organizarea centrala Și locală În moldova Și Țara românească Între secolele xiv-xvi

8/16/2019 Organizarea Centrala Și Locală În Moldova Și Țara Românească Între Secolele XIV-XVI

1/10

Organizarea centrală i locală în Moldova i ara Românească în sec. XIV-XVIș ș Ț

Asadar, in primele veacuri ale epocii medievale, dupa constituirea lor ca state de sine statatoare,

Moldova si ara Romaneasca cunosc, in domeniul organizarii centrale si locale, principii !uridice

si institutii administrative aproape identice, speci"ice, cu unele particularitati, tuturor statelor

"eudale europene.

Ast"el, domnia, ca institutie centrala isi avea radacinile in evolutia tarilor, cnezatelor si

voivodatelor # domnul "iind continuatorul cneazului sau voivodului, din etapa "ormatiunilor

prestatale. Aparitia institutiei domniei a "ost rezultatul unui proces evolutiv, determinat atat de

progresele interne, cat si de nevoile de aparare e$terne, am%ele state "eudale "ormandu-se si

devenind neatarnate, de sine statatoare, apro$imativ in mod simultan, ara Romaneasca in &''(,

iar Moldova in &')*.

In am%ele tari domnul era aidoma monar+ilor "eudali din restul uropei, conducatorul

politic al statului, se"ul suprem al armatei, se"ul puterii legislative, e$ecutive si !udecatoresti,

precum si al %isericii si intregului aparat administrativ.

egitimitatea si autoritatea domniei rezulta din im%inarea a doua principii cel electiv -

asa cum si in cadrul voivodatelor, cnezatelor si tarilor se proceda la alegerea conducatorului din

cadrul o%stei si cel ereditar, "unctia mostenindu-se prin traditie.

/in cronica lui 0rigore 1rec+e si scrierile istorice ale carturarului /imitrie 2antemir se

su%antelege ca principiul ereditar avea intaietate 34re o%iceiul tarii # scrie 1rec+e # nu se cadea

altuia sa se dea domnia, decat aceluia ce era samanta de domn5. 6i /imitrie 2antemir, in

/escrierea Moldovei, precizeaza ca 3/omnia Moldovei la inceput se mostenea7 principiul de

alegere era numai atunci cand se stingea cu totul vita domneasca5 si ca 3nu s-a pus in scaunul

Moldovei un domn strain, atata timp cat mai era in viata vreo mladita din vec+ea "amilie

domneasca5 si ca 3a%ia in curgerea vremii a inceput a se cere votul %oienilor pentru domnialegitima5. Aceeasi im%inare ereditar-electiva o intilnim si in ara Romaneasca la &)88, de pilda

3s-au adunat %oierii toti, si mari si mici, si toata curtea si clerul si au ridicat domn pe Radu

Voievod de la A"umati, ginerele lui 9asara% Voivod5 # acest citat din 32ronica arii Romanesti5

sugerandu-ne ca principiul ereditar se aplica in mod nuantat puteau deveni domni urmasii

1


2/10

directi, cei ce erau 3os domnesc5, dar, in unele cazuri, si urmasii pe linie colaterala, "iii legitimi si

cei nelegitimi si c+iar si ginerii, ca in cazul de mai sus.

2u prile!ul alegerii domnului s-au cristalizat si statuat doua ceremonii investitura # in

cazul lui 6te"an cel Mare, 1rec+e ne relateaza 3stransu-s-au %oierii tarii si mari si mici si alta

curte marunta, dimpreuna cu motropolitul eoctist si cu multi calugari, la locul ce se c+eama

/ireptate si i-au intre%at pe toti, iaste-le cu voie tuturor sa le "ie domn: i toti au strigat intr-un

glas ;Intru multi ani de la /umnezeu sa domnesti


3/10

tarii5./omnul ales, potrivit acestei im%inari a principiului ereditar-elective, era considerat 3unsul

lui /umnezeu5, con"erindu-i-se ast"el un caracter sacru intregului ceremonial. rau insa si

diversi pretendenti, uzurpatori, care erau socotiti 3nelegiuiti5.

