Ordonanța președințială

Textele din CPC sunt sumare, dar NCPC, in mare parte, preia ceea ce doctrina și jurisprudența au stabilit deja pe baza celor doua texte din CPC. În plus, NCPC aduce unele noi rezolvări și modifică vechea cale de atac (CPC-ordonanța atacabilă doar cu recurs, NCPC-doar cu apel), dar termenul e același în ambele reglementări și curge de la același moment.

Începem cu analiza CPC, apoi o sa vedem elementele de noutate din NCPC.

Sediul materiei în CPC – art. 581, 582. , NCPC- art. 996-1001

I. Condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale

Art. 581 CPC: Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Așadar, condițiile de admisibilitate sunt:

1. vremelnicie 2. urgență = este o procedură urgentă și sumară3. neprejudecarea fondului (condiție stabilită doctrinar și jurisprudențial) = nu

tranșează fondul raporturilor juridice dintre părți

1. Privitor la condiția vremelniciei, ea are două semnificații:

- are o durată limitată în timp ( până când printr-o acțiune de fond se va stabili cui aparține dreptul litigios). Instanța doar ”pipăie fondul”. Sunt acele situații în care ”din avion” s-ar părea că reclamantul are dreptate. Un exemplu – ma duc în concediu și când mă întorc ușa forțată, altă familie îmi ocupă locuința. Eu cer o ordonanță președințială de evacuare până mă judec cu ei pe revendicare. Trebuie să dovedesc o aparență de drept (= sunt proprietar tabular, pot sa aduc martori că eu locuiesc acolo și ei au intrat cât timp eu am fost în concediu; nu le-am închiriat locuința, n-am încheiat cu ei un antecontract de vânzare-cumpărare notat în CF – dacă ar fi existat aceste contracte, nu aș fi putut obține o ordonanță președințială pt că ar însemna să prejudec fondul dreptului). Dacă am obținut ordonanța, nu sunt obligat să introduc acțiune în revedicare, dacă ei susțin că au vreun drept, ar trebui ca ei să introducă o acțiune în justiție prin care să-și dovedească acel drept.

- nu pot fi dispuse măsuri definitive – în exemplul de mai sus, dacă sunt evacuați și ei nu introduc nicio acțiune ordonanța, în fapt, are efecte definitive, dar aceasta nu îi afectează caracterul vremelnic pentru că dacă ei apreciază că au un drept asupra imobilului există posibilitatea de a introduce o acțiune pe fond (dar dacă ei nu o fac, e problema lor).

Așadar, nu pot dispune printr-o astfel de hotărâre judecătorească măsuri definitive. Un exemplu – pot solicita pe calea unei ordonanțe preș. suspendarea executării unei construcții până se soluționează acțiunea în contencios de anulare a autorizației de construire, dar nu pot cere pe calea ordonanței preș. desființarea construcției pt că aceea ar fi o măsură definitivă.

Redactorii NCPC au sesizat aceste lucruri și au folosit un alt termen – măsură provizorie, provizoriu însemnând cu o durată limitată în timp și care nu are un caracter definitiv. Art 996 NCPC vorbește expres de condiții de admisibilitate – alin (1) Instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care (ce urmează e la fel ca în CPC) s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. Așadar schimbă termenul de ”vremelnic” cu cel de ”provizoriu”, fără a-i schimba esența, dar o exprim ând-o mai bine. Ce aduce în plus NCPC? - ” stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept” . Aceasta era și în CPC, chiar dacă textul codului nu o spune expres. Instanța pipăie fondul dreptului, verifică o aparență de drept. Nu tranșează dreptul, dar dacă aparent el aparține reclamantului și pârâtul nu poate să-l combată, această condiție de admisibilitate a ordonanței preș este îndeplinită.

