organizarea proiectarii in germania rd

8/13/2019 Organizarea Proiectarii in Germania RD

1/12

1

I. ORGANIZAREA PROIECTARII IN GERMANIA

In Germania exista Palatul Federativ al Arhitectilor (Bundesarchitektenkammer, BAK) -uniune necomerciala (Uniunea arhitectilor), compusa din 16 palaturi de arhitecti ale fiecarii tari defederatie (land). Acest palat are functia si de a reprezenta arhitectii germani pe arena internationala

prin departamentul - Retea de export arhitectural (Netzwerk Architekturexport, NAX). In cele 16palate ai arhitectilor sint inregistrati in jur de 125 mii arhitecti (inclusiv si designerii de interior,urbanisti si arhitecti de landschaft). In Palatul landului Saxonia sint inregistrati 2700 arhitecti, din ei1700 arhitecti privati si 1000 ce activeaza in intreprinderi de stat. Majoritatea firmelor de proiectaredin Saxonia au pina la 10 arhitecti angajati (80-90%), companii mai mari se intilnesc in landuri dinest. Palat de arhitectura este organizatia care are puterea de a oferi licente pentru arhitecti,organizatie publica legislativa (autolegislativa si autoadministrativa). Statul a promovatautogestionarea si autoadministrarea uniuniilor si organizatiilor de arhitecti, de insusi membriarhitecti ai lor, dupa codul de regulamente impus de Bundesarchitektenkammer (Palatul Federativ al

Arhitectilor), fiecare Palat al landului avind regulamentari personalizate. Astfel Palaturile dearhitecti nu au finantare din partea statului, si functioneaza pe baza depunerilor membrilor ei. Acestlucru creaza beneficii atit si statului care este scutit de unele obligatiuni de administrare cit siarhitectilor, lucrul sau cu beneficiarii de de stat fiind simplificat.

Functiile Bundesarchitektenkammer:

1. Acordarea dreptului de a activa in proiectare a specialistilor, inclusi in reestreleBundesarchitektenkammer, licentionarea arhitectilor.

2. : ., , . ., .

3. Controlul calitatii lucrarilor de proiectare si de constructii, pe baza punctelor 1 si2;

4. Recalificare membrilor Bundesarchitektenkammer, organizata prin cursurispeciale, ce au loc periodic in institurii de proiectare, cu prezenta obligatorie a angajatilor;

5. Sustinerea financiara a membrilor Bundesarchitektenkammer aflati in virsta depensionare, pe baza la fonduri speciale de pensionare.

In Saxonia acordarea dreptului de a activa in proiectare de arhitectura se face in baza Legiiin Constructii, care permite depunerea cererii pentru constructii numai persoanelor care au dreptulsa se numeasca "arhitecti". Tot in acest document este notat ca aceasta persoana fizica este inclusain reestrele Palatului de arhitecti al Saxoniei in calitate de arhitect. Pentru a fi inclus in Palat,

persoana trebuie sa fie domiciliata sau sa posede studiou de arhitectura pe teritoriul Saxoniei, sa

posede studii finisate (cel putin 8 semestre) intr-o institutie germana cu profil cuvenit, sau intr-oinstitutie din tara straina, sa aiba experienta de lucru in domeniu 2 ani dupa finisarea studiilor, si 5cursuri de recalificare.


2/12

2

Standartele activitatii profesiei de arhitect privat contin:

- proiectarea;

- depunerea cererii pentru eliberarea autorizatiei de constructie;

- controlul asupra desfasurarii lucrarilor de constructii (supravegherea de autor) si aobiectului finisar;

- lucru cu beneficiar;

- participarea la concursuri;

- participarea, voluntariat in uniuni sau organizatii profesionale.