6e practica o%iceiul asocierii la domnie, spre a preveni luptele intre diversi pretendenti si

spre a se asigura succesiune pasnica, "ireasca, legitima ast"el 9asara% intai si l-a asociat pe

=icolae-Ale$andru 9asara%, "iul sau7 Ale$andru cel 9un # pe Ilias si 6te"an, 6te"an Voda pe "iul

sau 9ogdan, 6te"anita # pe 4etru Rares, "iindca 3acesta era una din odraslele in veci neuitatului

6te"an5, scrieetopisetiul arii Moldovei.

4entru secolele XIV-XVI, adica, e$plica /imitrie 2antemir, 3de la /ragos, care a

descalecat Moldova, pana la 6te"an cel Mare, pe cand tara era li%era, dreptul de mostenire a "ost

totdeauna respectat. Acest o%icei a ramas neatins si s"ant, c+iar su% turci, pana la stingerea

neamului /ragosestilor5, insa, dupa aceea, 3alegerea domnului a "ost lasata de turci pe seama

%oierilor Moldovei 5, iar moldovenii tre%uiau sa respecte 3totdeauna legea ca domn sa "ie "acut

unul din "iii sau rudele domnului raposat5. In aceasta prima "aza, sec. XIV-XVI, atri%utiile

domnului erau depline 3/omnilor # scrie 2antemir # nu le lipsea nici o prerogativa a puterii

supreme, cu care se mandresc principii cei mari. A"ara de /umnezeu si sa%ia lor nu recunosteau

pe nimeni mai mare in tara, iar in a"ara nu erau legati de nici un principe su% nume de "euda sau

de inc+inare7 raz%oiul, pacea, viata, moartea si %unurile tuturor locuitorilor depindeau de vointa

lor si de toate acestea puteau sa dispuna dupa vointa, pe drept sau pe nedrept, "ara sa se poata

impotrivi cineva5. In mod detaliat # dispunand de acel privilegiu de drept, de principiul

3dominium eminens5 de "actura romana, adica stapan a%solut al tarii # domnul era se"ul statului,

dispunand de atri%utii politice, legislative, administrative, militare, !uridice etc. 2a se" suprem al

intregii administratii, +otara in pro%lemele impartirii administrativ-teritoriale, numea sau revoca

pe dregatori, intarea sau con"isca proprietatile supusilor, strangea darile, prin dregatorii sai

centrali sau ai unitatilor teritorial-administrative, %atea moneda7 era se" suprem al %isericii #

con"irmand sau sc+im%and pe mitropolit, episcopi sau egumeni7 ca voievod, comandant suprem,

conducea si coordona orice actiune militara, c+ema oastea su% ordine # atat cetele %oieresti cat si

garzile proprii de mercenari sau 3oastea cea mare5, gloatele inarmate ale tarii7 ca se" suprem al

tarii inc+eia pace sau declara raz%oi, ori tratate internationale cu continut divers. Ast"el, scriind

despre atri%utiile domnului, de a inc+eia pace sau raz%oi, 0rigore 1rec+e preciza ca 3la valeatul

3


4/10

>((*-&)(& # 6te"an Voda, lasand inima cea neprietenoasa, intorcandu-se catre datoria

crestineasca, s-au impacat cu craiul lesesc si mare legatura au "acut, nu doara ca s-au temut de

puterea lor, care se ispitisa si raz%oi "acusa si cu turcii, de atatea ori si-au %iruit si cu alti megiesi

de prinpre!ur avand s"ada, niciodata nu s-au plecat, ci pentru ca sa cunoasca toata crestinatatea ca

n-au "ost dinspre dansul incepatura, ca n-au ridicat el armele asupra craiului, ci craiul "ara cale si

"ara stire au venit asupra lui, unde si acolo s-au intors cu rusine, mai apoi ca sa arate ca mai mult

poate sa strice el craiului, decat craiul lui 6te"an Voda, au intrat de i-au ars targurile si i-au ro%it

podanii?/acii, pace au legat intr-acest c+ip, ca sa-i "ie intr-a!utoriu impotriva "iecarui vra!masu,

iar pri%egii de am%ele parti sa nu seprimeasca5.

