sEcTlrlNEA C*Pn $r ADOI SSflSNTr

A SgtrIrqulul p0vsstlT0altsRHSTS SUSTINUTA Nfi ESI?I}RA &Afl{UE.

""1

i **. e' I rc"*nansA - x*nrq& s*i-?

h r-* --***^"

Detectivi pentru o zi

MAE$TRII POVESTI?Oru Alexandra Luca,tlndetectivtndrdgostit ...94

,,Suntem oricum cu totiidetectivi in propriiie viefi ", Vlad iordache Grigore,interviucuAnaRotea 6 Ho{ulrnuzicii ....36AnaRotea, TeodoraSlob*zeanu,DasaralGraffiti(fragment) 9 Cazulomuluiinvizibi"!." ...39Florin Bican, Elena Diana Nedelcu,Trapicetdmpe(fragment) ,.13 in€dutnreapuiuluipierdut .... "42

Darius Munteanu,

ATE',IERULIIE*CIVEST' Misteruldepealtdlume " .....45

Fabrdatori,r Xy::;,Yi!7,,0*"t. ". ...47Gabriel CArtirescu,celm*iprostdetecriv. . .....i.8 ?rX';:W\trorrng"t? ..s0Pcvegtirecielate Alexandrapop,Viviana Pantazici, Kelgo, eroul zilei. . . 51

Dilematiciinmatematid. . . . . . 20ioana-Eliza Pop,

Unmistergionoud.prietend. ....53UCENICH SCRII?$RI h4aria-Alexandra Stoica,

A ,1 ny Descefel .,:'. ..,56Agatna bacescu,

JaflaMuzeulErmitaj. ...26 MateiCovaci,

RamiMihaicristescu, incdutareapisiciiciolapte " ' " " 5B

DetectivulMartinez ....2g Ralucaluzi,

copiiideclasaav-adelacolegiulNagional MareaaventurdaluiI"fiontpdrnLsse'''' 61

,,Mihai Eminescu", Buziu, Oana Salantai,LabrapcuMisslularple ...31 Operafiunea,,Fngurele".... ...64

,$ururnrv oRICaM ca roTlr DErECTrvr

inl PROPRIILE VIETI

- interviu cu Ana Rotea -

De cdnd ;i de ce scrii cdrti pentru copii? E mai greu sdscrii pentru copii decdt pentru oamenii mari?

Scriu pentru copii de pufin timp, cam din 2015.Dispiruse atunci dintr-un apartament de bloc un por-cusor de Guineea, iar cum recuperarea lui se lisase cuo adevirati aventuri., era musai si scrie cineva despreasta. Asa am descoperit ci si scrii pentru copii poatefi mai greu decAt si scrii pentru oamenii mari. Cirgilepentru copii sunt, de reguli, prime lecturi gi pot for-ma cititori, ceea ce responsabilizeazd.imens: autoriipentru copii pur gi simplu nu au voie si scrie prost.

$i de ce pove;ti cu detectivi (aerieni)? igi plac povestilepoligiste?

Mie imi plac toate povegtile care sunt scrise bine,dar cirtile cu detectivi au fost mereu speciale. Adortotul la ele: atmosfera misterioasd, personajele in-selitoare, eroii-detectivi care folosesc cea mai fas-cinanti magie, anume inteligenfa proprie! Iar dacdde ceva timp mi-a devenit clar ci n-am si reusescsd intru in oglindi dupi Alice sau ci Hogwarts ad-mite doar elevi cu cetilenie britanici, stiu sigur cdo aventurd detectivisticd inci tine de domeniul po-sibilului pentru mine. ImaginAndu-mi enigmele pecare le-as putea rezolva, rispund: O, da, imi placpovestile poliqiste!