2. Urgența – identic reglementată în ambele coduri. Există o enumerare, exemple ce pot justifica urgența:

- pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere

- pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara

- pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari

Trebuie să dovedesc urgența și ea trebuie să subziste pe tot parcursul procesului. Un exemplu – un soț abuzat, bătut și alungat din locuință de către celălalt soț; reintegrarea în locuința domiciuliu comun reclamă urgență, dar dacă o cer după doi ani după alungarea din locuință, nu mai subzistă urgența. Deci urgența trebuie verificată de la caz la caz. La reintegrarea în locuință poți vorbi de păstrarea unui drep care s-ar păgubi prin întârziere, dar practica nu se preocupă să încadreze într-o anume situație din cele de mai sus. Un alt exemplu – un soț abuziv, violent și dorești să-l evacuezi din locuință, pot să o faci pe calea ordonanței preș, dovedind prin această procedură sumară faptul că există această urgență datorită violenței.

În materia raporturilor de familie, am vorbit la divorț că instanța poate dispune o serie de măsuri pe calea ordonanței președințiale. Care sunt acestea? - cu privire la locuința familiei. Așadar, când textul codului prevede expres posibilitatea de a dispune anumite măsuri pe calea ordonanței președințiale, urgența se prezumă. Nu trebuie să o dovedești distinct dacă dovedești situația. Sigur, repet, trebuie să dovedești CÂND s-a produs situația de care spui că

reclamă urgență pt că ea trebuie să existe la momentul introducerii cererii de chemare în judecată și ea trebuie să subziste urgența pe tot parcursul soluționării ei.

”Pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari” – majoritatea acestor situații se întâlnesc la evacuare. Un exemplu – mă judec pe o acțiune în revendicare și după ce obțin o hotărâre judecătorească pe care aș putea să o pun în executare (predarea silită a imobilului – vom vedea la executarea silită), când merge executorul la fața locului constată că pârâtul și-a adus în locuință niște membrii de familie cu privire la care eu nu am titlu executoriu. Și atunci, e situația clasică de ordonanță preș. dată fără citarea părților (ordonanța preș. se poate da cu sau fără citarea părților) și cer să fie fără somație sau trecerea unui termen (regula e somația- acordarea unui termen pt executarea voluntară, dar în această situație, dacă apuc să-i somez m-aș putea trezi că după obținerea ordonanței împotriva acelor persoane identificate de executor, ele pleacă și vin alte persoane și situația s-ar repeta la nesfârșit).

3. Neprejudecarea fondului – am o aparență de drept, dar nu tranșez raporturile ddintre părți. Dacă pârâtul îmi invocă apărări de fond veridice ( ” e adevărat că i-am vândut reclamantului bunul, dar actul e nul și nu pot fi evacuat pe calea ordonanței președințiale”), atunci nu se mai poate alege calea ordonanței președințiale- procedură sumară de cercetare doar a aparenței dreptului.

Aliniatul 2 din art. 996 NCPC tranșează în plus față de CPC ce înseamnă durată limitată în timp - (2) Ordonanta este provizorie si executorie. Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului.

(4) Ordonanta va putea fi data chiar si atunci cand este in curs judecata asupra fondului. -știm asta din ambele texte. Dar textul nu cere să existe o judecată asupra fondului. Un exemplu – până la soluționarea divorțului cer instanței să dispună anumite măsuri pe calea ordonanței preș. (situație când am judecată asupra fondului). Dar, textul nu cere judecată asupara fondului. După cum reiese din alin 2 (valabil și pe CPC chiar și fără text expres) – măsura își produce efecte în timp până la tranșarea fondului, dacă cineva o va cere vreodată.

(5) Pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt. – deci nu se pot stabili măsuri definitive. În CPC nu avem text expres, dar chestiunea e valabilă pt că a statuat doctrina și jurisprudența în acest sens (se deduce prin interpretare din art 581 CPC)

Acestea sunt condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.

II. Denumire – ordonanța președințială – reminescență de pe vreme când aceste cereri erau de competența președintelui instanței de judecată. Actualmente, ele se repartizează aleatoriu la orice complet al instanței competente. Mai mult, pe lângă faptul că

hotărâre judecătorească poartă această denumire, ea presupune și o procedură specială de judecată.

