dîcu câ nu : si cu aceste me demitu in meritulu polemiei 1 ) .

Acea polemia se imparte in doue pâ r t i ; partea prin­cipala e tes 'a : câ betranetiele se se retragă in aintea tene-retieloru pre terenulu besericescu; er ' partea secundaria: invinuirile asupra protopopiloru de Satumariu si Homorodulu de midilocu; si fiendu-câ partea secundaria atinge persona­lităţi , cere multu spaţiu, trebue afirmata prin alegate si

J) Polemiele suntu intru adeverii neplăcute, dar ' ele suntu neincungiuratu de lipsa pentru limpedîrea cestiuniloru controverse. Corespondentulu L. M. a aretatu unele stari rele din Satmariu si de aiurea, stări, cari nice de câtu nu se unescu cu interesele besericei nostre. Am fi aşteptaţii câ contradicentele se desminta afirmatiunile coresp. L. M. ori se probeze starea adeverata a lucrului, ceea ce nu face nice prin scrierea presenta, in care se ocupa cu altu-feliu de cestiuni. Da, in totu casulu foi'a acést'a este chiamata se inregistre nu numai faptele cele bune si starile cele in­fiori torie, ci si cele rele, cu scopu ca acelea se se laude si remunereze, ór' acestea se se condamne si delatore prin me-suri energice. Apoi deca se areta, că cutare stare rea si nesuferita provine din lips'a de potere si energia a unuia, ori din alta causa, nu persón'a respectiva se condamna, ci defectele persónei , indolenti'a, negrigi'a, lăsarea si alte asemenea pecate. Redactiunea.

aprobate, de desbaterea aceea me voiu retiene cu totulu, caci nu voiescu a atinge aci nici persónele atacate neamin­tite personalmiute, neci persón'a atacantelui, anonima, ci me voiu restringe la desbaterea numai a partei principali ; ca deca acést'a cade, atunci nici ceea pote subsista.

Deca totuşi voiu atinge anoniinitatea Dlui L. M. acea numai in atât 'a o voiu face, in câtu aserţiunile Domniei sale le voiu mai lumina incâtu-va, si dupa ce elu senguru si-a alesu masc'a de L. M. literile iniţiali, si cu u . . . u literile duali, a numeloru nostre proprie, acele si mai de parte le voiu tiene ; credu ca cu acést'a propunere s'a satis-laeutu recerintieloru de onestitate de a crutiá persón'a si de a ataca principiale, si asia iu numele Domnului !

I. Dlu L. M. dice „ca acelu principiu, cá betranetiele se se retragă in aintea teneretieloru, nu-i nou in beseric'a uóstra, ci e vechiu" vedi dice „câţi pontifici, si prelati, ni produce istori'a, ce sau retrasu chiar' din principiulu atacatu din slabitiunile betranetieloru, ca a avutu cuuoscintia de sine a tìa caruia"

Respundu : E t ego dedi consilium sulae, eu nu sciu asia multi Pontifici, si Prelati, carii se se tìa retrasu din slabitiunile batranetieloru cá se dee locu altoru poteri mai noue, ba, tocmai din contra sciu, ca in tempulu nu de multu trecutu, ueuitatulu Samuilu Vulcanu, a fostu episcopu de Oradea mare pana la mòrte, desi destulu de slabu, si betrânu, nu a lasatu cargea episcopésca din mân'a s'a, ér ' cá cutare-va capitularistu, din amintit 'a causa se fia abdîsu de stalulu seu, acea eu nicairi n'am cetitu; sciu mai in colo, cà Gre-goriu alu VII-lea Pontificele s'a retrasu in esiliu, unde au si moritu, asia si Joanu Inocentiu Miculu (Cleinu), Gregoriu Maioru, Joanu Leményi, Bémer, Zichy, si alţii, sau retrasu inse nn din ^ caus'a betranetieloru, cá se dee locu altoru poteri mai nóue, ci cu totulu din alte cause s'au retrasu, adeca S. maica beserica are acea datina, ca drepturile, si prerogativele odată cui-va date nu le ie inapoi ; bine aru face Dlu L. M. deca ne aru enumera din istori'a besericésca mai multi Pontifici, si Prelati betrani, cari sau retrasu câ se dèe locu altoru poteri mai nóue, si inca cu adaugerea acelei Sancţiuni ca altucum nu ar ' ave cunoscintie de sine ; eu acést'a espresiune o aflu de fòrte cutezatóre, dreptu ca cu angeru tare dîsa, si nici decum convenienţa cu spiritulu besericescu, carele este spiritulu umilintiei clericali.

I I . Ce se tiene de clerulu inferioru, Dlu L. M. dîce „si cei betrani servescu s. Liturgia . . . predica, — provedu etc. acést 'a inse este Mechauismu . . de -mi este iértatu a folosi espresiunea acést 'a".

Respundu: Dieu Die L. M. nu ti-ar' fi iertatu a vorbi despre cele sânte asia, cum vorbesci, deca acestea serviţii divine suutu numai mechanismu, atunci ai poté dîce si acea, câ suntu numai hocus pocus cum au dîsu Szalai Emericu deputatu iu Diet'a Ungarie Eu in cores-pondinti'a mea prima, am fostu dîsu ca a serví, a predica, a provedé etc. nu -su ceva lucruri servile, la cari s'aru recere ceva potere robusta corporala, câ si la sapa, cosa seau la plugu, ci numai sănătate, si intregitatea toturoru madulariloru corporali, despre ce e datina a se ingrigi de cu previe episcopulu cu ocasiunea primirei iu cleru, si am adausu dîs'a Mântuitoriului „jugulu mieu e dulce si sarcin'a mea usióra", si éta acum vine Dlu L. M. si la aceste replica; ah! aceste suntu mechanismu . . . b ine; primescu dar ' acestu terminu si ce e dar' mechanismulu? Cându unu Orologeriu (Ciasornicu) face unu Orologiu, lucrulu lui cându lucra, nu -i mechanismu, ca elu scie ce face, si are intentiunea de a face acea, ce scie, ci lucrulu lui e lucrare umana, seau cum se dîce, manufactura, ér ' cându Orologiulu

| pre parete atìptu, seau in busunariu bagatu, ambia si bate atunci âniblatulu, si batutulu acést'a a Orologiului nui mai inultu lucrare umana, desi e efectulu lucrări omenesci, ce e

I curatu mechanismu, ca orologiulu ambia, si bate, farà câ 'i se aiba sciinti'a despre âmblatulu, si batutulu seu; óre

asia s'ar' potè dîce si despre activitatea Preotiloru, cându aceia servescu cele sânte, óre se nu aiba ei sciintia despre cele ce făcu, câ si machinele ! seau numai cà tènerii preoţi au, ér' cei betrani ba sciinti'a despre acea, ce facu? tòte cărţile-nòstre besericesci rituali suntu de o potriva si pentru cei teneri si pentru cei bătrâni preoţi. Si cându Dlu L. M. dice despre cele sânte, câ suntu mechanismu, nu dîce aceea numai despre cei betrani, ci si despre cei tineri fiindu-ca: III . dice „ase folosi de tòte midiu-lócele posibile de a con­duce turm'a la limanulu fericirei eterne, si temporali, este o prudentia adeveratu pastorale, acést'a se recere dela batreni si dela teneri", si aci in pén'a Dlui L. M. ia remasu, câ cugetu reservatu, ca numai cei teneri suntu abili de a con­duce turm'a la acelu limanu duplice, nu me tienu indreptatitu a me cuprinde cu cugete reservate, dîcu dar' la cele espuse; tórte frumosu! adeca a servi, a predica, a provedé, este me­chanismu, èra a conduce poporulu, este adeverat 'a chiamare a unui preotu.

Respundu: a conduce poporulu la fericirea eterna a sufleteloru concedo : a conduce poporulu la limanulu fericirei temporale: destingu; a dâ poporului suatu, cându acel'a 'lu cere concedo; a-lu conduce si a i-se pune in frunte in afaceri temporali; nego,

i Grigea sufleteloru e principal'a chiamare a unui preotu i èra cele temporali , suntu- numai secundarie, adeca cum I grano salis; era a i-se pune tocmai in frunte, si alu con-: duce, acea e lucru tocmai periculosu „lasati morţii se-si \ ingrópe morţii s e i 2 ) " .

a ) Tempi pasaţi, dîle fericite voru fi fostu acelea, cându dela preotu nu se cerea decâtu a se retrage din sgomotulu lumei si a se cuprinde cu studiulu perfectiunarei proprie si cu împlinirea agendeloru spirituali in cerculu angustu alu parochiei sale. Astadi precum se esprima S. Părinte Pap 'a Leonu XIII , fiendu latîta pretotindenea coruptiunea morala, se cere câ preoţii se fia indiestrati cu desteritati si virtuţi morali cu totului totu deschilinite. Astadi in Seminariele teologice pre lenga studiele strictu teologice se invetia si alte sciintie de lipsa pentru preoţii din cura animarum , precum scienti'a pedagogiei, dreptului civilu, medicinei, si economiei, tote cu scopu câ in caşuri de lipsa preoţii se -si pota ajuta sieşi si poporului credinciosu. Trainili in unu tèmpu nou, care impune clerului noue detorintie. Ma acuma misiunea preotului nu se potè restringe numai intre marginile teritoriului seu parochialu, ci ehi trebue se ésa

| din acel'a si se se presente acolo unde -lu chiama interesele : besericei si poporului seu credinciosu, cari suntu mai pre

susu decâtu vechile motive ascetice. Distiuctiunile speculative intre oficie principali si neprincipali aci nu folosescu nimica

i pentru câ s. apostolii dîce câ facundu unele , altele i inca se nu le lasâmu. De detorintiele preotului de astadi ' se tiene se apere si promoveze căuşele tienetórie de esis-; tinti'a, conservarea si prosperarea besericei si a poporului

credinciosu incredintiatu grigei s 'ale; càci pierdiendu-si po­porulu, cui va predic 'a? si pre cine va conduce la portulu mântuirei eterne? intocma se tiene de detorintiele preotului se se misce si se lucre pre terenulu reuniuniloru de cultura, pre terenulu institutiuniloru umanitarie si de temperantia , precum si pre campulu jurnalisticei, si alu altoru între­prinderi salutane. Redactiuuea.