Ce carli (poligiste sau nu) ti-au marcat copildria?in copildrie, iubeam aproape orice carte citeam,

dar tin minte cd aveam o fascinatie teribili pentru

6

aegtrii povestitori

Legendele si miturile Greciei antice. Era si memorezcartea asta, cici o reciteam la nesfArsit! O alti cartecare m-a marcat, dar pe care nu am dorit si o reci-tesc deoarece mi-a ucis personajul preferat (nu gti-am ci autorii au voie si faci asta!), a fost Winnetou.Gustul pentru lecturi poligiste s-a format tot in copi-lirie, cAnd am dat de cirtile lui Raymond Chandlersi cAnd, ca niciodati pAni atunci, am relinut un de-taliu ce nu mi preocupase: numele autorului. Agadardetectivul absolut a fost pentru mine Philippe Mar-lowe, iar nu mult mai aclamatul Sherlock Holmes.

Cum si de unde te-ai inspirat ca sd-i inventezi pe De-tectivii Aerieni?

CAnd eram micd, incercam si impun pe afariun joc de-a detectivii. Cream o intrigi si plasamin jurul blocului indicii pentru echipa care urma

Ordinul povestit oriLor 6

f.' ,i::31-

&;-si solulioneze ,,caznL". Dar, de fiecare dati, era undezastru: prietenii mei entuziagti gi neatenli tropi-iau peste ,,scena crimei", distrugeau indiciile, md li-sau si" tin discursul limuritor despre cele intdmplatesi incheiau jocul cu un ,,Hai si ne jucim de-a altce-va!" Nu toati lumea are stofd de detectiv, imi spu-neam eu gi schimbam jocul. Cred cd scriind primulcaz aI Detectivilor Aerieni am vrut 9i si duc pAni lacapit jocul meu de atunci. Cind copii gi fogti copii(se pun gi ei) au avut reaclii faine fafi de carte, amsimlit ci, iat5., jocul meu functioneazi in sfArgit! $ine-am mai jucat si in urmdtoarele cirli.

Cum te descurci atunci cdnd tgi imaginezi o intrigd po-

ligista? De pildd, cum reufe1ti sd dai indiciile?inainte de orice imi imagin ez cdtpot de exact ca-

zulcareva trebui anchetat de micii detectivi. Cine acomis fapta, cum si de ce. CAnd 9i unde. EventualelestAngdcii ale fiptasului si urmele pe care nu le poa-te acoperi. Cine era in apropiere si ce a zdrit/atzit

astfel incAt si ajute sau (mai ales) si. incurce viitoa-rea ancheti. Apoi desfac aceasti primi poveste inbucilele 9i ie amestec bine, ficAnd din ea tnpuzzlece va trebui rezolvat. Abia din acest moment incepsd scriu, ii introduc pe detectivi in sceni, le pun ca-zul sub formi de puzzle in brale gi aproape c5. numai fac niciun efort: ,,Aerienii" sunt buni profesio-nigti 9i e sarcina lor sd descopere adevdrul. Floarela ureche, nu?

Crezi cd meseria de detectiv mai e demnd de luat tnseamd?

CAt timp gAndim in termeni de bine si riu, deadevir si minciuni, suntem oricum cu tolii detec-tivi in propriile vieti, punXndu-ne sub lupd relatiilegi evenimentele, facAnd deduclii logice sau ghidAn-du-ne dupi intuitie, incercAnd si ne protejdm saumi.car si nu ne ldsim ingelali de aparente. Profe-sionistul detectiv intervine insi in acele situatii incare propriile abilitdgi detectivistice nu mai sunt

aegtrii povestitorisuficiente pentru a afla weun adevdr necesar, pen-tru a expune weun riuficitor abil sau pentru a nise face dreptate. Desi intAlnirile cu un detectiv (fieparticular, fie din cadrul poligiei) sunt rare, ele suntmereu demne de luat in seami gi pot fi chiar sen-zationale in misura in care ne scot dintr-un impas.

Cum s-a schimbat viala ta de cdnd scrii cdrli pentrucopii?

Viata mea chiar s-a schimbat de cind scriu pen-tru copii: simt ci fac ceva util care-mi gi place! Scri-sul pentru copii nu a devenit insi doar o ocupafieideali pentru mine, ci si una care m-a responsabi-lizat. Pini sd mi adresez copiilor prin scris, aveamin griji un singur copil: al meu. Acum insi am invedere ci prin ceea ce scriu comunic gi cu alti copii,aga ci sunt atenti la ideile pe care le inserez, la bunadispozitie pe care vreau si o transmit prin cirtilemele. Cit timp mi citeste un copil, il simt ca fiind9i in grija mea.