STANDARTELE PROFESIEI. IMPUTERNICIRILE ARHITECTILOR:

OBLIGATIUNILE ARHITECTILOR:

- corelatie increzuta cu beneficiarul constructiei;

- cunostinte aprofundate in practica de proiectare de mediu (urbanism)

- experienta bogata in proiectare, si cunoasterea progresului de costuri in domeniulconstructiilor;

BENEFICII SI NEAJUNSURI IN SISTEM:

- Posibilitatea beneficiarului de a obtine de la proiectant a setului complet de documentatie

de proiect, cu interventii minime in procesul de constructie si de proiectare, ce ofera comfort cit sipentru beneficiar cit si pentru proiectant, si asigura calitate sporita a organizarii proiectarii si aobiectului construit;

- contractul privind respectarea bugetului pentru constructii;

- Luarea in consideratie a tuturor interese publice si private, insa, dupa regula, termeni lungide proiectare.

REGULAMENTUL PRIVIND PRETURILE DE PROIECTARE A ARHITECTILOR SIINGINERILOR:


3/12

3

HOAI- HONORARORDNUNG FUR ARCHITEKTEN UND INGENIEURE

FAZELE SI CARACTERISTICILE LUCRARILOR DE PROIECTARE:

- Stabilirea bazei pentru proiectare ----3%

- Schita de schita ----7%

- Schita de proiect ----11%

- Documentatia de proiect petru certificat de urbanism ----6%

- Proiect de executie ----25%

- Elaborarea sarcinii pentru executarea lucrarilor de constructii ----10%

- Participarea la ordonarea sarcinii pentru executarea lucrarilor de constructii ----4%

- Supravegherea de autor a lucrarilor de constructii ----31%

- Documentatia obiectului ----3%


4/12

4

II. ANALIZA ORASULUI CHISINAU

In perioada actuala Chisinaul arhitectural este cuprins de mai multe procese de schimbari, detranzactii, cit pe plan urbanistic, cit si pe plan de arhitectura. Acest fapt in mare parte produs dincauza schimbarii necisitatilor, tipurilor de activitati a pupulatiei in Chisinau, si evolutia tehnico-stiintifica.

In timpul URSS Moldova constituia un punct strategil al intregii uniuni, Chisinaul fiind ocapitala sovietica, economia carui a fost dirijata in condordanta cu necisitatile uniunii. A avut locurbanizarea rapida a populatiei moldovenesti, cu imigrare intensiva, ce se stabilea adeseori inChisinau. Aparuse brusc numar mare de cladiri de locuit cu apartamente multietajate. Din punct devedere al zonarii Chisinaului, au fost create zone locative, zone de producere, s.a. Au fost reglateretele de circulatie a transportului public, organizate centre locale administrative si sociale. Au fostelaborate caile de evacuare a deseurilor, canalizarea, aprovizionarea cu apa, incalzire, a zonelor

locative.In zonele de producere au fost edificate uzine, ce raspundeau cerintelor si necesitatilor cit si

populatiei bastinase cit si cerintelor de aprovizionare a URSS cu produs final de divers tip.

In anii '90 ai sec. XX a avut loc destramarea URSS, iar in Moldova in urma dobindiriiindependentei au fost pornite multiple procese de transformare a intereselor strategice de productie,trecerea de la regimul politic soviectic socialist spre cel democrat, trecerea de la economia

planificata spre economie de piata, s.a. procese, care au creat alte cerinte si necisitati spre spatiiarhitecturale. Acest proces de schimbari si transformari poate fi realizat intr-un timp mai indelungat,

in unele cazuri au aparut si efecte negative ale organizarii necompetente ale acestor procese.

1. LOCUINTE:

In Chisinau locuintele si zone pentru locuinte pot sa se divizeze in 2 tipuri:

- zone pentru case de locuit cu apartamente, complexe de locuit,

- zone pentru case de locuit individuale.