IV. Dlu L. M. dîce in fine „Se vede a se spariâ li alegantele — adecă eu — si de umbr'a autonomiei bese- | ricesci . . . nu suntemu toţi asia slabi la ângeru". |:

Respundu : acea este sciutu, ca in presinte in afacerea J j autonomiei sun tu dóue pareri ; uu'a tine, c'a acea se fia i| farà de restrângerea drepturiloru ierarcbice ; èra cealaltă voiesce a restringe acele drepturi numai la dogme, si moralu, èra cele disciplinari voesce a le reforma, cu intre-venirea elementului laicu in numeru de 2 / 3 pa r t i , dupa recerintiele tempului modernu.

Eu autonomi'a de prim'a specie, o primescu, ér ' cea de a dóu'a specia nu o primescu si atâta sum de slabu la ângeru, in câtu si de umbr'a ei me temu, fiendu ca o vedu cum se esercitéza acea autonomia la protestanti si greco-resariteni mai alesu cu ocasiunea alegeriloru de predicante, seau preotu, si dicu si boc in viridi, quid in arido?

Jerarchi 'a divina este fundamentulu besericei catolice de carea se tiene si dieces'a nostra Oradana câ si gr. catolica, deci nici acést'a Diecesa nu potè ave alta Constitutiune decâtu carea o are beseric'a universala, adeca Aristocratica.

Ér ' ce se tiene de betranetie si teneretie pre terenulu besericescu, acést'a este o polemia de ambiţiune, carea este in sine frumósa dèca se basédia pre umilinti'a clericale, carea este isvorulu a tuturoru celoralte virtuţi clericali, óre corespondintiele din Satumariu ale Dlui L. M. din ast 'a isvoru au isvoritu, este intrebatiune ?

. . . . u . . . u.

Literatura. A aparutu si se afla de vèndiare la Administratiunea

Tipografiei Seminariale :

„Orologieriulu celu mare" editiunea a treia cu litere latine, revediuta dupa originalulu grecescu.

O privire simpla asupr'a acestei editiuni a Orologie-riului este destula, câ se se convingă ori cine cà acést'a este cea mai frumósa carte ce a esìtu pana acum'a din Tipografia Seminariului nostru. Hârt i 'a e trainica si fòrte fina. Literile suntu cu totulu nóue si chiar' si usioru de cetitu. Tiparitur 'a e in dóue colori, negru si rosiu. Pa­ginile sènguratice suntu eleganti! si cu gustu incadrate. Cu unu cuvèntu editiunea acést'a cu totu dreptulu se potè numi de lucsu, si pre candii face onore Tipografiei, totuodata e démna de menirea sa de carte besericésca.

Dèca vomu trece dela valórea estrinseca a editiunei acesteia, la valórea intrinseca, érasi remânemu surprinşi fòrte placutu de inschimbàrile si imbunàtatìrile ce s'au facutu. Vomu aminti pre scurtu numai unele.

Psalmii, cari in cele alalte editiuni a Orologieriului se aflau citati in deosebite traduceri, astu-feliu incâtu abia mai scià omulu cà óre acel'a-si Psalmu e seau ba, in edi­tiunea acést'a suntu pusi toti dupa versiunea celoru LXX, care versiune in beseric'a nòstra este cea oficiósa. 0 alta imbunatatîre o aflamu la rénduiél'a Mânecatului. Nu credu se se afle vre unu frate preotu, care celu pucìnu odata se liu se fi urîtu de cercàrile cele multe, ce avea se le faca prin tòte partile cartei, câ se pota implini servitiulu Mâne­catului. Acum tòte cercàrile acele in editiunea acést'a nóua suntu înlăturate. Partile acele ale Mânecatului, cari suntu ficse si cari in editiunile vechi erau imprasciate, in editiunea acést 'a suntu puse la loculu loru, si astu-feliu nu -lu mai impiedeca pre preotu in implinirea acurata si prompta a servitiului domnedieescu. Asia dupa Ecteni'a cea mare dela

Mânecatu si dupa Alilui'a, ce se cânta in Paresemi in locu de : Ddmnedieu e Domnulu suutu puse nemidilocitu Tropa­riele sântei Treimi. Totu la loculu loru aflâmu Tropariele mortîloru, Tropariele invieriei, Polieleulu, Psalmii aleşi si Pripelele, rogatiunea „Mântuiesce Domnedieule poporulu teu", Forte folositore suntu si Luminatorele invieriei dupa cele XI Evangelii ale Mânecatului, cari pana acum trebuia căutate in Ochtoichu, precum si Stichirile Invierei dupa cele XI Evangelii, ce se cânta Dominec'a la Mărirea Lau-deloru, cari erasi numai in Ochtoichu se aflau. Asemenea forte cu scopu e intocmita si Deslegarea dela Mânecatu si dela Inseratu , fiindu puse la amendoue rânduielile acele deslegârile depline pentru tote dîlele septemânei. La In­seratu mai amintimu rogatiunea Intratului, carea in editiunile vechi ale Orologieriului lipsiâ, impiedecându astu-feliu pre preotu intru implinirea Inseratului numai din Orologieriulu sânguru.

O alta innoire folositore am observatu la Mineiulu seau la Adunarea serbatoriloru de preste ani. Si anume spre a deosebi serbatorile s'au pusu anumite semne despre cari numai derâtu pote vede ori cine, ce serbatore e in o anumita dî.

Lasându la o parte alte imbunatatîri ce s'au facutu in editiunea acest 'a , mai amintimu inca adausele făcute , cari tote suntu de celu mai mare folosu

In loculu celu de ântâiu aflâmu Antifonele ce trebue se se dîca la Liturgia in serbatori dupa cele de ântâiu trei ectenii , si cari pana acum se aflau risipite in feliuritele cârti besericesci, si anume in Mineiu, Triodu si Pentecostariu.

Unu altu adausu totu atâtu de folositoriu suntu cele trei canone de rogatiune, câtra Domnulu nostru Isusu Christosu, câtra Ângerulu Pazîtoriu, câtra Poterile ceresci si câtra toti sânţii. Cântările in rogatiunile frumose, cuprinse in aceste canone voru fomâ de singurii unu mijlocu si unu ajutoriu poternicu pentru a inaintâ pietatea preotîmei nds t re , si recitarea loru pia de sigurii va dobândi indurarea lui Domnedieu asupr'a besericei nostre.

Alu treilea adausu -lu formeza Deslegârile dela In-seratulu, Mânecatulu in Liturgi 'a serbatoriloru, cari erasi suntu de celu mai mare folosu spre implinirea servitieloru domnedieesci.

In fine relavâmu inca îmbunătăţirea introdusa la Pas-calia. In locu de a-lu mai retiene pre omu cu studiarea de tabele, in editiunea acest'a aflâmu calculate tote datele de lipsa pentru cundscerea anului besericescu pre unu restâinpu de 41 ani.

Considerându tote perfecţiunile aceste întrunite in editiunea cea noua a Orologieriului, o recomendamu cu tdta caldur'a fratîloru preoţi.

Pretiulu unui esemplariu nelegatu este 2 fl 80 cr. er ' legatu in piele 3 fl 80 cr. v. a.

V a r i e t ă ţ i . (Conferire de ordini sacri). Escelenti 'a s'a Preasântîtulu

Metropolitu Dr. J. Vancea a statoritu câ celu mai deaprope terminu pentru conferirea ordiniloru sacri dîlele de 8 si 11 Juliu a. c.

(Necrologu). B a s i l i u D a n i i a, fostulu parochu in Budatelecu a adormitu in Domnulu in 5 Juniu a. c. in etate de 60 ani, servindu 32 de ani câ preotu. Repausatulu a fostu si profesoru la gimnasiulu din Blasiu.

Nr. 19. FOI'A BESEMCESCA SI SCOLASTICA. 305

Partea scolastica. Ordinatiunea ministrului reg. ung. de culte si instrucţiune publica de datu 9 Maiu 1890. N-rnlu 9101 câtra tote comitetele admini­

strative. Iv indu-se î n t r e b a r e a facia cu dreptu lu de publ i ­

c i ta te a ins t i tu te loru de inve t iamentu poporal i sus t ie-nu te de p r iva ţ i si reuniuni in sensulu art iclului de lege X X X V I I I , c. IV. din anulu 1 8 6 8 , spre r e în t r e ­g i rea „ Ins t ruc t i une i " eda te pre s em 'a conii teteloru jur i sd ic t iunal i cu o rd ina t iunea de da tu 2 Sep tembre din 1 8 7 6 , pr in aces t ' a d ispunu, cumca ins t i tu te le de inve t iamentu poporal i sus t ienu te de p r iva ţ i si r eun iun i p re b a s ' a concesiuniloru da te de minis ter iu lu de cul te si ins t ruc ţ iunea publ ica suntu a se cons idera de publice, deca au to te acelea recer iu t ie legali , cari t r ebue se le a iba ins t i tu te le de inve t iamentu comunal i si de s tă tu cu ca tegor ia corespundie tor ia , si decumva d a r e a dreptului de publ ic i ta te n u s 'a legatu de ore care condi t iune a tunc i , cându s 'a concesu infientiarea ins t i tu te loru de inve t i amentu .