III. Instanta competentă

NCPC Art. 997 - Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte in prima instanta asupra fondului dreptului.

CPC Art. 581 alin. 2 - Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.

Pornind de la textul CPC au existat discuții în doctrină – prof. Boroi spunea că e vorba de o instanță de fond – prima instanță sau instanța de apel. El spunea că dacă am avea o judecată asupra fondului și aceasta s-ar afla în apel, instanța competentă să judece fondul în momentul formulării cererii de ordonanță președințială este instanța de apel. Pentru a tranșa această discuție, NCPC spune expres - instanta competenta sa se pronunte in prima instanta asupra fondului dreptului. Deci nu este instanța de fond, nu mai pot vorbi de instanța de apel.

Ce înseamnă prima instanță nu e întotdeauna ușor de stabilit. Dacă revenim la exemplele cu evacuarea, ar trebui să stabilim natura acțiunii de fond- în revendicare, patrimonială evaluabilă în bani – competența aparține judecătoriri sau tribunalului (dacă e reală imobiliară avem și competență teritorială exclusivă), deci competența ar fi după valoare sau acțiune în evacuare, acțiune în executarea unei obligații contractual de predare a imobilului la un termen, atunci nu poate fi acțiune reală, drept de creanță, e drept patrimonial, dar obligația de predare a bunului nu poate fi evaluat în bani și atunci, competența ar aparține întotdeauna judecătoriei în CPC (pe NCPC se discută și pe alte criteria la prestații successive, de ex la închiriere am în vedere valoare chiriri pe un anumit termen). Deci, prima dată trebuie stabilită posibila acțiune care s-ar putea exercita în viitor, dacă ar fi să o exercite cineva ( inclusiv reclamantul din ordonanța președințială. – de exemplu – pârâții sunt niște chiriași, termenul de locațiune a expirat, exista un pact comisoriu de gradul patru , locatorul ar putea cere evacuarea lor pe cale ordonanței președințiale care i-ar fi mai favorabilă decât acțiunea în evacuare care are 3 grade de jurisdicție în CPC și e executorie doar când e irevocabilă (nu e executorie cea din apel).

IV. Cererea de chemare în judecată

În manual, în mod greșit se susține că, fiind o procedură sumară, cererea de chemare în judecată din CPC nu ar trebui să cuprindă toate elementele cererii de chemare în judecată de la art 112 din CPC , ci ar fi sufficient să cuprindă elementele cererii de la art 82 (adică, cui ma adresez, cine sunt, ce cer și semnătura). Nu este așa, am văzut că și la divorț și la partaj trebuie să ai niște mențiuni special și nu pt că ar fi procedure special, ci trebuie să indici instanței de ce ai nevoie să se dispună această măsură, să indici condițiile de admisibilitate- de ce e vremelnică (CPC)

/provizorie (NCPC), care este urgența. Deci, mai mult decât elementele cererii de la art 112, trebuie să cuprindă mențiunile suplimentare prin care să se indice condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.

V. Judecarea cererii

În ambele reglementări, procedura e de urgență.

CPC art 581 alin 3 teza II - Judecata se face de urgenta si cu precadere.

NCPC art. 998 alin. 3 spune și el Judecata se face de urgenta si cu precadere,( nefiind admisibile probe a caror administrare necesita un timp indelungat. Dispozitiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.)

Cu/ fără citarea părților

CPC art 581 alin 3 teza I - Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului.

NCPC art. 998 alin 2 - Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor. (In caz de urgenta deosebita, ordonanta va putea fi data chiar in aceeasi zi, instanta pronuntandu-se asupra masurii solicitate pe baza cererii si actelor depuse, fara concluziile partilor.)

Cine apreciază că trebuie citate părțile? Instanța de judecată.

În funcție de cât de urgent e situația, ordonanța poate fi dată în aceeași zi, NCPC spune expres. CPC nu o spune, dar o permite. Au fost discuții – azi înregistrez o cerere de ordonanță preș. fiindcă am un titlu executoriu, dar am o piedică în calea executării, instanța, în aceeași zi îmi poate admite cererea, poate da o hotărâre și împotriva persoanelor noi găsite în imobil pentru care nu am titlu executoriu, iar acele persoane noi nu pot invoca un drept asupra imobilului în litigiu.