Aiunbdiat... eltgi citeste cdrfile? Ce spune despre ele?Biiatul meu md. citeste, ci nu are incotro. Vin

peste el cu cartea mea, cu insistente si cu un zAmbetde la o ureche la alta, iar atunci el trebuie si citeascice au mai ficut detectivii de gimnaziu. in timp ce

citeste comenteazi o grimadi pe carte ($terge glumaasta. . . Partea asta sund cam bizar. .. Ag fi pus alt numepersonajului astuia...), dar fara el seria detectivilorpoate ci nici nu ar fi existat. Biiatul meu di sensinclinatiei mele de a spune povesti, este prototipulde copil inteligent si pus pe joaci folosit pentru a-icrea pe Detectivii Aerieni si, deloc de neglijat, fur-nizeazd multe dintre glumele gi ideile din cirtilemele. Mullumesc, Dragog!

Ce sfaturiIe dai copiilor care vor sd devind scriitori?La intrebarea aceasta am si rdspund aritAnd ce

incerc eu dintotdeauna sd fac. Si mi apuc de scrisdoar de dragul de a scrie, iar nu visAnd la cartea careva apirea sau la reactiile pe care le va stirni. Sd ci-tesc mereu cAt pot de mult. Sd-mi revizitezscolires-te instrumentele pentru scris: elocventa, gramatica,cunostintele despre orice, logica... Si scriu mult, siscriu des, cdci pentru scris este indicatd exagerareaca exercitiu. Si nu mi ameleasci laudele, dar nici sdnu mi afecteze criticile weunui cititor de coperte.Si caut sd evoluez scriind. Sd scriu.

A consemnat Adina Popescu

Ana Rotea a publicat la Editura Arthur seriaDete ctivilor Aerieni ; D o s ar uI P op corn (2 0 j_ 6),Dosarul clopo;eilor de Crdciun (2016), Dosaruluneivacanle de groazd (2017). in pregitire: Do-sarul Graffiti.

Ordinul povestitorilor 6

,;{Nn ftorna

DasaRUL Snnrrrt- fragment -

Capitolul2Coloratulinceput

Era o superbe zi de luni, pe la inceputul anuluigcolar. Nu era prima zi de gcoali , dar eraprima ziin care, dupi toate revederile gi recapitulirile (maimult ale vacanfei decAt ale disciplinelor gcolare),venise vremea lecliilor noi gi a temelor. Era a9a-

dar o zi de luni foarte speciali! Soarele zAmbea cu

toatd convingerea in fata atitor inceputuri: ince-put de siptimAni, inceput de gcoald. in companianoilor manuale - iati, tot atAtea lnceputuri cAte

materii sunt in programa;colari -, copiii siltauveseli spre qcoali .IDETECTIVII: Uau, cdt de forfat!O s d folo sim p ar agraful dsta la compuneri. Acum p oliscrie pe bune?l

De fapt, era o urilic6, zi de luni, in care amiculsoare ce rAnjise la tine toati vacanla tocmai te lisasebalte. S oarele r epr ezenta insi ultima ta griji, fi indciabia puneai un picior in fala celuilalt in drum spre -of - gcoali. Iar cind te mai gi gAndeai ci anul gcolar

e abia la inceput, ili venea si te repezi urlAnd lnapoiin casd. Totugi nu ficeai asta, pentru ci inlelegeaiimportanla mersului la gcoali sau, cel pufin, te con-

vinseseri ai tii cd o infelegi. Oricum, abia miscai sub

greutatea ghiozdanului conceput gi dotat special ca

si nu permiti misciri impulsive de eliberare de sub

el. Te consolai cu gAndul ci, oriunde altundeva ai fialergat, viafa ar fi fost ca acest ghiozdan: grea gi cu

un mir acriqor ca gustare pentru pauzi.