Ins t i tu te le de inve t iamentu poporal i publice sust ie­nu t e de pr iva ţ i si de reuniuni suntu înd rep tă ţ i t e a e s t r ada invet iacei loru sei a t e s t a t e de valore ca la s t ă tu , d a r ' pen t ru acea deca respetivele ins t i tu te de inve t iamentu nu corespundu deplinu condi t iuni loru p re t inse dela scolele comunal i si de s tă tu , n u m a i decâ tu si- pierdu drep tu lu de publ ic i ta te si nu suntu înd rep tă ţ i t e a e s t r a d a a tes ta te de valore câ la s tă tu . Deca a r ' obveni aces tu casu, comitetulu admin i s t ra t ivu i n d a t a se faca despre acea r apo r tu specialu eventualu sp re a i-se sub t r age concesiunea da ta .

To tuoda ta amu impusu inspectorului scolasticii reg . , câ in sensulu capului I V din „ I n s t r u c ţ i u n e a " d a t a p r e sem 'a inspector i loru scolastici reg. se esercieze a sup ra ins t i tu te loru de inve t iamentu cu carac te ru lu amint i tu inspect iunea cea mai s t r i c ta si se grigiesca de ace 'a , câ, deca unu a t a r e ins t i tu tu de invet ia­mentu inca n ' a r ' ave dreptulu de publ ic i ta te , seau ace l ' a l ' a r ' fi p ie rdutu , mai mul tu se nu po ta e s t r ada a tes ta te le de valore câ la s tă tu .

Rescriptulu ministrului reg. ung. de culte si instrucţiune publica de datu 11 Maiu 1890 Nr. 16271 indreptatu câtra tote inspecto­

ratele scolastice reg. Oficin'a de inve t iamentu mechanica de s tă tu din

B u d a p e s t ' a ocupându-se in tempulu mai nou cu p r o ­ducerea in mesura mai mare a apa ra t e lo ru si a recui -si teloru de inve t iamentu scolastice pen t ru fisica si

ma tema t i ca , despre acés t ' a incunoscient iezu inspec to-ra tu lu scolasticu reg. cu acea rece rca re , cá se î nd rume scólele civili de s t ă tu si celea a ju ta te de s tă tu , scólele de fete super ióre , p reparand ie le , si scólele medie comercial i ce sun tu sub inspect iunea- i , cá cu oca-siunea procurarc i recuisi teloru de inve t iamentu aces tea se li-se p rocure de acolo.

Rescriptulu ministrului reg. ung. de culte si instrucţiunea publica de datu 11 Maiu 1890. Nr. 1 6 2 7 1 indreptatu câtra tote direcţiunile

supreme reg. districtuali. In l egă tura cu o rd ina t iunea de da tu 3 1 M a r t i u

1 8 8 7 Nr . 1 3 0 3 2 din nou provocu di rec ţ iunea sup rema reg. , cá se d ispuna p rocu ra r ea apara te lo ru si recui ­si teloru de inve t iamentu fisice si ma temat ice necesar ie p re sem'a scóleloru medie din dis t r ic tulu seu la oficin'a de invet iamîntu mechan ica de s tă tu din B u d a ­pes t ' a , ér ' incâ tu unele recuisi te de inve t iamentu n u s ' a r ' poté capeta la oficin'a mecanica din B u d a p e s t ' a , acelea to tu -de-a -una se le comande la fabrici seau comercianţ i din pa t r i a .

Ordinatiunea ministrului reg. ung. de culte si insructiunea publica de datu 16 Maiu N r . 2 0 7 0 0 îndreptata câtra inspectoratele regesci

din tote comitatele. Feiwel L ipo tu fabr icantu de scaune scolastice si

de mobilie de fieru din B u d a p e s t ' a (Arad i -u tcza 6 0 szâm) mar indui -se deposi tulu a scar i tu pret iulu scau-neloru scolast ice numi te L i k r o t h A. fabr icate de elu si in mai mul te r indur i rocomanda te pen t ru avantag ie le loru pr in o rd ina t iunea de da tu 2 1 Decembre 1 8 8 1 Nr . 3 5 6 0 0 , si anume dela 1 4 — 1 6 fl. la 1 2 — 1 4 fl.

Despre acés t ' a incunoscint iezu Inspec to ra tu lu scolast icu reg. pen t ru a luâ spre scient ia .

Ordinatiunea ministrului reg. ung. de co-merciu cu datu 7 Apriln 1 8 8 9 . N r . 1 9 4 8 2 . indreptata câtra tote corporati unii e indu­striali din TJngari'a si cea din Fiume de a

dou'a categoria. Spre re în t reg i rea ordinat iunei edate de a n t e -

cesorulu mieu in oficiu sub Nr . 1 9 4 9 din 14 F e b r u a r i u 1 8 8 8 in obiectulu esecutarei §. 5 . si 1 0 1 . din legea indus t r ia la , in contielegere cu domnulu minis t ru de culte si ins t ruc ţ iunea publica pr in acés t ' a d ispunu, câ in sirulu aceloru scóle industr ia l i p rac t ice , d u p a

38

306 Nr. 19

t e rmina rea c a r o r ' a respect ivului , dèca a impleni tu 15 ani , t r ebue se i-se dèe car te de lucru (munkakônyv) in sensulu punctului c) din §. 1 0 1 ament i tu : in cea ce privesce măiestri'a de mesaritu si strugaritu se se suscépa si oficin'a de mesar i tu , de s t rugar i tu si de cioplitu, ce s ta in l ega tura cu scól 'a civila de s ta tu din Kapuvâ r . Corpora t iun i le industr ia l i de ca tegor i ' a p r i m a suntu obligate a e s t r ada respect ivi loru dupa t e rmina rea scólei indust r ia l i p rac t i ce ament i t e c a r t e de lucru in sensulu ord ina t iunei de sub N-ru lu 1 9 4 9 / 8 8 .

Baross m. p .

Manuale aprobate de inaltulu ministeriu reg. ung. de culte si instrucţiunea publica.

1. A dou 'a ca r t e de cet ire pen t ru copiii si copilelele din anulu alu doilea de scola, în tocmi ta de mai mult i priet ini ai scólei. Bras iovu 1 8 8 9 . M. Ciurcu . In genere intru folosulu clasei a Il-a a scólei poporali cu limb'a de propunere romana, N r . 4 3 2 3 6 — 1 8 8 9 ) .

2 . Pe t r i Vasi le , Legeuda r iu seau car te de cet ire pen t ru scólele poporal i . P a r t e a I-a. Ed i t i unea a V-a . E d i t i u n e a auc toru lu i . (In genere pre sem'a clasei a Hl-a si a IV-a a scóleloru poporali cu limb'a de propunere romana. N r . 3 5 9 0 0 — 1 8 8 9 .

3 . Ioanu Popea , Car te de cet i re pen t ru g imnasi i , scóle real i , comercial i , p repa rand i i si pen t ru scóle de adul t i . Tom. I. Ed i t i unea a 2-a . Bras iovu , 1 8 9 0 . Ciurcu . (In genere pre sem'a scólei de repetire. Nr . 1 8 1 4 5 — 1 8 9 0 ) .

Invetiamentulu limbisticu in scól'a poporala. (Urmare si fine).

Invetiamentulu intuitimi forméza in materi'a s'a, in form'a si in tonulu de invetiamentu celti mai fìrescu punctu de

trecere delà educatiunea casnica la cea scolara.

a) Acea, cu ce a familiarisatu parentii, fratii, si cei alalti membrii ai familiei pre prunci, e mai cu sèma materi 'a pentru acést'a instruire. Invetiatoriulu nu trebue se despre-tiuiésea avutì'a de intipuiri, ce le câsciga unu pruncu iu cas'a parintiésca. Aici invétia adese.ori mai multu de cum ai cugeta. Acum ia tatalu, acum mam'a, si acum fratii pre pruncu cu sene la loculu unde se ocupa, spre alu face la tòte atentu, ce-i vinu pruncului in minte. Si asia se intêmpla o conversare necurmata intre elu. Deci dara invetiamentulu intuitivu nu este altu ceva, decâtu o repe­tare si o intregire a acelor'a, ce a esperiatu prunculu delà tatalu seu, mama sa si fratii sei etc. numai câtu acum materi 'a i-se aduce sufletului inainte mai ordinata.