In su%ordinea domnului, organul central imediat ierar+ic era s"atul domnesc. @ormat din

mari %oieri si clerici, al caror numar varia intre 8)-'( de mem%ri, s"atul domnesc asigura

respectarea +otararilor domniei, intarea actele, +risoavele, tratatele semnate de domn, acorda

imunitate supusilor, !udeca diverse pricini penale si civile, s"atuia pe domn in diverse c+estiuni

"undamentale, era consultat de domn in pro%leme politice, militare, %isericesti, administrative

etc. /in marturiile de epoca de care dispunem, putem reconstitui ta%loul e$act al s"atului

domnesc din Moldova si Muntenia, cu atri%utiile "iecarui dregator in parte. Ast"el, su% Ale$andru

cel 9un &B((-&B'8C su% care se admite in unanimitate de catre istorici ca s-a de"initivat

organizarea administratiei pu%lice, a"lam # de la 0rigore 1rec+e si unul din adaugitorii cronicii

sale, Misail 2alugarul # ca 3tocmitu-s-au si %oieri mari in s"at, de c+iverniseala tarii si-a

pamantului Moldovei5 si ca su% acest mare gospodar al Moldovei e$istau 8D de dregatori in

s"atul domnesc

E Marele logo"at # era 3giudecatoriu si alesatoriu de ocine, ispravnic pe o "runte

E de oameni de tara5, peste curteni7 !udeca unele stram%atati in tara5 si 3lua de seama tuturor

ispravnicilor celor ce sunt la curtea domneasca57

E Marele vornic din ara de Fos !udeca pricinile 3din tara, cine au stram%atati si glo%nic de

morti de om5 si strangea darile din produse si indeplinea, totodata, si "unctia de vornic al

9arladului, unde era sediul arii de Fos7

4


5/10

E Marele vornic al arii de 6us !udeca pricinile din su%ordinea supusilor7 era 3glo%nic de

morti de om si desugu%iri5 si, totodata, vornic al /oro+oiului, oras in care era resedinta sa,

pentru cele &8 tinuturi ale Moldovei de 6us7

E 4arcala% de Gotin # comandant al 2etatii si tinutului 3la acea margine dinspre ara eseasca

si 2azaceasca si giudecatorul tuturor din acel tinut57

E Gatmanul si parcala%ul tinutului 6ucevei 3si ispravnic comandant, loctiitor al domnului,

n.n.C peste toate ostile tarii7

E Marele spatar si staroste al tinutului 2ernauti7 pastra spada domnului7

E Marele pa+arnic si parcala% de 2otnari era 3ispravnicul viilor domnesti de la 2otnari si

Garlau5, cu misiunea devenita 3o%iceiu sa dreaga sa guste, n.n.C domnului la zile mari cu pa+ar

de masa7

E Marele vistiernic si 3ispravnic pre socotelile ce se "ac, sa se ia din tara si gri!ind si dand

le"urile slu!itorilor57 era cel ce tinea socoteala 3a toata c+eltuiala 2urtii5, a oaspetilor si a

ospetelor si 3toate castigurile tarii57

E Marele stolnic # administra camarile, gradinile si pescariile domnului7 pregatea si gusta

%ucatele ce se serveau la masa domnului7

E Marele comis era 3ispravnic pe povodnici si pre toti caii domnesti57

E Marele medelnicer, 3de o%iceiu im%racat in +aina domneasca, vor%itoriu la masa domnului

la zile mari5 si cel care 3taie "ripturile ce se aduc la masa57

E Marele clucer, era 3ispravnic pre %eciurile domnesti, pre unt si pre miere si pre colaci, adica

poclane, si vin de la orase la =asterea lui Gristos57

E Marele sluger # 3ispravnic pre toate o%roacele ce se dau la cu+nele domnesti si la slu!itorii