Art 998 alin 1 NCPC - In vederea judecarii cererii, partile vor fi citate conform normelor privind citarea in procesele urgente, iar paratului i se va comunica o copie de pe cerere si de pe actele care o insotesc. Intampinarea nu este obligatorie. Sigur, atunci când părțile nu sunt citate nu se pune problema depunerii de întâmpinare de către pârât, el nici nu știe că e chemat în judecată în procedura în fața primei instanțe (în căile de atac întotdeauna judecata se face cu citarea părților; doar în fața primei instanțe se face cu/fără citare). Regula e citarea, doar în cazurile de excepție, când cauza e atât de urgență încât nu aș mai avea timp să citez părțile și când aparența de drept e atât de evidentă ( în exemplul cu evacuarea persoanelor ce au ocupat locuința când proprietarul era în concediu, judecătorul nu va admite cererea imediat, nu e de ajuns să i se aducă un extras de CF, s-ar putea ca acele persoane să fie chiriași și va da un termen scurt, îi va chema la interogatoriu și eventual cere doi martori).

În privința urgenței (judecată urgentă, nu condiție de admisibilitate), s-a pus problema în CPC ce semnificație are aceasta? În primul rând, procedura de citare se consideră îndeplinită chiar dacă citația nu a fost înmânată cu 5 zile înainte și, în al doilea rând, termenul pt pregătirea întâmpinării e de 5+5 zile. Că se depune cu 5 zile înainte nu aveam o distincție între procedurile urgente și cele care nu erau urgente. Era opinia care spunea că termenul pt pregătirea întâmpinării include și termenul pt depunerea întâmpinării. Dar așa, ar fi fost în procedurile urgente 5 zile și pt pregătire și pt depunere (prea puțin, dacă primeam chiar în ziua respectivă, cum puteam să o depun?!). Nu era un text de excepție care să vorbeasă de caracterul neobligatoriu al întâmpinării, așadar, în CPC întâmpinarea este obligatorie – în lipsă de dispoziție contrară, avem textul general care consacră obligativitatea întâmpinării. Și s-a spus că dacă întâmpinarea e depusă chiar în ședința de judecată e depusă în termen, având în vedere caracterul urgent al procedurii. Vine NCPC și lămurește problema și spune clar că întâmpinarea nu e obligatorie. Acesta este un element clar de noutate , în CPC era obligatorie. Așadar, dacă voiai să invoci excepția de necompetență relativă și întâmpinarea era obligatorie, excepția trebuia invocată prin întâmpinare. Dacă voiai să propui probe în apărare - tot prin întâmpinare. Sigur, exista excepția atunci când puteai dovedi anumite împrejurări ce te-au împiedicat să-ți faci apărarea.

Rețineți! Pe NCPC, întâmpinarea NU e obligatorie.

Ordonanța președințială pot să o dau în aceeași zi (inclusiv în aceeași zi cu citarea aș putea să o dau , dacă fac citarea prin e-mail, fax sau alte mijloace care îi permit ca de îndată să ia cunoștință de faptul că e fixat termen de judecată)

Ce înseamnă judecată cu precădere ? Între primele pe lista de ședință.

Ce fel de probe se pot administra, având în vedere că e o proceură de urgență? Probe care nu reclamă o durată îndelungată de timp. (ex. nu se va dispune o expertiză topografică – durează până se numește expertul, el poate fi recuzat, durează până se întocmește raportul de expertiză) Această opinie exista și sub regimul CPC, deși nu există un text expres. NCPC o spune expres – art. 998 alin. 3 (Judecata se face de urgenta si cu precadere,) nefiind admisibile probe a caror administrare necesita un timp indelungat. Dispozitiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile.

Dispozitiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile. – n-am discutat, din păcate, aceste dispoziții pe NCPC, dar dacă vă uitați, reegularizarea cererii de chemare în judecată nu se include în dispozițiile privind cercetarea procesului în fața primei instanțe, așadar, ordonanței președințiale i se aplică procedura regularizării cererii de chemare în judecată, deci trebuie să cuprindă toate elementele cererii de la art. 112 și în plus, condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale.

Art 581 alin4 teza II CPC spune că Instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen. În legătură cu acest text s-a pus problema dacă instanța

poate face acest lucru din oficiu sau reclamantul trebuie să solicite expres acest lucru pt că ar ține de principiul disponibilității procesului civil? Aceasta, în contextul în care executarea ,de regulă, se face cu somarea debitorului pt a-i da un termen să execute voluntar și abia apoi se trece la executarea silită. Și atunci s-a spus pe CPC că reclamantul ar trebui să ceară expres pt că el știe dacă e atât de urgent încât să se facă fără somație. Oricum, pt a înlătura discuțiile, NCPC spune expres că se face la cererea reclamantului, așadar, trebuie să includă această mențiune ( ”solicit să fie fără somație/ fără trecerea unui termen= adică îl somez, dar nu-i dau un timp să execute după ce a fost somat) în cererea de chemare în judecată (adică în cererea de ordonanță preș). Procedura e incompatibilă cu termenul de grație, logic. Termenul de mai sus (art 581 alin 4) nu e un termen de grație, ci se referă la termenul după somația la executare.

Atât art. 581 alin3 teza finală CPC, cât și art 998 alin4 NCPC prevăd că Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

În ceea privește căile de atac, NCPC aduce o nouă reglementare. CPC spune în art 582 alin 1 că Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. Așadar, termenul curge de la pronunțare sau de la comunicare după cum părțile au fost/ nu citate și termenul e de 5 zile. Acestea două sunt identice și în NCPC.(țineți minte că am spus la sechestrul asigurător că e la fel ca la ordonanța preș, la sechestru termeul era de 5 zile și curge de la comunicare pt că procedura era fără citarea părților). Totuși, în NCPC, calea de atac nu e recursul, ci apelul. Art. 999 (1) Daca prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanta este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. Deci reglementarea diferă doar în privința naturii juridice a căii de atac. Pt că NCPC nu mai prevede recursul de la 304 ind 1 pt că în aceste situații, de regulă am apel și cauza se oprește în apel. Rare sunt situațiile când cauza se oprește în recurs, de exemplu în contencios administrativ, dar acel recurs nu e ca cel din 304 ind.1 pt că rămâne limitat la motivele de recurs expres prevăzute de NCPC, atâta doar că am direct un recurs pe fondul litigiului, nu doar pe elemente formale (ca la renunțarea la judecată, la dreptul subiectiv, tranzacție, hotărâre dată în baza recunoașterii- acestea sunt doar cu recurs și în NCPC).

Și art 581 CPC și art. 999 alin 2 NCPC vorbesc de faptul că Instanta de apel poate suspenda executarea pana la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.(NCPC). CPC spune că Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. Suspendarea o vom aborda la contestația la executare, dar avem o problemă. Aici avem o diferență față de suspendarea la contestația la executare în material apelului pe NCPC. În orice caz, de ce trebuie să se ceară suspendarea? În CPC, recursul oricum nu era o cale suspensivă de executare, oricum textul spune clar că ordonanța e executorie de la pronunțare. În NCPC care prevede ca și cale de atac apelul, acesta ar fi o cale de atac suspensivă de executare cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege (chestiune general, valabilă și pe CPC), și având