Zonele cu case de locuit cu apartamente si complexele de locuit, majoritatea au fost construitepe timpurile URSS. Au fost organizate cartiere rezidentiale, aprovizionate cu gradinite, scoli, spatiipublice, centre civice, normate pentru numarul concret de locuitori in cartiere. Cladirile construitein perioada ceea erau orientate favorabil. Insa cladirile aveau si neajunsuri, cum ar fi, suprafete micisi variantie mica a planelor apartamentelor, incit se edificatu dupa proiecte tip, fatadele cu o esteticaredusa. Din punct de vedere a alimentatiei cu incalzire, deasemenea au neajunsuri, incit astazi

preturile la resursele de combustibil cu care s-ar efectua incalzirea agentului termic sint ridicate, si oproblema contemporana este utilizarea materialelor termoizolante in constructia cladirilor de locuit

pentru a reduce costurile incalzirii locuintelor pe timp de iarna. Lucrarile de adaugire a materialuluitermoizolant pe partea exterioara a peretilor exteriori a cladirilor de locuit deterioreaza aparenteleestetice si dezechilibreaza fatadele cladirilor, si espectul orasului.


5/12

5

O alta problema contemporana, ce este de fapt un efect negativ al constructiei cu a cladirilor delocuit cu spatii reduse, este insusi spatiile mici ale apartamentelor. Din cauza lipsei de controlarhitectral bine reglat, in Chisinau este curenta problema constructiei anexelor la cladiri de locuitindividuale cu apartamente. Aceste anexe tind sa rezolve pentru unele familii necesitatea de spatii

pentru locuit, insa pe de alta parte degradeaza aspectul estetic al cladirilor la care sint construite.Acest lucru se intimpla si din cauza randamentului mic intre posibilitatile de procurare a

apartamentelor de catre oraseni, si preturile apartamentelor.

In ultima perioada de timp se edifica un numar mare de case de locuit cu apartamente sicomplexe locative, proces ghidat de economia de piata si ca sa asigure necisitatile urbanizarii. Insacalitatea acestor constructii, cit si din punct de vedere urbanistic, nu sunt bine rezolvate.

Casele de locuit individuale au fost raspindite mai mult in zonele vechi ale oraselor, neatinse deconstructiile sovietice. In ultimul timp este vazuta tendinta de antiurbanizare, crearea la periferiileorasului a cartierelor rezidentiale din case de locuit individuale.

2. MONUMENTE:

Denumirea monument provine la latinescul memento, ce nseamn memorie, avndsensul, prin extensie, aducere aminte. Monumentele de arhitectur se impun ateniei publice princalitile lor artistice: proporii, modalitatea de a prelucra i pune n oper materialul de construcie,valoarea decoraiei plastice, ct i prin particularitatea lor de a reprezenta epoca istoric n care aufost construite. Monumentul de arhitectur poate fi att o cldire pstrat i utilizat n continuare,

precum i vestigiile arhitectonice puse n valoare prin spturi arheologice, ruinele unor aezri sauconstrucii, pstrate n stare fragmentar ori n stare de ruin, care evoc realitile din trecut.

n Republica Moldova monumentele de arhitectur snt protejate prin Legea privind ocrotireamonumentelor (22.06.1993), elaborat n conformitate cu legislaia european, n care este stipulat:Monumente snt obiecte sau ansambluri de obiecte cu valoare istoric, artistic sau tiinific, carereprezint mrturii ale evoluiei civilizaiilor de pe teritoriul republicii, precum i ale dezvoltriispirituale, politice, economice i sociale. O completare a legislaiei de ocrotire a monumentelor a

fost adus de Legea culturii (27.05.1999) i de Convenia privind protejarea patrimoniuluimondial cultural i natural, ratificat n 2002 de ctre Republica Moldova. Aceste acte legislativeau constituit suportul juridic privitor la aspectele ocrotirii, restaurrii i proteciei monumentelor devaloare artistic i istoric de pe teritoriul Republicii Moldova.

Monumentele de arhitectur snt clasate n trei categorii: universal, naional i local. nRepublica Moldova monumentele de arhitectur de valoare naional, snt nscrise n Registrulmonumentelor Republicii Moldova, ntrit de Parlament, iar monumentele de arhitectur de valoarelocal snt luate la eviden i ntrite n Registre de organele administraiei locale.