Daci erai elev de gimnaziu Ia noi in orag, in plusfati de toate aceste neajunsuri, mai Ei aveai ore-le dupi-amiaza. Aveai ocazia si te intersectezi pe

drum spre gcoali cu gcolarii din ciclul primar gi sile invidiezi chipurile luminoase: ei terminaseri cu

Ecoala pe acea zi.Margul copiilor de gimnaziu spre gcoalA se derula

aqadar mohorit si in ticere, cici mul1i inci se mai

aegtrii povestitori

__ Agadar nicio perspectivi veseli pentru nimeni.

Urdficd. zi!Lucrurile s-au mai inseninat cAnd, aproape ajunsi

la destinafie, copiii au fost intAmpinaii du .rr, ,rronsimpatic: gcoala cea recent curilati gi bibiliU pentrunoul an scolar fusese vandalizati in timpul weeken_dului! Greu de crezut,cici ardta la fel ca intotdeaunape dinafari. Firi si-gi piardi speranla, au crezut cutofii ci dezastrul eravizibilpe interior si s_au gribitca niciodati spre usile gcolii.

Interesat de eveniment, Teo s_a lisat purtat detorentul de copii de-a lungul holurilor, dincolo declasa lui. Ajunsese oricum mai devreme la scoali,prevdzdtor cum era, iar orele nu incepuseri inci.

Valurile de elevi curiosi se spirgeau in fipete desurprizi cAnd dideau de peretele special de langacancelarie: acolo se petrecuse fericitul dezastru, ac_tul de vandalism. Irnediat ce inlelegeau d"rpr" ce erav_orba, unii copii se desprindu"., gr"bi;i de mulgimeade guri-casci adunatd ldngi ,pitolgi luptau impo_triva curentului, pentru a purta prin scoali zvonurimai mult sau mai pu{in fondate.

n

preficeau ci nu se observi unii pe al1ii. Vacanfa devari fusese atdt de lungi, incAt li se pdruse ci_gi potignora la nesfArsit colegii. Numai rareori se auzeaceva de genul:

- Anul ista mi-am luat troller!intr-adevir, un troller seme! isi zorniia rolile

pe asfalt in urma celui care strigase gi care triia, pemoment, iluziaunei vieli scolare mai ugoare cu unghiozdan. Cei care trecuseri prin experien;a altortrollere stiau ci., in cAteva zile detArAt pe caldarAmsi de tractat in sus si-n jos pe treptele icolii, rofilede la troller vor ceda. Daci nu o vt, fa.e de la sine,vor fi ajutate de colegi amatori de un transport cu,,trollerbuzul", iar uneori chiar de proprietarul careva ceda unui impuls juciug si-l va folosi pentru de_plasarea la vale.

10

Peretele care stArnise atAta rumoare in acea zide luni era special pentru ci. era singurul care fu_sese lisat alb in scoala azurie,."""." poate pdreao sfidare a autoritdlilor scolare la adresa atAtor siatAtor mici si (ne)talentafi utilizatori de cerneluri,paste, mine colorate, acuarele, crete, ab;ibildurisi chiar gi cirbuni, in disperare de cauzi! in afarafaptului ci era provocator de alb, peretele specialera diferit de ceilal;i pereli rror-"ii 9i prin faptulci nu avea nici panouri cu anunluri importante siimportate de la Ministerul invdlemantului / diplo_me de excelenti participare a profesorilor la diver_se evenimente / incerciri (gi, uneori, reusite) ar_tistice ale elevilor / portrete de personalitigi carenu se puteau opune expunerii etc. peretele era oanomalie care te niucea gi te ficea si intrebi side_rat: dar de ce?!

Totusi, specialul, dup6 cum ii spuseserd copiii,avusese un scop pe lume si in gcoali: fusese anumepregitit pentru a se picta direct pe el.

intr-adevir, ideea din spatele acestui perete [DE-TECTIW: De fapt, tn spatele peretelui era doar cance-

Iaria.l era ca pe el sd se marcheze, prin picturi mu-rale cAt mai originale, ducerea la bun sfArgit a unorproiecte qcolare.