text expres că ordonanța e executorie de la pronunțare, apelul n-ar fi suspensiv de executare. În aceste condiții, în ambele reglementări pot cere suspendarea executării ordonanței preș. până la soluționarea căii de atac și acest lucru se face cu plata unei cauțiuni. În CPC această procedură este identică cu cea în materie de contestație la executare (din păcate noi o sa o studiem doar pe NCPC, când o să discutăm suspendarea excutării o să vă amintesc și despre dispozițiile CPC pe care va trebui să le știți în situația în care vi se cere suspendarea în contestația în anulare și în revizuire-acestea două ni se cer pe CPC). Pt examen o să vă cer suspendarea executării până la soluționarea cauzei numai pe NCPC, dar nu exclud ca la examenele de admitere în profesii, dacă vi se cere suspendarea executării hotărârii până la soluționarea unei căi de atac extraordinare de retractare, pt că acestea ni se cer pe CPC, trebuie să știm suspendarea pe CPC. Diferența esențială e că pe CPC am o cauțiune variabilă, pe NCPC am o cauțiune fixă. Pe CPC trebuia să citez părțile ca să stabilesc cuantumul cauțiunii și să-i dau reclamantului/contestatorului/revizuientului un termen să poată să plătească cauțiunea pt că nu cunpștea cuantumul ei. În NCPC cauțiunea e fixă, deci ea trebuie plătită anticipat pt că-i cunosc deja cuantumul, nu i se mai dă un termen ca să plătească, ci se poate soluționa cererea de suspendare de îndată. În privința cuantumului cauțiunii, este o discuție pe NCPC pt că am un anumit cuantum fix în material contestației la executare (718 NCPC) și am un alt cuantum (într-o secțiune dedicată cauțiunii – titlul 14, art 1056 și urm.). Art 1056 are un text similar cu cauțiunea în CPC pt că în CPC (amintiți-vă de la sechestru), este reglementată în art 723 ind. 1 și care vorbește de cereri evaluabile în bani și cereri neevaluabile în bani. La cele evaluabile în bani, până în 20% (aceeași e reglementarea și în 1056NCPC), iar la cele neevaluabile în bani, CPC spune 2000 RON, NCPC spune maxim 10.000 RON , deci o cauțiune variabilă care rămânea la latitudinea instanței. Și NCPC prevede o astfel de cauțiune variabilă, însă în material contestației la executare, dacă vă uitați la art 718, cauțiunea este una fixă. Așadar, revenind la suspendarea executării, fiind vorba pe NCPC de o suspendare a executării în apel, trebuie să ne ducem la suspendarea executării din apel pe NCPC, care e art 450 NCPC- Suspendarea executarii provizorii- (justificarea titlului: am discutat deja de hotărâri cu executare vremelnică fie de drept, fie dispusă de instanță. In situația în care am o hotărâre executorie de la pronunțare, vremelnică, apelul nu e suspensiv de executare și am o procedură de suspeendare a executării vremelnice în apel. Tot așa, ordonanța președințială este executorie de la pronunțare, am o procedură de suspendare a executării în apel. Art 450 NCPC privind suspendarea executării provizorii în apel vorbește în alin 4 de cauțiunea de la art. 718 alin 2 și 3 ). Deci, suspendarea executării este de competența instanței de control judiciar, pe CPC – cauțiune variabilă, NCPC- cauțiune fixă și suspendarea se dispune până la soluționarea căii de atac, în măsura în care se admite cererea (trebuie să indic motive temeinice care să justifice suspendarea executării). În calea de atac (valabil atât în apel -NCPC, cât și în recurs-CPC), citarea părților este întotdeauna obligatorie. Deci, în fața primei instanțe ordonanța poate fi dată cu/fără citarea părților, dar în calea de atac, în ambele reglementări ea se dă cu citarea părților.

Art 999 alin 3 NCPC - (3) Apelul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Dispozitiile art. 998 alin. (4) sunt aplicabile(= Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de

ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare). Termenele sunt scurte, datorită termenelor, de asemenea, mici pt formularea căii de atac. Textul este similar cu 582 CPC -Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Dispozitiile art. 581 alin. 3 referitoare la amanarea pronuntarii si redactarea ordonantei sunt aplicabile.