Toate monumentele, situate pe teritoriul Republicii Moldova, fac parte din patrimoniul eicultural i natural, se afl sub protecia statului. Monumentele de arhitectur reprezint bunuriimobile, cldiri aparte sau ansambluri de obiecte care fac parte dinpatrimoniul cultural, care,


6/12

6

datorit arhitecturii, unicitii i integritii lor n peisaj, au valoare din punct de vedere istoric,artistic sau tiinific; situri: lucrri ale omului sau opere rezultate din conjugarea aciunilor omuluicu natura. Monumentele nu snt discriminate dup criteriul cronologic, etnic, confesional sau de altnatur. Valoarea estetic, funcional sau material a monumentului este subsidiar fa de calitateade mrturie istoric.

Monumentele de arhitectur din Moldova dateaz ncepnd din preistorie, cuprind perioadaantic, medieval modern i contemporan. Snt considerate monumente de arhitectur toatemrturiile arhitectonice de pn la 1812. Cldirile i ansamblurile, valoroase din punct de vedereartistic sau tehnic, realizrile arhitecilor notorii, edificiile construite n epoca contemporan, pot ficlasate drept monumente de arhitectur dup mplinirea a 50 de ani de la terminarea construciei. nconformitate cu Anexa la Legea monumentelor ..., n anul 1993, n Republica Moldova se aflau5698 de monumente istorice, arhitectur i art monumental, incluse n Registrul de Stat, cu statutde monument protejat. n multe cazuri legislaia nu a fost aplicat, multe monumente deimportan naional fiind distruse sau renovate fr coordonarea obligatorie cu Ministerul Culturiial Republicii Moldova. Printre acestea se afl cteva zeci de biserici de lemn din secolele XVIII-XIX care au fost demolate sau incendiate, aceiai soart fiind urmat de mai multe monumente dearhitectur de importan naional din Chiinu i alte localiti ale republicii. Reieind din faptul,c n ultimii 20 de ani nu au fost realizate deplasri de cercetare pe teren, situaia privitor la starea iexistena mai multor monumente ale Patrimoniulcultural imobil la categoria Monumente dearhitectur nu este cunoscut.

Monumentele de arhitectur se mpart dup tipologie n: arhitectura civil (locuine, edificiipublice), de cult religios (biserici cretine i eterodoxe, complexe monastice i schituri rupestre,sanctuare), arhitectura fortificat (de aprare); arhitectura industrial, construcii inginereti,

arhitectura peisagistic, monumente arhitecturale.Sint mai multe probleme actuale in privinta monumentelor arhitecturale in Chisinau:

1. Problema majora este ca timp de 20 ani de la independenta problema monumentelor nu afost cercetata la un nivel corespunzator de vreo institutie de stat. Acum de 4 ani in urma s-afondat Agentia de Inspectare si Restaurare a Monumentelor din Moldova. Insa cu parere de rautimp de acesti 20 ani au fost distruse 77 monumente de arhitectura in Chisinau.

2. Insuficienta de fonduri pentru restaurare si mentinere a monumentelor, buget extrem demic al Agentiei de Inspectare si Restaurare a Monumentelor din Moldova, ce constituie

~300.000 euro. Cu asa buget, cum sustine Ion Stefanita, se poate de restaurat un singurmonument.

3. Neprotejarea monumentelor.

4. Coruptia organelor administrative municipale, ce permit constructia altor edificii modernein locul monumentelor.


7/12


8/12

8

Prerea cetenilor este decisiv n problema amenajrii spaiilor verzi pentru agrementulcopiilor, crearea unui sistem de amenajare a albiei rului Bc i afluenilor lui. Rul Bc sa devinaaxa verde a capitalei i sa fie baza carcasei ecologice a municipiului. Prin consultarea populaiei arfi bine sa se elaboreze un plan de management al spaiilor verzi din capital. Ar fi bine sa seelaboreze un program municipal special de educaie ecologic a cetenilor, pentru care sa fie

promovat n diferite instituii (grdinie, coli, universiti, ntreprinderi etc.).