2urtii si la ospeti ce vin in tara57

E Marele 3!igniceriu, ispravnic pre toate o%roacele de paine ce se dau la 2urtea domnului si la

slu!itorii 2urtii si la ospeti ce vin in tara57

5


6/10

E Marele vames era 3cel ce tine scalile tarii la vamesie5 si duce 3dulceti si co"eturi la masa

domnului la zile mari si ispravnic peste negutatori57

E Marele setrar era conducator, ispravnic 3pre corturile domnesti si-n osti si-ntr-alte cali si

purtatoriu de gri!a al tunurilor57

E Marele user # era 3purtatoriu de gri!a al tuturor salilor si talmaci strainilor la giudete57

E Marele armas 3ispravnic si purtator de gri!a pentru toti acei ce "ac rau si cad la inc+isoarea

tarii, la temnita5 si cel ce era, totodata 3pedepsitoriu tuturor si cei giudecati de moarte5 care erau

3dati pe mana lui, sa-i omoare57 el mai era poreclit si 3gade5, calau7

E Aga 3ispravnic pre dara%ani si pre targ, pre Iasi, giudetiu57

E ogo"atul al II-lea7

E 4ostelnicul al II-lea7

E ogo"atul al III-lea7

E 4ostelnicul al III-lea si 3cati va voi domnul sa "aca57

E 6patarul al II-lea si al III-lea7

E 4a+arnicul al II-lea si

E 4a+arnicul al III-lea.

In 2ronica moldo-polona, al carei te$t dateaza de la inceputul sec. al XVI-lea, gasim o

insiruire a 3dregatorilor voivodului moldovenesc5 in urmatoarea ordine, cu comentarii laconice,

dupa cum urmeaza Gatman7 Vornicul arii de Fos7 Vornicul arii de 6us7 Vornicul ce "ace pe

langa domn si slu!%a de maresal7 ogo"eti trei ca la noi la poloneziC, la cancelarii7 Vistiernici trei

ca la noi7 6tolnici trei7 4a+arnici trei7 /iaci mai mari, ce sunt peste scriitori, trei71sieri, ce sunt

mai mari peste ceilalti usieri, trei, cam ca la noi 3Homarnic5

4este curteni, care sunt ca la noi 3dJarzane5 sunt trei mai mari

E 2omisi, adica 3Honinsz5, trei

6


7/10

E 9ucatari sau 3soHarz5, trei

4este armasi, adica calai, sunt trei mai mari

E Aprozi pe langa domn, in odaia lui, trei

E 4itari, care ingri!esc de paine, trei

E 4ivniceri, trei

E 6patari, sau dupa noi, 3miecznic5, trei.

Autorul acestei cronici # un polonez # care voia sa "aca mereu comparatia cu situatia e$istenta la

acea data in tara vecina, 4olonia, insiruie, asadar, pentru inceputul secolului al XVI-lea el era,

posi%il, mercenar in oastea lui 6te"an cel MareC, un numar de BD de dregatori, socotindu-i si pe

cei care sunt cate trei.

2u "oarte mici deose%iri, in ara Romaneasca gasim, pentru sec. XIV-XVI, aceiasi

dregatori ca si in Moldova. In ordinea cronologica a aparitiei lor in documente, acestia sunt

vornic, %an care administra Oltenia si era, de o%icei, cel mai important dregator, dupa domnitorC,

vistiernic, stolnic, pa+arnic, pitar, pivnicer, logo"at, spatar, comis, postelnic sau stratornic, clucer,

medelnicer, armas, portar etc. In memoriile sale, 6ivori ne relateaza, comentand realitatile

istorice dintre anii &)K'-&)K) din vremea lui 4etru 2ercel, ca 34rincipele tine in "iecare zi

!udecata si primeste pe toti in "oarte %una randuiala. 6i repede ce ispraveste pricinile, atat civile,

cat si criminale, ne"iind alta lege decat vointa domnului, care se conduce dupa vec+ile o%iceiuri

ale tarii, din care ia cele mai multe pilde cu s"atul a doisprezece %oieri de "runte, care stau la

scaunul de !udecata cu alteta sa, nu pentru a da vot, ci doar pentru a-si spune parerea5.