În ambele reglementări se vorbește că împotriva ordonanței se poate face, în CPC-”contestație”(art 582 alin 4), în NCPC –”contestație la executare”(art 999 alin4). Au existat discuții privind CPC, s-a spus că termenul de ”contestație” nu se referă doar la contestația la executare, ci înseamnă și contestație în anulare și că nu s-ar putea formula revizuire pt că în cazul ordonanței preș. nu se tranșează fondul (pe CPC la revizuire se cere să fie o hotărâre care evocă fondul). Codul nu spune într-un text special(nu la textul general privind căile de atac de retractare unde spune ce fel de hotărâri pot fi atacate) când o anumită hotărâre poate fi atacată cu contestație în anulare sau cu revizuire, ci eventual amtexte care exclude aceste căi de atac (de ex, la divorț nu se poate exercita revizuirea dacă părțile s-au recăsătorit-exclude calea de atac. Niciodată nu va spune că ”poate fi contestație în anulare/ revizuire”, ci eventual o exclude). Așadar, și pe CPC termenul de contestație se referee la contestația la executare, dar care nu era o cale de atac împotriva ordonanței, ci era o cale de atac împotriva punerii ei în executare, disting între faza de judecată și faza executării silite. Contestația la executare se referă la modul în care, după pronunțare, ordonanța este pusă în executare. Mai mult, și în CPC s-a susținut (manualul este în sens contar sub acest aspect, în mod greșit ) că nu aș avea calea de atac a revizuirii chiar dacă aș avea două ordonanțe care se pronunță în sens contrar, de exemplu – în aceeași cauză, printr-o ordonanță se admite evacuarea, prin cealaltă se respinge evacuarea, ce fac? Manualul spune că exercit o a treia ordonanță -NU, ci am o situație de revizuire. Tot la revizuire recurg dacă dispozitivul hotărârii (chiar dacă e ordonanță președințială) cuprinde dispoziții potrivnice care nu pot fi aduse la îndeplinire. Pe CPC, și vouă asta vi se cere, revizuirea areși acest motiv comun cu cel al contastației la titlu și al lămuririi dispozitivului

Rețineți!! Termenul de ”contestație” se referă la contestația la executare.

Revizuirea este posibilă și în cazul ordonanței președințiale în situația în care am două ordonanțe care îmi dispun măsuri contradictorii sau dispozitivul aceleiași ordonanțe cuprinde dispoziții contradictorii care nu pot fi aduse la îndeplinire.

Autoritatea de lucru judecat a ordonanței președințiale-are sau nu? Am văzut că este o măsură vremelnică (= până la soluționarea acțiunii asupra fondului SAU până când se schimbă stare de fapt). Dacă se schimbă stare de fapt, pot formula o nouă cerere de ordonanță președințială în alt sens decât prima pt că ea își păstrează caracterul obligatoriu atâta timp cât se menține starea de fapt stabilită de instanța care a pronunțat-o. Tocmai pt că nu tranșează fondul dreptului, schimbarea stării de fapt permite formularea unei noi ordonanțe președințiale. Nu are autoritate de lucru judecat o ordonanță preș. atunci când s-a schimbat starea de fapt. Dacă starea de fapt rămâne identică, se va invoca autoritatea de jucru judecat a primei hotărâri. Un exemplu- am o ordonanță preș. prin care se dispune evacuarea peroanelor pe care le-am găsit abuziv în

locuință când am venit din concediu. Dacă s-ar respinge aceasstă ordonanță preș. și aș introduce o a doua-ei sunt tot în posesie, eu iarăși susțin că sunt proprietar și că am veit acasă și nu pot intra în locuința mea. Are autoritate de lucru judecat? Da, am aceeași stare de fap. DAR, dacă eu îi evacuez din locuință și apoi ei introduce o altă ordonanță să mă evacueze pe mine și se prevalează de un contract de vânzare-cumpărare pe care l-au încheiat cu mine, mai am aceeași stare de fapt? Nu! Deci nu am autoritate de lucru jud. CPC nu spune acest lucru expres, însă NCPC spune expres în art 1001 (1) Ordonanta presedintiala are autoritate de lucru judecat fata de o alta cerere de ordonanta presedintiala, numai daca nu s-au modificat imprejurarile de fapt care au justificat-o. Aceasta deoarece nu statuează pe fond; ea fiind vremelnică își produce efectele cât nu se schimbă starea de fapt.