b) Form'a de invetiamentu alu acestui obiectu con­suna cu modulu cum se face acasă prunculu atentu la diferite obiecte ale impregiurimei sale. Neincetatu ocupa ai sei sêmtiurile lui. Tòte, cu cari vréu a face pre pruncu

cunoscutu, facu cá sele veda, audia, mirósa si sémtiésca asia dupa cum se pote obiectulu apropia. Pre langa ace'a se intréba sí respunde, se vorbesce inainte si se face cá prunculu se vorbésca celea rostite etc., si asia cerculu celu ângustu de cunoscientie alu pruncului se amplifica din dí in dî. La petrecerea acést'a, se vede bucurí'a pruncului pre facia ; căci elu vrea se fia mereu activu, elu vrea se veda, auda, sémtiésca, imiteze tote, elu voiesce se fia intrebatu si apoi era se întrebe, cu unu cuvéntu elu voiesce a cunósce si a vorbi. Chiar' cá acasa se procede si in scóla la invetiamentulu intuitivu. Diferinti'a sta numai intru ace'a, că observéza unu procesu mai solidu, si mai ordinatu.

c) Si tonulu invetiaméutului la acestu obiectu e mai multu o jucăr ia ; inse cu tote acestea prunculu e ocupatu intr 'unu modru corespundietoriu naturei sale. Elu nu se scóte cu forti'a din modrulu seu celu firescu de cugetare si vorbire, si nu se transpune in contra naturei in sfer'a omeniloru crescuţi; din contra, toti se mai facu inca odata cu dénsulu prunci; ei insisi cugeta, vorbescu si se ocupa cu elu dupa cum cugeta, vorbesce si se ocupa prunculu. Dupa debil'a-mi părere, acest'a e singurulu modru posibilu de a desvoltá cu incetulu facultăţile sale spirituale, si facultatea sa limbistica. Chiar' acést'a se intempla sî la invetiamentulu intuitivu, déca se propune corespundietoriu. Aici inca remane indereptu laturea seriósa a instruirei, sí pruncului tote i-se pare numai cá unu jocu. Invetiatoriulu inca se pune in cerculu lumei copilaresci; elu inca cugeta, sémtiesce, vorbesce si se bucura cá unu pruneu. Inse cu tote acestea prunculu invétia in tota diu'a mai multu, se perfectionóza in vorbire si se dedá pre incetu la unu limbagiu corectu.

Fiendu-câ la invetiamentulu intuitivu materia, form'a si tonulu de invetiamentu consuna intru tote cu ace'a, cu ce famili'a bucura, ocupa si cultivéza pré pruncu, de ace'a scól'a nu va fi străina pruncului inca din diu'a prima, ci i-se va paré indata cá o adóu'a casa parintiésca. Déca nu s'ar' propune invetiamentulu intuitivu, precum in adeveru nu se propune in cele mai multe scóle de a nóstre, ci s'ar' incepe inca in diu'a prima de scóla, cu adeveratele obiecte de invetiamentu; atunci in adeveru s'ar' nasce in pruncu la intrarea sa in scóla acelu simtieméntu dorerosu, de care e cuprinsu unu omu tineru, cându elu prim'a-data parasesce cas'a parintiésca si petrece in o tiéra, unde tienutulu i strainu, ómenii necunoscuţi si limb'a loru ne­cunoscuta.

II. Invetiamentulu intuitivu e cea mai ftrésca pregătire pentru adeverat'a instruire şcolara, deórece:

a) Elu escita in pruncu tote acele facultăţi sufletesci si le cultivéza, activitatea caror'a instruirea adeverata trebue se o presupună seau prevéda. La invetiarea fia-carui obiectu se pretinde déla scolariu cá se-lu cuprindă, in semne si se-lu tiena in memoria. Si la acést'a pote ajunge prunculu numai prin o instruire buna intuitiva.

b) Ehi desvóìta facultatea limbistica si face câ prunculu se vorbésca liberii si corectu. Prin urmare farà invetiamèntulu intuitivu desteritatea in esprimere ar ' lipsi cu totulu, si instruirea in cele-alalte obiecte de invetiaméntu ar ' ave se se lupte cu cele mai mari greutăţi .

c) Invetiamèntulu intuitivu dà pruncului tote acele scientie pregatitóre, pre cari se potu redìma cele-alalte obiecte ale scólei. In dènsulu zacu elementele pentru instruirea in religiune, limba, computu, geografia etc. etc. si de elu trebue se se folosésca invetiatoriulu totu de-auna la desvoltarea primeloru concepte.

Tempulu ce se intrebuintiéza la invetiamèntulu intu­itivu, se desdaunéza prin ace'a, cà apoi celealalte obiecte de invetiaméntu, se cuprindu mai usioru si mai bine. Inse ori cum, invetiatoriulu trebue se aiba totu de-auna ace'a înaintea ochiloru, câ elu se nu alerge la invetiamèntulu intuitivu fàra nici o tienta dela obiectu la obiectu, ci elu trebue se puna in scolariu adeveratulu fundamentu, pre care apoi mai târdîu se-si pota redìma intrég'a sa instruire.

Vorbindu pâna aci despre importanti 'a invetia-mèntului intuitivu, ar ' urma se vorbescu pucinu si despre: „Tient'a invetiamèntului intuitivu, midilocele spre ajungerea scopului, materi 'a si despre metodulu invetiamèntului intuitivu".

a) Tient 'a invetiamèntului intuitivu nu e al fa , decâtu a conduce pre pruncu intr'unu modu corespundietoriu naturei sale cu incetulu dela educutiunea si instrucţiunea familiara la educatiunea si modulu de instruire din scóla si alu pregati la materi 'a si metodulu instruirei scolare. De ace'a :

1. Scolariulu trebue condusu, câ intuitiunile si inti-puirile câscigate acasa se sì-le intregésca si amplifice, se-si câştige totu-odata o pvovisiune de cuvinte si diceri ; cu unu cuvèntu elu trebue deprinsu in vorbire, câ asia mai târdiu se nti-i fia cu greu a-si esprima cugetele proprie si cele primite.

2. Scolariulu deprinsu in cuprinderea chiara, in observarea cu coscientia, in deosebirea si in păstrarea celoru privite, câ asia mai târdiu se nu se incuibe usioratatea, neatentiunea si uitarea, cari apoi numai ruinéza instruirea adeverata.

b) Tient 'a aretata se potè ajunge numai prin ace'a, dèca invetiatoriulu se ingrigesce de o anumita mulţime si varietate de intuitiuni, de o cuprindere vióia si próspeta cu privire la tòte obiectele, precum si avèndu grigia de esprimarea corecta si de păstrarea lucrului cuprinsu seau conceputu.

Se vedemu dara cari ar ' fi midilocele spre ajungerea scopului :

1. Invetiatoriulu potè câscigâ scolariului o mulţime varia de intuitiuni, dèca calatoresce privindu prin intregulu cercu de intuitiune si esperinti 'a acestuia. Dreptu ace'a eu din parte-mi nu potu incuviintiâ si nici nu aflu cu cale, ori mai bine disu rationaveru, deca invetiatoriulu ocupa unu anii intregu şcolarii sei cu obiectele din scóla si nu-i

face cunoscuţi seau nici decum, seau dora prea târdiu cu obiectele din cas'a parintiésca, din gradina, padure, baserica etc.

2. Invetiatoriulu trebue se aiba grigia câ impresiunile egali se nu revina seau se se reintórca in intrespatiuri prea mari. Invetiatoriulu faca, câ şcolarii se repetiésca numerându obiectele, ce constau din un'a si ace'asi materia, au asemenea nòte si sierbescu spre unulu si acelasi scopu, Compararea, seau asemènarea acestoru obiecte e forte potrivita spre acestu scopu.

3. Vioiciunea conceperei seau cuprinderei, se ina-intéza prin ace'a, deca la instruire domnesce unu tonu deseeptu si veselu. — Aici inca nu are locu tonulu seriosu, ci invetiatoriulu trebue se converseze cu şcolarii asia-dicèndu mai multu jocându-se, spre ai câscigâ pre incetulu pentru laturea mai seriósa a instructiunei.

4. O concepere próspeta se efeptuesce prin ace'a, aducèndu obiectele dupa potintia spre privire in natura, si numai cându nu e cu potintia, se-ne folosimu de modele, tipuri, desemnuri etc. — In privinti'a privirei obiecteloru recomandu colegiloru miei, câ dènsii se-si duca şcolarii la locurile acele, unde se afla insusi obiectele ce-le tracteze cu pruncii. Asemenea e de recomandatu colegiloru miei, câ animalele, plantele etc. e t c , se-le aduca invetiatoriulu cu sene in scóla, seau se faca a i-se aduce acestea de prunci. (Nu intielegu câ boulu chiar' se-lu bage in scóla !). Cu unu cuvèntu, prunculu se veda insusi obiectele, si numai cându acést 'a nu e cu potintia, se inlocuescu prin modele, tipuri, desemnuri etc. etc.

5. Câ şcolarii se dobèndésca unu limbagiu corectu e de mare importantia a-i face a-se esprima insusi, ani-mândui la acést'a prin intrebari. Inse aici invetiatoriulu trebue se grigésca, câ şcolarii se esprime propusetiuni întregi, in cari se pronuncia tote silabele si cuvintele t a re , curatu si corectu. Spre acestu scopu invetiatoriulu vorbesce insusi mai de multe ori inainte si face câ cei mai buni scolari se vorbésca dupa elu, apoi acést'a o repetiescu si cei-alalti atât 'a tèmpu, pâna ce si-au câscigatu limbagiulu corectu.