4. SPATII VERZI:

Situaia existent: Mediu natural cu risc sporit pentru sntatea locuitorilor, gestionareadefectuoas a sistemului de salubrizare

Chiinul este un ora verde i are spaii nverzite variate, iar unui orean i revine cca 31,5

m.p. de terenuri verzi, ceea ce se nscrie n norma general de 20-50 metri ptrai/locuitor pentruoraele balneare. Aici snt amplasate patru arii naturale protejate de stat, care ocup 180 ha, iarcomplexul de protecie a mediului include spaiile verzi ale oraului cu destinaie variat: pstrareafondului genetic vegetal i animal, pstrarea i dezvoltarea arhitecturii peisagere, recreerea

populaiei. Pe teritoriul capitalei snt determinate cinci tipuri de spaii nverzite. Spaiile verzicompacte intraurbane snt amplasate preponderent n partea de nord i vest a oraului, iar scuarelesnt dispersate n toate sectoarele capitalei - mai mult la Ciocana (17,6 ha) i Rcani (11,5 ha), darmai puin la Buiucani (3,3 ha), Centru (6,2 ha), Botanica (6,8 ha).

ns mediul natural urban este supus unor factori cu influen permanent de degradare ca de

exemplu: emisiile de gaze, poluarea apelor, eroziuni i alunecri de teren, reducerea zonelor verzi,presiunea antropic etc. Apele bazinelor acvatice din intravilanul oraului depesc de 4-6 oriconcentraia maximal admisibil de poluare, din cauza lipsei zonelor sanitare de protecie lantreprinderile mari, lipsei instalaiilor pentru reciclarea i utilizarea deeurilor industriale imenajere, sistemului neperformant de asigurare a salubritii. Pe teritoriul oraului i al localitilorsuburbane snt nregistrate 62 sectoare afectate de alunecri de teren active.

n ultimul timp, creterea necontrolat a parcului auto i intensitatea transportului a adus lapoluarea nalt a aerului, la care se adaug presiunea constant asupra spaiilor verzi provocat delipsa parcrilor amenajate. Lipsa tehnologiilor de prelucrare a deeurilor, utilajul tehnic nvechit iinsuficient, numrul mic de personal tehnic, relaiile nereglementate dintre prestator i beneficiardezorganizeaz sistemul de asigurare a salubritii n ora, fapt ce se rsfrnge negativ asupramediului natural urban, i drept consecin starea sntii, tot mai problematic, a fiecruicetean.

Indicele polurii aerului n Chiinu este ridicat, principalii poluani fiind dioxidul de azot,praful, oxidul de carbon. Sursele principale de poluare a aerului n Chiinu snt: transportul auto,unitile termoenergetice, n msur mai redus ntreprinderile industriale, care, dei au programei volume reduse de producere, snt situate i n sectoarele centrale ale oraului, fr a dispune de

zone sanitare de protecie.Coninutul de produse petroliere, compui de cupru, azot amoniacal, nitrai, nitrii i detergeni

n rul Bc depete de cteva ori indicii cotelor maximal admisibile. n lunca rului pe teritoriul


9/12

9

oraului snt dou zone mari industriale depite de timp (Sculeni i Uzinelor) amplasate de-alungul cii ferate. Zona de protecie a rului Bc constituie 500 m, care ns nu se respect. Cca. 40ntreprinderi industriale i depozite snt amplasate n zona de protecie, din care se scurg toate apelereziduale comunale sau rezultate n urma proceselor productive i de la precipitaii. Artera acvatica oraului este un recipient deschis, ce reprezint un focar de epidemii. Scurgerile de ap dinreelele de distribuie i canalizare au condus la creterea considerabil a nivelului apelor freatice in

multe zone din ora.

Pe teritoriul municipiul Chiinu snt 49 de uniti industriale periculoase din punct de vederechimic, radioactiv i explozibil. Un risc tehnogen prezint depozitul de clor lichid de la staia detratare a apei potabile din str. Studenilor. Cantitatea total a substanelor puternic toxice folositanual este de aproximativ 450 tone.