Asupra hotărârii pronunțate pe fondul dreptului, ordonanța preș nu are autoritate de lucru judeacat. În schimb, hotărârea pe fond are autoritatea de lucru jud asupra oricărei cereri de ordonanță preș. ulterioară. CPC nu spune expres acest lucru, NCPC da, dar chestiunea e valabilă în ambele reglementări.

Posibilitatea transformării cererii de ordonanță preș într-o cerere de drept comun – Se ppune în discuție, de exemplu, chestiunea urgenței- Spune instanța că nu există urgență- ceri ordonanță pt a fi reintegrat în locuință, dar ai fost dat afară din locuință acu 2 ani. În această situație se permite modificarea cererii, lucru care era posibil și în CPC, dar NCPC spune, cu titlu de noutate că pot modifica cererea fără să fiu legat de termenul privind modificarea cererii de chemare în judecată (cererea de chemare în jud. poate fi modificată, fără acordul pârâtului, numai la prima zi de înfățisare în CPC/ la primul termen de judecată în NCPC). Art. 1000 NCPC- La solicitarea reclamantului, pana la inchiderea dezbaterilor la prima instanta, cererea de ordonanta presedintiala va putea fi transformata intr-o cerere de drept comun, situatie in care paratul va fi incunostintat si citat in mod expres cu aceasta mentiune. Așadar, cererea de ordonanță preș. poate fi modificată oricând într-o cerere de drept comun (și după primul termen de judecată) fără a avea nevoie de acordul pârâtului în acest sens, dar obligatoriu trebuie să-i aduc la cunoștință pârâtului despre aceasta (dacă lipsește de la ședința de judecată se dă un termen, i se comunică în scris modificarea; nu și atunci când este prezent- i se va comunica în acea ședință de judecată). Deși nu exista un text în CPC, se permitea modificarea ordonanței preș. pe parcursul judecății dacă se constata că nu e întrunită vreo condiție de admisibilitate cerută de lege, dar exista cerinâa obligatorie ca aceată modificare să se aducă la cunoștința pârâtului (pt respectarea principiilor contradictorialității și al dreptului la apărare- nu e același lucru să mă apăr față de o ordonanță președințială sau să mă apăr față de o cerere ce vizează fondul litigiului).

Evident, odată ce ai modificat cererea, nu mai ești limitat la probele limitative premise de ordonanța președințială. E ca la modificarea oricărei cereri, de exemplu, când modifici dintr-o acț în constatare într-o acț în realizare, evident vei propune probe noi, diferite.

Posibilitatea formulării unor cereri incidentale în procedura ordonanței președințiale –Pot formula o cerere reconvenționale? Doar dacă ar avea un obiect care îndeplinește aceleași condiții de admisibilitate și ar fi în legătură cu cererea principal. Tot așa aș putea formula o cerere de intervenție principal dacă e o chestiune care vizează procedura ordonanței preș. N-aș putea formula o cerere de arătarea a titularului dreptului pt că acolo deja discut chestiuni de fond și nici o cerere de chemare în garanție pt că pt această acțiune în regres trebuie să statuez asupra raporturilor juridice dintre cel care cheamă și cel chemat în garanție. Deci reconvenționala, intervenția principală, cererea de chemare în judecată a altei persoane (intervenția forțată) ar fi posibile, teoretic, în măsura în care ar viza tot proceduri care ar îndeplini condițiile unei ordonanțe preș și ar fi legate de acțiunea principal. De exemplu, un copropietar cere evacuarea cuiva care i-a ocupat abuzit imobilul și intervine principal celălalt coproprietar și cere același lucru. Un alt exemplu, chemarea în judecată a altei persoane – pârâtul poate să ceară introducerea în cauză și a celuilalt coproprietar ca nu cumva, după ce obțin respingerea cererii de ordonanță președințială acum, să vină celălalt coproprietar să formuleze și el altă ordonanță președințială. Intervenția accesorie ar trebui să fie posibilă și ea.