Am disu mui susu, cà cam pre scurtu voiu vorbi si despre materi 'a si metodulu invetiamèntului intuitivu. O se vorbescu dara, càci din cele premise, venimu in fine la ace'a conclusiune, cà midiloculu principalu, prin care potemu ajunge la tient'a invetiamèntului intuitivu, se referesce la impartirea invetiamèntului intuitivii dupa materia si forma seau metodulu invetiamèntulu intuitivu.

a) Materi 'a invetiamèntului intuitivu. Aici indata se nasce întrebarea, cà de unde se luàmu

materi 'a pentru invetiamèntulu intuitivu? Deca vomu stâ strâmbu si vomu vorbi dreptu, Abecedariulu (Elemen-tariulu) de Solomonu—Munteanu, 'lu vomu află de celu mai practicu si mai bunu pentru invetiamèntulu intuitivu. Deci Dloru colegi, cercati si ve-ti convinge.

b) Metodulu sau form'a invetiamèntului intuitivu. 38*

La tractarea hacarui cercu de intuitiune pote inve- !' tiatoriulu, desî nu stricte, procede in modulu urmatoriu:

1. La începerea liacarei trepte capitale face inve-tiatoriulu, câ pruncii se privesca mai ântâiu, se observeze j si se-se pronuncia fora de a observa unu ordinu anumitu. ',

2. Invetiatoriulu face, câ pruncii se numesca obiectele privite. Sub conducerea lui se aducu obiectele aceste intru unu ordinu numitu seau elu le ordineza dupa materia, intrebuintiare, inisicare, etc. etc. Insirarea dupa unu ordinu anumitu de ace'a mai cu sema o recomându, pentru-câ asia mai usioru 'si pastreza pruncii cele invetiate si deprinse, i

3. Dupa-ce şcolarii sciu de a insemnâ obiectele cu numele, apoi urmeza determinarea mai de aprope a acelor'a, si anume: 1

a) Dupa numerulu loru; b) Dupa materi 'a seau dupa pusetiunea loru etc. 4. Apoi traeteza invetiatoriulu intrebuintiarea seau

folosulu obiecteloru deja insirate si mai de aprope deter- j minate, adecă elu — invetiatoriulu — le areta, câ ce ; potemu face cu ele seau spre ce scopu ne servescu etc. ect.

5. Acum urmeza descrierea acestoru obiecte dupa j colorea, form'a si impartîrea loru etc. Aici avemu se-ne ferimu atâtu de asia numit'a pospaitura, câtu si de prea mare j staveritate. Numai acele note suntu de a-se accentua, prin j cari se destinge unu obiectu de altulu si sî aceste intr 'unu sîru anumitu. Prunculu trebue se capete totu de-aun'a intipuiri clare, dedrece cele obscure ne aducu numai dauna.

6. Dupa descriere urmeza apoi compararea seau asemenarea obiecteloru singuratice, asemenea intre sene : d. e. tabl'a cu tabliti'a, usi'a cu ferestr 'a, mes'a cu banc'a, si padimentulu cu podulu etc. etc. si

7. Finitulu la fiacare cercu de intuitiune 'lu formeza asia numitulu invetiamentu intuitivu moralu. Din intui-tiunile câscigate se deriva pentru pruncu reguli practice pentru portarea sa facia cu personele si lucrurile tractate. 1

A. B. Popu, invetiatoriu.

Opiulu si efectele lui. Opiulu se face din capatînele de macu; elu este una

materia compusa din mai multe veninuri, in câtu adecă contiene in sine celu pucinu 16—18 specii de veninu, intre cari celea mai eficace suntu morfinulu si codeinulu. In | unele locuri beau opiulu in altele -lu mânca. Intrebuintiarea , opiului este mai latita printre muzulmani; se afirma inse, câ de unu tâmpu incdce opiulu, si aici, incepe a fi in-locuitu cu vinulu, — dar' totuşi preste totu se pote dîce, câ opiulu este la ei una delicatesa de predilectiune; — suntu semSntii, cari porta opiulu cu sine in scatule de auru for-mandu-lu in pilule de câte 5—10 centigrame, din cari iau mai cu sema dupa mâncare. Efectulu lui la inceputu este •una iritatiune corporala si spirituala, carea si pre omulu din orientu -lu face neliniscitu.

Turcii nu se indestulescu cu ace'a, câ ei insi-si mânca I '

opiu, ci dau din elu si la cai, cari asemenea devinu iritaţi prin intrebuintiarea opiului.

In Chin'a nu mânca opiulu ci-lu sugu in forma de f u m u ; aici intrebuintieza opiulu incependu dela etatea de 20—25 ani. Din opiu facu globurele mici, le punu in pipe de diferite forme, si apoi le aprindu la lumina. Dupa acest'a intrebuintiare chinezulu se simtiesce intr'o stare ameţita, -i trecu tdte gândurile si dorerile, in urma -lu cuprinde una fierbintiela ardietore, in carea individulu se misîca câ unu nebunu, sbiera si sdrobesce totu din giurulu seu, de multe ori omora pre cine afla iu calea sa.

Precum in Turci 'a asia si in Chin'a suntu ospetarii, unde se vinde opiu; proprietarii acestoru ospetarii stau gata si se ingrigiescu de legarea ospetiloru, cari incepu a deveni furibundi. —

Sugatoriulu de opiu pre dî ce merge -si maresce porţiunea de opiu, asia câtu dupa 8—10 luni suge câte diece pipe pre d î ; in fine -si speseza toti banii pre op iu ; la acesti'a sugerea opiului se preface in mania si astu-feliu de morfinomanii in restempu de 4—6 ani -si platescu cu vieti'a. —

Morfinomanulu prelânga tempirea facultâtiloru spiri­tuali -si pierde apetitulu, si sanitatea corporala; faci'a i se asemena cu colorea plumbului si in urma slabesce asia de tare, in câtu nu remâne numai cu pielea si osele. —

Gubernulu de acolo a luatu unele mesuri spre a im-pedecâ reulu, asia intre altele a pusu vama mare pre opiu, dar ' n'a ajunsu resultatulu dori tu; — dupa acea a dictatu inchisdre aspra ma chiaru si pedepsa cu mor te ; inse neci acestea n'au folositu nimic'a. — Pre la noi de comunu nu suntu neci mâncători neci sugători de opiu, dar ' totuşi suntu de acei'a, cari, pentru-câ se-si aline dorerile s'au dedatu a inghitî din acestu mijlocii porţiuni marisiore. Cei din orientu mânca seau beau suculu macului aprope asia precum -lu dâ natur'a, precându cei din Europ'a -lu intrebuintieza mai rafinatu. Cei ce usueza opiulu seau morfinulu precum scimu se numescu morfinomani. —

Se vedemu cum devinu morfinomani cei mai mulţi omeni. Eta asia: Pre unulu -lu ddre reu capulu, pre altulu facia ori stomachulu, si chiamându mediculu, -lu rdga se-i dee cev'a medicina, carea repede se-i alunge dorerea; acest'a numai câ se se mântuiesca, prescrie câte-va mili-grame sare de morfinu, ce are se fia injiciata sub piele. Morbosulu intr 'adeveru se simtiesce mai bine, dar ' indata -lu cuprindu erasi dorerile si astu-feliu erasi se intinde la mijloculu intrebuintiatu; acest'a totu asia merge pâna cându in fine nu mai pote trai fâra morfinu. Unii inse intrebu­intieza opiulu numai din plăcere, fiendu-câ li face unu iri-tamentu placutu, si inca nu numai laici, ci chiar' si medici suntu, cari au devenitu morfinomani. —

De aici se vede, cumcâ nu numai spre alinarea do-reriloru corporali ci si spre a celoru spirituali s'au in-datinatu a intrebuintiâ morfinulu; ma suntu unii si inca mulţi, cari numai pentru-câ se le treca tempulu, iau mor-

tinulu in locu de sugara, in locu de musica, câ se impla golulu, ce-lu indigenéza nelucrarea in viéti'a trândaviloru. Numai din acést 'a simpla causa se inveninéza astădi cu mortinulu cei mai multi locuitori din orasiele celea mari. — Statistic'a aréta, cumcâ intre morfinomani se afla si multe dintre femei, — totu din ace'a ne potemu convinge, cum-că dintre 100 morfinomani 50 suntu de acei'a, a caroru ocu-patiune este afina cu specialitatea medicala, asia medici, medicinisti, ingrigitori de bolnavi si calugaritie. Acestu faptu se esplica asia, cà respectivii potu ajunge cu usio-rintia la aparatele ce suntu de lipsa la injiciarea morunului.