4e langa 6"atul domnesc, ca organism permanent in su%ordinea domnului, atunci cand

tarile se con"runtau cu pro%leme mai complicate # declararea unui raz%oi, inc+eierea pacii,

inc+eierea unor tratate cu alte state, mazilirea unui domn de catre 4oarta # mai erau convocate,

periodic, marile adunari ale Moldovei si arii Romanesti, s"aturile mari de o%ste , ceea ce

corespundea cu 2ongregatiile in ransilvania.

Ast"el, in &)'K, cand, simultan, turcii, tatarii si polonii au invadat Moldova, alungandu-l

din scaun pe 4etru Rares, scrie 0rigore 1rec+e, cronicarul, ca 34radand si stropsand ara

7


8/10

Moldoviei imparatul 6uleiman si "iind tara %e!enita spre munti, stransu-s-au vladicii si %oierii

tarii la sat la 9adeuti de s-au s"atuit cu totii ce vor "ace de acea nevoie, ce le venisera asupra5. ot

ast"el, la &))(, domnul Moldovei, Ilias Rares 3adunand pe toti %oierii de curte si de tara si intreg

s"atul %oieresc in gradina de la Gusi, le vor%i multe cuvinte inselatoare, cand cu lingusiri si

laude, cand cu amenintari siin"ricosari5?5si s-au !urat inaintea poporului intreg, ca se tine de

legea crestineasca si ca n-are de gand sa se turceasca5.

a &D((, dupa ce a!unse in Moldova, Mi+ai Viteazul aduna si el pe reprezentantii tuturor

starilor 3atuncea toti %oierii si %atranii Moldovei po"tira de la Mi+ai Voda sa le dea domn pe "iul

sau, =icolae Voda si el "agadui asa5.

4entru ca tara sa poata "i condusa si controlata su% raport "iscal, militar, !udecatoresc de

catre puterea centrala, prin dregatori numiti de catre aceasta, intreg teritoriul era impartit in mari

su%diviziuni administrative, tinuturi in Moldova, !udete in ara Romaneasca. In am%ele tari au

e$istat si diviziuni administrativ-teritoriale mari # Oltenia, in ara Romaneasca, al carei

conducator, %anul, cu resedinta la 2raiova si care dispunea de o anumita autonomie. In Moldova,

teritoriul era impartit in doua mari diviziuni, ara de Fos, condusa de un mare vornic, care isi

avea sediul la 9arlad, cuprinzand &8 din cele 8B de tinuturi7 partea de nord, ara de 6us, era

"ormata din &8 tinuturi si marele vornic al acesteia isi avea resedinta la /oro+oi.

2ele 8B de tinuturi ale Moldovei intregi erau 9arlad, ecuci, ig+eci, apusna, Vaslui,

Or+ei, 6oroca, Gotin, 2ernauti, 6uceava, /oro+oi, Garlau, 2arligatura, Iasi, @alcin, 2ovurlui,

Gorinca, 4utna, Ad!ud, utova, rotus, 9acau, Roman si =eamt.

/e asemenea, ara Romaneasca avea 8B de !udete Fales, /urostor, Valcea, Motru,

6acuieni, 9alta, eleorman, Ialomita, 9uzau, Ramnic, 9raila, Il"ov, 4ra+ova, Me+edinti, Fiul de

6us, 4aduret, Vlasca, 0ilotru, Arges, /am%ovita, Olt, Fiul de Fos, Muscel, /ol!.

2onducatorii !udetelor si tinuturilor # !udeti, sudeti, parcala%i, vornici sau starosti # aveauatri%utii administrative, "iscale, !udecatoresti, militare si aveau in su%ordinea lor dregatori locali,

vata"i, %irari, glo%nici. 2onducatorii cetatilor se numeau parcala%i # documentele mentionand, de

pilda, parcala%i de Gotin, 6uceava, =eamt, 2etatea Al%a, 2+ilia, 6oroca etc. Mircea cel 9atran,

de pilda, daruind manastirii 2ozia %altile de la /unare, emitea la &B(D un act de cancelarie in

care se scria in "inal 3porunceste domnia mea tuturor dregatorilor domniei mele si catre c+e"alia