Poligonul deeurilor solide din s. nreni, raionul Anenii Noi, a fost organizat pe o suprafade 22,5 ha pentru oraul Chiinu n anul 1990, cu capacitatea de calcul pn n anul 2020.Teritoriul se afl la bilanul Primriei municipiului Chiinu i este deservit de ntreprinderea

Autosalubritate, responsabil pentru colectarea, transportarea, prelucrarea i sortarea parial adeeurilor. Conform datelor pe poligon se acumuleaz zilnic 3100-3500 metri cubi deeuri menajeresolide, sau cca. 780-800 mii m3/an. O problem prioritar de mediu este reciclarea deeurilor, care

prezint un complex de aciuni menite s micoreze volumul generrii reziduurilor menajere iindustriale i utilizarea lor maxim n calitate de materie prim secundar, spre exemplu, la o uzinspecializat n prelucrarea deeurilor.

Maniera de abordare a problemei: Mediu curat i sntos prioritatea de baz a politicilor locale

Un mediu natural ntreinut ridic nivelul de confort al populaiei i are o influen benefic

asupra sntii publice. Chiinul este un ora verde i aceasta este o valoare, pe care ne propunems o transmitem generaiilor urmtoare. Vom promova o politic activ de meninere i sporire asuprafeelor verzi, de micorare a factorilor de poluare a aerului i apelor. Orice cetean trebuie sfie protejat de factori nocivi i s fie informat despre situaia mediului din municipiu. n planteritorial, n municipiu trebuie dezvoltat un sistem modern de colectare i prelucrare a deeurilor.Totodat, n suburbie vor fi susinui antreprenorii care i propun soluionarea problemelor demediu i de asigurare a salubritii.

Municipiul Chiinu trebuie s asigure accesul la un loc de via confortabil, ntr-un mediucurat. La nivelul municipiului Chiinu vom ntreprinde msuri de micorare a nivelului polurii i

de protejare i reabilitare a patrimoniului natural n beneficiul public.

5. PROBLEMA TRAFICULUI:

In ultimiin ani, capitala Chisinaului a suferit transformari radicale privind modul de viata alcetatenilor, care au adoptat tot mai mult un mod de viata occidental. Astfel, in Chisinau s-adeclansat o adevarata febra a constructiilor de vlocuri noi cu apartamente, de case individuale, totmai multe familii dorind sa-si cumpare si un autoturism. Dis pacate insa chisinauenii nu-si alegintotdeauna o masina de calitate, performanta, fapt explicabil, partial, prin calitatea proasta astrazilor care nu permit intretinerea in conditii bune a autoturismelor noi.


10/12

10

Numarul de masini din oras, proprietate personala, creste alarmant: cu circa 7000 deautoturisme pe an. Astfel, din anul 1997 pina 2004, numarul de autoturisme a crescut de doua ori,iar incepind cu anul 1999 depaseste numarul de autoturisme pentru care a fost proiectata reteaua destrazi a capitalei. Intrucit in anul 2008 numarul de masini ar putea depasi de 2 ori aceasta limita,

pericolul congestionarii traficului urban va fi din ce in ce mai accentuat, in special pe motiv careteaua stradala va fi imbunatatita insuficient pentru un numar atit de mare de autoturisme.

Daca se va pastra acest ritm de crestere, peste 5 ani, se va atinge cifra de cca 220 mii deautoturisme particulare pe strazile capitalei, ceea ce va determina o circulatie lenta, o penetratiegreoaie si plina de stresuri pentru pasagerii mijloacelor de transport, pentru calatorii transportului

public, dar si pentru pietoni, creind ambuteiaje si strangulind, literalmente, anumite zone a mun.Chisinau, in special, avinduse in vedere zona centrala a capitalei. Este evident ca, problema ridicatanu se rezolva de la sine, iar ambuteiajele, ca si rabdarea locuitorilor capitalei, au niste limete, pecare ar fi mai bine sa nu le fortam. In special, ar trebui ca autoritatile Municipiului Chisinau saabandoneze stilul de rezolvare a problemelor in regim de "criza" si sa treaca la o metodologiemoderna, flexibila si promitatoare de solutionare metodica a problemelor transportului urban.