Din nenorocire morrinulu este asemenea cu opiniti ; neincetatu trebue mărite porţiunile. Morfinomaniilu incepe pre dì cu unu centigramu si in tota dîu'a -lu multiplica, pana ce in 4—5 luni morfinomania -si are bas'a depusa si atunci scapare nu se mai dà. Sermanulu morfinomanu numai atunci se simte bine, deca usueza mortinulu, ce totu-de-a-un'a -lu porta la sine. La preâmblare, deca -lu cuprinde patim'a seau se simte indispusu, se dà la una parte, la unu locu feritu, seau se urca pre una trăsura, pentru-câ se pota îndeplini injectiunea. — Câţi nu dispăru din logele teatrului, numai pentru luarea morfinului, câ asia se-si alunge obosél'a, tempirea. —

Spre a face si mai cunoscute efectele opiului respec­tive a morfinului se amintimu aici dupa „Revue scientifique" unele date din celea multe ce se insira acolo. Età ce se potu ceti in foi'a ace'a :

Dr. L. a fostu medicii de spitalu ; câ studentu multu tèmpu a locuitu in Vien'a, si aici s'a datu cu totulu fu­matului si beuturei de bere neeumpetate ; in urm'a acesteia incepù a suferi in sgârciuri de stomachu, in contra caror 'a a intrebuintiatu injectiuni de morfinu. Dar' fiendu-eâ do-rerea, carea la injectiune indata incetase, in a l fa dî de-comunu se reintórse, mediculu s'a dedatu a intrebuintiâ morfinu inainte de a mânca. La aparintia sanetatea lui aretâ una amelioratiune, dar ' pentru-câ se pota sustiené acést'a amelioratiune aparenta, nefericitulii era silitu a mari încontinuu porţiunile de veninu, pana cându in fine Inâ pre dî câte 10 centigraine de morfinu. — Ajungèndu la punctulu acesfa, incepuse a slabi; ochii i intrară mai afundu in capu, pupilele i-se contrasera, faci'a luà colórea pamèntului, dispusetiunea lui deveni posomorita. Uneori tăcea óre întregi, fàra a dâ cev'a semnu de activitate. Corporalminte inca totu asia de trândavii era câ si spiritualminte ; adese­ori zăcea câte unajumeta te din dî. Apetitulu i -ascadiutu; de mâncări se infiora si nu mânca numai salata, fructe cu gustu acru si pucinu lapte.

Unu prietinii alu seu, carele ingrigiatu fiendu de sortea lui prin sciriciri s'a convinsu, cumcâ uniculu scopu alu medicului era numai injectiunea morfinului, si cumcâ acei'a demanéti 'a, la amiadia, sér'a, la tòta mâncarea, in scurtu dîsu fàra cumpetu si fàra margini in continuu golea din sticl'a ce neincetatu o porta cu sine. Cându fii în­

trebaţii insusi nefericitulu a marturisitu, cumcâ -i este cu nepotintia a se elibera de nionomani'a sa. —

Cându se apropia or'a de injectiune, dîcea elu insusi, pre întregii corpulu seu simtiâ una mâncarinie, se simtiâ esbauritu, oboritu de una ostenela generala; căpătase pal-pitatiune de anima, tiuire de urechi. — Deca -lu impedecâ cev'a intru indestulirea pasiunei sale, deveniâ furibundu; -si bătea muierea si copiii. —

Dupa ce se întâmpla injectiunea tote se schimbau; mediculu din nou era amabilii, cu voia buna, placutu in conversare, dar' — numai pentru câte-va momente ; preste pucinu trebuea renoita porţiunea seau se incepea din nou starea cea de coinpatimitu de mai inainte. —

Nefericitulu omu odată -si făcuse una injectiune, carea deja trecuse tota mesur 'a ; s'a inveninatu, erâ aprope de morte. Mediculu, carele -lu cura, l 'a rogatu se înceteze cu dedarea sa fatala. Patientulu se jura, câ deja de multu nu mai intrebuintieza morfiniilii; a mintitu, precum facu acesfa toti morfinomanii; a-i aretâ mintiunea, neci n'a fostu greu; intr'unu puiucu alu scriniului seu de nopte au aflatu mai mulţi injectori de ai lui Pravaz si 10 grame de veninu — morfinu. — Dupa multa vorba a medicului patientulu respectivu s'a juratu, câ va paraşi acesfa patima teribila, ce-lu duce la morte ori nebunia. Preste siesa dîle inse din nou aplică una injectiune ultraista, si a moritu. —

Din acestea se vede, cumcâ abusuiu cu morrinulu strica nu numai corpulu ci si spiritulu, incâtu invenineza in elu simtiemintele celea bune. Mediculu amentftu e râ omu cultu, invetiatu si totuşi mintia câ unu scolariu, carele a comisu cev'a escesu, si-si bătea muierea si copiii câ si unu omu betivu. —

Dar' suntu caşuri, in cari coruptiunea morala este si mai mare. Morfinomanulu fura, ma comite chiar' si ucideri. Eta unu casu! Una feta din una familia nobila ajungendu de tinera orfana, fu crescută intr'unu claustru, unde, precum ea dîcea, a fostu forte nefericita. In etate de douedieci ani ajunse in cas'a tutorului seu, si nu preste multu s'a maritatu si iaca dupa placulu seu. Dar ' femei'a tenera erâ asia de nervdsa, in câtu cea mai mica opuse-tiune o ducea intr'o stare, in carea mai de multe ori trebuea se-o inchida. Mediculu începu a aplică morfinu in contr 'a nervositater ce o chinuia si dorerea preste pucinu înceta. Cu totulu rapita de acesfa descoperire, si-a câscigatu unu injectoru de alui Pravaz, si-a scrisu sie-si recepţii si in­cepii cu multa lăcomia a intrebuintiâ injectiunile.

Dupa siese luni deja ajunse a lua pre di porţiune de câte 40 centigrame. Spre a pote acoperi spesele obvenite, incepii a luâ cărţile din bibliotec'a bărbatului seu, si a le vinde precum si din argintariele sale; cu tote acestea erâ in crisa de bani, dar' a datu de unu farmacistu forte prevenitoriu, carele i-a datu creditu, asia câtu din 29 Maiu 1881 pâna in 27 Octobre 1882, i-a prestatu 3475 centigrame de morfinu, ce s'a urcatu la 1600 franci si 70 mii de injectiuni de câte 1 centigramu.

La amăgirea creditului tiner'a femeia si- continua câ una nebuna calea sa cea pernitiosa; odată inse farma-cistulu pretindiendu complanarea contului, o amenintiâ cu ace'a, câ tote Ie va descoperi' bărbatului. Serman'a femeia luâ dela una amica a sa unu imprumutu de 200 franci, dar ' creditorulu pretindea intrega sum'a, atunci nefericit'a — a furatu.

Starea ei nu se pdte descrie! erâ câ si a toturoru morfinomaniloru ; slăbire totala, lipsa de apetitu, tempire alternanta cu furia. Intr 'ace'a in continuu furâ. In fine ajunse in spitalu, unde si- traganâ vieti'a intr'o specia de nebunia.

Acestu casu tristu si- are si joculu seu ulterioru, care celu puci nu espia simtiementulu moralu vatematu. Farmacistulu, carele fâra recepte dela medicH, a datu 70 mii porţiuni de morfinu, fu judecatu la unu arestu de 8 dile, la unu mulcta de 1000 franci si una desdaunare de 2000 franci.

Publiculu aplauda, desi inca n'a aflatu destulu de rigorosa acesta sentintia a tribunalului.

Caşuri de acestea suntu destule, precum ne martu-risesce statistic'a. Se vedemu inse potu-se vindeca morfi-nomanii si cum? Prim'a conditiune e, câ se se lase de âce'a datina seau dedare si fiendu-câ acest'a forte cu greu se pdte ajunge, pentru ace'a unu mijlocu mai bunu si mai cu efectu este, mai alesu deca morbulu este inaintatu, a-lu scote morbosulu din cerculu familiei si alu duce in atare institutu, unde se fie sub grigia continua si unde medicii lu- voru desvetiâ dela intrebuintiarea moronului.

In Americ'a suntu spitale anume pre sem'a morfino­maniloru; in Germani'a suntu ddue.

Mai consultu este a preveni morfhiomani'a. Spre scopulu acest 'a prim'a regula es te : a impedecâ pre morbosu in ace'a, câ se pota ajunge la veninu si câ mediculu numai in lipse estreine se se intinda la morfinu, atunci adecă, cându vieti'a morbosului nu se mai pdte scapă si mediculu nu mai pdte face alfa, decâtu se faca suportabila vieti'a cea scurta a morbosului prin alinarea doreriloru acelui'a.

Mai departe desî cetirea cartiloru medicali pentru unu laicu de comunu este periculdsa, totuşi cetirea cartiloru scrise despre abusulu cu morfinu se pote concede, ma chiar' se recomanda.

Propusetiune compusa. (Prelegere practica din 1 . materna).

11. Propusetiunea compusa prin subordinatiune.

Deca ar ' intra cineva in scóla sì ar ' dice: „Deca a stătu vèntulu" si mai departe n'ar ' dice iiice unu cuvèntu, ati intielege voi ceva? Asia dara, câ nu v'ati potò intipui ce voiesce se dica? Seau deca asi dîce eu : „Cându am plecatu de acasă, sî apoi asi tace m'ati intielege voi? Ba nu. Dar ' d e c a d u p a : Deca a stătu vèntulu, — a m adauge — a inceputu a plouă, ati intielege voi deplinu? Da, amu intielege. Sì deca eu dupa: „Cându amu plecatu de acasă,

j — asi adauge — am inchisu usi'a, ati intielege voi? Da. j Spune-mi inca odată acelea doue propusetiuni, cari n'au I avutu intielesu de sine! Dèca a stătu vèntulu, — Cându

am plecatu de acasă. —• Dar' cele-alalte doue propusetiuni : ; „A inceputu a plouă". „Am incuiatu usi'a" — au intielesu

deplinu? Da, acestea au intielesu deplinu. Dar ' propusetiunile urinatone au intielesu de s ine :

A cărei civi suntu activi si morali. Cându invetiamu mai ! bine. Câ si pre tine insuti. Cându vine tomna. Unde

suntu multe păduri. — N'au intielesu. Dar' propusetiunile acestea au intielesu de sine: E fericita patria. Mi s'a stinsu lumin'a. Iubesce pre deaprópele teu. Arborii -si pierdu ornamentulu. Aerulu e mai curatu. — Acestea au intielesu si de sine.