8


9/10

# sau parcala%ul # din /arstor, oricine va "i, !udetelor si glo%nicilor, toti, sa se "ereasca de %altile

manastiresti5. ot ast"el, 6te"an cel Mare, inc+eind la &B** un tratat cu regele 4oloniei, Ioan

Al%ut, +otara ca 3tre%ile si nedreptatile de la +otare, din amandoua partile, noi le vom lasa pe

seama starostilor de Gotin si 2ernauti5. /regatoriile de tinuturi si !udete purtand, uneori, nume

di"erite # parcala%i, sudeti, !udeti, c+e"alie pentru /o%rogeaC, vornici, starosti # dar avand

aceleasi prerogative administrative, "iscale, militare, !udecatoresti, oresele erau conduse in

Moldova de & soltuz si &8 pargari, iar in Muntenia de & !udet si &8 pargari. Ale$andrel-Voda din

Moldova, de pilda, intr-un +risov din 8D ianuarie &B)' scria 3am dat cu voia soltuzului si

pargarilor de la 9aia sa ai%a manastirea 4ro%ota din morile lor, in "iecare an, cate &8 coloade de

malt si B coloade de grau5 coloade # unitati de masuraC. ot ast"el, in ara Romaneasca, intr-un

+risov de cancelarie din &)&8, se scria 3oma Fudetul si cei &8 pargari din argoviste intaresc lui

Radu postelnic casa cu loc si pivnita5.

1neori, alaturi de acesti dregatori permanenti, soltuzul si !udetul si cei &8 pargari apare si 3un

s"at al %atranilor5, precum si 3o adunare populara5 ca organe periodice ale comunitatilor ur%ane.

In orase mai sunt prezenti si dregatori ai aparatului admninistrativ domnesc # vornici, pristavi,

starosti, vames, cu atri%utii "iscale, politienesti, !uridice, vamale.

6atele, "ie ele "ormate din tarani li%eri, mosneni sau razesi, "ie aservite domnului, manastirilor

sau %oierilor # aveau in "runtea lor cnezi, vatamani sau !uzi, care cumulau atri%utii

administrative, "iscale, !uridice. Ast"el, Ale$andrul cel 9un, %unaoara, in &B8', dand un +risov

prin care solutiona un litigiu de proprietate, preciza ca +otararea sa a "ost citita 3in "ata

vatamanului Veriga, care s-a parat cu "iii lui Rotampan pentru +otar5. Acelasi domn, daruind

patru sate unui mester zugrav, intr-un +risov din '( ianuarie &B8) precizeaza cine sunt !udetii

satelor respective. /omnul arii Romanesti, Radu cel Mare, scutind de toate da!diile si slu!%ele

trei sate ale Manastirii /ealu, scrie intr-un +risov din * ianuarie &B*K, ca locuitorii din cele trei

sate 3sa "ie slo%ozi de toate slu!%ele si da!diile mari si mici, iar cnezii sa nu cuteze sa-i opreasca5

pe oamenii manastirii sa stranga si aceste o%ligatii.2a si in cazul oraselor apare, uneori, alaturi de

acesti !uzi, !upani sau cnezi si acele organe colective ale comunitatii rurale, persistente din cadrul

o%stiilot satesti ast"el, intr-un +risov din D august &)*8 dat de cancelaria arii Romanesti pentru

o vanzare de lot "unciar, intre doi locuitori din satul Rusetul de Fos, se scrie ca martor al acestei

vanzari au "ost 3=an, !udele si multi oameni %uni si %atrani5.

9


10/10

6ursa Je% +ttpLLJJJ.re"erat.comLre"erateLadministratieLOrganizarea-centrala-si-locala*&>.p+p

Accesat pe &&L()L8(&D

10
http://www.qreferat.com/referate/administratie/Organizarea-centrala-si-locala917.phphttp://www.qreferat.com/referate/administratie/Organizarea-centrala-si-locala917.php

organizarea centrala Și locală În moldova Și Țara românească Între secolele xiv-xvi

Documents