n prezent, din cauza staionrii la semafor se pierd n trafic circa 43000 de ore, ceea cereprezint pierderi materiale n valoare de circa 115.000 de dolari SUA, iar din bugetul municipiuluiChiinu, doar din cauza traficului lent, anual se pierd cel puin 30%,. Aceste sume sunt, n primulrnd, suportate de ctre oferi, ale cror maini au un consum mai mare de carburani pe motivulstaionrilor frecvente i al deplasrii lente, n al doilea rnd, o parte din bani sunt pierdui de

patroni, care nu reuesc livrarea sau furnizarea la timp a mrfurilor, ntruct angajaii lor ntrzie laserviciu i astfel scade productivitatea muncii. Astfel de servicii cum sunt cele din taximetrie pierd,ntruct reuesc s satisfac un numr mai mic de cereri pe zi. Din cauza creterii numrului de

maini, pierderile se vor majora i ele, cu circa 2-3% anual n urmtorii 3 ani, crescnd apoi nprogresie geometric, cauznd, n final, blocarea traficului.

Menionm c nu numrul mare de maini este cauza principal a ambuteiajelor, ci maidegrab utilizarea ineficient a limii strzii. Sunt strzi cu lime variabil, de exemplu, stradaIsmail: pe un segment are trei benzi pentru fiecare sens, iar pe podul de pe str. Albioara, dup

bulevardul tefan cel Mare i Sfnt sunt deja doubenzi, ca mai sus de str. Koglniceanu s apardin nou trei benzi(pe str. Pan Halippa), astfel nregistrndu-se o ngreunare a traficului pesegmentul str. Bucureti bd. tefan cel Mare.

O alt problem stringent este lipsa unui numr foarte mare delocuri de parcare.Instituiile de stat, dar i multe centre comerciale i de agrement nu asigur numrul necesar

de locuri de parcare. Se propune elaborarea unei legi ce ar obliga orice instituie public, centrucomercial sau de agrement s dispun deun numr de locuri de parcare ce ar satisface cererea devizitatori pentru aceste instituii. Prin urmare, parcrile supraetajate ar trebui s devin un lucruobinuit i indispensabil pentru cetenii oraului, iar atragerea agenilor economici locali sau ainvestitorilor strni n aceste proiecte, s asigure o surs de venit sigur pentru bugetul municipal.

Problema semafoarelor nereglementate corespunztor creaz nu doar disconfort psihologic,dar i importante pagube materiale, pentru ora, dar i pentru persoanele private. Semafoarelereprezint un element indispensabil n reglementarea circulaiei rutiere n mun. Chiinu. n zonacentral a oraului, din cauza sistemului ortogonal al strzilor, numrul de semafoare este foarte


11/12

11

mare, practic la fiecare intersecie. Din cauza distanelor relativ mici ntre semafoare este absolutnecesar setarea lor n regim de coridor verde , n special a strzilor ce asigur tranzitul mainilordintr-un sector al capitalei n altul, prin zona central, de exemplu,bulevardul tefan cel Mare iSfnt, str. Bucureti, str. M. Koglniceanu, str. Columna, Bnulescu- Bodoni, str. Pukin, str. V.Alecsandri, str. Ismail .a.

n urma studiului, s-a constatat amplasarea nereuit i ineficient a multor semafoare depe strzile aglomerate ale oraului. Timpul pierdut din cauza staionrii la semafor constituie circa30% din timpul total pierdut de oferi n trafic. Dac e s comparm aceste pierderi cu celesuportate de ctre participanii la trafic, vom obine suma de 37000 de dolari SUA pe zi, de pe toatestrzile aglomerate. n bugetul municipal, aceste pierderi reprezint 9,7% sau peste 11 mil. de dolariSUA anual. Atragem atenia c aceste pierderi sunt suportate exclusiv de participanii la trafic. nmedie, un oferchiinuian pierde n fiecare an 75 de dolari SUA pe an, ceea ce constituie circa o

jumtate din salariul mediu lunar pe economie.