Acum voiu împreună propusetiunile celea din urma cu celea de ântâiu asia: E fericita patria, a cărei civi suntu activi si morali. Cându invetiam mai bine, mi s'a stinsu lamp'a. Iubesce pre de aprópele teu, câ si pre tine insuti. Cându vine tómn'a, arborii -si pierdu ornamentulu. Unde suntu multe păduri, acolo aerulu e mai curatu. Din câte propusetiuni sta fia-care din acestea? Din câte doue pro­pusetiuni. Asia dara ce feliu de propusetiuni -su? Pro­pusetiuni compuse. Au intielesu deplinu. Asia dara acestea propusetiuni coordinate -su? Nu-su propusetiuni coordinate.

Spune-mi inca odată, cari din acestea au intielesu de sine? (Le spune). Cari n'au intielesu de sine? (Le spune). Din propusetiunea compusa, acea, care are intielesu de sine, se numesce principala. Cum se numesce ? Principala. Care se numesce principala. Propusetiune principala acea, care are intielesu de sine. Care e propusetiunea principala in cea de ântâiu compusa? in a dou'a? in a t re i 'a? in a pa t r ' a?

Propusetinnile cari n'au intielesu de sine se numescu secundare. Cum se numescu propusetiunile, cari n'au intielesu de sine? Secundare. Care e secundara in pro­pusetiunea prima compusa? in a dou 'a? etc.

Propusetiunile secundare, fiendu-câ depindu dela celea principale, se numescu si subordinate. Cum se mai numescu propusetiunile secundare? Se mai numescu si subordinate. Pentru ce? Pentru-câ depindu dela celea principale.

O propusetiune, in care se afla un'a principala si un'a subordinata se dîce compusa prin subordinatiune. Care propusetiune se dîce compusa prin subordinatiune? Acea, in care este un'a principala sì un'a subordinata. Cum e compuse propusetiunea: E fericita pat r i ' a , a cărei civi suntu activi si morali" ? E compusa prin subordinatiune. Dar ' a dou'a? a t rei 'a? a pat r 'a? a cincea? Invetiatoriulu scrie pre tabla: 1. Se vorbesce, câ fratele teu a moritu. 2. Se nu uitamu câ témpulu trece. 3. Noi âmblamu la scóla, câ se invetiamu. 4. Dute, de unde ai venitu. 5. Elu n'a venitu la scola, fiendu-ca a fostu morbosu. Anima­lele, cari traiescu in jurulu casei, se numescu animale domestice.

Cetesce propusetiunea prima N ! Cu ce cuvèntu e legata propusetiunea subordinata de cea principala,? Cu conjunctiunea cà. D a r ' i n propusetiunea a dou'a? Eră cu conjunctiunea cà. In a t rei 'a? Cu conjunctiunea că. In a patr 'a ce feliu de cuvèntu léga subordinala de cea prin­cipala? Adverbulu de locu de unde. In a cincea? Con­junctiunea fiendu-cà. In a siés'a? Pronumele relativu, cari.

Vedeţi copii, propusetiunile subordinate se lega de celea principali cu unele conjunctiuni, adverbii seau pro­nume relative. Cu ce se lega propusetiunile subordinate de celea principale? Cu conjunctiuni, adverbii si pronume relative. Se-mi spune-ti o propusetiune compusa, in care

.subordinat'a se fia legatu de cea principala cu conjunctiuuea ai.' Cu conjunctiuuea că, pentru câ fienducâ etc.

Intregesce propusetiunile urmatdrie cu subordinatiune : Scolariulu, care — se premieza. Parentii au audîtu, câ — Elu nii-a spusu, câ. — Şcolarii leneşi mer i ta , câ se. — Se vorbes.ce, câ. — Elu s'a scaldatu, unde. — Tatalu meu a moritu, cându — etc.

Invetiatoriulu scrie pre tabla: De unde nu -i focu, nu esa fumu. Eri am asceptatu, câ se vina părinţii la mine. Pomulu, care nu produce, se taia. Cetesce pro-pusetiunea prima! Ce felin de propusetiune e? Compusa. E compusa prin coordinatiune seau subordinatiune? Prin subordinatiune. Care e subordinata? De unde nu -i focu. Unde se afla subordinat'a, in aintea propusetiunei prin­cipale seau dupa ea? înaintea propusetiunei principale. Care e subordinat'a in a dou'a propusetiune? Câ se vina părinţii la mine. Dar' aci unde e subordinat 'a? Dupa principala. Sî in a t rei 'a? In midîlocu. Asia dara unde pote sta subordinat 'a? îna in te , dupa seau in midiloculu principalei. Câudu sta inainte subordinat'a se numesce antecedenţa. Cum se numesce, cându stâ inainte? Se numesce antecedenţa. Spune-mi o propusetiune cu o ante­cedenţa.

Cându subordinat'a sta dupa principal'a se numesce consecinţa. Cum se numesce? Consecinţa. Spune -mi o propusetiune de acestea! Cându subordinat'a sta in mi­diloculu principalei, se numesce incisa.

Cum se numesce, cându stâ in midîlocu ? Se numesce incisa. Spune-mi o propusetiune de acestea. (Deprindere din carte).

Uitati-ve, in propusetiunea prima prin ce e despărţita subordinat'a de cea principala? Prin coma. Dar ' in a dou 'a? a t re i ' a? etc. Prin ce se despartiesce subordinat'a de principala? Prin coma. Pentru deprindere se dicteza mai multe propusetiuni si copiii le scriu pre tabla).

Tem'a. Pre dr'a venitoria fia care scrie 10 propu­setiuni compuse prin subordinatiune!

F. Ungureanu.

Discursu. Tienutu in Madarasiu la 29 Maiu 1890 cu ocasiuuea adu­narci filiali invetiatoresci a cercului protopopescu Madarasiu

Homorodu.

Onoratiloru Domni Invetiatori Diecesani!

Devis'a seclului presbite este progresulu, adeca a inaiiitâ pre tote terenurile, precum pre celu materiale, asia si pre celu spirituale, fiendu-câ omulu sta din doue parti, din trupu, si din sufletu ; Scopulu progresului pre terenulu materiale este avuti'a materiala, ér ' pre celu spirituale este avuti'a spirituala, carea cu unu cuvéntu se numesce : Cul­tura. Cultura! mare cuvéntu e acést'a si eu aci, din capu locului dîcu, câ numai omulu este capace de cultura, ani­malele se potu dresa, plantele se potu nobilita, ér ' de cultura nu suutu capaci, fiendu-câ n'au spiritu, n'au suiietu, numai omulu, avèndu elu si sufletu neinoritoriu, se pote cultiva si asia am devenitu acolo, unde am voitu a deveni adeca la Domnedieu, care a datu omului acelu sufletu ne-moritoriu, deci dicu ori ce cultura, pre ori ce terenu fia acea, trebue se fia in relatiune strinsa cu Domnedieu, seau cum se dîce cu terminu usitatu, trebue se fia religiósa ; cultur'a farà religiune este masc'a culturei, câ precum masc'a ascunde faci'a omului, asia cultur'a farà religiune ascunde sufletulu omului, si n'are sciintia de Domnedieu,

care a datu sufietulu omului, si care este adeveratulu isvoru a ori ce cultura adeverata. Cultur'a este de multe specie, eu aci numai despre cea literaria voiescu a vorbi pucine. Cultur'a literaria este uniculu midilocu, prin care se pote omulu, si popórele cultiva, ér' câ acést'a cultura lite­raria se fia universala, acea totu odată trebue se fia in limb'a

: poporului, unu individu se pote cultiva si in limba straina i inse atunci acea cultura remane isolata de poporu ; era câ I unu poporu se aiba cultura literaria, mai inainte de tòte

limb'a lui trebue cultivata, si acést'a se potè era numai prin literatura cultiva adeca literile cultiveza limb'a, si limb'a culta cultiveza popórele, inse literile prim'a "data se invetia in scólele elementarie, ór' sufletulu scólei elemen-tarie este invetiatoriulu.

Invetiatorii dar ' la tòte popórele suntu acei factori, cari punu fundainentulu la tòta cultur'a literaria, fiendu-câ ei invetia mai ântâiu literile pre acea generatiune mica, din care apoi iesu omenii cei mar i , si culti, si nici unu omu mare astadi nu ar ' potè dîce despre sine, câ elu câudu-va n'a siediutu la petiórele cârui-va invetiatoriu, se fi fostu acelu invetiatoriu domesticu, câ si la Domnii cei mari, fia fostu de scóla elementaria, câ si la omenii mai de rendu, si asia cu totu dreptulu se pote dîce, câ inve­tiatorii suntu factorii principali ai culturei literarie.