De exemplu, peretele purtase peste vari cilivacopaci pictali de elevii implicali in proiectul ecolo-

gist ,,inverzegte gcoala". Dupi" ce plantaserd,in grd-dina gcolii nigte pomigori, copiii fuseserd invitatisi-i redea intr-un verde delicat pe peretele special.

,,Delicat!" a insistat directorul Diva, iar copiii abiadaci au atins peretele uriag cu pensulele, pictAndintr-un verde leginat cAliva copicei care abia se re-marcau in albelea peretelui. Copdceii iegiseri oare-

cum inghesuiti, pe aceiagi cAtiva metri pitrati, ciciaga lucraseri copiii, adunali laolalta de spaima de a

nu ocupa prea mult din peretele special.

Nu era mare arti ia mijloc, micii ecologigti nefi-ind pictori prea grozavi, dar profesorii suspinaseriinduiogali gi, alituri de copii, doriseri si pdstreze

cAt mai mult timp copdceii strivezii. Directorul a

fost de acord, mai ales cd,prezenla copiceilor ii di-dea motiv si respingi solicitirile cercului de picturial gcolii ,,de a aborda in stil avangardist" acel pere-

te. ,,Si rS.mAnem la clasici!" a spus directorul Diva,

care cam gtia ce poate ,,avangardist" s5. insemne si

care se pare ci igi dorea peretele respectiv mai multalb decAt pictat. Copiceii cei spiiiciqi nu amenin-

lau grav albeala specialului, mai ales ci Diva mai...mingAia pictura cu cAte un gervelel, scdzAnd 9i maimult intensitatea culorii.

Aritirile vernti au supravieluit peste vari gi ar fisupravieluit qi mai mult daci nu se intimpla chestiaasta din weekend pe care tot amAn si v-o dezvilui.IDETECTMI: $i doar li s-amai spus ca eEtivorbd-lun-

ga... Treci la subiectll Copiceii aveau gi nume datede copii. Pomul-radical avea doud crengi mari, din-tre care cea din stAnga era mai scurti, iar cea dindreapta era mai lungi si frAnti, exact ca semnulde radical. Pomul-ananas avea nigte crengi infoiate,aducAnd cu un ananas. Pomii-spaliere erau paraleli,drepli si inaltri, cu cAte o coroani minusculd in virf.

Ordinul povestitorilor 6Pomul-cravati avea un trunchi ondulat, o minico-roand initiali ca un nod de cravati", dupd care pic-torul se rizgAndise si-i ficuse o coroani mai mare,aducind a latul cravatei care se petrece in jurul gd-

tului. Pomului-caracatifi ii porneau delabazimultecrengi ca niste brafe, iar pomul-Mona Lisa trebuiasi fie o salcie, dar crengile ii atArnau mai degrabd ca

niste plete pe lAngi trunchiul ce pirea a fi un chipoval de femeie.

Drigu! cumva, nu? CAnd spun drdgu! mI referstrict la botezul pomilor, cici pomii in sine cu greuar fi putut fi numili drigufi. insd cineva tocmai leimbunitifise considerabil aspectul.

De fapt, acesta era evenimentul fericit de de-

zastruos despre care vuia gcoala: fird permisiunegi profitAnd cel mai probabil de ziua de duminic5,singura ziin care gcoala era goald, o mAni crimina-li improgcase peretele special cu culoare. Cu multa,multe culoare, suficient de multe incAt si scrie cu

Iitereverzi gi uriage: GYMNASIUM.

- Uau! a rimas Teo masci in fala specialului.

Verdele-br otac, r ozul-purcel, extra-ultra-mari-nul, roqul-febri gi alte nuanle de spray IDETECTI-VII: Toate disponibile la magazinul $obolanul Cubur-

ta, din oragul nostrull inghigiseri pomigorii initialisi ii puseseri in valoare, accentuAndu-le culoarea gi

completindu-i cu multe alte forme, intr-un graffitiexploziv qi...

47.