Pentru reglarea fluxului de pietoni, pe mai multe strzi din Chiinu au fost instalate

semafoare pentru pietoni. Multe din ele sunt necesare, dar sunt i cazuri cnd acestea suntineficiente din cauza lipsei unui flux mare de pietoni sau a variabilitii acestuia. n astfel de situaii,e de la sine neles c trebuie utilizate semafoare cu buton. Avantajul semafoarelor cu buton rezidn faptul c oprete traficul doar n caz de necesitate, pe o perioad de 15 - 17 secunde pe minut/dou minute, n mare, fluxul de maini pstrndui fluiditatea. Studiind fluxul pietonilor pe strzilePukin i Ismail, la intersecia strzii Bucureti cu str. 31 August am constatat c acesta estenensemnat, prin urmare, aici pot fi instalate semafoare cu buton.

Un alt tip de semafoare pentru pietoni sunt cele cu ceas, care arat timpul disponibil pentrutraversarea strzii, preul unui astfel de semafor fiind de aproximativ 8750 de lei. Recomandm, de

asemenea, instalarea unor astfel de semafoare la trecerile de pietoni de pe strada Alecu Russo, laintersecie cu strada M.Sadoveanu, i la intersecia cu sens giratoriu de pe bulevardul MirceacelBtrn. Din cauza setrii nereuite a semafoarelor de pe strada Pan Halippa, sensul spreTelecentru, viteza medie de deplasare a autovehiculelor este de dou ori mai mic dect pesensul opus, iar timpul necesar parcurgerii acestei poriuni este de trei ori mai mic dect timpuloptim.

Se impun astfel msuri de prevenire a acestor situaii, prin construirea unor strzi ce arasigura conexiunea ntre sectoare, ocolindu-se zona central. Ar trebui s menionm n acest

context i importana unui nou Plan Urbanistic General al Municipiului Chiinu. n 2006 a fostrealizat un nou Plan Urbanistic General, unde se propune, n sfrit, o strategie concret dedezvoltare a municipiului Chiinu, prevzndu-se modificri importante i n domeniultransportului, n special, privind mbuntirea reelei stradale, conexiunea sectoarelor princonstruirea de strzi noi sau prelungirea celor existente. Salutm aciunile preconizate n PUG 2006

privind transportul, doar c realizarea lor sunt pe termen lung i este greu de estimat se va putea inepasul cu ritmul de cretere a numrului de maini.

Amintim n acest sens c atunci cnd se reconstruia strada Pan Halippa, traficul pe strziledin zon era foarte greoi, prin urmare, ncercarea de a reconstrui o strad sauo poriune de strad

din partea central a oraului, n condiiile n care numrul de maini va fi foarte mare, va duce,efectiv, la blocarea zonei centrale a Chiinului. De aceea e recomandabil ca reconstrucia strzilors nceap de la zona central aoraului i n timpul cel mai apropiat. innd cont de faptul c


12/12

12

multe din propunerile PUG 2006 reia iniiativele din PUG 89 care nu au fost realizate, suntemsceptici n privina ndeplinirii tuturor obiectivelor propuse n noul PUG. n consecin, n cadrulacestui studiu au fost elaborate o serie de propuneri pe termen scurt ce ar putea mbunti situaia.Fr aciuni concrete,eficiente, ns, orientate pe termen lung, propunerile noastre nu vor putea fiaplicate dect parial, neuniform i probabil imprecis.

Acest studiu dorete s conving autoritile Municipiului Chiinu n nevoia unei politiciintegrate de soluionare, dezvoltare i ajustare a traficului urban din capital la nevoile iconstrngerile inerente ale publicului, singurul de natur s evalueze n mod obiectiv calitateainfrastructurii de drumuri, soluiile gsite la reglementarea traficului, i msurile pe care autoritilemunicipale le vor identifica pentru deblocarea problemelor reflectate n cadrul acestui studiu.

organizarea proiectarii in germania rd

Documents