# # # Mai de multu totu invetiamentulu publicu, inferioru,

si superioru, era liberu, adeca nici statulu, nici beseric'a, nu se ingrigeâ despre invetiamentulu literariu ; cându dlcu câ nici beseric'a, atunci intielegu tèmpulu mai inainte de Christosu, câ beseric'a lui Christosu totu-de-a-un'a a avutu mare grigia de invetiamentulu literariu publicu a credin-tiosiloru sei, conformu mandatului divinu mergeţi si invetiati tòte popórele, botezandu-i etc. precum are si pana in diu'a de astadi; dîcu dar', mai de multu, totu invetiamentulu literariu era liberu, cine se simtiâ chiamatu de a propune ceva ramu de sciintia literaria, si- conducea o chilia, deca nu avea propria, si afara pre parete punea o tablitia, si pre acea scria, unulu pedagogu de litere, altulu invetiatoriu de gramatica, alu 3-le de retorica, poiesia, filosofia, dre­pturi, etc. nime nu -lu intrebâ: in ce spiritu propuni tu acestea sciintie? ér ' pruncii si tènerii se grupau pre lângă pedagogu, seau pre lângă invetiatoriulu de alte sciintie, si i- plateau didactru, pentru invetiarea loru, inse si atunci numai invetiatoriulu de prunci mici se iiumiâ pedagogu, èra cealalti dupa numele sciiutiei, ce o propuneau p. e. gramatistu, retoru, poietu etc. si fiendu-câ pedagogulu avea mai multu necazu cu pruncii cei mici, tiendu asti'a cam de comunu nesalnici, de aci apoi a venitu acelu proverbiu „quem dii odere, pedagogum fecere" pre cine iau uritu Dieii, pedagogu l'au facutu" ; inse ce se vedi! acestu nume de Diei blasfemata a devenitu la mare onore, astadi cea mai mare onore este a se potè cine-va numi pedagogu reuumitu, cari suntu forte ra r i ; numele celealalte de gra­matistu, retoru, poietu, filosofii, iuristu, si altele s'au con-topitu in numele comunu de proî'esoru, ér' numele de de multu alu dascaliloru s'a stramutatu in numele de invetiatoriu, ambe aceste nume suntu onorifice in societate, inse cu multu mai mare onore i-se da unui pedagogu renumiţii, fiendu-câ pedagogi'a este o sciintia de specialitate, si omenimei de torte mare folosu, si nici potè fi astadi unu profesoru, si unu invetiatoriu perfectu in sl'er'a s'a de activitate, carui'a nu -su cunoscute cărţile pedagogice.

Ce au escugetatu pedagogii renumiţi facia cu inve­tiatorii, câ se me cuprindu aci numai cu acést'a, vomii vede

mai la vale, acum se ne intdrcemu inapoi la libertatea invetiamentului literariu.

Beseric'a lui Christosu dela inceputulu seu a portatu mare grigia de invetiamentulu literariu, in cei trei secuii primi quidem n'a potutu porta asia mare grigia fiendu ea pre morte persecutata, inse cu atâtu mai vertosu dupa ce a esitu victoridsa prin sângele martiriloru sei, adecă dupa acea pre lângă tdte mănăstirile, si basericele parochiali si catedrali, a redicatu scdle publice. Ea a infhntiatu gimna-siele, liceile, academiele, si universităţile cele mai vechi, adecă ea a crestinizatu, si cultivatu tdte popdrele europene, acest 'a este unu adeverii istoricu constataţii, câ adecă totu invetiamentulu publicu a fostu religioşii, besericescu. Peda­gogii cei renumiţi, ce au aflatu consultu spre a se perfecţiona invetiatorii scdleloru elementarie? Acea se pdte dîce cu u n u c u v â n t u : reuniunea, adecă invetiatorii se se organiseze in reuniuni invetiatoresci, cu scopu câ ei prin ei insi-si se se perfecţioneze pre terenulu pedagogicii; frumdsa idea; adecă omenii de specialitate au reuniunile loru, advocaţii au camere advocatiali, negutiatorii camere comerciali, notarii reuniuni notariali. Si tocm'a in dîlele abia trecute s'a per-tractatu unu proiectil de lege in camer'a deputatila.ru Ger­maniei, câ si lucratorii se aiba camerele loru, ce inse nu s'au primitu, deci si invetiatorii se aiba reuniunile loru invetiatoresci, asia si-au infiintiatu apoi mai ântâiu statele europene astu-feliu de reuniuni invetiatoresci, si ast'a a ndstra reuniune, speciahninte adunarea ndstra filiala de astadi -si are isvorulu seu acestei idei pedagogice, câ adecă unu invetiatoriu cu pruncii sei şcolari se tiena o propunere de proba, si dupa acea ceialalti invetiatori presinti se cri-tizeze metodulu acelei propuneri, si asia imprumutatu se-si schimbe ei intre sine părerile loru, si ei pre ei insi-si se se iustrueze in manuarea celui mai bunu metodu de pro­punere.

# # # Cum prospereza acest'a Reuniune, si adunare filiala

la noi ? ast 'a e o intrebare delicata, mie, care acuina de 5 ani am ondre de a fi Preside acestora adunări filiali -mi pare câ nu prospereza prea b ine; caus'a nu vi-o spunu gaciti-o D-vdstra, si deca o veti gâci, fiendu prea usioru de gâci tu, delatmati-o.

# # # Si acum cu acea rogare inchidu acestu Discursu de"

deschidere câtra onoratu D-vostra, câ nici odată se nu uitaţi acea, câ sunteţi fii natiunei române, si invetiatorii diecesani a Diecesei Oradei-Mari gr. cat. Naţiunea romana v'au nascutu, si Dieces'a Oradiana va crescutu in preparandi'a s'a diecesana. Dieces'a va dispusu la staţiunile, in cari de presinte fungati, ea va portă grigi'a si pre venitoriu; Se cuvine dar' se fiti cu iubire catra naţiune, si cu supunere catra Diecesa, de şcolarii invetiamentului D-vostre concrediuti se portati mare grigia, pre aceia se-i invetiati cu tota con-sciinti'a, câ aceia cu tempu se fia celatieni buni a patriei, si fii credintiosi a Diecesei; prin lectura continua, in câtu Vi permitu impregiurarile, si mai alesu de opuri pedagogice, se ve cultivaţi insi-ve câ asia loculu onorificii in societate, : de invetiatori diecesani populari, se-lu inipleti pre deplinu cu tota ondrea. Se traiti Doniniloru invetiatori Diecesani! ! Si cu aceste siedinti'a o dechiaramu deschisa. i.

Georgiu Ardeanu. !| parochu si protopopii gr. cat. ¡ 1

2182 — 1890.

Cerculariu catra intregu clerulu archidiecesanu.

Prin acést 'a se escrie concursu pentru completarea statiuniloru docentali si cantore-docentali cu terminulu de 30 Juliu a. c. st. n.

I. P r o t o p o p i a t u l u M u r e s i u l u i .

1. Staţiunea docentala din Muresiu-Osiorheiu cu emolumintele:

a) Salariu anualu de 200 fi. v. a. din cari 150 fi. din cass'a besericei, 20 fi. v. a. pana se va îmbunătăţi cass'a besericei, dela oficiulu protopopescu si 30 fi. v. a. din repart i t iune;

b) Cuartiru liberu in edificiulu scdlei in odaia separata. Se observa, câ cursulu scolasticu tiene 10 luui de dîle, dela 1-a Septembre pâna in 30 Juiu st. n. si dintre concurenţi va fi preferitu celu cu tonu mai frumosu.

2. Staţiunea cantore-docentala din Ciavasiulu-de-câmpia, cu emolumintele:

a) Salariu anualu 120 fi. v. a. din repartitiune pre poporu platindi in 2 r a t e : b) 30 metrete cucuruzu â 16 cupe, metrat 'a computata in 80 cr. = 24 fi. c) 30 dile de lucru â 40 cr. v. a. = 12 fi. v. a. d) dela inmor-mentâri cu saracuste câte 1 fi. 34 cr. v. a., fâra saracuste 1 fi. 34 cr. v. a., fâra saracuste 1 fi. e) dela prunci pâna la 2 ani câte 34 cr. f) dela 2 ani pâna la 7 ani câte 68 cr. ór' dela 7 ani câte 1 fi. g) alte venite stolarie preste anulu intregu, afara de miruitu, molitva dela s. Pasci, in baui si prescuri, compútate preste totu in 20 fi. h) din servirea s. Pasci 17 cr. i) tertialitatea dela cununia 35 cr. v. a. k) cas'a cantorala cu tinda si cămara, grasdu de 4 vite si o culina compútate tdte in 15 fi. v. a.

II. P r o t o p o p i a t u l u D e r g e i .

Staţiunea docentala din Fizesiu cu emolumintele: 1. Salariu anualu de 200 fi. v. a. din repartitiune

pre poporu solvindi in 4 rate egale, si adecă in 1 Decembre, 1 Februariu, 1 Aprilu si 1 Juniti a fiesce cărui anu scolasticu.

2. 4° lemne focali, pentru incalditulu scdlei si chiliei docentale, tăiate si vecturate de poporu.

3. Cuartiru in edificiulu scdlei cu 2 încăperi si tinda. Gradin'a pentru legume. Concurenţii la acosta staţiune voru ave de asi aşterne

suplícele sale concursuali pâna la terminulu suprafiptu, provediute cu carte de botezu, atestatele despre absolvirea cursului pedagogicu in vre-unu institutu preparandialu publicu, despre depunerea esamenului de cualificatiune do­centala si ocupatiunea de pâna acum, precum si cu ates­tate despre portaren morala si sciinti'a tipicului si a câu-târiloru sântei iióstre beserici greco-catolice, cari documinte tdte voru fi de a se aşterne la oficiulu protopopescu sus-mentionatu, de unde se voru face necesariele dispusetiuni pentru candidarea la acesta staţiune, amesuratu deter-minatiuniloru Regulamentului scolasticu archi-diecesanu de sub Nuinerulu consistorialu 3261/1876 partea II . capii VI. § . 7 1 pagin'a 19.

Blasiu din siedinti'a consistoriala tienuta in 17. Juniu 1890.